NOTIUNI

Criminalitatea organizat este sintagma cea mai adecvat pentru ipoteza n care se desemneaz
fenomenul n general. Prin criminalitate se nelege un ansamblu de fapte penale. Exist diferite
categorii de criminalitate, n funcie de diveri factori la care se raporteaz. Dac se folosete drept
criteriu de referin caracterul organizat al faptelor penale, putem alctui o categorie de
criminalitate, pe care o putem numi organizat.
-

acel segment infractional la care se raporteaza activitatile ilegale , de natura sa afecteze

grav anumite sectoare ale vietii economice ,sociale si politice, desfasurate prin diverse
metode si mijloace , in mod constant, planificat si conspirat ,de catre asociatii de
indivizi , cu ierarhie interna bine determinata , cu structuri specializate si mecanisme de
autoaparare
este criminalitatea profesionitilorn materie, care i are originile n diferiteasocieri cu
caracter infracional, n funcionarea unor societi fantom i a paradisurilor fiscale,
avnd drept scop prioritar comiterea de crime la comand, sustragerea de la plata
obligaiilor fiscale, exploatarea slbiciunilor pentru obinerea de ctiguri i profituri
uriae, de mare influen i putere, prin orice mijloace legale i ilegale. Metodele utilizate
n criminalitatea organizat, pentru realizarea scopurilor, in de exercitarea de ameninri,
antaje, violen, eliminare, diferitele forme ale traficului organizat, dar i extorcare,
corupie, manipulri, fraude, splarea banilor, valorile prejudiciate fiind: viaa, libertatea,
integritatea fizic, securitatea public i libertile democratice[Costic Voicu, Adriana
Camelia Voicu, Ioan Geamnu].
Legea RM (Nr. 50 din 22.03.2012) privind prevenirea i combaterea criminalitii
organizate (art. 2)
criminalitate organizat fenomen social care cuprinde grupurile i organizaiile
criminale, activitatea criminal a acestora, faptele infracionale comise de membrii
grupurilor i organizaiilor criminale, actele preparatorii ale grupurilor i organizaiilor
criminale i ale membrilor acestora n vederea comiterii de infraciuni, precum i alte
infraciuni care, conform Codului penal, se consider comise de un grup sau o organizaie
criminal

Crima organizat este o expresie care are mai mult o valoare metaforic, fiind mai adecvat
discursului gazetresc dect cel tiinific. Termenul este adesea folosit ca o categorie general
nedefinit, presupunnd c oricine tie ce nseamn. n orice caz, este nepotrivit utilizarea
termenului pentru a desemna crima organizata n ansamblu, deci ca echivalent al criminalitii
organizate, dup cum, la fel de nepotrivit este folosirea lui ca echivalent al expresiei
organizaie criminal.
-

(In Romania in acceptiunea proiectului de lege promovat in Parlament) activitatile

desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, ntre care exista raporturi
ierarhice ori personale, care permit acestora sa se mbogateasca sau sa controleze teritorii,

piete ori sectoare ale vietii economice si sociale interne sau straine, prin folosirea
santajului, intimidarii, violentei ori coruperii, urmarind fie comiterea de de infractiuni, fie
infiltrarea n economia reala."
Crima organizata poate fi perceput ca un produs social ptruns n viaa noastr social
i politic, izvort din tendina diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de
mobilitate social i chiar de acaparare a puterii
Octavian Bejan, criminolog,ef al Laboratorului cercetri fundamentale al Centrului de
cercetri tiinifice al Academiei ,,tefan cel Mare a M.A.I. al Republicii MoldovaRevista naional de drept, nr. 9, anul 2002
Crima organizat const n desfurarea sistematic a unei activiti criminale, de regul
bine organizat, de producere sau oferire a unor produse sau servicii ilicite (droguri,
prostituie, camt etc.) persoanelor solicitante.

Principalele trsturi ale crimei organizate distingem:

producere sau oferire (desfacere) a unor produse sau servicii ilicite;

activitate criminal n grup (stabil i numeros);

diviziune pronunat a activitii criminale;

ierarhizare strict a grupului criminal;

norme de conduit i valori criminale exact definite i riguros aplicate;

profesionalizare criminal

Organizaia criminal reprezint la rndul ei o expresie ce se refer la o grupare de infractori,

care desfoar activiti criminale, dar nu se refer la activitatea sau activitile nsine. De altfel,
termenul de organizaie este puin cam pretenios n acest caz. Dac avem n vedere sensul
sociologic al termenului, este foarte dificil s admitem c o grupare de infractori poate ndeplini
standardele necesare pentru a fi calificat drept organizaie.Este de preferat expresia grup
criminal organizat, care este de altfel utilizat i de Convenia Naiunilor Unite mpotriva
criminalitii transnaionale organizate adoptat la New York la 15 noiembrie 2000 (art. 2, lit.a).
Legea RM prevenirea i combaterea criminalitii organizate (art. 2)
criminalitate organizat fenomen social care cuprinde grupurile i organizaiile criminale,
activitatea criminal a acestora, faptele infracionale comise de membrii grupurilor i
organizaiilor criminale, actele preparatorii ale grupurilor i organizaiilor criminale i ale

membrilor acestora n vederea comiterii de infraciuni, precum i alte infraciuni care, conform
Codului penal, se consider comise de un grup sau o organizaie criminal
Grupul criminal organizat CP RM Art. 46- Grupul criminal organizat este o reuniune stabil de
persoane care s-au organizat n prealabil pentru a comite una sau mai multe infraciuni.
Organizaia (asociaia) criminal Art. 47 alin. (1)- Se consider organizaie (asociaie) criminal
o reuniune de grupuri criminale organizate ntr-o comunitate stabil, a crei activitate se
ntemeiaz pe diviziune, ntre membrii organizaiei i structurile ei, a funciilor de administrare,
asigurare i executare a inteniilor criminale ale organizaiei n scopul de a influena activitatea
economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, n alte forme, n
vederea obinerii de avantaje i realizrii de interese economice, financiare sau politice.
"Crima organizata" sau "organizarea crimei"?
Unii specialisti neaga existenta unei organizatii nationale a crimei. Autori ca Daniel Bell,
John Coublin sau Francis Janni indica existenta unor grupuri de infractori care vin in conflict
atunci cnd savrsesc infractiuni ntr-un anumit teritoriu. De asemenea se neaga realitatea unui
model de organizare formala a grupului.
Opiniile cum ar fi ca organizatiile criminale secrete nu sunt organizatii formale de tipul
corporatiilor de afaceri, ci sunt sisteme sociale traditionale, organizate pe baza valorilor culturale
ce nu au nimic n comun cu calitatile birocratiei moderne sau cum ca aceste organizatii seamana
cu o ntreprindere sau o conspiratie straina, etnica, au fost dezbatute intens, mai ales dupa anii '20
ai secolului nostru.
Opiniile ramn mpartite, cu toate acestea se considera ca "crima organizata" sau
"organizarea crimei" desemneaza concepte si realitati diferite a caror rezolvare are nu numai o
relevanta teoretica, ci si implicatii practice n strategia de prevenire si combatere a criminalitatii.
"Organizarea crimei" difera de "crima organizata" deoarece:
-

structura ierarhica rigida este nlocuita de un sistem interrelational flexibil si eficient.

nu ntotdeauna violenta este cea mai buna cale de nlaturare a persoanelor incomode(ex.:

schimburi de functie)
infiltrarea n sferele de decizie nu este necesara, infractorii nsisi se afla n aceste sfere.
prejudiciul social este cu att mai mare cu societatea este putin constienta ca "organizarea
crimei" se repercuteaza n mod catastrofal asupra nivelului sau de trai

Activitatile ce compun Crima Organizata au un caracter secret si bine organizat, din care
cauza realizeaza un impact social deosebit de negativ, n multe state el constituind "cancerul
perfid" care vlaguieste puterea societatii, ameninta integritatea guvernelor, determina cresterea
taxelor care se adauga la pretul marfurilor, pericliteaza siguranta si locurile de munca ale
cetatenilor, aduce daune agentilor economici aflati n competitie, controleaza prin forta banilor
sindicatele, n final realiznd o puternica influenta n sfera economicului, socialului si mai ales,
politicului.
Criminalitatea organizata reprezinta un fenomen att de vechi nct poate fi urmarit pna
la nchegarea primelor societati umane si pna la aparitia primelor civilizatii. Este, practic, istoria
unei lumi tenebroase care s-a dezvoltat n mijlocul oamenilor, n secret, si ale carei urme nu pot fi
depistate dect prin miile de cadavre si de lovituri sngeroase lasate de-a lungul istoriei. Termenul
de caracatita, dat de investigatorii italieni, i se potriveste de minune.

Clasificarea organizatiilor criminale

Forma superioara de organizare a grupurilor de infractori se numeste "MAFIE", acest
termen a aparut n Italia si s-a extins n multe tari ale lumii.
Familiile Mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplina, un
cod de conduita si o mare diversitate de activitati ilicite (familiile italiene, americane, cartelurile
columbiene ale drogurilor etc.);
Organizatiile profesionale ale caror membrii, spre deosebire de familiile Mafiei, se
specializeaza n una sau doua tipuri de activitati criminale (laboratoare clandestine pentru
fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine pentru contrafacerea sau falsificarea monedelor,
furtul si traficul cu masini furate, rapiri de persoane pentru rascumparare etc.)
Organizatii criminale constituite pe criterii etnice, care sunt, de regula, rezultatul unor
mprejurari specifice precum nchiderea granitelor ori circulatia dificila peste frontiere, severitatea
excesiva a procedurilor de emigrare, expansiunea geografica, n asemenea situatii se afla
societatile criminale chineze (triade), grupurile cri 242c25c minale japoneze, grupurile jamaicane
si altele;
Organizatiile teroriste internationale, care practica asasinatul, deturnarea de avioane,
rapirea de persoane etc, sub diferite motivatii, de regula politice, militare, religioase si rasiale .
Principalele trasaturi ale Crimei Organizate
Nivelul inalt de profesionalizare a gruparilor criminale care au adoptat si perfectionat
principiile de organizare si regulile de actiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se
manifesta tendinte de intelectualizare a gruparilor criminale prin absorbtia, in interiorul acestora
de persoane ce ocupa functii oficiale in domeniul finantelor, comertului, bancilor, administratiei,
justitiei dar si a unor reputati avocati, experti si tehnicieni in cadrul comunicatiilor si logisticii.
Internationalizarea; afacerile ilegale de amploare - contrabanda, evaziune fiscala, traficul
de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protectie si "recuperarile de debite"- nu
se pot derula si finaliza fara realizarea unui parteneriat intre infractorii autohtoni si cei ce
actioneaza pe teritoriul altor state.
Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale si lumea politica; se inregistreaza in
prezent tendinta de "folosire a functiei publice" pentru realizarea afacerilor, in spatele sau pe
spatele careia se deruleaza afacerile.
Alte trasaturi:
STRUCTURA - membrii retelei au sarcini si responsabilitati n functie de pregatirea si abilitatea
specifica a fiecaruia. nsa si structura se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate. O
organizatie criminala implica coordonarea unui numar de persoane n planificarea si executia
actelor ilegale.
Conform teoriei lui Donald R. Cressy, organizatiile criminale dispun de o structura si organizare
formala, chiar birocratica care se prezinta astfel:
Boss (cap), Adjunct (sottocapo), Locotenent, Comandant al grupului de active, Lt jocuri de noroc,
Lt narcotice, Lt camata, Lt sindicate, uniuni de munca, Soldati.

Constatri pe plan mondial despre mafia sau organizaiile criminale

Forma superioar de organizare a grupurilor de infractori se numete MAFIE, acest termen a

aprut n Italia i s-a extins n multe ri ale lumii. Principalele ri unde exist grupuri de
infractori sub denumirea de MAFIE sunt : (principalele asa numite mafii sunt:)

Brazilia: Escadroanele Morii; Mafia Italian; Bicheiros.

Italia: Cosa Nostra Sicilian; Camorra; Ndrangheta; Sfnta Coroan Unit.

Frana: Mafia sicilian; Camorra.

Columbia: La Costena (de-a lungul Atlanticului); Antioquia i Cauca Valley (din zonele
centrale i estice); Cartelul Medellin; Cartelul Cali; Coast Cartel; Asse del Caffe; Norte del Valle;
Ibaque; Santander; Orgota.

Anglia: Mafia Italian; Mafia Roie (rus); Triada chinez; Grupurile criminale jamaicane.

Japonia: Yacuza (joc de cri japonez); Boryokudan familia.

S.U.A: Cosa Nostra; Mafia Sicilian; Camorra Napolitan; Ndrangheta Columbian; Sfnta
Coroan Unit; Triade chinezeti; Boryukudan din Japonia.

Mexic: Cartelul din Golf; Cartelul Pacificului; Cartelul Tijuana.

Canada: Triada chinez; Mafia italian; Cartelurile columbiene.

Rusia: mafia Cecen si mafia Georgiana; Armenii; mafia caucazian etc.

Australia: Ndrangheta din Calabria; Familiile cu bazele n Griffith (un district agricol la vest de
Sidney).