Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Normativ Tramvaie PDF
Normativ Tramvaie PDF
DE RULARE A TRAMVAIELOR
NR 01-2007
V 0.7
21-05-2007
CUPRINS
1. TERMINOLOGIE
2. GENERALITATI
3. PROIECTAREA CAII DE RULARE
- Generalitati
- Alegerea traseului pentru liniile noi de tramvai
- Studiul geotehnic pentru liniile noi,modernizari si RK
- Incadrarea in profilul transversal al strazilor pentru liniile noi
- Ecartament
- Gabarite
- Distanta intre linii si suprafata caii de rulare a tramvaiului
- Peroane pentru calatorii din statii
- Treceri la nivel
- Planul de situatie al traseului
- Profilul in lung
- Profilul transversal
- Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor
o infrastructura caii de rulare
terasamente
drenuri cutii golire apa
retele edilitare
o suprastructura caii de rulare
sine
traverse
prinderi
amortizoare de zgomot si vibratii
o aparate de cale
clasificare
aparate de manevra
aparate automate
automatizare
ungatoare
incalzitoare
automatizare
o linii de depouri
4. TOLERANTE GEOMETRICE LA EXECUTIE
5. LISTA LEGILOR, STANDARDELOR, HOTARARILOR DE GUVERN, ACTELOR
NORMATIVE SI REGLEMENTARILOR IN VIGOARE, MENTIONATE SAU AVUTE IN
VEDERE IN CUPRINSUL NORMATIVULUI
1. TERMINOLOGIE
1.1. AC - element component al macazului care prin manevrare permite trecerea bandajului
rotii vagonului pe directia dorita din cuprinsul aparatului de cale
1.2. AC ELASTIC ac al carui calcai este fixat prin eclisare sau prin sudura de reperul aflat
in continuare si la care cursa necesara la varful acului se obtine prin incovoierea lui sub
actiunea fortei de manevrare
1.3. AC CU ARTICULATIE - ac prevazut cu articulatie la calcaiul lui.
1.4. AGRAFA ELASTICA - piesa din otel servind la prinderea elastica a sinei de traversa
sau de placa suport
1.5. ALINIAMENT-portiune de traseu in linie dreapta
1.6. ANTRETOAZA-confectie metalica care serveste la mentinerea ecartamentului caii de
rulare a tramvaielor.
1.7. AMPRIZA CAII - proiectia in plan orizontal ocupata de terasamentul caii, cuprinsa intre
liniile de intersectie ale taluzurilor cu suprafata terenului natural
1.8. AMORTIZOR DE ZGOMOT SI VIBRATII elemente de cauciuc situate la sina, care
reduc zgomotele si vibratiile aparute la trecerea materialului rulant.
1.9. AMPATAMENT-distanta intre osiile boghiului sau distanta dintre osiile vagoanelor pe
doua osii
1.10.
APARAT DE CALE-instalatie fixa a caii construita de regula pentru ramificarea si
incrucisarea la nivel a liniilor de tramvai
1.11.
APARAT DE COMPENSARE-aparat de cale special confectionat in scopul
preluarii dilatatiilor si contractiilor datorate diferentelor de temperatura
1.12.
APARAT DE INDEXARE dispozitiv montat pe macazurile de iesire (atacate pe
la calcai) si care permit miscarea in tandem a acelor flexibile la trecerea trenului de roti.
1.13.
APARAT DE MANEVRA MANUAL-dispozitiv de actionare manuala a acelor din
alcatuirea macazelor
1.14.
APARAT DE MANEVRA AUTOMAT - dispozitiv de actionare automata a acelor
din alcatuirea macazelor.
1.15.
AXA CAII DE RULARE-linie teoretica , continua in planul de rulare in aliniament si
curba situata la jumatatea ecartamentului considerand calea fara supralargire si fara
suprainaltare
1.16.
BLOCHET-portiune din lungimea traversei situata in dreptul firului de sina avand
lungimea egala cu dublul distantei dintre axa sinei si capatul traversei.In cazul
traverselor din beton cu antretoaze(elemente metalice sau din beton armat care leaga
partile din alcatuirea traversei situate in dreptul sinelor),blochetul este partea din
alcatuirea traversei situata in dreptul sinei
1.17.
BURAJ-operatiune de indesare manuala sau mecanica a materialului de
balastare sub traversa.
1.18.
CALE DE RULARE-constructie destinata circulatiei tramvaielor,alcatuita din
infrastructura si suprastructura caii de rulare.Calea de rulare poate fi simpla (cu
circulatia alternativa in ambele sensuri si cu statii de incrucisare)sau dubla.
1.19.
CALE FARA JOANTE (CFJ) - o cale cu sine lungi sudate care are o zona
centrala ce nu-si modifica lungimea la variatii de temperatura si doua zone la capete de
lungime variabila ,numite zone de respiratie
1.20.
CALE SIMPLA-ansamblu constructiv compus din doua randuri de sina pozate
paralel pe care se circula in ambele sensuri
1.21.
CALE DUBLA-ansamblu compus din doua cai simple de rulare
1.22.
CAROSABIL-partea din platforma drumului pe care circula vehicule
1.23.
CALCAIUL MACAZULUI - partea finala a unui macaz unde realizeaza
desprinderea unei liniilor.
1.24.
CAMIN DE VIZITARE- put amenajat din loc in loc in lungul unui dren servind la
vizitare, aerisire, curatire.
1.25.
CIUPERCA SINEI-partea superioara a sinei.
2
1.26.
CLEMA ELASTICA - sinonim agrafa elastica.
1.27.
CLESTE - piesa diin otel servind la prinderea rigida a sinei de traversa sau de
placa suport.
1.28.
CLOTOIDA - curba progresiva amplasata intre aliniament si curba arc de cerc.
1.29.
CONTRAAC - sina cu profil normal,partial rabotata,de care se lipeste acul prin
actionarea macazului.
1.30.
CONTRASINA - sina sau profil metalic special care se monteaza, langa unul din
firele de sina ale caii de rulare in scopul asigurarii securitatii in curbe.
1.31.
CRAMPON - element de fixare rigida a sinei de traversele de lemn, introdus prin
batere
1.32.
CRAMPON ELASTIC-tip de cramponn care serveste la fixarea elastica a sinei
1.33.
CUTII DE DRENARE cutie situata intre fire sau intre cai care permite preluarea
apelor pluviale din zona liniei sau din canalul sinei.
1.34.
CURBA COMPUSA - curba alcatuita din mai multe portiuni arc de cerc cu sau
fara curbe progresive.
1.35.
CURBA SIMPLA - Curba alcatuita dintr-o singura portiune de arc de cerc
prevazuta sau nu la extremitati cu racorduri (curbe progresive).
1.36.
DEBLEU - sapatura deschisa , de forma regulata executata sub nivelul terenului
natural
1.37.
DECLIVITATE-raportul dintre diferenta de nivel a doua puncte consecutive ale
unui traseu si distanta dintre aceste puncte exprimat in ().
1.38.
DEPOU DE TRAMVAIE-spatiu special amenajat pentru intretinerea, repararea si
parcarea tramvaielor.
1.39.
DIAGRAMA TRAVERSELOR-pozitia traverselor in lungul firului de sina intre doua
joante.
1.40.
DIBLU - piesa de lemn sau din alte materiale, inglobata in traversa de beton
servind la insurubarea tirfoanelor.
1.41.
DREN-constructie destinata coborarii nivelului apelor subterane sau destinatadupa caz-colectarii apelor de pe fata superioara a terasamentelor sau a apelor care se
infiltreaza sub fata superioara a terasamentelor
1.42.
ECARTAMENT-valoarea nominala a distantei dintre fetele laterale active ale
sinelor, masurata intr-un plan situat la 9 sau 14 mm sub planul de rulare, la calea fara
supralargire.
1.43.
ECLISARE MECANICA - lucrare de legare a sinelor intre ele la joante cu ajutorul
ecliselor , a suruburilor orizontale si a inelelor resort.
1.44.
ECLISARE ELECTRICA operatiune de legare electrica a capetelor de sina la
joante,sau a firelor de sina intre ele.
1.45.
ECLISA-piesa metalica de asamblare care serveste la legarea sinelor intre ele la
joante.
1.46.
ELEMENT DE PROFIL - Segment al profilului in lung, cu declivitate constanta
1.47.
FATA SUPERIOARA A TERASAMENTELOR-platforma de pamant amenajata de
regula cu pante pentru scurgerea apelor de infiltrare , rezultata la terminarea lucrarilor
de sapatura sau de umplutura.
1.48.
FAZA DETERMINANTA-faza in executia lucrarii stabilita prin proiect,, pentru care
se intocmeste un proces verbal de admitere a fazei respective, in scopul obtinerii
acordului de continuare a lucrarilor.
1.49.
FIR INTERIOR-EXTERIOR-firul de sina aflat in partea centrului arcului de cerc ,
respectiv firul de sina aflat de partea opusa acestui centru, in cazul caii de rulare situata
in curba.
1.50.
FUNDATIA CAII-parte componenta a caii de rulare situata sub talpa sinei.
1.51.
FURURA (panta de urcare/coborare) pante de urcare si coborare, situate in
zona inimilor de incrucisare, care permit circulatia pe buza bandajului.
1.52.
GABARIT DE LIBERA TRECERE - conturul geometric transversal limita, asezat
in plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a caii de rulare, in interiorul careia
3
afara de materialul rulant nu se admite sa patrunda nici o alta constructie sau lucrari de
accesorii si amenajare ce se afla in vecinatatea caii de rulare.
1.53.
GABARIT DE MATERIAL RULANT-conturul geometric transversal limita, asezat
in pozitia mediana intr-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al materialului
rulant aflat in stare incarcat sau neincarcat atat in stationare cat si in miscare in
aliniament si in curba , cu tolerante de fabricatie si cu uzuri maxime admise la bandaje.
1.54.
GEOMETRIA CAII-totalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozitia axei
caii in spatiu si pozitia relativa a elementelor componente ale caii.
1.55.
GRAD DE COMPACTARE - Raport (%) intre greutatea volumica in stare uscata
pentru proba recoltata de pe santier si greutatea volumica maxima in stare uscata
realizata in laborator (metoda PROCTOR).
1.56.
INCALZITOR element rezistiv situat sub alunecatorii macazelor care previne
inghetarea si blocarea macazurilor pe timpul anotimpului rece.
1.57.
INFRASTRUCTURA CAII DE RULARE-parte a caii de rulare alcatuita din
terasamente, lucrari de consolidare si protectie a terasamentelor , lucrari de arta lucrari
de protectie a retelelor edilitare etc. Substratul caii face parte din infrastructura caii de
rulare.
1.58.
INEL RESORT-saiba elastica cu una pana la trei spire servind la asigurarea
strangerii elementelor de fixare (suruburi si tirfoane).
1.59.
INIMA SINEI-parte a sinei cuprinsa intre ciuperca si talpa sinei.
1.60.
INIMA SIMPLA-ansamblu de piese metalice din componenta aparatelor de cale,
ce permite trecerea nestingherita a buzei bandajului in zonele de intrerupere ale fetelor
active ale sinelor.
1.61.
INIMA DUBLA - Inima intalnita la traversari in zona varfului rombului traversarii in
care laturile rombului respectiv formeaza intre ele un unghi interior optuz. O traversare
are in alcatuire doua astfel de inimi duble.
1.62.
INSUFICIENTA DE SUPRAINALTARE - diferenta dintre suprainaltarea teoretica
si suprainaltarea efectiva care se realizeaza pe teren.
1.63.
JOANTA-legatura de la capete a doua sine consecutive pentru a asigura
continuitatea acestora.
1.64.
LINIE CURENTA - linia de tramvai situata in afara depourilor si a platformelor de
parcare.
1.65.
LINIE DIRECTA - firul de cale drept sau cu raza cea mai mare din cuprinsul
schimbatorului simplu de cale.
1.66.
LINIE ABATUTA firul de cale curb sau cu raza cea mai mica din cuprinsul
schimbatorului.
1.67.
LINIE DE TRAMVAI-ansamblu constructiv cuprinzand atat calea de rulare cat si
celelalte constructii si instalatii legate direct de exploatarea caii de rulare.
1.68.
LINIE DE TRAMVAI DEFINITIVA-linie a sinei- constructia este conceputa sa
dureze in exploatare minim 30 ani.
1.69.
LINIE DE TRAMVAI PROVIZORIE-linie a sinei-constructia este impusa de
organizarea de santier a unei lucrari edilitare de eventualele lucrari de sistematizare
sau din alte considerente, pentru o durata de timp scurta.
1.70.
LINIE DE TRAMVAI CU REGIM GREU - linie cu o intensitate a traficului mai mare
de 350 vagoane/zi.
1.71.
LINIE DE TRAMVAI CU REGIM MEDIU - linie cu o intensitate a traficului intre 50
si 350 de vagoane/zi.
1.72.
LINIE DE TRAMVAI CU REGIM USOR - linie cu o intensitate a traficului mai mica
de 50 vagoane/zi.
1.73.
LUNGIME UTILA - lungimea liiniei de parcare in depouri sau platforme de parcare
cuprinsa intre marcile de siguranta.
1.74.
LONGRINA - grinda de beton, lemn sau metal, asezata in lungul liniei, sub fiecare
sina.
1.75.
MACAZ - dispozitiv montat la bifurcarea a doua linii de tramvai cu ajutorul caruia
tramvaiul este indrumat pe una dintre liniile bifurcatiei. Subansamblu al unui schimbator
de cale compus din ace, traverse, material marunt.
1.76.
MARCA DE SIGURANTA-element, de regula din beton asezat in vecinatatea
aparatelor de cale intre linii, pentru a marca limita distantei pe care pot stationa
vehiculele pe o linie, fara a periclita circulatia pe cealalta linie.
1.77.
MATERIAL MARUNT-totalitatea reperelor care servesc la fixarea sinelor de
traverse (reperele care intra in alcatuirea prinderilor) si care servesc la legarea sinelor
intre ele prin eclise (reperele din alcatuirea joantelor).
1.78.
METROU USOR-sistem de transport public de mare capacitate si viteza cu
mijloace de tractiune electrica care circula de regula la suprafata , pe cale de rulare in
folosinta exclusiva.
1.79.
NIVELUL SUPERIOR AL SINEI (NSS) - cota fetei superioare a ciupercii sinei pe
unul din firele de sina.
1.80.
PALIER-element din profil cu declivitate zero.
1.81.
PANOU TAMPON-portiune a caii de rulare care este situata in continuarea unei
portiuni de cale de rulare fara joante si care se caracterizeaza prin aceea ca este
marginita de doua joante mecanice succesive;comportarea acestei portiuni de cale de
rulare la actiuni este influentata de prezenta portiunii de cale de rulare fara joante
1.82.
PANTA-element de profil pe care , in sensul de mers se pierde inaltime.
1.83.
PERON parte componenta a liniei de tramvai din zona statiei, realizata in afara
gabaritului de libera trecere, care asigura conditii normale pentru deservirea calatorilor.
1.84.
PLATFORMA CAII-suprafata amenajata care separa infrastructura caii de rulare.
1.85.
PLATFORMA DE PARCARE A TRAMVAIELOR-amenajare speciala pentru
parcarea tramvaielor.
1.86.
PLACA SUPORT-piesa metalica componenta a prinderii situata intre talpa sinei si
traversa.
1.87.
PLACA IZOLATOARE-placa din material plastic sau cauciuc montata intre
traversa de beton si placa suport in scopul asigurarii unei rezemari mai bune si
imbunatatirea izolatiei electrice si a elasticitatii prinderii.
1.88.
POZA CAII-numarul traverselor pe kilometru de cale.
1.89.
PRISMA CAII-parte componenta a suprastructurii caii alcatuita de regula din
piatra sparta care inglobeaza traversele.
1.90.
PROFIL IN LUNG-sectiune prin axa caii desfasurata intr-un plan vertical
cuprinzand toate elementele principale ale caii.
1.91.
PROFIL TRANSVERSAL CARACTERISTIC - profil transversal proiectat pentru
zonele de traseu unde sunt aplicabile profilele transversale tip.
1.92.
PROFIL TRANSVERSAL TIP - sectiune tip normala pe axa caii aplicabila pe un
tronson de cale prin adaptare la teren.
1.93.
PSS - Amestec constituit din piatr spart reciclat, ciuruit, concasat i
agregate naturale.
1.94.
PUNCT GEOMETRIC AL SCHIMBATORULUI SIMPLU DE CALE - Punct de
intersectie dintre axa liniei directe si axa liniei abatute.
1.95.
RACORDARE VERTICALA - curba reprezentata de regula- de un arc de cerc
care racordeaza doua elemente de profil consecutive in profilul in lung.
1.96.
RAMBLEU-umplutura din pamant sau alte materiale marginita la partea ei
superioara de fata superioara a terasamentelor.
1.97.
RAMPA-element de profil in lungul caruia se castiga inaltime in sensul de mers.
1.98.
RIPARE-deplasare transversala pe distante foarte scurte a unei portiuni de cale
de rulare.
1.99.
ROST DE DILATATIE-spatiu liber intre capetele sinelor la joante.
1.100. ROST DE MONTAJ-spatiu liber prescris lasat intre capetele sinelor la montarea
joantelor.
1
2
3
Categoria de exploatare
RU
RM
RG
Nr.Vag./zi
< 50
50.350
> 350
Tabelul 1
Ecartament
Normal 1435
+2
-2
3.21.
Pentru calea de rulare in curba, cu raza mai mare de 200m, inclusiv, pentru
ecartamentul normal (1435 mm) gabaritele trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca in aliniament.
3.22.
Pentru calea de rulare in curbe cu raze mai mici decat cele specificate la pct.
3.21., latimile gabaritelor de libera trecere se maresc cu sporurile de gabarit determinate in
functie de raza curbei, de suprainaltare si de tipul materialului rulant, atat in interiorul cat si in
exteriorul curbei. In Anexa 5 se arata modul de determinare al sporurilor de gabarit pentru linia
simpla, situata in curba fara suprainaltare, pentru EP V3A. In Anexele 6 si 7 se arata modul de
determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoane pe boghiuri avand forma in plan
prezentata in plansa respectiva VTM si V3A. In Anexa 8 se arata modul de determinare al
sporurilor de gabarit pentru vagoanele plug de zapada. In anexa 9 se arata modul de
determinare al acelorasi sporuri de gabarit pentru vagoanele noi achizitionate de RATB.
Valorile maxime sunt centralizate cu tabelul 2.
Tabelul 2
R (m)
18
20
25
30
35
40
45
50
60
80
100
Interax (mm)
3840
3760
3580
3470
3370
3310
3170
3160
3150
3060
3010
3.23.
In tabelul 3 sunt date distantele minime necesare in aliniament, masurate de la
axa caii de rulare de tramvai pana la diferite constructii. Distantele se masoara fata de axul caii
celei mai apropiate de constructia respectiva.
3.24.
In curbe, distantele minime fata de axul caii de rulare indicate in tabelul 3, vor fi
marite corespunzator celor prezentate in art.3.21 si 3.22.
11
Tabelul 3
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Distanta pana la
(m)
Cladiri de locuit si administratie
Zidurile constructiilor
nelocuibile, garduri, imprejmuiri
- cu lungimi 2 m
- cu lungimi 2 m
Fetele zidurilor, tunelurilor,
poduri, viaducte,etc cu acces
interzis pietonilor
Trotuar sau bordura trotuarului
pentru linii cu platforma proprie si
in cazul liniilor inglobate in
carosabil
Fata sau muchia stalpilor fixati
pe partea exterioara a caii
Fata sau muchia stalpilor de
sustinere a retelei in depouri
asezati intre linii sau nu
Porti deschise de la intrarea in
depouri si platforme de parcare
Porti deschise ale halelor
depourilor :
- constructii
existente
- constructii noi
Stalpi de sustinere ai liniilor de
medie si inalta tensiune si a altor
amenajari speciale
Linii definitive
Ecartament 1435
3750
Linii provizorii
Ecartament 1435
2750
2750
2250
2250
2250
2250
1850
1550
2350
2250
1850
1550
1850
3.31.
Conturul peronului, format din borduri sau alte elemente va fi evidentiat prin
vopsire in culori distincte : alb-rosu,alb-galben,etc., care alterneaza; latimea fasiei cu o anumita
culoare va fi de 0,5 m, conform legislatiei rutiere sau prin montarea de catadioptri.
3.32.
La capete vor fi prevazute borne de ocolire pentru circulatia auto, cu sistem de
avertizare luminoasa pe timp de noapte conform legislatiei rutiere (Anexa 13).
3.33.
Statiile se prevad la distante care se stabilesc functie de punctele de interes ala
publicului calator, de situatia circulatiei generale din zona si de configuratia retelei de transport
in comun.Se recomanda ca distantele dintre statii sa nu fie mici, pentru a se favoriza obtinerea
unei viteze comerciale ridicate.
Se recomanda ca statiile sa fie amplasate in palier si cu o declivitate mai mica de 0,15%.
3.34.
La proiectarea peroanelor din statii pe strazi existente, se adopta solutia largirii
profilului strazii existente cu asigurarea a minim 2 benzi pe sens. Acolo unde aceasta largire nu
este posibila, se va renunta la construirea peroanelor in statii.
Treceri de nivel
3.35.
Intersectia caii de rulare a tramvaiului cu liniile de cale ferata electrificate la acelasi
nivel, nu este admisa.
In cazuri exceptionale, se poate admite trecerea la nivel cu o linie de cale ferata
neelectrificata, cu acordul organelor care administreaza calea ferata si cu respectarea conditiilor
impuse de normativele in vigoare (SR 1244/1-96).
Trecerile de nivel admise trebuie sa corespunda conditiilor de vizibilitate .Unghiul de
intersectie a axelor liniilor trebuie sa fie cat mai aproape de 100G, 00c, 00cc si sa ofere
posibilitatea opririi rapide a tramvaiului.
Nu se admit treceri la nivel in cuprinsul zonelor capetelor de statii de cale ferata (peste
aparatele de cale ferata).
Categoria trecerii la nivel se stabileste conform SR 1244/1-96 in functie de intensitatea
traficului, viteza maxima de circulatie si de clasa tehnica a drumului sau a strazii.
Indicatoarele si instalatiile de semnalizare ale circulatiei situate la trecerile la nivel au
scopul de a preveni pe conducatorul de vehicule, precum si pe pietoni, ca urmeaza o trecere la
nivel.
Intersectia la nivel a caii de rulare de tramvai cu liniile de garaj CFR, se va realiza cu
respectarea semnalizarilor si reglementarilor in vigoare privind circulatia generala.
Planul de situatie al traseului
3.36.
Proiectarea traseului caii de rulare a tramvaiului se face pe planuri de situatie cu
ridicarile topografice ale amprizei strazii la scara 1:500, iar pentru detalierea anumitor zone de
interes se vor folosi planuri la scara de 1:100; acestea vor cuprinde in mod obligatoriu
urmatoarele:
- elementele geometrice ale caii in plan (varfurile de unghi, raze, tangente, lungimea
curbelor circulare si lungimile curbelor progresive);
- traseele retelelor edilitare supra si subterane tipul si caracteristicile acestora,
intersectiile cu alte cai de comunicatie, cursuri de apa, etc.
- pozitiile principalelor constructii afectate de construirea caii de rulare;
- modificari ce se impun pentru corectarea elementelor geometrice ale arterelor de
corculatie pe care se construieste linia;
- pozitionarea gurilor de captare si evacuare a apelor, santuri de scurgere, etc.
3.37.
In planul de ridicari topografice pentru terenuri cu suprafete mari (depouri,
platforme de parcare, bucle de intoarcere, etc.) se vor pozitiona cel putin 4 borne de referinta,
13
acestea fiind materializate pe teren ca sistem de referinta, astfel incat pozitia lor sa ramana
neschimbata pana la terminarea lucrarilor.
3.38.
Ridicrile topo ale liniei de tramvai, ale stlpilor reelei de contact, ale cminelor de
vizitare ale reelelor edilitare din amplasament, ale bordurilor, acceselor la fronturile de cladiri
precum i ale tuturor elementelor ce concur la ntocmirea planurilor de situaie , se vor executa
n sistem local de coordonate, prin realizarea unor reele de drumuire dus ntors, nchise.
3.39.
Punctele definitorii (x, y, z) ale seciunilor transversale aferente ridicrii topo, i
cele ce vor sta la baza ntocmirii planurilor de situaie, snt:
- Axa ciupercii inelor existente:
- n linie curent:
o
Toate cele 4 (patru) ine din aceeai seciune;
- Pe aparate de cale:
o
Clciele schimbtorului: pe direct i abtut;
o
Axa inimilor de ncruciare;
o
Clciele macazurilor: pe direct i abtut;
o
Vrfurile schimbtorului.
- n dreptul peroanelor:
o
Toate cele 4 (patru) ine din aceeai seciune, de la ambele capete ale peronului;
- La trecerea de la un tip la altul de in;
o
Toate cele 4 (patru) ine din aceeai seciune;
- nceputul i sfritul curbelor;
o
Toate cele 4 (patru) ine din aceeai seciune;
- La trecerea de la o soluie constructiv la alta:
o
Toate cele 4 (patru) ine din aceeai seciune;
- Stlpii reelei de contact: Axa acestora (indiferent de poziie: in axa cii sau trotuar);
- Borduri de ncadrare (trotuar, zon proprie, peroane, pastile de dirijare, etc):
- Att pe bordur, ct i la baza acesteia;
- Garduri de delimitare a trotuarelor i a zonelor verzi, cldiri adiacente liniei de tramvai;
- Cmine de vizitare ale deintorilor reelelor edilitare: Electice, Ap, Canal, Termoficare,
Gaze, Telefoane:
- Axele cminelor (capacelor);
- Axele geigerelor;
- Colurile cofreilor de alimentare.
- Arbori.
3.40.
Transferul punctelor ridicate din staia total pe calculator, se va face innd cont
de urmtoarele condiii:
- Punctele transferate vor trebui s se gseasc n layere independente specifice, avnd
denumirea obiectului ridicat; de exemplu: punct in, punct vrf macaz, punct bordur sus,
punct bordur jos, punct ap, punct canal, punct telefon, etc.
- Unirea punctelor de aceeai categorie, se va realiza n layere independente specifice,
avnd denumirea traseului; de exemplu: traseu in ridicat, traseu borduri sus, traseu
borduri jos, traseu gard, etc.
3.41.
In functie de conditiile locale (respectiv in afara zonei statiilor, unde circulatia se
efectueaza cu viteza mai mare) curbele vor fi prevazute cu racordari prin clotoida.
3.42.
Lungimea curbei progresive se va determina in functie de valoarea suprainaltarii
efective (h), astfel incat sa fie respectate simultan urmatoarele trei conditii:
a) rampa suprainaltarii sa nu depaseasca 1:400
14
T = R tg
= 200 U
L=
OV = B = R(cos ec
200
U
1)
2
Fig.1
Elementele principale ale unei curbe circulare
3.44.
Raza curbei trebuie sa fie de cel putin 20 m pentru liniile curente si de 18 m pentru
liniile in depouri, masurata pe firul interior.
3.45.
Se recomanda instalarea de ungatoare inaintea tuturor curbelor cu raza mai mica
de 70 m si inaintea tuturor schimbatoarelor de intrare, pentru reducerea frecarilor si micsorarea
uzurilor.
3.46.
De regula intre doua curbe de sens contrar cu R 30 m se introduce un
aliniament intermediar cu lungimea minima de 7 m .
15
3.47.
Supralargirea caii va fi realizata prin deplasarea firului interior de sina spre centru
curbei. Pe zona arc de cerc supralargirea va avea valoarea constanta s care se va pierde
liniar cu variatia de cel mult 0.5mm/m. Daca nu sunt prevazute curbe progresive atunci
pierderea supralargirii caii se va face pe zonele de aliniament situate la extremitatile arcului de
cerc respectand variatia maxima de 0.5mm/m.
Valorile prezentate in tabelul nr.4 sunt orientative.
Valorile definitive pentru supralargirea caii vor fi stabilite de catre proiectant in cadrul
documentatiei elaborate.
Valoarea supralargirii se va calcula tinind cont de geometria sinei, a bandajului si modul
de realizare a ingustarilor de canale.
Tabelul 4
R (m)
18 25
25 75
75
S (mm)
0
2
0
Deoarece in zona curbelor uzurile sunt cele mai mari, se recomanda, acolo unde situatia o
permite folosirea sinei 49E1 cu contrasina aplicata tip UIC 33 (Anexa 51).
Fig.2
3.48.
h=11,8
2
Vmax
R
in care:
h= suprainaltarea in mm
16
Viteza Km/h
10
10
10
10
10
10
10
10
15
15
15
20
20
20
H mm
50
45
37
32
28
25
22
20
42
39
36
50
50
45
3.50.
Marimea supralargirilor si suprainaltarilor va fi calculata de proiectant pentru
fiecare curba in parte respectand viteza nominala de circulatie si viteza maxima. Aceasta va fi
corelata cu celelalte conditii impuse la realizarea carosabilului strazii de sistematizarea verticala
a pietelor si intersectiilor de incrucisarile cu alte cai de comunicatie.
3.51.
Racordarea suprainaltarii firului exterior al curbei circulare se face liniar pe
rampele de suprainaltare de o parte si de alta a curbei.
Lungimea normala a rampei liniare a suprainaltarii se stabileste cu relatiile :
l=0,01*h*Vmax
sau l=0,4*h
in care :
l=lungimea normala a rampei in mm;
h=suprainaltarea care trebuie pierduta pe rampa liniara in mm;
Vmax=viteza maxima de circulatie admisa in Km/h
Valoarea cea mai mare rezultata din aplicarea celor doua formule se alege o lungime
normala l (mm).
Atunci cand exista curbe progresive lungimea rampei suprainaltarii se va lua egala cu
lungimea curbei progresive.
Profilul in lung
3.52.
Profilul in lung al caii de rulare a tramvaiului este alcatuit din elemente de profil cu
declivitate zero (palier) sau cu alte declivitati racordate intre ele in plan vertical cu arce de cerc
numite curbe de racordare a declivitatilor si se reprezinta conform STAS 4958-91.
In anumite situatii se recomanda ca in plan paralel cu profilul in lung din axa liniilor sa se
figureze si alte profiluri in lung pe linia rigolelor sau a bordurilor in vederea studierii mai
aprofundate a colectarii si evacuarii apelor de suprafata.
17
3.53.
In cazul in care caile de rulare de tramvai se proiecteaza pe artere noi linia
reprezentand cotele platformei caii se va corela cu cea a strazii si se va definitiva de comun
acord cu proiectantul acesteia.
3.54.
La definitivarea liniei reprezentand cotele platformei caii, se va da o atentie
deosebita cotelor platformei caii se va da o atentie cotelor de la intersectarea liniei cu alte artere
de circulatie cai ferate, poduri, retele edilitare importante.
3.55.
Declivitatile admise pentru caile de rulare de tramvai in locatii sunt 5%-6%, in
functie de configuratia traseului si de tipul materialului rulant.
3.56.
Pentru liniile de parcare in depouri platforme la statiile cap de linie declivitatea va fi
de cel mult 0.15%.
3.57.
In curbe declivitatea maxima admisa se stabileste cu relatia :
i=imax-ic
unde :
ic=
1
x100
2R
mR
200
B=
T
2R
Y=
X
2R
unde:
m=i2i1 suma algebrica a declivitatilor adiacente (%);
T=tangenta curbei de racordare in mm (Ti=0,Te=0);
R=raza curbei in m;
B=bisectoarea curbei de racordare in m;
Y=ordonata curbei in m;
X=abscisa curbei in m.
La proiectare valorile (Y) si bisectoarea (B) se masoara pe verticala iar (X) si respectiv (T)
pe orizontala.
Aceste relatii sunt aproximative din punct de vedere matematic dar sunt utilizate in mod
curent in practica.
3.59.
Verificarea practica a curburii sinelor se poate face prin masurarea sagetii la o
coarda de lungime data.
Relatia aproximativa dintre marirea razei, lungimea corzii si sageata este urmatoarea :
R = 125
a2
f max
unde : R = raza curbei in m
a = lungimea corzii in m (cel putin 2 m)
f max = marimea sagetii in mm
18
Aceasta relatie poate fi folosita pe santier pentru a obtine valoarea aproximativa a razei
Formula este valabila pentru curbele circulare. Lungimea corzii se alege in functie de
marimea razei, respectand relatia:
a = 0,14 R
Sagetile se masoara in punctele situate pe fata laterala activa a sinei din 2 in 2 m.
Profilul transversal
3.60.
La proiectarea profilului transversal se va tine seama de STAS 10144/1-90, STAS
3197/1-91 si STAS 3197/2-90.
Profilurile transversale trebuie sa contina date privind sistemul constructiv al caii de
rulare si anume:
amplasarea caii de rulare in plan;
racordarea caii de rulare la sistemul rutier al strazilor pe care aceasta se construieste;
alcatuirea constructiva a infrastructurii si suprastructurii caii liniei de tramvai conform
SR 13353/3-97 si SR 13353/4-97;
elementele de colectare si evacuare a apelor de suprafata.
In cazul cailor de rulare de tramvai inglobate in partea carosabila a strazilor profilul
transversal al caii de rulare se adapteaza la profilul strazii.
Pantele de colectare si evacuare a apelor pluviale la suprafata caii de rulare vor fi orientate
dupa profilul strazii existente sau proiectate dar nu mai mari de 2%.
Detaliile si alte completari privind proiectarea profilului transversal tip sunt prevazute in SR
13353/2-96.
3.61.
Liniile de tramvai proiectate in afara partii carosabile a strazilor pe cale proprie se
proiecteaza in conformitate cu prevederile din STAS 3197/1-91,STAS 3197/2-90 si STAS
13353/2-97.
3.62.
In cazul amplasarii cailor de rulare de tramvai pe terenuri necoezive formate din
nisipuri sau pietrisuri care asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor de suprafata profilul
transversal al platformei poate fi orizontal si fara drenuri longitudinale in cazul solutiei
constructive pe pat de beton.
Alcatuirea caii de rulare a tramvaielor
3.63.
La tramvaie calea de rulare este alcatuita din infrastructura (terasamente lucrari
de consolidare, drenuri, substratul caii) si suprastructura (sine, traverse, aparate de cale,
material marunt de cale).
3.64.
Alegerea tipului de infrastructura pentru caile de rulare a tramvaielor se face
functie de:
- intensitatea maxima zilnica a circulatiei;
- natura terenului de fundatie ;
- amplasamentul caii de rulare in profilul transversal al strazii;
- sistemul rutier adoptat pentru strada respectiva;
- tipul suprastructurii adoptate pentru calea de rulare a tramvaiului.
Terasamente
3.65.
In cazul cailor de rulare inglobate in partea carosabila a strazilor infrastructura caii
trebuie sa fie dimensionata incat aceasta sa corespunda si traficului rutier ce se desfasoara pe
artera respectiva.
3.66.
Terasamentele se executa pe terenuri stabile care sa asigure portanta necesara
pentru preluarea sarcinilor rezultate din trafic.
19
20
21
3.88.
Pentru cresterea duratei de viata a liniei se pot folosii sine tratate termic.
Clasa
veche
R200
R220
R260
S 700
S 800
S 900
S 900V
R260Mn
R320Cr
R350HT
R350LHT
Microstructur
perlitic
Perlitic
Perlitic
Perlitic
Perlitic
perlitic
Compoziie chimic
C
Si
Mn
Cr
0,40 - 0,60
0,50-0,60
0,62-0,80
0,45-0,55
0,55-0,75
0,60-0,80
0,72-0,80
0,72-0,80
0,05 - 0,35
0,20-0,60
0,15-0,58
0,15-0,35
0,15-0,60
0,50-1,10
0,15-0,58
0,15-0,58
0,80 -1,25
1,00-1,25
0,70-1,20
1,1-1,4
1,30-1,70
0,80-1,20
0,70-1,20
0,70-1,20
0,15
0,15
0,15
0,15
0,15
0,80-1,20
0,15
0,30
0,030
0,030
0,030
0,1-0,15
Rm,
min
MPa
A5,
min
%
duritate
680
770
880
885
880
1080
1175
1175
14
12
10
10
10
9
9
9
200-240
220-260
260-300
260-300
260-300
320-360
350-390
350-390
BHN
Clasa
R200
R220
R260
700
800
900
900V
R350HT HSH
Duritate
Min.[HB]
200
235
260
260
340
R m min
Recomandare
[N/mm 2 ]
680
780
880
885
1170
Fara preincalzire
Preincalzire usoara
Preincalzire la 350
Preincalzire la 350
Preincalzire la 350
3.94.
Prinderea sinei de traversa se face cu ajutorul materialului marunt de cale, functie
de tipul de sina si de structura caii.
3.95.
Se interzice taierea si gaurirea sinelor noi cu flacara oxiacetilenica;
Traverse
3.96.
Traversele care se folosesc pentru calea de rulare a tramvaiului sunt de
urmatoarele tipuri si anume :
traverse din beton armat precomprimat;
traverse bibloc
traverse din lemn tip CF;
3.97.
In cazul realizarii caii de rulare, pe platforma proprie, cu sina tip 49E1 se vor folosi
traverse de cale ferata tip T13-K, SR ISO 8116/1-2000, iar prinderea sinei de traversa se va
face la fel ca la calea ferata sau prinderi elastice omologate (Anexa 26).
3.98.
Pentru sina cu canal tip NP4aS se vor folosi fie traverse tip CF SR ISO 8116/12000 adaptate, care vor avea placa suport de prindere inclusiv material marunt de cale
corespunzator, fie o traversa special proiectata pentru aceste tipuri de sina anexele 2729.
3.99.
Alcatuirea si realizarea suprastructurii caii de rulare se poate face in diferite
variante asa cum rezulta din Anexele 30 35.
3.100.
Pentru reducerea zgomotelor si a vibratiilor obligatoriu se vor monta covoare de
cauciuc, iar sina va fi protejata prin elemente de cauciuc sub talpa sinei si pe laterale (anexa
36).
3.101.
Materialele folosite in substratul caii si in suprastructura trebuie sa indeplineasca
conditiile de calitate conform stasurilor in vigoare si anume:
- balast, nisip SR 662-2002;
- piatra sparta, savura STAS 667-2000; STAS 2246-96;
- betoane NE 012-99
3.102.
In cazuri particulare, traversari si subtraversari de poduri, viaducte,conducte mari,
canale colectoare, etc. se pot aplica si alte solutii constructive pentru calea de rulare, conform
proiectelor ce se vor elabora pentru fiecare caz in parte (Anexa 37).
3.103.
La lucrarile noi, definitive nu se admite folosirea de materiale refolosibile in special
sina si material marunt de cale. Materialele refolosibile se vor utiliza la lucrarile provizorii si in
depouri.
3.104.
Calea de rulare cu joante (avand eclisare mecanica intre sine realizata cu ajutorul
ecliselor,suruburilor orizontale si al inelelor resort) se utilizeaza la caile de rulare provizorii. La
caile de rulare definitive, legarea sinelor intre ele se realizeaza prin sudura, cu sau fara eclisare
mecanica prealabila.
La caile de rulare de tramvai construite cu sina cu canal inglobata in carosabil, se
sudeaza toate rosturile si se va urmari realizarea unei temperaturi de fixare si sudare cuprinsa
intre 17-27C. Nu se vor prevedea aparate de compensare sau panouri tampon.
3.105.
Calea de rulare a tramvaiului proiectata cu sina de cale ferata tip 49E1 pe cale
proprie, fara joante, va fi proiectata si realizata conform prevederilor de la calea ferata.
3.106.
La calea sudata de pe poduri si viaducte prevederea de aparate de compensare
se va face conform unor proiecte intocmite special in acest scop prin grija proiectantului
general, indiferent de tipul sinei utilizate.
3.107.
La calea de rulare sudata, cu sina cu canal inglobata in carosabil, in afara zonei
lucrarilor de arta, nu se vor prevedea aparate de compensare.
3.108.
In afara cailor de rulare provizorii si a cailor de rulare din depouri se utilizeaza la
realizarea caii fara joante una din urmatoarele metode de sudura : aluminotermica, electrica prin
topire intermediara si presiune, electrica cu placa suport, etc.
Tehnologia de sudare a sinelor cap la cap nu este cuprinsa in prezentul normativ, ea
urmand a fi stabilita pentru fiecare caz in parte.
3.109.
La calea de rulare cu joante cu sina de cale ferata tip 49E1 executate in depouri
sau pentru constructii provizorii conform proiectelor elaborate,se foloseste materialul marunt de
23
la calea ferata conform STAS 2952/1-92. Marimea rosturilor de montaj se va alege conform
tabelului 6.
Sistemul
de
prindere
Lungimea
sinei mm
Tabelul 6
Tipuri
cu
prindere
indirecta
30
15
30
15
Tipuri
cu
prindere
directa
sau
mixta
12
9
6
Rosturile de dilatatie in mm
0
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
+33
+29
+35
+31
+28
+24
+30
+25
+28
+22
+26
+18
+27
??
+32
+28
+24
+20
+21
+15
+17
+ 9
+10
??
+23
+18
+19
+14
+14
+ 8
+ 8
- 1
- 4
??
+30
+25
+17
+13
+27
+22
+13
+ 9
+ 7
+ 1
- 2
-10
+12
+ 7
+ 8
+ 3
0
- 6
-11
-19
+24
+20
+6
+1
+21
+16
+2
-2
-7
-13
0
-4
-3
-8
-14
-20
+19
+14
-5
-10
+15
+11
-9
-13
-11
-15
+13
+9
-16
-20
+10
+5
-21
-25
+8
+3
-26
-31
+2
-3
-4
-9
-10
-14
+4
0
-1
-6
-7
-11
-12
-17
-15
-20
-14
-19
3.110.
Suprastructura caii de rulare pe zona proprie si prism de piatra sparta, cu sine de
cale ferata tip 49E1 este identica cu cea de la calea ferata. Cu sina tip 49E1 se poate realiza
atat cale cu joante cat si cale fara joante.
3.111.
In vederea realizarii unei conductibilitati electrice optime a sinelor este necesar sa
se execute eclisarea electrica a sinelor la joantelor mecanice (intalnite in situatii speciale sau
provizorat). Indiferent de tipul sinei si de felul caii (cale cu joante sau cale fara joante) pentru
echilibrarea curentilor electrici de intoarcere trebuie prevazuta eclisarea electrica intre toate
firele de sina intalnite in sectiunea transversala a liniei. Conexiunile la sina a legaturilor electrice
pentru intoarcerea curentilor, echipotentialitatea sinelor si de la instalatiile de automatizare se
vor executa prin sudura aluminotermica sau prin solutia cu papuc fixat cu surub intr-o gaura din
inima sinei prevazuta cu o bucsa de cupru fixata prin presare.
Eclisarile electrice se fac din conductoare de cupru multifilar conform Anexa 53, in punctele
stabilite in proiect.
Legaturile electrice transversale vor avea o sectiune echivalenta cu cea a unui conductor
de cupru de minimum 35 mm, iar suprafata contactului in punctele de sudare la sina va fi de cel
putin 250 mm.
Aparate de cale
3.112.
Aparatele de cale folosite la calea de rulare a tramvaielor trebuie proiectate pentru
o sarcina maxima statica pe osie de 10 t si pentru o frecventa maxima a circulatiei de 250 de
osii pe ora si pe sens conform SR 13353/6-96.
Clasificarea aparatelor de cale se face dupa numarul de linii ramificate si/sau incrucisate
(Anexa 38, 39, 40).
3.113.
Se vor folosii numai macaze cu doua ace flexibile atat la intrare cat si la iesire.
3.114.
Se interzice folosirea de macazuri cu raza mai mica de 50 m in linie curenta.
3.115.
Pina in prezent la RATB au fost folosite macazurile cu raza de 29282,5 mm pentru
depouri si cu raza de 50 m in linie curenta avand geometria ca in figura urmatoare.
24
Fig.3
3.116.
Aparatele de cale pentru tramvai care nu sunt standardizate si se executa pe baza
de proiecte unicat tinand seama de conditiile locale. Se recomanda folosirea in linie curenta cat
si in depouri a aparatelor de cale standardizate conform VDV 600 OR 14.3.1, anexele 41 si 42.
3.117.
Elementele geometrice pentru trasarea macazurilor sunt prezentate in anexa 43.
3.118.
Raza curbei la liniile de legatura intre macaz si inima de incrucisare nu poate fi
mai mica de 20 m in linie curenta si de 18 m in depou, masurata pe firul interior.
3.119.
Varful macazului nu se leaga direct in curba. Se va introduce obligatoriu un
aliniament de minim 2 m inainte de varful macazului.
3.120.
Aparatele de cale nu se leaga direct la sina OR. Se va introduce obligatoriu un
panou tampon intre aparatul de cale si OR.
3.121.
Lungimea minima a unei sine din cuprinsul unui aparat de cale este de 500 mm.
3.122.
Se recomanda ca aparatele de cale sa se monteze pe beton. Sub aparate se
monteaza covoare de cauciuc pentru reducerea zgomotelor si vibratiilor.
3.123.
Unde este posibil se recomanda folosirea bretelelor simple standardizate anexele
4447.
3.124.
In vederea imbunatatirii vitezei de exploatare se recomanda ca aparatele de cale
sa se prevada cu aparate de manevra automata a macazelor.
3.125.
Caracteristici generale pentru aparatul de manevra automat
- tip acionare ..............................................
electromagnetic, electrohidraulic
- ecartament ................................................
1435 mm
- cursa lateral a acelor ................................
39 60 mm
- prindere (fixare) de ace ..............................
sa asigure gradele de libertate necesare
unei functionari fara eforturi suplimentare. Nu se admit variante rigide tip cap ciocan.
- fora de tractare ..........................................
aprox.1250 N (max.2000 N)
- fora de blocare ..........................................
min.8000 N
- fora necesar n cazul atacrii false a macazului ................. aprox.9000 N
- cuplu necesar pentru manevrare manual ... 150 230 Nm
- durata de comutare (schimbare a poziiei) .... 0,8 1,2 sec.
- sarcina maxim pe osie ................................ 12 t
- inaltimea maxima a cutiei exterioare .. max 300 mm
- cutia interioara a mecanismului va fi fixata de cutia exterioara printr-un sistem care sa
permita deplasarea laterala 10-15 mm stanga-dreapta fata de axa longitudinala a
macazului.
3.126.
Schemele de principiu a automatizarii macazurilor este prezentata in Anexa 48.
3.127.
Instalaia de comand pentru automatizare va trebui s aib urmtorii parametri :
25
750 Vcc
+ 20 % i 30 %
- 330C + 750C
500 VA
26
max. 3KV/50ms;
- putere consumat:
max. 50W;
min. 15 ani;
- cerine de mediu:
categoria de exploatare:
umiditate relativ:
presiunea de injecie:
3;
max. 98 %, la 200C;
min. 10 bar;
3.135.
Aparatele de cale care se monteaza in palier sau in declivitati de cel mult 0,10%.
3.136.
Este obligatorie folosirea de incalzitoare pentru macazuri. Incalzitorul se va monta
obligatoriu sub alunecator, pentru a permite functionarea in bune conditii pe timp de iarna.
3.137.
Caracteristicile tehnice generale ale nclzitorului de macaz sunt :
- Tensiunea nominal .......................................
750 Vcc
- Abateri admise ...............................................
500 900 Vcc
- Supratensiuni admise .....................................
max.3 KV/50 ms
- Putere consumat .........................................
max. 50 VA
- Putere de nclzire comandat .......................
max. 5 KW
- Temperatur de functionare ambiant ...........
(-350C +700C)
- Umiditate relativ ..........................................
max.85% pentru cofret
0
i S.Z.(la 20 C cu condens) 100% pentru D.T. i S.T.
- Rezistena de izolaie n stare uscat ..............min.10 M/2500 Vcc
- Grad de protecie prin carcas .......................
IP 54 pentru cofret i S.Z.
IP 67 pentru S.T. i D.T.
- Termenul mediu de bun functionare ............
min.15000 ore (pentru
blocul electronic i senzori); min. 3000 ore (pentru disipatoarele termice).
- Durata de via normal .................................
min. 15 ani la o rat a
defeciunilor de max.0,1% (pentru blocul electronic);
min. 5 ani (pentru disipatoarele termice).
- Rigiditatea dielectric .....................................
3000 V/50 Hz,
conform STAS 533-80
- Clasa de risc ...................................................C, nivel de exigen 4
Senzorul de temperatur (S.T.) :
- Gama de temperatur msurat ......................
- Constanta termic proprie ...............................
(-350C +700C)
max. 2 min.
(+40C +100C)
Fig.4
29
3.139.
Liniile in depouri se recomanda sa fie construite astfel :
- calea in curbe numai din sina cu canal, noua, pe traverse;
- calea in parcaje din sina de cale ferata tip 49E1 pe traverse din beton sau sina cu canal
semibuna.
- aparatele de cale din sina tip NP4aS sau din sina tip 49E1.
3.140.
In cazul folosirii sinei cu canal semibuna nu sunt admise spre reintrebuintare
sinele a caror uzura depaseste :
- uzura de inaltime,la ciuperca sinei 9 mm
- uzura laterala ciupercii
7 mm
3.141.
Lungimea de constructie, I ,a unei linii de garaj este data de relatia:
I = l u +2d
In care
I - lungimea constructiva
l u - lungimea utila
d - distanta necesara de siguranta pentru ca trenurile care circula pe
diagonala sa nu acosteze vagoanele parcate pe linia vecina.
3.142.
Pentru a evita parcarea gresita a materialului rulant si acostarea acestuia in timpul
deplasarilor din depou se recomanda montarea marcilor de siguranta in toate locurile in care se
impune acest lucru (Anexa 54).
Distanta la care se vor monta marcile de siguranta fata de punctele geometrice ale
aparatelor de cale se va calcula pentru fiecare caz in parte,avand in vedere sporurile de gabarit.
3.143.
Depourile vor avea de regula linie de proba separata prin gard de restul
amenajarilor.
3.144.
La capetele liniilor de proba se vor amplasa obligatoriu opritori mecanici din beton
sau din balast.
3.145.
Recomandari privind amplasarea depourilor de tramvaie:
- Depoul trebuie sa fie astfel amplasat incat sa se micsoreze cat mai mult lungimile
curselor de acces si retragere la depou.
- Terenul pe care se amplaseaza depoul se recomanda a avea o forma dreptunghiulara cu
raportul intre laturi de cel putin 4:3.
- La dimensionarea lungimii utile a liniilor de garare se va avea in vedere parcul inventar si
lungimea vagoanelor din dotare.
4.
4.7. Forma si dimensiunea razelor de racordare la ciuperca si tet. Raza de racordare la tet pe
lungimea inimii este de 4 mm. Raza de racordare la ciuperca este de 6 mm cu exceptia unei
portiune de trecere de la R13 la R6 la intrarea si iesirea de pe bloc. Aceasta portiune nu poate fi
mai mica de 100 mm.
4.8. Forma si dimensiunea pantelor de urcare este conform documentatiei de executie. In
dreptul virfului inimii adincimea pantei de urcare/coborare masurata de la NSS este 15 0,1
mm.
4.9. Abaterile pe inaltime a unei sine fata de alta sunt 1. Nu se admite pe o lungime mai
mica de 5 m trecerea de la abaterea maxima negativa -1 la abaterea maxima pozitiva +1.
4.10. Pentru valoarea tolerantei la ecartament nu se admite pe o lungime mai mica de 5 m
trecerea de la abaterea maxima negativa -2 la abaterea maxima pozitiva +2.
4.11. Tolerante la masuratori topografice se stabilesc conform STAS 9824/2-75, astfel:
pentru nivelment:
T=20 L (mm) unde L=lungimea traseului de nivelment in km
La trasari:
pentru distante T=0.04m;
pentru cote T=1cm
31
5.
STAS 183 1/95 Lucrri de drumuri. mbrcmini din beton de ciment executate n
cofraje fixe. Condiii tehnice de calitate;
SR 174 1/2002 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la
cald. Condiii tehnice de calitate;
SR 174 2/97 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald.
Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recepia
mbrcminilor executate;
STAS 10969/2 88 Lucrri de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase fa de
agregate;
STAS 10969/3 83 Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregatele naturale. Metod de determinare cantitativ;
STAS 10796/2 79 Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea i
evacuarea apelor, rigole, anuri i casiuri. Prescripii de proiectare i execuie;
STAS 1709/1 90 Aciunea fenomenului de nghe dezghe la lucrri de drumuri.
Adncimea de nghe n complexul rutier. Prescripii de calcul;
STAS 1709/2 90 Aciunea fenomenului de nghe dezghe la lucrri de drumuri.
Prevenirea i remedierea degradrilor din nghe dezghe. Prescripii tehnice;
STAS 10144/1 90 Strzi. Profiluri transversale. Prescripii de proiectare;
STAS 10144/3 91 Elementele geometrice ale strzilor. Prescripii de proiectare;
SR 10144:4 95 Amenajarea interseciilor de strzi. Clasificare i prescripii de
proiectare;
STAS 3789 86 Hrtii superioare de ambalaj. Hrtie rezistent.
TRANSPORT URBAN
STAS 2287/71 Agregate naturale pentru ci ferate, criblur i split pentru suflaj;
32
STAS 2246/96 Dimensionarea pietrei sparte pentru balastarea liniilor de cale ferat;
SR 667/2001 Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri. Condiii tehnice
generale de calitate;
STAS 10473/1 87 Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnturi
stabilizate cu ciment. Condiii tehnice generale;
STAS 6400 84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice de
calitate;
STAS 539/79 Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere.
INE
MATERIAL MRUNT
-
TRAVERSE
-
STAS 330/1 80 Traverse de lemn pentru calea ferat. Condiii tehnice generale de
calitate;
Fia UIC 863 Specificaii tehnice pentru livrarea traverselor de lemn cale de rulare
ecartament normal i lrgit i pentru aparate de cale;
STAS 330/2 80 Traverse de lemn pentru calea ferat. Traverse normale;
STAS 330/5 80 Traverse de lemn pentru calea ferat. Traverse speciale;
SR 9302/94 Traverse de lemn. Impregnarea traverselor; Agrement european ptr.
traversele bibloc cu armtur vzut .
SR EN 13145:2001 -Traverse si suporturi din lemn
SR EN 93022:1994 - Protectia Lemnului - Impregnarea la presiuni diferite de
presiunea atmosferica cu produse de protectie chimica solubile in apa.
STAS 438/1 89, STAS 438/2 91, STAS 438/3 89 Beton armat;
STAS 3622 86 Ciment pentru betoane;
P10 86 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la
construcii;
C83 75 ndrumtor pentru trasarea de detalii n construcii;
C11 74 Instruciuni privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor de placaj
pentru cofraje;
C20 78 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armturilor din oel beton;
C28 83 Normativ pentru sudarea barelor din oel beton;
C149 87 Instruciuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe baz de ciment sau rini
epoxidice la remedieri de defecte ale lucrrilor de construcii;
NE 012 99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat;
C16 84 Normativ pentru execuia lucrrilor pe timp friguros;
SR EN 196 7/95 Metode de ncercare ale cimenturilor;
STAS 3349/1 83 Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea gradului de agresivitate
a apei;
SUDURA CII
STANDARDE DIVERSE
-
SR EN 10029/1995 Table de oel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu
3mm. Tolerane la dimensiuni, de form i mas;
STAS 2700/89 Organe de asamblare filetate.Condiii tehnice generale de calitate.
Generaliti;
STAS 2700/6 92 Organe de asamblare filetate. Marcarea organelor de asamblare din
oel nealiat sau slab aliat;
STAS 3221 86 Convoaie tip. Clase de ncrcare;
STAS 3309 91 Profile pentru aparate de cale ferat;
SR EN 288 3/2001 Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oelurilor;
SF nr. 6/1995 SPC Linii de tramvai. Aparate de cale. Terminologie;
STAS 12604/5 90 Instalaii electrice. Protecia mpotriva electrocutrilor;
STAS 2612 / 87 Protecia mpotriva electrocutrilor. Limite admise;
STAS 297/1,2 88 Indicatoare de securitatea muncii;
34
NORMATIVE
-
G.P. 046 / 99 Ghid de proiectare i execuie pentru construciile aferente cii de rulare
a tramvaielor. Satisfacerea exigenelor de calitate;
NE 012 99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat;
Instrucia CFR 341 Instrucia pentru alctuirea, ntreinerea i supravegherea cii fr
joante;
BoStrab;
CEC L-33-A-93;
C16 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a
instalaiilor aferente;
DIN 18134.
VDV 600 OR 14.3.1.
Intocmit
Ing. Victor Duicu
35