UNIVERSITATEA VALAHIA, TARGOVISTE

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIAL-POLITICE

STIINTE ALE EDUCATIEI
AN III

C U P R I N S:
Jocul, activitate fundamentala a copilului
Evolutia activitatii ludice la copii
1.Specificul activittii ludice la 3-4 ani
2 Specificul activittii ludice la 4 - 5 ani
3.Specificul activitatii ludice la 5 6 ani
Tipurile de joc la precolar
Bibliografie

Jocul i joaca par a defini, la o prim

interpretare , vrsta inocenei. Dar , n
vreme ce joaca presupune spontaneitate ,
ine de o stare specific generat de
instinct , jocul nseamn convenie i
deriv din dorina de cunoatere a lumii.
El presupune comunicare cu realul pe care
l transfigureaz n planul ficional
conturat prin regulile acceptate de
juctori .

Jocul, activitate fundamentala a copilului

Jocul este modalitatea naturala prin care copiii exprima ceea ce gndesc, ceea ce traiesc sau simt la un
moment dat; este metoda pe care majoritatea copiilor o folosesc pentru a ntelege lumea, pentru a ntelege
trecutul si a se pregati pentru viitor. Jocul este limbajul universal alcopilariei, att al celor care ntmpina
dificultati, ct si al celor carora dezvoltarea e armonioasa.
Originea jocului este pentru copil decalajul dintre cerintele mediului extern si posibilitatea copilului de
a le face fata, decalaj ce se rezolva prin activitatea ludica n care trebuinta copilului de a actiona asupra
realului se mbina cu formarea si dezvoltarea procedeelor de actiune.
2

Pentru copil, jocul este, n esenta, o modalitate de investigatie si cunoastere a lumii reale, o prenvatare, un spatiu de satisfacere a dorintei firesti de manifestare si independenta, un mijloc de
comunicare. Copilul se implica n joc total. El si antreneaza spontan si voluntar n joc toate posibilitatile
fizice, intelectuale, afective, jocul reprezentnd astfel un mijloc de realizare de sine si de formare a eu-lui.
Dincolo de acestea, pentru copil, jocul este o sursa de placere,deoarece el presupune eliberarea de
realitatea constrngatoare si libertatea de reflectare si transformare n maniera personala a acesteia.
Jocul ncepe si se ncheie, el este limitat n timp si spatiu, ceea ce confera celui implicat, copilului, un
sentiment de securitate.
La copii jocul este o realitate permanenta. Copilul se joaca cea maimare parte a timpului si pe masura
cresterii si dezvoltarii sale, jocul devine tot mai complex si mai divers, influentnd si subordonnd toate
celelalte actiuni de viata, interese si preocupari.
Ceea ce caracterizeaza jocul sub aspectul continutului sau nu este flexibilitatea, rigiditatea ci, mai
degraba, valabilitatea. Pentru copil jocul apare ca o disponibilitate, o activitate lipsita de utilitate practica,
deci gratuita.
Exersarea disponibilitatilor ludice, pentru copil, prezinta un interes vital.
Factori de influenta ai jocului la prescolari
Caracterul si continutul jocului este dat de o serie de factori de influenta dintre care ce mai importanti
sunt:
Nivelul dezvoltarii intelectuale, sociale, si de control a constiintei de sine si de altul.
Aceste variabile influenteaza modul de alegere a principalelor elemente ale jocului: subiectul, scopul,
rolurile, si regulile gradul de interactiune cu ceilalti n timpul jocului, masura n care copilul facediferenta
dintre fictiune si realitatea n joc.
Experienta de viata a prescolarului si impresiile oferite de mediul ambiant.
Modelul relatiilor sociale dintre adulti, care este preluat si ilustrat n joc.
Mediul, echipamentele si contextul n care are loc jocul.
Prescolarul are nevoie de asigurarea de catre educatoare / nvatatoare actorva conditiile gate de
timpul pentru activitatea ludica, spatiul si echipamentul necesar, un mediu stimulant, ct si atitudinea
pozitiva educatorului fata de activitatea de joc.
Functiile jocului la prescolar
Din perspectiva pedagogica, jocul este considerat un mijloc de instruire, o forma de educatie, o
modalitate pedagogica - terapeutic, avnd astfel o varietate de semnificatii de natura constructiva.
Prezentate sintetic, acestea subsumeaza o serie de functii care sunt complementare cu cele ale
fenomenului educational n ansamblu.
Functia adaptiva ce se manifesta prin asimilarea realitatii fizice si socialesi prin acomodarea eu-lui la
realitate. n joc copilul prescolar transpune impresii dobndite n mediul extern, fizic si social, reusind
astfel sa interiorizeze realitatea si sa se adapteze la un nivel primar cerintelor acesteia.
De parcursul vrstei copilariei mijlocii se poate observa o crestere a capacitatii copilului de a
transpune rapid si concret n joc elemente ale realitatii: roluri, conduite, actiuni, obiecte, si de a prelucra si
reflecta cu o mare profunzime aspecte mai ample ale mediului nconjurator.
Un eveniment precum constructia uni magazin modern, a uni aeroport, a unei sosele, etc. influenteaza
din primul moment conduita copiilor.
Ei si atribuie niste roluri de director, sef de santier , constructori, pe o arie relativ larga, tin
sub observatie evenimentul si l construiesc, n numeroase variante, trecndu-l n repertoriul de joc,
unde poate sa dureze chiar mai mult timp dupa ce a disparut calificativul de eveniment.
3

Daca la nceputul vrstei prescolare, trairile realitatii prin joc sunt totale, n sensul n care copilul nu
distinge ntre situatia reala si cea imaginara, pe masura ce copilul devine constient de propria lui persoana
si de modelul pe care l imita, cele doua planuri ale realitatii si fictiunii se delimiteaza. Aceasta nsemnnd
ca implicarea jocului ce transpune impresii reale este mai superficiala.
n joc copiii si modeleaza activ admiratiile, am putea spune ca real, aici n joc, ei intra deplin n
stapnirea unor scheme de actiune si raportare.
Aceasta nseamna si un nceput de constituire a eu-lui. Jocurile colective la prescolari favorizeaza
discriminarea eu-tu-el. Actiunile sunt coordonate ntre parteneri conform unor reguli prestabilite.
Prescolarii nvata sa-si stapneasca tendintele ce contrazic momentul jocului, sa-si subordoneze
motivele pe baza altora superioare si sunt constienti de propriile dorinte pe care le obiectiveaza prin
scopuri.
Jucndu-se prescolarul/scolarul experimenteaza roluri ce se suprapun cu propriul eu si se exerseaza pe
el nsusi ca agent activ si nu doar reactiv al mediului, fapt ce i va asigura treptat adaptarea si ntelegerea
lumii reale.
Functia formativa. Jocul prescolarului/scolarului este un mobil al dezvoltarii cognitive, afectivemotionale, psihomotorii si de modelare a personalitatii.
Cunoasterea prin experienta directa, pe care o asiguraa jocul, presupune implicarea calitatilor
perceptive, a abilitatilor de reactie, a capacitatilor de rationare, si a posibilitatilor de comunicare, ce sunt
exersate si mbogatite n plan cantitativ si calitativ.
Jucndu-se cu diferite obiecte, materiale, n special cu jucarii, copilului i se dezvolta senzatiile si
perceptiile vitale, tactil-kinestezice, auditive. Copii vor percepe mai bine forma, culoarea, marimea,
greutatea,distanta, etc.
n multe jocuri, copilul este pus n situatia de a desena, construi sauconfectiona diferite obiecte. Aceste
jocuri sunt precedate de actiuni(desfasurate tot sub forma de joc) de analiza si sinteza a nsusirilor
obiectivelor n mod direct, nemijlocit. Pe aceasta cale se vor dezvolta reprezentarile. Fara ele, copiii n-ar
putea construi nimic n cadrul jocului.
Curiozitatea si gndirea care-l stimuleaza n joc sunt parte integranta din placerea lui de a descoperi,
de a nvata. Prin joc copilul se aventureaza n necunoscut, ncearca sa vada ct poate sa construiasca de
nalt un turn din cuburi, cte obiecte diferite poate modela din plastilina (lut) testnd astfel si materialul de
joc si pe sine.
n fata problemelor adesea reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia de a-si exersa capacitatea de
analiza a posibilitatilor de rezolvare si de punere n practica a solutiilor optime.
Jocul stimuleaza fantezia, (jocurile de rol), imaginatia reproductiva si creatoare este un mijloc de
dezvoltare a flexibilitatii si spontaneitatii. Jocul presupune relationarea copilului cu obiectele si partenerii
de joc, uneori aceasta relationare avnd un caracter competitiv.
Prin joc se dezvolta personalitatea prescolarului, prin crearea si rezolvarea progresiva a diverselor
contradictii:
_ ntre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc;
_ ntre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara;
_ ntre imitatie si initiativa;
_ ntre repetitie si variabilitate;
_ ntre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine;
_ ntre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului;
_ ntre operarea cu obiectele reale si efectuarea de actiuni simbolice;
_ ntre emotiile dictate de rolul ndeplinit si emotia pozitiva provocata de
participarea la joc.
Prin joc se stimuleaza la prescolari procesele afectiv motivationale si atitudinale n sensul
mbogatirii trairilor afective, a dobndirii capacitatii de stapnire a emotiilor.
4

 Functia informativa. Prin intermediul jocului, prescolarul achizitioneaza informatii, notiuni, concepte
necesare ntelegerii lumii reale.
Investignd realitati fizice diverse, copilul manipuleaza, ordoneaza, clasifica, masoara, se
familiarizeaza cu proprietatile diverselor lucruri. n acelasi timp el dobndeste cunostinte despre greutate
duritate, naltime, familii de obiecte.
Functia de socializare- presupune exersarea prin joc si asimilarea n plan comportamental a
exigentelor vietii sociale.
Jocul ofera prescolarilor / scolarilor ocazii numeroase de explorare a unor concepte precum cel de
libertate, implicat n multe din activitatile ludice. Un aspect important al socializarii prin joc este tendinta
prescolarului / scolarului de a-si apara si afirma individualitatea, alaturi de nevoia de a se integra social.
Functia de relevare a psihicului-copilul transpune n joc trairi, sentimente, intentii nemplinite n real,
atitudini. Activitatea psihica a prescolarilor se caracterizeaza printr-o pronuntata emotivitate: perceptia,
memoria, atentia sunt orientate nca spre aspectul exterior, atractiv, al lucrurilor.
Capacitatea coordonarii si dirijarii voluntare a conduitei este nca destul de redusa. Sub aspect psihic,
pentru scolar / prescolar, jocul are o importanta deosebita: l pregateste pentru viitor, satisfacndu-i nevoi
prezente.
Evolutia activitatii ludice la copii
Vrsta prescolara este o perioada de evolutie dramatica a conduitei ludice, deoarece acum are loc o
diversificare si aprofundare a categoriilor de joc abordate, care nu se mai regaseste n nici o alta perioada
devrsta. Directia de evolutie a activitatilor ludice la prescolari sunt:
_ Diversitatea formelor de joc;
_ Evolutia elementelor structurale ale jocului si modificarea structurii jocului n ansamblu prin aparitia
de noi elemente: subiectul, scopul,regulile, rolurile;
_ Evolutia comportamentului de relationare pe parcursul activitatii ludice;
_ Evolutia capacitatilor copilului de a disocia ntre planul real si cel
imaginar pe parcursul jocului.
Voi analiza n continuare evolutia activitatii ludice pe perioada prescolara lund drept criterii natura
principalelor elemente ale jocului: relationarea, scopul, subiectul, regulile, rolurile si atitudinea fata de
jucarie.
1.Specificul activittii ludice la 3-4 ani
Angajarea copilului n jocul solitar, observativ i chiar paralel cnd acesta se joac singur n apropierea
altor copii i dei au jucrii asemntoare nu interactioneaz n joc;
Copilul nu-i propune un scop al jocului. Conduitele de joc i gsesc mplinirile n ele nsele.
Sursa de selectie a temelor fiind mediul familial i al grdinitei, copiii reflect impresiile puternice pe
care le-a dobndit n aceste medii de viat.
Temele reflect actiuni izolate (ex: leagn ppua, merg cu maina etc.) copilul prezentnd act iuni
ntre care nu se creeaz o legtur fireasc.
Jocuri cu roluri nu este o dominant. Rolurile sunt putine, de cele mai multe ori singulare ntr-o
activitate ludic
Nu exist preocupare pentru regulile jocului. n alegerea jucriilor, copiii in cont de colorit, form,
sunetul emis. Jocul este determinat de jucriile pe care copilul le are la ndemn. innd n mn o ppu
o feti este mama, iar un bie el cu o main este ofer.
Jocul la aceast vrst este un joc simbolic deoarece copiii i aleg un rol fr a-l mbog ii pe
parcursul jocului.
5

2 Specificul activittii ludice la 4 - 5 ani

Jocul devine sociativ, copiii se joac unii cu al ii, schimb jucriile relationeaz;
Scopurile sunt implicite, latente sau nse contureaz pe parcursul jocului.
Aa se explic n acest interval de vrst instabilitatea asupra unui subiect de joc i lipsa de coordonare
a ac iunilor de joc n vederea atingerii unei finalitti.
Temele de joc reflect ac iuni complexe i de mai mare ntindere n timp ce nu in doar de experien a
direct trit ci i de impresii i sugestii oferite de programele TV, relatrile celorlal i sau lecturile
ascultate. Ex: De-a magazinul, De-a cosmonau ii etc.
Rolurile pe care i le atribuie sunt roluri cu sarcini monotone, pe care uneori reuesc, prin ini iative
personale, s le fac mai interesante. Astfel mama n timp ce pregtete mncarea fredoneaz un cntec,
oferul, curt i repar maina, etc.
Preocuparea copiilor pentru concordan a jocului cu realitatea transpus n joc, a actiunilor ludice i a
succesiunii acestora, pentru desfurarea jocului n ordine fr manifestri precum: acapararea jucriilor
sau rolurilor de ctre un singur participant. Ziceam c tu eti cinele, iar eu sunt vntorul.
Un progres n evolu ia raportrii la jucrie este fcut odat cu achizi ia de ctre copii a deprinderii de a
se juca organizat i de a urmrii o desfurare a jocului.
3.Specificul activitatii ludice la 5 6 ani
Jocul devine cooperativ, copiii coopereaza pentru ndeplinirea unor sarcini stabilite de comun acord.
Apar relatiile ntre grupele de joc pentru procurarea unor materiale necesare, relatii cerute de organizarea
jocului si de coordonarea lui pe parcurs.
Copiii devin treptat capabili sa prefigureze o finalitate a jocului si chiar sa stabileasca un plan n
vederea atingerii acesteia ceea ce implica un demers coerent a activitatii ludice.
_ Este evidenta detasarea rolului de tema, aceasta din urma fiind indicata de locul unde este plasata
actiunea ( De-a scoala, De-a magazinul, De-a gradinita)
_ Distributia rolurilor si responsabilitatile n grupul de joaca se realizeaza nu doar la nceperea sau pe
parcursul jocului ci si n perioada de pregatire a sa (amenajarea spatiului de joaca, confectionarea de
jucarii). Ex: aranjarea scaunelelor sub forma unui autobuz, confectionarea unor flori pentru jocul De-a
floraria.
_ Constientizeaza sensul regulilor, respectarea acestora este perceputa drept obligatorie ceea ce duce la
sanctionarea sau eliminarea din joc a celor care le ncalca.
_ Exista o preocupare pentru confectionarea unor jucarii n functie de jocul ales (un cos pentru a fi
cumparator, o casa de marcat pentru vnzator, etc.). Sunt capabili sa renunte la o jucarie n favoarea altor
copii sau sa foloseasca o jucarie de rnd ntr-un grup de joaca.
Semnificatia jocului fiecarui prescolar este unica, depinde de momentul pe care-l traverseaza si nu
putem vorbi despre o reteta a jocului.
Copilul traieste n lumina fericita a jocului, spiridus ce preface zilele n sarbatoare si viata n minune,
Jocurile mprospateaza inima, le nfloreste gndul, ndulceste buzele cu zmbet, aprinde n ochi lumina
rsului si varsa n trup vlaga zburdalniciei
Tipurile de joc la precolar
Dac la nceputul vrstei precolare copiii se supun regulilor dar nu manifest prea mare interes pentru
ele, spre sfritul acestei vrste se poate vorbi de o adevrat intransigen fa de respectarea regulilor.
Cine nu o face este repede sancionat cu drastica formul Nu tie s se joace"!
6

Varietatea de jocuri specifice acestei vrste se poate, totui, grupa n cteva categorii fundamentale.
1. Jocul de construcie trece de la manipularea materialului de construcie cu eventuale ncercri i
reuite de suprapuneri, specific la 3 ani, la realizarea unor construcii sofisticate din cuburi, combino i
lego. Subiectele acestor construcii pot fi propuse de aduli sau sunt alese de copii n funcie de interese, de
aspecte ce i-au impresionat n momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de natura materialelor
utilizate. Uneori, jocurile de construcii ofer i modele" sugestie pe care copiii le ignor la 3-4 ani,
ncearc s le rezolve, din ce n ce mai performant pe la 5 ani iar ctre 6 ani ncearc s le depeasc.
Deseori jocul de construcie precede sau se ngemneaz cu jocul de creaie. Prin el copiii i construiesc
cadrul de joc necesar subiectului din jocul de creaie: antierul, trmul zmeilor, cabinetul doctorului,
grdina zoologic etc. Jocurile de construcie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
2. Jocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o vrst a dinamismului, a micrii. El se va
pstra pn la vrsta adult, mbrcnd alte forme dar pstrndu-i motivaia interioar. La vrsta
precolar micrile ncep s fie ncadrate ntr-un anume context care reflect fragmente din viaa real, n
special din viaa celor care nu cuvnt". Literatura de specialitate enumera jocurile Broasca i barza",
Pisica i vrbiile", Lupul i oile" etc., n grdini sau n grupul de joac se reiau sub forma jocurilor de
micare conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate; astfel, personaje ca Tom i Jerry, Chip i
Dale renvie cu ajutorul copiilor. De asemenea, viaa adulilor, n special profesiile dinamice sunt reflectate
de jocurile de micare. Sunt cunoscute jocuri de tipul: Pompierii", Piloii", Poliitii", Extrateretrii"
etc.
Deosebit de rspndite sunt jocurile fr o tematic anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersarea
unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat prin spiritul de competiie imprimat. Din aceast
categorie fac parte: otronul, Elasticul, Coarda, Cine alearg mai repede? etc. Pe msur ce se nainteaz
ctre vrsta colar mic, jocurile de micare cu subiect vor ctiga n complexitate n vreme ce cele cu
reguli vor recurge la formule din ce n ce mai complicate. Acest tip de jocuri este, n general preluat de la
generaiile anterioare (ca subiecte i tipuri de reguli) chiar dac, fiecare generaie realizeaz uneori
prelucrri i adaptri specifice.
Alegerea jocului se va face n functie de anotimp. n anotimpul rece,vor fi folosite jocuri de miscare cu
alergare si saritura, jocuri de saniuta, cu patinele. Vara, jocurile de miscare vor avea ca obiect jocurile cu
apa, nisip, cu mingi, coarde, triciclete, biciclete, role. n tabere, pe timpul verii, copiii din nvatamntul
prescolar se pot bucura din plin de acest gen de jocuri.
Vom tine seama si de locul n care vom desfasura jocurile de miscare.
Spatiul va trebui sa fie larg, sa favorizeze actiunea motrica a tuturor copiilor.
Realizarea unui spatiu multifunctional, amenajarea unor spatii din curtea gradinitei, platouri, orice
teren neted, cu iarba, pot fi utilizate n desfasurarea acestor jocuri.
n explicarea si demonstrarea jocurilor de miscare se vor face precizari n legatura cu:
-spatiul folosit pentru desfasurarea jocului
-modul de folosire a materialului de joc
-directia de deplasare n functie de rolurile sau regulile de joc
-sarcina ce trebuie rezolvata si modul de executare a acesteia n joc
-regulile jocului si respectarea acestora
Regulile de joc trebuie sa favorizeze executia ct mai corecta, sa nu conduca la scoaterea copilului din
joc atunci cnd greseste si sa-l puna n situatia de a executa de un numar sporit de ori deprinderea motrica
respectiva.
n jocurile de miscare cu caracter de ntrecere (stafete, parcursuri aplicative) nu se va urmari o
clasificare sau ierarhizare a valorilor participantilor, elementul de ntrecere se va folosi n vederea
stimularii activitatii copiilor.
n zilele n care se organizeaza plimbari sau excursii durata activitatilor este cuprinsa ntre 30 si 60 de
minute n functie de obiectivele urmarite n deplasarea respectiva. Daca plimbarea sau excursia are drept
7

scop fortificarea organismului copiilor, educatoarea va stabili distanta, numarul popasurilor, ritmul n care
se realizeaza deplasarea copiilor, jocurile ce se vororganiza.
Institutoarea/educatoarea va selectiona materialele sportive adecvate copiilor (rachete de tenis, mingi
de fotbal, de baschet, patinele, rolele, bicicletele ).
Jocurile cu caracter competitional accesibile copiilor prescolari sunt: stafetele si parcursurile aplicative
care se pot organiza cu toata grupa, pe echipe, unu la unu. Avnd teren suficient si continutul parcursului
aplicativ. Materialul sportiv va fi atractiv, va asigura securitatea copiilor ( stafete cu batistute, mingi,
saculeti cu nisip, bastonase, stegulete, panglicute).
Jocurile de miscare la aparate (leagane, balansoare, topogane, banci, scari) desfasurate n aer liber
urmaresc mbogatirea experientei motrice a copiilor, le cultiva calitatile fizice si morale. Vor fi antrenati n
jocuri copiii timizi, nendemnatici, impulsivi.
Jocurile populare, jocurile ritmice tematice, cele cu text si cnt, constituie o alta categorie a jocurilor
de miscare. Acestea contribuie la formarea simtului ritmic, la orientarea n spatiu, la coordonarea
miscarilor.
Metodica predarii lor este asemanatoare cu aceea a predarii jocului de miscare. Se vor executa exercitii
pregatitoare cu privire la planul sau grupele de pasi de dans ce intra n continutul jocului sau dansului
respectiv. Muzica nregistrata pe caseta sau CD face sa creasca si mai mult calitatea executiei si interesul
copiilor pentru jocurile de miscare.
3. Jocurile de creatie
Jocurile de creatie se disting de alte jocuri practicate de copii prin cteva trasaturi esentiale:
_ jocurile de creatie sunt elaborate de un copil sau un copil sau un grup de copii oglindind n
continutul si structura sa nivelul lor de ntelegere a vietii si mediul ambiant;
_ subiectul si actiunea jocurilor de creatie se construiesc treptat, fiind rezultatele activitatii proprii a
copiilor de reproducere si transformare a realitatii pe plan imaginar;
_ fiecare joc de creatie este o reflectare inedita a impresiilor, caracterizata de originalitate,
spontaneitate si spirit creator;
_ jocurile de creatie favorizeaza acumularea unei bogate experient sociale att prin continutul celor
reflectate de copii n joc ct si prin relatiile stabilite pe parcursul lor;
_ jocurile de creatie au o structura specifica n care elementele de baza sunt subiectele si rolurile, n
care sunt cuprinse fapte de viata traite sau nchipuite de copii;
Continutul jocului de creatie se oglindeste n tema jocului, scopul si obiectivele stabilite, motivul,
subiectul, rolurile si actiunile de joc. n sectorul
Constructii copiii au la dispozitie seturi de materiale de constructii care n imaginatia lor pot deveni
case, blocuri, masini, avioane, jucarii.
Forma jocului de creatie exprima felul n care se organizeaza si se structureaza continutul jocului
concretizndu-se n materialul utilizat, regulile si relatiile existente precum si n situatia imaginara.
Scopul jocului poate fi raportat la copil si n acest caz jocul se manifesta cu finalitati proprii foarte
greu de detasat de subiect.
Motivul constituie un element important n orice activitate aparnd ca rezultat al procesului de
constientizarea trebuintei si a conditiilor satisfacerii acesteia.
Tema reprezinta acel aspect de viata care inspira si alimenteaza jocul si exprima ideea contrara n jurul
careia graviteaza actiunile copiilor. Temele jocului de creatie pot sa nfatiseze diferite aspecte ale vietii
reale care pot reda:
-viata, activitatea n cadrul familiei;
-viata si munca adultilor n diferitele locuri de munca;
-circulatia, transportul oamenilor n comun;
-viata si activitatea copiilor din institutii (gradinita)
-alte ocupatii umane care atrag copilul (vnatoarea, razboi, pescuit)
8

-viata si activitatea destinata destinderii si relaxarii (film, circ);

Subiectul este elementul care confera jocului unitate si coerenta, concretizeaza tema jocului, i da o
anumita individualitate n functie de experienta de viata pe care o are copilul. Jocurile de creatie pot fi
clasificate n functie de subiectul lor n:
-jocuri cu subiecte din viata cotidiana, n care subiectul este preluat nemijlocit din experienta de viata a
copiilor;
-jocuri cu subiecte din basme si povesti n care procesul de elaborare este subordonat interpretarii unor
actiuni, ntmplari prelucrate de scriitori si preluate de copii.
Actiunea jocului cuprinde totalitatea operatiilor cu obiectele pe care copiii le efectueaza ntr-o anumita
ordine pentru a reda faptele, evenimentele, ntmplarile la care se refera subiectul jocului. Aici includem
jocurile de constructie.
Rolul constituie n general un model simplificat pe care copilul si-l faureste pentru a-l reproduce ntrun anumit joc. Unele roluri simbolizeaza locul omului n procesul muncii, n societate (sofer, medic,
bucatar), pozitia copilului n familie, n diferite grupuri (elev, profesor, doamna nvatatoare/educatoare),
pozitia omului n familie (tata, mama, bunica, bunicul).Unele roluri simbolizeaza diferitele trasaturi
morale pozitive sau negative si determina anumite relatii si norme de comportare care pot fi asimilate n
cursul jocului. Interpretarea diferitelor roluri nseamna angajarea copiilor n anumite relatii, raporturi unii
fata de ceilalti (acceptare, toleranta, dominare, respingere, agresivitatea, ajutorare, cooperare).
Regulile reprezinta elementele specifice oricarei activitati. n jocurile de creatie prezenta lor nu este
ntotdeauna evidenta, ele se contureaza ntr-un stadiu mai avansat al evolutiei jocului si decurg din nevoia
copiilor de a oglindi ct mai adecvat aspectele realitatii.
Situatia imaginara, fictiunea, simbolul, reprezinta un element specific jocului de creatie. Desi ea are
multiple semnificatii pentru joc, determina evadarea din real, transferul unor actiuni sau nlocuirea
acestora cu altele pentru a satisface dorintele copilului.
Jocurile cu subiecte din viata cotidiana se inspira din viata cotidiana. Sursa este directa: realitate,
ambianta mai apropiata sau mai ndepartata, observata, traita si receptata de copii. Realitatea este preluata,
prelucrata si interpretata n conformitate cu posibilitatile celor care initiaza jocul. Acesta este o oglinda a
modului si nivelului lor de ntelegere. Jocurile cu subiecte din basme si povesti si extrag actiunile n mod
indirect din realitate. Copiii opereaza cu textul literar, sursa o constituie, prin urmare, creatia artistica. n
jocurile de constructii, copiii manipuleaza cuburi, seturi de materiale diverse.
Jocurile cu constructie pot fi desfasurate cu ntreaga grupa de copii sau cu grupuri mici. Tematicile
recomandate sunt modelele de constructii proiectate orizontal si vertical (trenul, turnul, masa)Acestea
satisfac dezvoltarea deprinderilor tehnice, spiritul creator, ncurajeaza munca individuala dar si spiritul de
colaborare ntre copii.
jocurile de creatie. La grupa mica aria tematicii jocurilor de creatie este relativ restrnsa si ngusta
mbratisnd un orizont limitat viata din familie si din gradinita. Caracteristica pentru jocul copiilor mici
este repetarea neobosita a acelei actiuni care le produc cea mai mare placere. De-a masina este jocul
prin care copiii redau cu mai multa placere momentul de tamponare a unor masini de pe strada, scopul
ntregului joc fiind parca orientat spre producerea zgomotului caracteristic ciocnirii autoturismului.
n jocul de-a gospodina pe copii i atrage un anumit aspect al actiunilor mamei: spalarea vaselor,
mutarea obiectelor dintr-un loc n altul, fara a finaliza actiunile respective. Rolul important l are
costumatia (de doctor, gospodina, politist) si accesoriile necesare (diferite truse).
Odata cu largirea treptata a sferei de reprezentari, copiii grupei mijlocii desfasoara jocurile de creatie
cu evidente progrese care sa nregistreze n privinta subiectului si a rolurilor.
Actiunile copiilor de 4 ani implicati ntr-un rol ncepe sa se subordoneaza tot mai multe reguli jocului.
Relatiile dintre copii devin mai simple, contin dorinte de a se joaca n grupuri mici, dupa criterii
subiective.
Fluctuatia copiilor de la un grup la altul, reprezinta un fenomen frecvent la aceasta vrsta.
9

Jocul de creatie atinge la vrsta de 6-7 ani un nivel superior de dezvoltare n ceea ce priveste tematica
si continutul sau. Subiectul devine mai bogat, mai complex, mai nchegat, cuprinznd actiuni n care exista
o actiune logica. Regulile ocupa o pozitie dominanta n raport cu rolul, reglementnd direct si sistematic
comportarea copiilor. Cresterea n colectivitatea gradinitei, determina modificari calitative sub aspectul
relatiilor dintre ei. Se realizeaza o mai buna colaborare ntre copii n cadrul actiunilor organizate, apare
relatia de conducere si supunere ntre conducatorul jocului si membrii lui.
n ceea ce priveste jocul de creatie cu subiecte din basme si povesti, copiii grupei mici realizeaza o
succesiune de scene disparate, care se deruleaza fara o legatura ntre ele. Preferate sunt povestile scurte, cu
numar mic de personaje, cu momente care l-au impresionat mai mult (secventa ntlnirii lupului cu Scufita
rosie n padure, discutia dintre bunica si lup, salvareaScufitei rosii de catre vnator).
La grupa mijlocie si mare, pregatitoare n special, preferintele pentru jocurile cu subiect din povesti
sunt mult mai clar conturate si exprimate.
Copiii au nevoie de un stimulent din exterior, fie costumatie, materiale care sai atraga si sa le sugereze
o tema, fie sugestia institutoarei.
4 Jocul cu reguli
Jocurile cu reguli fata de celelalte feluri de jocuri sunt organizate sub conducerea directa a educatoarei.
Aceste jocuri nu au un subiect, n consecinta actiunile lor nu necesita o succesiune impusa de concordanta
cu realitatea la care se refera. Aceasta le confera mai multa libertate de actiune n cursul desfasurarii, dar,
totusi, aceasta libertate este ngradita de regulile jocului. Acestea orienteaza copiii spre ceea ce le este sau
nu le este permis sa faca.
Astfel, n jocul Ghici cine vorbeste!, copilul legat la ochi trebuie sa ghiceasca dupa glas numele
celui care a vorbit, ceilalti copii neavnd voie sa-l ajute. n cazul n care ghiceste trece n locul celui care a
fost recunoscut, iar n caz contrar este pus sa execute o penalizare fixata de copiii grupei, care prin nsusi
caracterul ei provoaca o stare de buna dispozitie, produce hazul si relaxarea tuturor.
Aceste jocuri se adreseaza atentiei, acuitatii senzoriale, perspicacitatii si rapiditatii n gndire, spiritul
de observatie.
Prezenta regulilor, a caror respectare presupune promptitudine si rapiditate n reactii, contribuie la
coordonarea comportarii copiilor, la elaborarea unei conduite nuantate n functie de cerintele jocului.
Datorita faptului ca aceste jocuri destind si nvioreaza copiii, ele prezinta marele avantaj ca pot fi
introduse n orice moment al activitatii zilnice. Ele se organizeaza fie la propunerea educatoarei, fie la
propunerea copiilor la conditia de a asigura participarea activa a tuturor copiilor.
n cursul jocurilor de dimineata si gasesc mai bine locul jocurile de perspicacitate, de dezvoltare a
unor calitati intelectuale. ntre activitatile comune si cele n aer liber se recomanda jocurile mai dinamice
de tipul Cinele si pisica, Unde a sunat clopotelul ?, Baba Oarba, Deschide urechea bine, Foc
apa, Alb negru (este indicat ca participarea copiilor la conducerea jocurilor cu reguli sa fie ct mai
activa. Repetarea lor se poate face si n activitatile de dupa-amiaza, cernd copiilor sa propuna ei jocurile
preferate. O alta modalitate este de a alege un conducator care sa indice n numele grupei / clasei, de-a ce
sa se joace.
n cazul repetarii jocurilor cu reguli, conducatorii se schimba de mai multe ori, astfel nct satisfactia
de a propune tema si de a dirija jocul sa revina mai multor copii.
Rolul activ al institutoarei, n organizarea si ndrumarea acestor jocuri, se manifesta att n alegere si
esalonarea nvatarii lor n timp, ct si n crearea ambiantei favorabile practicarii lor. Cu tactul
corespunzator, ndrumarea copiilor va orienta jocul spre un ritm dinamic, spre mentinerea atmosferei de
buna dispozitie si relaxare, spre respectarea regulilor jocului si n asigurarea unei participari vii si intense a
copiilor din nvatamntul prescolar .
5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de micare nu se confund cu acestea, ntruct exist
astfel de jocuri n care micarea lipsete cu desvrire. Ele se aseamn i cu jocurile didactice prin faptul
10

c, de obicei pun n faa celor mici o problem de rezolvat. Au i ele reguli iar funcia lor dominant este
cea recreativ. Sunt deosebit de valoroase din perspectiva valenelor formative n plan psihologic
(dezvolt atenia, perspicacitatea, spiritul de observaie etc.) Atmosfera de joc este creat prin cerina de a
ghici ceva, (Jocul Cald, rece, fierbinte), de a rezolva o sarcin surpriz (jocul Ghicete i taci!" care
educ i stpnirea de sine), sau competiia. n prima parte a precolaritii, iniiativa unor astfel de jocuri
aparine adulilor sau copiilor mai mari; odat nsuite regulile i exersat plcerea de a juca, se nate i
iniiativa proprie pe la 5-6 ani.

5. Jocurile didactice sunt o categorie aparte de jocuri.

Jocul didactic apare sub trei aspecte:
-ca forma de organizare specifica activitatii de nvatare cu toata grupa de copii, cu grupuri mici sau
individual.
-ca parte a unei activitati de nvatare, n special n partea aplicativa, de verificare sau evaluare.
-ca procedeu n activitatile de nvatare cu caracter de predare sau consolidare.
ndrumarea institutoarei este prezenta si necesara n masura n care l antreneaza pe copil ntr-un joc
placut si util.
Continutul jocurilor didactice este dependent de sfera cunostintelor si de particularitatile de vrsta si
individuale. n majoritatea cazurilor fiind necesara cunoasterea, cautarea si descoperirea unor rezolvari de
situatii,jocurile didactice deschid perspective de nvatare prin mobilizarea eforturilorproprii n cautarea si
descoperirea unor rezolvari de situatie.
Dupa continutul lor, jocurile didactice pot fi grupate n ctevacategorii largi : jocuri didactice pentru
cunoasterea mediului nconjurator, jocurile didactice pentru dezvoltarea vorbirii, jocurile didactice cu
continut matematic si jocurile didactice pentru dezvoltarea unor procese si functii social civice si
morale.
Jocurile didactice pot fi clasificate si dupa criteriul folosirii materialului didactic. Deosebim astfel
jocuri didactice orale si jocuri didactice cu material.
A jocuri didactice cu material:
jocuri cu material didactic (jucarii didactice, jocuri de masa);
jocuri cu material ajutator (obiecte din natura si obiecte de intrebuintare zilnica);
jocuri pentru interpretarea unor povesti si lecturi, precum si jocuri cu
numaratoare, folosind jucarii corespunzatoare (imagini,costume,siluete).
B Jocuri didactice fara material sau jocuri orale:
ghicitorile (fara ilustratii);
jocuri cu alcatuire de propozitii si fraze;
jocuri de compunere de povesti
Deoarece scopul si sarcina didactica sunt diferite de la grupa la alta, jocul didactic ocupa primul loc
printre activitatile desfasurate la grupa mica.
La aceasta grupa fiind necesara cunoasterea unor obiecte de mbracaminte, de uz personal, vesela,
mobilier, a culorilor de baza, a notiunilor de timp, am utilizat cu succes jocurile didactice. Sa mbracam
papusa; Cine venit la noi; Spune cum face; La cine s-a oprit roata; Animalele si puii lor; etc..

11

La grupa mijlocie, scopul jocurilor didactice este att de nvatare ct si de consolidare si verificare a
cunostintelor, deprinderilor: Ce este?; E ziua papusii; Cine sta cu mine si de ce?; Ghici, ghici (pe cine, ce
unde)?; ncarcam camionul?; Cum taiem portocala?; Fluturii vin la flori!
La grupa mare si pregatitoare ponderea jocului didactic este completata de alte forme de activitati
specifice (observari, lecturari de imagini, povestiri, memorizari). Jocurile didactice orale ocupa un rol
important fiind utilizate n vederea solutionarii problemelor legate de formarea unei vorbiri corecte.
Ex: Ghici cine era?, Cine este? (precizarea subiectului):
-.....are culoarea rosie?
-.....merge la gradinita?
-.....a pacalit vulpea?
-.....a varsat borcanul cu dulceata?
Completeaza cu cuvntul care lipseste (eliptice de predicat):
-Copilul......frumos la masa.(sta, mannca);
-Fetita......florile. (stropeste, ngrijeste);
-Tata......acasa.(vine, pleaca, soseste);
Spune cum este? (acordul n gen cu substantivul):
-Cercul este ...... .(rotund, mare);
-Mingea este ...... .(rosie, rotunda);
-Buchetele de flori sunt ...... . (frumoase, mari).
Jocurile didactice matematice le utilizam cu multa eficienta n programul activitatilor din gradinita.
Pentru a explica pozitiile spatiale, a face corespondenta ntre numar si cifra, jocurile didactice matematice
se po desfasura sub forma de concursuri, ntreceri, cu ajutorul materialelor didactice corespunzatoare Sa
facem un tabel cu cifre; Sa mpodobim bradul; Unde a zburat?; Unde am asezat?; verificarea
unor poezii si ghicitori utilizate n cadrul jocurilor didactice matematice, nvioreaza atmosfera,
produchazul si dezvolta judecata copiilor si rapiditatea n rezolvarea micilor probleme.
Jocul didactic matematic constituie un mijloc nou, atractiv de realizare a sarcinilor numaratului si
socotitului, poate contine o problema, o sarcina didactica pe care copilul trebuie sa o ndeplineasca.
Ex: Cine stie sa numere mai bine?; Cti porumbei sunt?; A cta jucarie
lipseste?; Cine are acelasi numar?.
Ghicitorile, ntrecerile, dialogurile dintre copii, tonul institutoarei vesel, misterios, limbajul non-verbal
(gestica, mimica), sunt elemente esentiale prin care se antreneaza copiii din nvatamntul prescolar/primar,
care transforma jocul didactic ntr-o activitate foarte placuta si preferata.

BIBLIOGRAFIE

12

1.

Barbu, H, Popescu , E. Serban Activitatile de joc recreativ distractive,

2.

Dima, Silvia Antologie - Jocuri, volumul II, Editura Coresi, Bucureti, 1993.

3.

Taiban, Maria; Petre, Maria; Nistor, Valeria; Berescu, Antonia Jocuri didactice

pentru grdiniele de copii, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1976.

4.

Iftime, Gheorghe, Jocuri logice pentru precolari i colari mici, Editura

Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976.

5.

Barcan icaliuc, Eugenia, Exerciii i jocuri pentru precolari, Editura sport -

Turism, Bucureti, 1975.

6.

Mircescu, Mihai; Stnculescu, Mircea, Jocuri muzicale i de micare pentru oimii

patriei, Editura Bucuretii Noi, Bucureti, 1984.

13