Sunteți pe pagina 1din 4

Efectul placebo sau puterea autoconvingerii

Frecventa cu care se intrebuinteaza placebo este direct proportionala cu suma


capacitatilor intelectuale ale medicului si pacientului (R. Platt)

Trei din patru medicamente dintre cele mai indicate nu vindeca nici o boala concreta (G.
Holman)

Placebo este definit cel mai adesea in sens restrins ca o substanta inofensiva care
actioneaza datorita asteptarilor pacientului si care nu poate actiona in mod spontan in
cazurile pentru care este prescrisa.

Cum apare placebo

Dupa cum o sa vedeti mai departe, placebo poate fi o substanta, un procedeu sau chiar o expresie
orala. Placebo este o pilula din zahar care indeplineste rolul unui medicament. Un medic si-a
vindecat pacientii care sufereau de depresii cu gluconat de calciu care, dupa cum se stie, nu poate
avea nici un fel de influenta asupra starii psihice. Durata acestui tratament a fost putin mai lunga
decit a celui cu antidepresive. Cercetarile americanilor arata ca eficienta placebo in tratarea
depresiilor constituie 59 la suta din randamentul mijloacelor psihotropice.

Placebo este un extraordinar anesteziant cu actiune destul de constanta. Au fost facute multe
experimente pentru studierea eficientei placebo folosit pentru usurarea senzatiilor de durere.
Scaderea durerii cu ajutorul placebo este de fapt 55 la suta din scaderea care se poate obtine cu
ajutorul morfinei. Noi ridem de multe ori cind vorbim despre unele metode de tratament din trecut:
singe de liliac, dinte de crocodil, fire de par. Aceste metode actionau, chiar daca nu aveau niste
proprietati deosebite.

Teama in fata preparatelor psihotropice

Pacientii nu vor adesea sa ia preparate psihotropice din cauza efectelor secundare si de teama
dependentei, pe care acestea le pot trezi. Daca medicul i-a dat pacientului medicamentele fara nici
un comentariu, fara sa scoata de acolo instructiunile de folosire, teama pacientului creste rapid,
atunci cind vede efectele secundare descrise in instructiuni. Daca medicul i-a explicat care este
efectul si dupa cit timp acesta trebuie sa apara, i-a aratat unele statistici cu bolnavii care deja
folosesc acest preparat, i-a descris efectele secundare minimale sau i-a vorbit in general despre
absenta lor, atunci dupa perioada de timp indicata pentru administrarea medicamentelor bonavul
simte chiar ceea ce i-a povestit medicul, iara nu ceea ce este scris in instructiuni. Iata un exemplu:
sub actiunea unui tranchilizant o femeie nu se mai putea concentra, i se invirtea capul, aparea
senzatia de moliciune, se simtea slabita. Dupa citva timp medicul i-a recomandat un alt
tranchilizant, spunindu-i insa ca este o simpla tableta calmanta. Aceasta a luat acest medicament o
perioada destul de indelungata de timp fara sa mai apara vreun efect secundar.

Citeva mituri despre placebo

Numai medicamentele pot juca rolul de placebo. Fals: Tot ceea ce mobilizeaza asteptarile si
convingerile persoanei despre sanatate poate actiona ca placebo, in egala masura acest lucru
putind fi si o operatie chirurgicala.

Placebo actioneaza numai asupra simptomelor fizice. Fals: El actioneaza asupra celor mai diverse
afectiuni, incluzind aici si artrita, astmul, dereglari ale circulatiei singelui si obezitatea. Cind placebo
slabeste durerea, medicii emit adesea concluzia ca boala a fost imaginara, insa nu exista boli
imaginare. Pentru pacientul care simte durerea aceasta este intotdeauna reala.

Reactia la placebo este foarte slaba. Fals: Placebo stimuleaza endorfinele (hormoni naturali,
secretati de diverse glande ale corpului si care ajung la creier prin intermediul singelui). Acestea
sint niste anesteziante naturale de o suta de ori mai puternice decit morfina. In afara de aceasta,
placebo poate neutraliza actiunea multor medicamente cu actiune puternica.
Actiunea placebo este totdeauna folositoare. Fals: Actiunea placebo depinde de asteptari si
convingeri. Atunci cind pacientii cred ca li se da un medicament cu efecte secundare daunatoare, ei
pot primi aceste efecte secundare o data cu medicamentul.

Numai persoanele isterice, superficiale si sensibile reactioneaza la placebo. Fals: Nu exista nici
un fel de dovezi ca unii oameni reactioneaza mai puternic decit altii. Placebo actioneaza asupra
tuturor oamenilor.

In placebo exista totdeauna o minciuna. Fals: Efectul placebo se poate manifesta chiar si atunci
cind pacientii stiu ca li se da o tableta din zahar. In cercetarile intreprinse de Scoala Medicala John
Hopkins, 15 pacienti care au urmat un tratament ambulatoriu impotriva unei stari patologice de
agitatie au primit cite o tableta de zahar o data pe saptamina. Li s-a spus deschis ca acestea sint
pilule din zahar si ca ele le ajuta multor oameni. 14 dintre cei 15 pacienti au spus ca agitatia lor a
scazut considerabil. Noua dintre ei au legat rezultatele obtinute de administrarea tabletelor. Sase
dintre ei erau siguri ca in tablete erau continute si niste substante active. Trei s-au plins de efecte
secundare: au inceput sa vada mai slab, sa-si simta gura uscata (asemenea efecte secundare se
observa la administrarea unor preparate psihotropice).

Operatia chirurgicala in calitate de placebo

Orice tip de tratament poate determina efectul placebo. In anii ’50, tratarea chirurgicala obisnuita a
unei boli cronice consta in obturarea arterei interne pectorale care se gaseste alaturi de inima.
Medicii credeau ca vor schimba astfel cursul circulatiei singelui in afara inimii si vor usura durerea
chinuitoare. S-au facut unele cercetari ca sa se determine a cita parte din imbunatatirile observate
au fost obtinute datorita efectului placebo. Pacientilor li s-a spus ca vor participa la aceste
experiente, insa nu li s-a spus ca unii dintre ei nu vor fi operati. In niste plicuri inchise se gaseau
instructiunile pentru chirurgi: la unii trebuia obturata artera, la altii nu. La mijlocul operatiei
chirurgul deschidea plicul si urma instructiunile. La acest experiment au luat parte 17 pacienti.
Cinci dintre cei opt operati au spus ca au inceput sa se simta mai bine dupa interventia
chirurgicala. Iar cinci dintre cei noua operati doar fictiv au sustinut acelasi lucru.

In Danemarca 15 pacienti au fost supusi unei operatii in legatura cu afectiuni ale urechii interne
care provoaca surzenie si ameteli. Alti 15 au suferit o operatie placebo. Dupa trei ani din fiecare
grupa cite 10 persoane scapasera aproape in intregime de simptome.

Chiar si in cele mai simple operatii cu urmari probate, un rezultat pozitiv este determinat nu numai
de arta chirurgului de a stapini bisturiul. Pacientii care in seara ce a precedat operatia au fost
vizitati de anestezist care i-a incurajat si le-a povestit despre ce se va intimpla a doua zi au
suportat mai usor operatia, nu au avut dureri dupa aceea, iar substanta anestezianta s-a folosit in
cantitati mai mici. Chirurgul american John Finney, care a fost multi ani profesor de chirurgie la
Scoala medicala John Hopkins, le spunea studentilor ca nu a operat niciodata un pacient care se
temea ca nu va supravietui in timpul operatiei.

In afara de aceasta, exista marturii ca pacientii sub anestezie pot auzi ceea ce vorbesc medicii
despre ei. In starea de hipnoza pacientii si-au amintit acele comentarii despre ei care s-au facut
auzite in sala de operatii si care au fost confirmate de catre cei care au participat la operatie.
Atunci cind comentariile sint negative si exprima indoiala in ceea ce priveste insanatosirea,
pacientii incep sa se teama. Unii medici propun ca in sala de operatii sa fie un afis pe care sa scrie:
Fii atent, pacientul aude tot!

Write a fost tratat de cancer cu apa chioara

Este deja confirmat faptul ca ideile omului in ceea ce priveste sanatatea, convingerile lui,
posibilitatile lui limitate, metoda de tratament pe care o alege au o mare influenta asupra
procesului de insanatosire. Astfel, cercetatorii au stabilit ca dintre pacientii care sufera de cancer se
restabilesc si se simt mai bine aceia care cred ca tratamentul prescris le ajuta. Acei pacienti care se
indoiesc in privinta terapiei isi revin mai greu si cad foarte repede prada depresiilor. De aceea nu
este important ce tip de tratament se foloseste. Poate fi o operatie, terapia prin raze sau
chimioterapia.
Oncologul american Phillip West a povestit o intimplare despre un pacient al sau, un anume Write.
Acesta suferea de cancer al ganglionilor limfatici in ultima faza. Pe git, in cavitatile de sub muschi,
in stomac avea niste tumori de marimea unei portocale. El a murit si tot ceea ce au putut sa faca
medicii a fost sa ii dea niste calmante. Acestia nu mai aveau nici o speranta, insa tocmai speranta
era tot ceea ce ii mai ramasese lui Write. El era foarte increzator ca in curind se va descoperi un
nou medicament. Cind noul medicament denumit krebiozen a inceput sa fie experimentat la clinica
unde a murit Write, el le-a cerut medicilor permisiunea sa participe la experiente. A reusit sa fie
acceptat, chiar daca la experiente erau primiti doar cei carora li se daduse diagnosticul de trei luni.

Lui Write i s-au facut trei injectii in prima saptamina. Imobilizat pe patul de spital de citeva
saptamini, la doua zile dupa prima injectie a inceput deodata sa se plimbe prin salon si sa discute
cu asistentele. Tumorile au scazut de doua ori. Dupa zece zile s-a externat din spital si daca cu
doua saptamini inainte respira cu ajutorul unei masti de oxigen, acum zbura cu propriul aeroplan.
Nici unul dintre cei care au luat acest medicament nu a obtinut rezultate atit de uimitoare.

Experientele clinice cu krebiozen au continuat, insa rezultatele nu au fost cele asteptate. Astfel incit
medicamentul a fost declarat oficial inutil. Write a suferit o depresie cind a auzit despre acest lucru
si, dupa doua luni in care s-a simtit bine, tumorile au crescut din nou, iar moartea a fost din ce in
ce mai aproape. Medicul lui a incercat sa-i dea sperante. I-a spus ca experientele clinice au avut
rezultate negative pentru ca primul medicament s-a alterat fiind pastrat prea mult, insa un nou
mijloc de tratament trebuie sa apara de pe o zi pe alta. Era o minciuna, dar lui Write i-a mai aparut
o raza de speranta si a inceput sa astepte acest nou mijloc.

Creind intentionat o ambianta speciala, doctorul i-a facut o prima injectie cu un preparat proaspat,
de doua ori mai eficient, care nu era altceva decit apa. De aceasta data, Write si-a revenit chiar
mai repede. S-a intors in curind la viata sa normala, a zburat din nou cu aeroplanul. Injectiile cu
apa au continuat. Balonul de sapun al krebiozenului s-a spart insa. In presa s-a anuntat ca
Asociatia americana de medicina a studiat rezultatele experientelor si a ajuns la concluzia ca
krebiozenul nu are nici o valoare in tratarea cancerului. La citeva zile dupa aceea, Write a fost adus
la clinica in stare grava. I-au aparut din nou tumorile si a murit dupa doua zile. Probabil ca aceasta
este singura experienta placebo efectuata asupra unui bolnav de cancer.

Cum a putut sa se intimple insa acest lucru? Sistemul imunitar al lui Write functiona normal, iar un
sistem imunitar normal poate face minuni. Fiecare dintre noi are asemenea capacitati de
autotratare, insa nu toata lumea stie sa se foloseasca de acest lucru.

Atitudinea fata de tratament este vitala

Medicul care nu stie sa aiba o influenta pozitiva asupra pacientilor sai trebuie sa devina anatomo-
patolog sau anestezist. Daca pacientul nu se simte mai bine dupa discutia cu medicul inseamna ca
acesta a jucat un rol negativ. (G. Blo)

Increderea in relatia cu medicul este esentiala pentru actiunea placebo. Tabletele, mixturile si
operatiile actioneaza ca placebo, insa unde este puterea lor? La medic. Multi dintre noi merg la
medic doar pentru a discuta, nu pentru a li se prescrie o reteta, ci pentru a primi o doza de relatii
interumane. In acest caz medicul il ajuta pe pacient sa se simta mai bine, acordindu-i atentie si
grija.

Noi reactionam la tratament in intregime, nu numai la medicamente. Reactionam la felul cum


doctorul vorbeste cu noi, la acele semnale pe care el le transmite prin cuvinte si prin miscarile
corpului. Cind ne temem de ceva sau cind ne doare ceva, sentimentele noastre sint foarte
incordate. Incercam sa gasim un sens in fiecare aluzie. Cautam increderea, pentru ca ea ne este
indispensabila. Ne dovedim astfel mai bine protejati de orice lovitura din afara. Diagnosticul
cancerului anuntat intr-o forma dura poate suna fatal, ca o condamnare la moarte. Poate avea
aceeasi actiune ca si un blestem.

Cele mai reusite metode de tratament au patru aspecte:

convingerea si sinceritatea medicului;


convingerea pacientului;

un contract bazat pe incredere intre medic si pacient;

efectul fiziologic nemijlocit al tratamentului.

Ultimul insa nu este niciodata suficient singur. Placebo are efect in acel domeniu unde fiziologia si
convingerile actioneaza impreuna, de aceea este si greu sa determinam unde se termina
tratamentul prescris si unde incepe forta tamaduitoare a corpului uman, a mintii si spiritului. Noi
reactionam la sensul, dar si la forma de tratament. Fiecare dintre noi are o forta extraordinara de
vindecare, dar nu stie cum sa faca acest lucru; nici chiar medicina nu are o explicatie logica pentru
aceasta. Increderea si convingerea in timpul tratamentului, ca si doctorul care vi-l prescrie se
dovedesc la fel de importante ca tratamentul in sine. Atitudinea fiecaruia fata de tratament poate
sa ii creasca acestuia efectul sau sa i-l scada.

Nu trebuie sa credeti ca insanatosirea va fi un proces lung si greu si ca poate niciodata nu va veti


restabili in intregime. Incercati sa va faceti numai propuneri pozitive atit dumneavoastra insiva, cit
si celorlalti oameni.

Fiti pe deplin increzatori in metoda de tratament pe care ati ales-o. Dati-va singuri incredere, iar
insanatosirea va veni de la sine.

Georgeta Licsandru