Compozitia chimic a ciupercilor

Componentul

La 100 g

Componentul

La 100 g

Ap

90 g

Fosfor

135 mg

Substante azotoase

5g

Clor

80 mg

Glucide

2,5 g

Caroten

0,04 g

Grsimi

0,5 g

Vitamina B1

0,04 mg

Potasiu

470 mg

Vitamina B2

0,20 mg

Sodiu

12 mg

Vitamina PP

60 mg

Calciu

3 mg

Vitamina C

8 mg

Magneziu

14 mg

Fier

4,5 mg

Valoare caloric

35 calorii

Ciupercile pot inlocui carnea

Nutritionistii spun ca ciupercile, aceste adevarate mici minuni care rasar din pamant, pot inlocui
carnea cu succes, mai ales ca au gustul si toate celelalte calitati ale carnii, fara colesterol, insa.

Ciupercile sunt bogate in proteine, minerale ca fierul, potasiul, cuprul, zincul, seleniul, magneziul,
fosforul si calciul, acid folic si contin vitamine precum A, B1, B2, C, fiind si singura sursa vegetariana de
vitamina D.

Au, asadar, o compozitie bogata care inglobeaza nutrientii de care organismul nostru are nevoie ca sa
functioneze normal in tot timpul anului si nu numai in anumite perioade.

Astfel, potasiul ajuta la mentinerea unei presiuni sanguine scazute si previne atacul cerebral, in timp ce
cuprul previne problemele cardiace si asigura o buna functionare a metabolismului.

Calciul din compozitia lor intareste oasele, iar fierul previne anemia.

Vitamina C, bine reprezentata, intareste imunitatea, prevenind, in acest fel, infectiile, destul de
frecvente in sezonul rece, iar combinatia dintre proteine, fibre si vitamina B ajuta la un metabolism
sanatos.

Pe langa faptul ca sunt hranitoare, fiind considerate un aliment de exceptie care poate asigura necesarul
de nutrienti cam in aceeasi masura ca si carnea, ciupercile sunt si adevarate medicamente pentru multe
persoane suferinde.

Pentru diabetici, ciupercile pot fi un aliment ideal si asta datorita insulinei naturale si enzimelor care
ajuta la decompunerea amidonului din alimente. Ciupercile coboara tensiunea in cazul persoanelor
hipertensive si controleaza migrenele.

S-a afirmat chiar ca niacina din compozitia ciupercilor ajuta la prevenirea bolii Alzheimer. Antibioticele
naturale continute de ciuperci previn infectiile si grabesc vindecarea ranilor.

Ca si carnea, care acum, in postul Craciunului, poate fi inlocuita cu aceste minunate daruri ale
pamantului, ciupercile se pot prepara in foarte multe feluri: fierte, prajite in ulei, la gratar sau
incorporate in alte feluri de bucate ca salate, supe, tocanite, ciorbe, pilaf, ardei umpluti, pizza.

Cele mai sigure si mai sanatoase ciuperci, care nu te trimit la spital si nu-ti pun viata in pericol, sunt cele
cumparate de la magazin, la borcan sau cutie ori vrac.

Atentie, insa! Vitamina B12, esentiala pentru buna functionare creierului si a sistemului nervos se
gaseste numai in produsele de origine animala. In perioada postului, se recomanda un supliment de
vitamina B12, deoarece lipsa acestei vitamine poate duce la oboseala, palpitatii si chiar stari de lesin,
ceea ce ti-ar putea pune in pericol activitatea de zi cu zi.

Despre ciuperci
Despre ciuperci s-a scris i se va mai scrie mult. i spun aceasta ca ceva firesc, avnd n vedere
sortimentul i numrul de specii, subspecii i forme ct mai variate. Din circa un milion de specii de
plante ce populeaz Terra, aproximativ 20% sunt ciuperci dar din cele 200.000 specii sunt descrise
numai n jur de 72000 i sunt consumate n jur de 700 specii n care sunt incluse i cele medicinale.

La noi n ar sunt menionate 8700 specii de ciuperci.

Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de civa zeci de microni au aprut nc din Cretacic c u 90
mil. de ani n urm, dar sunt menionate n Jurasic cu 20-35 mil. de ani n urm pn mai aproape de
noi, n Egiptul antic, n urm cu 4600 ani. i mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deintorii
cunotinelor despre ciuperci nc de la anul 535 .Ch.
Patricienii le apreciau att de mult nct le dedicaser o srbtoare numit Robigalia iar poetul
Suetonius le preaslvea calitile culinare n poeziile sale.
mparatul Claudius 41-54 d.Ch. compara gloria generalilor si cu o mncare de ciuperci. Apetitul su
pentru ciuperci i-a fost ns fatal, deoarece mprteasa Agrippina soia sa l-a nlturat de la putere
prin otravire, n favoarea fiului su, Nero ( otravire cu ciuperci sau cu ierburi ! ).
Se mai menioneaz c i Tiberius, Marele Buddha, Alexandru I al Rusiei, regele Charles al V-lea al
Franei, Papa Clement al II-lea, ar fi fost otravii tot cu ciuperci dei n acele vremuri se foloseau i
alte otravuri ca arsenic, beladon, cucut, mtrgun, cianur, care erau mai puternice dect cel e din
ciuperci.
Ciupercile sunt usor de conservat si sunt importante surse de fibre, vitamine si minerale in mod
special pe timpul iernii cand sursele de hrana vegetala erau putin sau deloc accesibile.

ASIGURA NEMURIREA?

Vechii egipteni considerau ciupercile a fi o masa regala la propriu, doar faraonii avand privilegiul de a
gusta din aceste bunatati. Ei credeau ca la nemurirea lor contribuia si consumul de ciuperci si au luat
toate masurile sa se asigure ca nici un muritor de rand nu avea acces la acest aliment divin.
Probabil ca este un pic de adevar in aceasta afirmatie deoarece ciupercile comestibile sunt o surs
important de proteine cu 18 aminoacizi ( 2,7-5%), hidrai de carbon ( 3,5-10%), sruri minerale
de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B : B 1, B 2, B 3, B5, B6, B
12, vit. C, D, E , acid folic, sunt srace n grsimi (1-2,2% ) dar acestea sunt numai sub form
nesaturat i combinat (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide ). Ciupercile conin puin sodiu, nu
conin colesterol iar prezena glicogenului n ciuperci, care e caracteristic regnului animal, face ca
acestea s fie numite carne vegetal.
Din totalul de substan uscat din ciuperci, proteinele reprezint n medie 23%, iar din 104 elemente
cunoscute, ciupercile conin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemntoare cu cea din
caseina laptelui, albumina din ou i gliadina din gru.
Unele specii conin i acizi organici, malic, tartic.
Ciupercile conin antioxidani i recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant i mai
sensibil c cele mai cultivate specii de ciuperci comestibile Agaricus bisporus i Pleurotus
ostreatusconine de 40 de ori mai mult ergotionein fa de germenii de gru, produs considerat
puternic antioxidant, i ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.

Despre recoltarea ciupercilor

Cum s recoltm ciuperci n siguran?

NU LASATI COPII SA
RECOLTEZE CIUPERCI!!

De ce oare n crile de desenat pentru copii, la grdinie i n primele clase, peste tot apare specia de
ciuperci Amanita muscaria - plria arpelui sau muscaria ? Explicaia ar fi aceea c ea este de
culoare roie i este uor de colorat.
Ideal ar fi ca lng ea s apar i avertismentul de cap de mort, din care s se rein c este toxic i
produce moartea.
n funie de regiunile geografice ale rii noastre, aceast specie de ciuperci se ntlnete din iulie
pn n septembrie n pduri de conifere.

Plria arpelui prezint plria de culoare rou-intens, cu puncte albe, solzoase ce dispar
dup ploaie. Nu trebuie pus mna pe ea, nici nu se va recolta i pune peste alte ciuperci n
co, deoarece i sporii ei sunt toxici. De asemenea nu se vor recolta ciupercile pe o raz de
un metru n jurul acestei specii deoarece acestea pot fi i ele toxice.
__________________________

Ce spune tiina de ultim ora? Un grup de cercettori din Austria de la Universitatea Hagenberg au
inventat un telefon mobil ce poate identifica 600 specii de ciuperci. Posesorul telefonului fotografiaz
ciuperca fr s o ating i introduce poza n memoria telefonului. Dup cteva secunde apare
rspunsul dac ciuperca este sau nu comestibil.

Nu toi oamenii pot recunoate ciupercile din flora spontan.

Cel mai bun sfat este acela de a cumpara ciuperci de cultur proaspete.

In cazul cumprrii celor congelate poate apare fenomenul de oxidare fie nainte fie n
perioada decongelrii.
La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s
v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le-ai consumat.

Ce ciuperci se pot recolta toamna? Iat n continuare cteva specii de ciuperci comestibile pe care
le puteti recolta toamna.
Agaricus arvensis ciuperca de cmp, ciuperca de branite;

Agaricus campester ciuperca de balegar

Rusulla cyanoxantha - pinioar, vineica porumbeilor, hulubi;
Lepista nuda - nicorete vnt
Pleurotus ostreatus - pstrvul de fag
Boletus edulis - hribi
Armillariella mellea -ghebe
Recunoasterea speciilor Deosebirea dintre o ciuperc comestibil i una toxic sau otrvitoare este
mic, nensemnat la prima vedere, de aceea se produc numeroase confuzii.

Recunoaterea speciilor se face numai de ctre specialiti, dup aprofundarea caracterelor

morfologice.

Acesta i datorit faptului c exist specii de ciuperci otravitoare care seamn mult cu cele
comestibile.

Pentru o determinare corect a ciupercilor se iau n studiu urmtoarele elemente : aspectul

general, locul unde cresc, forma de apariie, culoarea, forma plriei i a piciorului, carnea, stratul cu
lamele, inelul, vlul i sporii prin analiz la microscop.
Exist ciuperci pereche, adic una comestibil i alta toxic, foarte semntoare ntre ele i foarte
greu de deosebit chiar i de ctre specialiti.

Pentru nceptori se recomand s nu se recolteze mai mult de 2-3 specii iar pentru
persoanele venite n vizit n acea zon este bine s consulte localnicii asupra comestibilitii lor,
deoarece acetia le recunosc mai bine.

Criteriul culorii nu este determinant, el poate fi foarte neltor. O ploaie abundent poate
modifica serios culoarea ciupercilor.

Unele ciuperci au culoarea identic dar celelalte pri componente precum forma plriei,
piciorul, inelul, volva i altele sunt diferite.

Pentru o determinare acas, va trebui s recoltai ciuperca ntreag i s nu o rupei.

Recoltarea se va aplica cu ajutorul unui cuit pentru ca postamentul micelian, partea din sol,
s rmn pe loc, i astfel vei mai putea recolta ciuperci i anul viitor.
Ciupercile se vor recolta pe timp nsorit, nu dup ploaie cnd sunt umede, mbibate cu ap i se pot
deteriora i oxida rapid.

Pentru recoltare se vor folosi couri de nuiele, sculei de pnz, pungi de hartie, cutii din
carton sau din folie de de aluminiu.
Nu se recomand recoltarea ciupercilor de pe marginea oselelor, autostrzilor, drumurilor,
a complexelor industriale, chimice, deoarece acestea sunt zone poluate. Ciupercile pot fi
toxice i din cauza metalelor grele sau radioactive acumulate n sol, a emanaiilor de plumb,
a pesticidelor, ierbicidelor folosite pentru alte culturi.

Myth busters - Povesti!

Nu sunt concludente i nici relevante urmtoarele recomandri care mai apar n unele publicaii,
precum :

carnea ciupercilor otrvitoare, la rupere sau tiere, i schimb culoarea. Buretele viperei,
ciuperc foarte otravitoare prezint carnea alb i dup secionare .

ciupercile otravitoare devin comestibile dup fierbere sau oprire ;

nu toate ciupercile consumate de animale, sunt comestibile. Cobaiul, de exemplu, este imun la
consumul de Buretele viperei. Exist de asemenea ciuperci toxice, viermnoase sau consumate de
melci, care pentru om pot deveni fatale.

linguria de argint nu se nnegrete n zeama ciupercilor otrvitoare, la fiert ;

nu toate ciupercile ce apar primvara sau toamna sunt comestibile ;

pe lemn viu cresc i ciuperci otrvitoare i comestibile ;

nu toate ciupercile amare, acre sau picante sunt otrvitoare ;

nu toate ciupercile de culoare violet sau cele cu suprafaa vscoas sunt necomestibile.

nu toate ciupercile ce cresc pe cioate n descompunere sunt otrvitoare ,

nu toate ciupercile la care se desprinde cuticula, sunt comestibile ;
nu toate ciupercile ce au miros i arom agreabile sunt comestibile ;
nu sunt relevante nici alte ncercri cu ceapa, ptrunjel s.a.

Prepararea ciupercilor
Recomandari de preparare
Pentru preparare se vor folosi vase emailate, din inox, teflon, sticl termorezistent, ceramic, vase
din font, intregi i neciobite sau cu smalul srit, cu puin ap cu sare i zeam de lmie sau oet,
iar ciupercile se introduc cnd fierbe apa. Timpul de firbere este de cca 15 minute. Dac ciupercile
prezint gust iute, sau amar, se in n ap rece 5-10 minute, schimbnd apa de cteva ori. Dup
splare cele de culoare alb se stropesc imediat cu zeam de lmie sau oet 0,3 g/l, pentru a-i
pstra culoarea.
La splare nu se ndeprteaz membrana, pielia, de pe plrie. Se spal numai n momentul
folosirii, n jet de ap rece sau se pun cteva minute ntr-un vas cu mult ap.
Mncarea de ciuperci este bine s fie consumat rece. Nu se recomand s fie pstrat mai mult
timp, la temperatura camerei , iar la frigider maximum 2-3 zile. Mncarea de ciuperci se altereaz
destul de rapid i intr n fermentaie.

La primele simtome de indigestie dup consum de mncare din ciuperci, este recomandat s
v prezentati la medic i dac e posibil s putei descrie ciupercile pe care le-ai consumat.
Intoxicaiile cu ciuperci se mpart n funcie de speciile implicate.

CONSERVAREA CIUPERCILOR fara conservanti

CONSERVAREA CIUPERCILOR

n zilele noastre, n magazine, se gsete o multitudine de alimente conservate, prezentate ntr-un mod
foarte atractiv, pentru a strni interesul.

Metoda de conservare prin congelare a luat i ea amploare.

Conservarea hranei este o tehnic foarte veche ce apare menionat i n scrierile din timpul Romei
antice. Hrana conservat asigur posibilitatea de a prepara produse variate tot timpul anului , n unele
cazuri chiar cnd acestea nu se mai gsesc proaspete pe pia.Produsele conservate i pstreaz n
mare parte calitile organo-leptice.

Tehnicile strvechi de conservare cum ar fi murarea, srarea sau uscarea adaug o arom distinctiv i
delicioas ciupercilor proaspete.

n urma unei plimbri la sfrit de sptmn, la iarb verde, la pdure pentru a face un grtar, nu de
puine ori poi s recoltezi i o anumit cantitate de ciuperci comestibile. Dar aceste produse sunt
perisabile, nu pot fi pstrate mai mult de 24 ore n frigider. Ciupercile se degradeaz uor din cauza
deteriorrii naturale a materiei organice ca rezultat al activitii enzimelor i proliferrii mucegaiurilor

i bacteriilor. Aceste procese de degradare au loc ntr-un mediu cald, umed, cu pH echilibrat aproape de
neutru i n prezena oxigenului. Prin conservare se vor elimina aceti factori ce favorizeaz degradarea.

Se poate presupune cu uurin c primele metode de conservare ale omului au fost pe baz de soare,
vnt i mai apoi focul. Omul primitiv a observat c o bucat de carne lsat la vnt i soare devine mai
apetisant, mai uoar i se poate pstra mai mult timp. Metodele de conservare a alimentelor l-au
fcut pe om s se stabileasc ntr-un loc i s renune treptat la statutul de nomad. Alturi de carne este
uor de presupus c s-au conservat i plante, fructe i semine.

Ciupercile se pot valorifica i prin conservare fie ca produse semifinite sau ca produse finite.

Ca produse semifinite ciupercile se pot conserva prin uscare, congelare, marinare, murare, n suc
propriu, n sos tomat, n oet, ulei, untur sau n unt. Ciupercile conservate pot fi pstrate i consumate
dupa cca 6, 12 sau chiar 24 luni, preparate dup reeta dorit.

n funcie de cantitatea de ciuperci ce urmeaz s fie conservat, se pot folosi borcane din sticl de
diferite dimensiuni, pornind de la 0,2, 0,4, 0,5, 0,8 kg, 1 kg, 2,3,5 i chiar 10 kg, butoaie de lemn sau PVC
cu capaciti diferite, de pn la 200 kg ( n sistem industrial). Se impune alegerea recipientelor cu grij,
att din motive practice ct i estetice. Pentru depozitarea produselor n mediu umed i lichid se vor
alege ntotdeuna recipiente din materiale neabsorbante, cum ar fi sticla, ceramica smluit, porelan
sau inox. Alegei recipiente care pun n valoare culoarea i aspectul produsului final. Sticla este
materialul ideal pentru produsele conservate, prezentndu-le la adevrata lor valoare. Borcanele care
au mai fost folosite sunt potrivite pentru conservarea pe termen scurt. Pentru conserve ce vor trebui
pstrate un timp mai ndelungat sunt potrivite borcane noi, care sunt rezistente la temperaturi nalte i
au capace inoxidabile. Se vor evita vasele din materiale corosive, cum este aluminiul, plasticul, ce au
tendina de a modifica sau absorbi aromele. Un recipient folosit pentru conservare trebuie s fie ntreg,
neciobit, fr zgrieturi i crpturi . Se alege un model de borcane care exist deja n comer i pentru
care gsii oricnd piese de schimb ( garnituri sau capace). nainte de folosire aceste vase se spal bine
cu ap cald i detergent, se cltesc i se sterilizeaz. Sterilizarea se face n ap , pe foc iute prin fierbere
10 minute.

Capacele i dopurile se opresc cteva secunde n ap fierbinte. Borcanele i capacele se vor usca nainte
de utilizare. Este de preferat s folosii capace i dopuri noi.

Conservele cu aciditate redus sau cu coninut sczut de sare i zahr sunt supuse atacului mucegaiurilor
i bacteriilor. Pentru a fi pstrate o perioada mai ndelungat, 6-12 luni acestea vor trebui sterilizate prin
tratarea la temperaturi ridicate. Prin tratarea la temperaturi ridicate i lipsa oxigenului se creaz un
mediu impropriu pentru dezvoltarea microorganismelor .

Tehnica de sterilizare cu ajutorul apei fierte este simpl i const n introducerea borcanelor sau sticlelor
etaneizate ntr-un vas cu ap. Aezarea n vas se face astfel nct ele s nu vin n contact direct cu
fundul i pereii vaselor de sterilizare, deci printre ele i pe fundul vasului se pun crpe curate. Apa este
adus la punctul de fierbere i se menine la fiert o perioad ce depinde de tipul de conserv i mrimea
conservei. Conserva care nu este bine etaieizat se va ndeprta i consuma imediat sau se reface
etaneizarea i se sterilizeaz din nou. Se las apoi conservele s se rceasc, timp n care coninutul se
contract i creeaz vid n interiorul conservei. Recipientele astfel sterilizate i rcite se vor depozita n
locuri rcoroase, uscate i fr lumin. Se verific din cnd n cnd pentru a se observa dac nu apar

semne de degradare (fermentare sau mucegaiuri).Timpul de fierbere este de cca. 25-3o minute pentru
recipientele cu capacitatea de pn la 500 de ml sau 500 g i de 30-40 minute pentru cele cu capacitatea
de un litru sau 1 kg i crete progresiv n funcie de capacitatea recipientelor. Intervalele de timp de
fierbere sunt calculate din momentul n care apa a atins punctul de fierbere.

Ciuperci coapte conservate n oet

Ingrediente i cantiti: 1 kg ciuperci mari, 250 ml oet de 9 grade, 500 ml ap, 60 g sare, patrunjel i
mrar verde, piper boabe, cteva felii de lmie,100 ml ulei, foi de dafin

Mod de preparare

1. Ciupercile se cur, se taie codiele, se spal i se sreaz.

2. Se aaz ntr-o tav cu lamelele n sus i se toarn n fiecare cte puin ulei. Se coc la foc potrivit cca.
15-20 minute, pn se nmoaie.

3. Se scurg de suc i se aaz n borcan cu capacitatea de 1,5 kg. Printre ciuperci se presar ptrunjel i
mrar splate i tocate, felioare de lmie, piper boabe i foi de dafin.

4. Se pregtete marinata din ap, oet , sare i zeama lsat de ciuperci. Se fierbe cca. 5 minute, se
rcete i se toarn n borcan peste ciuperci.

5. Deasupra marinatei se toarn un strat de 1,5-2 cm de ulei ncins. Borcanul se nchide ermetic i se
pune la pstrat la rece.

Sugestie : aceast conserv se poate pstra chiar i 12 luni

SPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIA

SPECII DE CIUPERCI COMESTIBILE NOI PENTRU ROMANIA

( prezentare i tehnologia de cultur)

n ara noastr se cultiv cu preponderen dou specii de ciuperci comestibile :

- Agaricus bisporus,

- Pleurotus ostreatus.
Pe lng acestea au fost elaborate tehnologii de cultur pentru alte 6 specii de ciuperci, dar care nu
sunt popularizate pentru a fi cunoscute pn la nivelul cultivatorilor.
Aceste 6 specii sunt :
- Agaricus edulis,

- Pleurotus florida,

- Pleurotus cornucopiae,

- Pleurotus sajor-caju,

- Coprinus comatus,

- Stropharia rugoso-annullata.
Prin importul de miceliu din Uniunea Europeana i prin deschiderea la informaie dup 1990 se mai p ot
recomanda n cultur i alte specii de ciuperci precum :
- Lentinus edodes,

- Pleurotus eryngii,

- Pleurotus pulmonarius,

- Pleurotus sacca,

- Pleurotus colombinus,

- Pleurotus flabellatus.

Dintre cele recomandate, Lentinus edodes ( shii-take sau ciuperca parfumat) ocup primul loc n
cultura pe plan mondial datorit virtuilor sale terapeutice i savorii deosebite. Lentinanul obinut din
aceste ciuperci este folosit cu succes n Asia i S.U.A ca medicament n combaterea sau prevenirea a
cca. 17 afeciuni printre care antitumoral, anticolesterol ru, antiglicemic sau anti SIDA.
Pleurotus eryngii este tot un burete dar mai bun calitativ, cu un coninut mai sczut n celuloz mai
ales n picior.
Toate aceste specii sunt descrise cu tehnologia de cultura n crile : Cultura ciupercilor Pleurotus i
Ciuperci comestibile i medicinale.

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMN

CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS spp. PE BUTUCI DE LEMN

Aceasta tehnologie de cultura este folosit mai ales n Ocoalele Silvice i const n nsmnarea cu
miceliu a trunchiurilor vii, n cretere, sau pe butuci detaai, nainte de a fi folosii drept combustibil.
n ara noastr s-a elaborat aceast tehnologie de cultur de ctre Mateescu N., i Ioana Tudor n anul
1984 cnd s-au obinut pentru prima dat i fructificaii de Pleurotus ostreatus i Lentinus edodes,
ciuperca parfumat sau Skii-take, specie ce ocup primul loc printre speciile de ciuperci cultivate n
Asia.
Pentru cultura pe lemn se folosesc esene foioase, sntoase, lipsite de alte specii de ciuperci,
proaspt tiate pentru a avea o umiditate optim i cu diametrul peste 12-15 cm deoarece cheltuielile
aferente inoculrii, pstrrii i ntreinerii n cultur s poat fi acoperite de producia obinut. Prin
utilizarea lemnului ca substrat de cretere se elimin celelalte verigi tehnologice privind pregtirea
substratului precum: mrunirea, omogenizarea, mbibarea i dezinfectarea termic.
Metoda de cultur pe butuci se mai aplic i n pduri, dup tierea arborilor pentru a descompune
complet buturuga rmas, eliminndu-se astfel lucrrile de scoatere a ei din pmnt. Pe parcursul a 3
ani P.ostreatus face s putrezeasc i lemnul rdcinilor i produce ciuperci nc din primul an.
Cultura ciupercilor Pleurotus spp. pe buteni este cea mai veche metod de cultur a acestor specii de
ciuperci, ea ncepnd s fie aplicat din perioada anilor 19161928 i s-a extins dup al doilea rzboi
mondial i a reprezentat singura metod de producere a ciupercilor Pleurotus.

Metoda culturii pe esene lemnoase prezint avantajul c nu necesit investiii speciale, ns exist i
dezavantajul c producia de ciuperci este posibil numai n 2-3 luni din an
n sistem gospodresc Aceasta reprezint o cultur extensiv de lung durat, spre deosebire de
cultura intensiv de scurt durat pe substraturi lignocelulozice. Caracteristic pentru acest sistem de
cultur este faptul c nu solicit nici un consum energetic, totul se desfoar n mediul extern.
Alegerea materialului lemnos
Pentru nsmnare se ntrebuineaz butuci din urmatoarele specii de esen moale: plop, tei,
mesteacn, salcie etc. i din esen tare: stejar, salcm, fag, cire, carpen, frasin, castan etc.
Pentru cultur se pot folosi i butuci din pomi fructiferi, acolo unde se fac taieri ale livezilor primvara
pentru formarea coroanelor sau pentru regenerare, din urmtoarele specii : mr, pr, prun, viin,
cire, nuc etc.
Miceliul mpnzete sau crete, mai rapid ntr-un lemn de esen moale dect n cel de esen tare,
astfel c fructificarea apare din primul an pe esenele moi i n cel de-al doilea an pe esenele tari.
Producia obinut este, mai ridicat pe esenele mtari i invers i dureaz 3-4 ani, fa de cele pe
lemn moale.
nsmnarea butucilor, indiferent de esena de lemn folosit sau de metoda utilizat, se face
primvara, n martie-aprilie cnd ncepe s circule seva pentru cei pe rdcin. Butucii detaai se
taie din pdure n perioada februarie-martie i se protejeaz mpotriva uscciunii, pn la
nsmnare. Lemnul se fasoneaz de ramurile laterale, cele groase se pot folosi pentru direct
inoculare iar cele subiri se pot toca i intr n componena substratului lignicol.
Fasonarea se face la o lungime de 40-50 cm i diametrul cuprins ntre 20-40 cm, pentru a fi uor de
manipulat. Se elimin prile putrede. Dac butucii nu s-au pstrat corespunztor i sunt uscai,
nainte de nsmnare se mbib n ap timp de 24-36 ore, apoi se pot lsa la scurs.
Inocularea butucilor
Pentru inoculare sau nsmnare se practic trei metode, astfel :
prin rondea ;
n pan;
n orificii.
Metoda prin rondea detaat
Prin aceast metod la unul din capetele butucului se detaeaz cu un fierstru o rondea cu grosimea
de 3 cm. Dup cntrirea butucului se calculeaz cantitatea de miceliu de 4% de provenien
romneasc i de 2-3% din import, la greutatea butucului. Din acest miceliu dou pri se pun la
captul butucului, peste care se fixeaz rondeaua cu 1-2 cuie. Exemplu : pentru un butuc de salcm
cu dimensiunile de 50 cm lungime, 15 cm diametru i greutatea de 10 kg se va utiliza o cantitate de
400 g miceliu romnesc, din care 270 g se pun sub rondea, iar 130 g se aaz sub butuc la incubat.

 Metoda prin orificii

Orificiile se execut intercalat, de-a lungul butucului, cu ajutorul unui burghiu, avnd distana ntre
orificii de circa 10 cm, iar diametrul fiecrui orificiu de 1-2 cm i adncimea de 2-3 cm.
Dup ce s-a gurit, se scoate rumeguul din orificii i se introduce miceliul granulat pn se umple
complet. La suprafaa miceliului se protejeaz cu vat curat. Pentru aceast metod se preteaz
foarte bine miceliul produs pe dopuri din lemn care nu se produc n ara noastr, dar exist
productori i pot fi accesai prin Internet.
Dopul respectiv conine miceliu i se introduce foarte uor n fiecare orificiu.
n general prin aceast metod rmne mai mult miceliu ce nu poate intra n orificii, i atunci se pune
sub butuc la incubat.
Metoda n pan
De-a lungul unui butuc fasonat dup descrierea anterioar se fac 5-6 despicturi n pan, cu
adncimea de 3-4 cm, n care se introduce miceliul. Peste acesta se fixeaz pana de lemn, tot cu
ajutorul unui cui.
Aezarea butucilor la incubat
Incubarea butucilor are loc ntr-o perioad de 6 luni, ntr-un an de incubare, n pmnt.
Pentru a spa anul se alege un loc ferit de insolaie i de inundaii, unde se sap pn la adncimea
de 60 cm, adic mai adnc cu 10 cm fa de lungimea butucilor, limea de aproximativ 1 m, iar
lungimea n funcie de numrul de butuci.
nainte de aezarea butucilor se pregtete anul astfel : se umezesc pereii i fundul anului, dac
acetia sunt uscai. Se aaz pe fundul lui un strat de nisip jilav, n grosime de 1-2 cm, sau rumegu
de lemn, de asemenea umezit. Se presar miceliul reinut, apoi se pun butucii vertical, unul lng
altul. Se are n vedere la aezare s nu rmn spaii mari ntre ei. Dup umplere, anul se acoper,
mai nti cu un rnd de scnduri aezate orizontal, sprijinite pe marginile lui, fr spaii ntre ele.
Deasupra scndurilor se realizeaz, din crengi mai groase, o coam n dou pante, peste care se pune
un strat de paie de circa 10-15 cm grosime, care se acoper cu o folie din polietilen perforat, iar la
sfrit un strat de pmnt gros de 15-20 cm, care se nierbeaz cu gazon. Acest gazon va fi meninut
umed, pentru ca butucii s nu se usuce. n jurul anului, la o distan de 20-30 cm, se sap rigole
pentru scurgerea apei din precipitaii.
Periodic, la interval de o lun, se verific incubarea butucilor, deschizndu-se cu grij un capt al
anului; se msoar temperatura i se acoper imediat. anul se deshide definitiv dup 6 luni, n
septembrie-octombrie, cnd butucii se scot i se aaz ntr-o camer de cultur, asigurnd condiii de
microclimat specifice bureilor care au fost inoculai, adic umiditate, ventilaie, iluminat. Dac se
constat c sunt deshidratai, se nfoar n hrtie, care se menine tot timpul umed, iar captul de
jos al butucului se introduce n nisip umed. La circa 30 zile de la scoaterea de la incubat se poate
recolta primul val de burei, iar n cazul folosirii unui hibrid precoce, chiar i la 15 zile, la Pleurotus
ostreatus Hibridul romnesc 421.

Pe lemnul de esen tare cultura dureaz 3-4 ani iar pe cel de esen moale, 1-2 ani, apariia bureilor
fcndu-se primvara i toamna.
Randamentul total este de 20-30 kg burei la 100 kg lemn inoculat, cumulat pe toi anii de cultur.
nsmnarea cu miceliu poate fi aplicat i buturugilor pe rdcini, direct n pdure. Buturugile nu
trebuie s fie putrede, li se mprospteaz tietura sau se fasoneaz astfel ca seciunea s fie neted
i plan, se aaz miceliul pe seciune, care se protejeaz prin legare cu o folie. mpotriva insolaiei se
acoper cu crengi i frunze.
Aceast metod este folosit n vederea distrugerii buturugilor, obinnd astfel un dublu avantaj :
- primul- recolt de burei ;
- al doilea- economie de for de munc pentru scoaterea lor.

BRICHETA cu ciuperci Pleurotus ostreatus

MICELIU in litri si kg
Miceliul din import in litri si kg.
Agaricus si Pleurotus : 1 litru = 0,7 kg ; 1 kg= 1,43 litri.

Shiitake sau Lentinus edodes, ciuperca parfumata : 1 litru = 0,58 kg; 1 kg = 1,72 litri.

Cultivarea ciupercilor, o investitie cu amortizare rapida (2003)

Desi de multe ori privita ca o alternativa pentru cresterea veniturilor familiale, cultivarea
ciupercilor a devenit in ultimii patru ani o afacere profitabila pentru romanii interesati de
astfel de activitati. ?Este profitabil sa investesti in cultivarea ciupercilor, mai ales ca nu
trebuie sa angajezi decat cel mult patru salariati, ceea ce reduce destul de mult cheltuielile?,
ne-a declarat George Ana, un producator de ciuperci din judetul Pitesti. Mai mult,
reprezentantii Asociatiei Nationale a Cultivatorilor de Ciuperci Comestibile sustin ca foarte
multi cultivatori care dispun de suprafete mici de teren intentioneaza sa se extinda. ?In
momentul de fata, in tara exista foarte multi producatori de ciuperci, dar cultiva pe
suprafete mici. In ultima perioada insa, din solicitarile de consultanta pe care le-am avut,
am observat ca tot mai multi producatori mici intentioneaza sa se extinda?, ne-a declarat
Ioana Tudor, membru fondator al Asociatiei Cultivatorilor de Ciuperci. Potrivit
reprezentantilor asociatiei de profil, investitia initiala pentru o cultura de ciuperci de
dimensiuni medii, cu o suprafata de 100 de metri patrati, se ridica la aproximativ 40005000 de euro, in timp ce pentru o crescatorie pe o suprafata de 2000 de metri patrati,
cheltuielile de pornire pot ajunge la peste 10. 000 de euro. Unul dintre avantajele principale
pe care le au crescatorii de ciuperci consta in faptul ca amortizarea investitiei se face intr-un
timp foarte scurt, aproximativ doi ani in cazul culturilor de dimensiuni mici si cinci-sase ani
in situatia in care producatorul detine suprafete de peste 2000 de metri patrati. De
asemenea, in timpul unui an, se pot realiza de la patru la sase culturi de ciuperci. Productia
de ciuperci champignon este de aproximativ 20 de kilograme pe metru patrat, iar in cazul
buretilor se pot obtine 25-30 de kilograme la 100 de kilograme de substrat insamantat.
?Investitia initiala se amortizeaza mult mai repede decat in cazul altor culturi intrucat,
numai in cazul cultivarii ciupercilor, se pot obtine patru-sase culturi in cursul unui singur
an?, a mai spus Ioana Tudor. Ca in orice afacere, cultivarea ciupercilor implica si riscuri,
printre acestea numarandu-se in primul rand diversele boli ce pot surveni in situatia in care
nu se acorda ingrijirea necesara. ?Exista si riscuri, de exemplu diferite boli ce pot afecta
cultura de ciuperci. De aceea, este necesar ca, la momentul potrivit, sa se aplice unele
tratamente?, sustine George Ana. In ceea ce priveste cheltuielile pe care le presupune
intretinerea in cele mai bune conditii a unei culturi de ciuperci, pentru un ciclu de productie,
costurile cu pesticidele se ridica la 43 de dolari, o tona de turba costa in jur de 1. 000.000
de lei, in conditiile in care sunt necesare 25 de kilograme de turba pentru fiecare metru
patrat, iar tratamentele impotriva bolilor nu depasesc 2. 000.000 de lei. La producatori,
pretul unui kilogram de ciuperci variaza intre 60. 000 si 65.000 de lei, iar pretul de
comercializare pe piata poate ajunge la 100. 000-120.000 de lei.

Cum ncepi o afacere cu

ciuperci. Primul pas: coala de
ciupercari
Romulus Cristea

3-04-2013 11323 citiri 162 recomandri 19 comentarii

Inginerul Irinel Gheorghe (40 de ani) din Bucureti a depus documentaia pentru accesare
de fonduri europene prin Programul Tnrul fermier, program prin care agricultorii pot
primi sprijin nerambursabil de la Uniunea European pentru nfiinarea de exploataii
agricole. El vrea s nfiineze la Ploieti o cultur de ciuperci Champignon (Agaricus) pe o
suprafa de 6.000 metri ptrai. Pentru eficientizarea afacerii s-a nscris la singura coal
funcional de ciupercari din Romnia, pentru a obine un atestat n domeniu.
Cultivarea ciupercilor s-a dovedit a fi o afacere profitabil. Din pacate, formarea
profesional n Romnia pentru a putea dezvolta un business n domeniu, nu are nc
amploarea necesar pentru a acoperi cererea. n afara facultilor de horticultur unde se
nva, la nivel universitar, despre ciupercile macromicete (grup de ciuperci mari cu un corp
format din picior i plrie) n Romnia exist acum doar o singur coal atestat de
ciupercari i care elibereaz la final de cursuri o diplom recunoscut pentru practicarea
profesiei.
coala de ciupercari din Bucureti a ajuns la a treia serie de cursani de la nfiinare, n
2012. Cursanii vin din toat ara (Piteti, Sibiu, Braov, Bucureti, Timioara, Moreni,
Vaslui etc) i au vrste cuprinse ntre 25-60 de ani.

Cum se pred tehnologia de cultur a ciupercilor

Ioana Tudor, doctor inginer specialist n cultura ciupercilor comestibile i producerea
miceliului, formator autorizat la coala de ciupercari spune c toi cei 18 cursani din prezent
au venit s nvee, unii au dejaafaceri cu ciupercrii, alii pregtesc business-ul sau au
intenia s depun proiecte pe fonduri structurale.
Avem un cursant care a nceput deja construcia unei ciupercrii n judeul Arges, altul a
obinut producii importante i vinde de dou luni ciuperci Pleurotus n zona Bucuretiului.
De asemenea, trebuie menionat c pentru depunere de proiect pe fonduri structurale,
dovada atestatului sau a angajamentului n scris c vei obine acest atestat, aduce zece
puncte, a relatat Ioana Tudor.
Ce se pred la aceste cursuri? Cursanii studiaz tehnologia de cultur a ciupercilor. De
exemplu, pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus i edulis se nva despre alegerea
terenului pentru nfiinarea ciupercariei, dotarea, utiliarea, pregtirea compostului,
nsmnarea, lucrri de ngrijire, condiii de microclimat necesare creterii pe faze
fenologie, recoltare, ambalare, evacuarea compostului uzat i folosirea lui n alte domenii.
Tehnologia se refer i la tehnologia n sistem clasic-gospodresc i intensiv -industrial.

La cursuri se primesc informaii complete despre hibrizii recomandai, despre

caracteristicile lor. Punem de asemenea la dispoziia cursanilor adrese pentru procurarea
de pesticide omologate pentru ciupercrie, pentru procurarea compostului n cele trei faze,
pentru procurarea de turb, aparatur de control, instalaii de microclimat. De asemenea,
sunt discutate msurile de protecia muncii n ciupercrii, dar i beneficiile consumului de
ciuperci ca aliment si medicament.
La fel, discuiile sunt reluate i dezvoltate pentru specii precum Pleurotus ostreatus sau
pstrvul de fag, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus sajor caju i Pleurotus
eryngii, a declarat dr. ing. Ioana Tudor.

Practic de specialitate i informaii despre furnizori

Pe lng tehnologia propriu-zis de cultur a ciupercilor cursul include lecii despre
producerea miceliului de ciuperci n sistem casnic i n laborator dotat dup norme
europene. Sunt oferite informaii despre furnizorii de miceliu pentru piaa romneasc,
despre controlul calitii la achiziionare, condiii de transport, de pstrare i de utilizare.

La curs de mai predau lecii despre alte specii de ciuperci i mai ales cele medicinale
precum Agaricus blazei sau Ciuperca lui Dumnezeu, Shiitake-Lentinus edodes sau ciuperca
parfumat Ganoderma lucidum sau Linguria znei, cu descriere, nfiinarea de cultur,
furnizori de miceliu, perioade optime de cultur, substrat lignicol-alegerea lemnului,
fasonare, pregtire, inoculare, condiii de incubare, meninere pe perioada recoltrilor, dar i
depre virtuile medicinale ale ciupercilor.
Ct privete practica n domeniu, se ine cont de faptul c n ciupercrii exist condiii
deosebit de stricte de igien. Spre finalul cursului, se fac dou vizite la ciupercrii, n zonele
din apropierea Bucuretiului, prin bunvoina unor cultivatori, una pentru specia Agaricus
(cunoscut i ca Champignon) i alta pentru Pleurotus.
n ziua de vizit la ciupercrii, tehnologul i managerul ciupercriei rspund la toate
ntrebrile puse de cursani. Se viziteaz toate halele pe flux, se fac anumite lucrri practice
, se fotografiaz, se filmeaz, se discut amnunit despre instalaiile de microclimat, sistem
de ventilaie, compost, turb, executarea udrii, gratajul la champignon etc., a declarat
lectorul Ioana Tudor.
Ca materiale didactice, exist plane color pentru prezentarea speciilor, a bolilor i
duntorilor, pentru identificarea lor. Fiecare cursant primete un suport de curs de 40
pagini, pentru a putea studia i singur. O mare parte din materiale se trimit i pe e-mail
pentru cei interesai de studiu suplimentar.

Pasiunea genereaz o prezen de 100% la curs

Cursul de ciupercari este organizat de SSM Protect Training cu sediul n Bucureti, iar slile
de curs sunt situate pe bulevardul Mreti. Managerul firmei, Iacob tefan care a fost i
cultivator de ciuperci n zona Mgurele spune c la acest curs prezena este una
surprinztoare.
Din cte cunosc, la ora actual, cursul nostru este singurul din Romnia. A mai existat
unul, n cadrul unui proiect ns s-a ncheiat. Cursanii notrii sunt toi oameni pasionai de
cultivarea ciupercilor. Dei au vrste diferite i vin din toate colurile rii, au prezen la
lecii de 100%. Eu nu am mai auzit de asemenea prezen la alte cursuri. Cursul dureaz
trei luni i cost 700 lei. Pe durata cursului, lectorii invit pentru prezentri, oameni din
domeniu. Astfel, a fost invitat i preedintele Asociaiei Naionale a Productorilor i
Distribuitorilor de Ciuperci din Romnia- ANPDCR, Bjenaru Eugen care a prezentat
situaia culturii, a producieiobinute i a vnzrilor din ara noastr, fa de concurena din
Uniunea European.

Examenul final este scris, sub forma de gril, cu 20 ntrebri. Data examenului este fixat
de o comisie i se desfasoara tot la sediul firmei noastre. n prezent, tot pentru fermieri
avem n derulare un proiect de nfiinare a colii pentru tractoriti. coala de tractoriti va
avea loc la Agromec tefneti. Este un curs de calificare pentru obinerea noii categorii
pentru permis n conformitate cu prevederile noului Cod Rutier.
Cursul de ciupercari este autorizat de Ministerul Educaiei i Consiliul Naional de Formare
Profesional a Adulilor (CNFPA). La final, cursantul obine un atestat oficial parafat de cele
dou instituii.

Cursuri i tradiii
Ioana Tudor i amintete c n urm cu mai bine de 13 ani a participat la organizarea
primei serii la un curs de ciupercari fiind angajata Ageniei Naionale de Consultan
Agricol, mai exact la Oficiul Judeean de Consultan Agricol Ilfov (OJCA).
OJCA avea ca sarcin pregtirea profesional a adulilor, iar cursul era susinut financiar
de Ministerul Agriculturii. Avem grupe de 30 i 40 cursani. Fiind n Ilfov, chiar la tefneti,
organizam astfel nct un cursant s poat s pregteasca acas la el compost sau

substrat. Se cumpra miceliu, mergeam cu grupa i fiecare nsmna cte un sac. Apoi am
predat curs de ciupercar la Constana, Moreni, Hotarele n judeul Giurgiu, un curs scurt la
Oradea i la Clrai, i amintete Ioana Tudor.
Absolvent n 1981 a Universitii de tiine Agronomice i Medicin Veterinar din
Bucureti, dr. ing. Ioana Tudor a publicat pn n prezent 190 de articole tiinifice i nu mai
puin de 25 de cri de specialitate privind ciupercile.
A lucrat la Institutul de cercetare pentru protecia plantelor Bucureti, la Institutul de
cercetri pentru legumicultur i floricultur de la Vidra- Ilfov. Este cercettor tiinific i
inspector de specialitate. De-a lungul anilor a mai fost director tehnic i inginer consultant la
numeroase companii care se ocupau cu producia de ciuperci i miceliu.

Cele mai importante aspecte in cultivarea ciupercilor Pleurotus

Pleurotus ostreatus este una dintre cele mai hranitoare si mai apreciate ciuperci. Cultivarea ei nu este
dificila, dar inainte sa devii te bucuri de Pleurotus cultivate chiar de tine, este important sa cunosti cele
mai importante aspecte despre aceste ciuperci, cunoscute si ca Pastravul de fag sau Buretele de fag.
Cultura ciupercilor Pleurotus are o istorie de aproximativ 100 de ani, timp in care s-au dezvoltat mai multe metode
eficiente de crestere a acestor bureti. Pentru a obtine o recolta buna, este recomandat sa tii cont de mai multe
sfaturi ale specialistilor.
Cumpara miceliu Pleurotus autohton, produs in laborator
Recoltarea miceliului din natura este riscanta, deoarece acesta este adesea contaminat cu mucegaiuri sau chiar cu
sporii altor ciuperci. Pentru cele mai bune rezultate, cumpara miceliu de Pleurotus ostreatus cat mai proaspat,
produs in laborator. Contaminarea miceliului sau a substratului cu mucegai verde sau insecte duce la scaderea
productiei si calitatii ciupercilor Pleurotus.

Alege substratul potrivit

Existe numeroase tehnici de cultivare a ciupercilor Pleurotus, dar cele mai simple si mai potrivite pentru incepatori
sunt cresterea pe butuci si cultivarea in saci.
Pe butuci, ciupercile Pleurotus cresc cel mai bine pe lemn de esenta moale proaspat taiat. Butucii recomandati
sunt cei de foioase, de la fag si stejar pana la plop si salcam.
Cresterea in saci necesita o pregatire mai atenta a substratului, inclusiv tratare termica si inoculare. Poti opta
pentru paie de graminee, rumegus din lemn de foioase si chiar stiuleti de porumb.

Ofera conditiile de mediu potrivite

Pentru a cultiva de Pleurotus ostreatus, ai nevoie de o camera in care sa poti controla temperatura si umiditatea
aerului. Ciupercile Pleurotus cresc mai incet la temperaturi prea scazute, mai mici de 12 C, si sunt ucise la
temperaturi de peste 35 C.

Foloseste masca de protectie

Cand ciupercile ajung la maturitate, numarul ridicat de spori poate cauza probleme respiratorii crescatorului.
Foloseste intotdeauna masca de protectie, pentru a elimina riscul unei iritatii a cailor respiratorii sau chiar al aparitiei
unei alergii la spori.

Cum sa cresti ciuperci

Numeroase persoane se intreaba daca este posibil sa creasca ciuperci acasa. Aceste legume gustoase si
foarte parfumate cresc de obicei in spatii racoroase si mai putin in gradina, insa cu putin efot poti
obtine chiar acasa o recolta frumoasa de ciuperci.
Cresterea ciupercilor nu este foarte dificila si odata ce ai deprins regulile, totul va fi mult mai usor.

Urmeaza pasii de mai jos si vei obtine ciuperci frumoase si gustoase:

Alege varietatea de ciuperci

Pentru inceput trebuie sa stii ce sortiment de ciuperci alegi sa cultivi. Unele specii de ciuperci se dezvolta mult mai
bine in composturi, iar altele in ingrasaminte. De asemenea, unele sortimente sunt mult mai usor de crescut de catre
incepatori.
Insa, toate speciile de ciuperci au nevoie de spatii racoroase, intunecate si umede. Pivnitele sunt ideale pentru
cresterea ciupercilor, insa le poti creste si intr-un dulap bine inchis.

Lucruri de care ai nevoie

Pentru cresterea si cultivarea ciupercilor ai nevoie de recipiente in care sa le plantezi, rumegus, ingrasamant,
pamant, pulverizator si bineinteles spori sau seminte de ciuperci. Ai grija insa sa alegi produse de calitate. Asigura-te
ca si semintele de ciuperci sunt de calitate. In acest fel vei avea ulturi bune de ciuperci.

Prepara mediul pentru ciuperci

Pentru inceput, este indicat sa inmoi in apa timp de o ora cutia sau recipientul in care plantezi ciupercile. Ai grija ca
aceste recipiente sa nu fie ceruite. Acopera apoi recipientele cu rumegus si ingrasamant.
Planteaza semintele sau sporii de ciuperci si muta recipientul intr-o camera intunecata si racoroasa. Ai grija ca
temperatura sa fie mereu scazuta. De asemenea, pulverizeaza zilnic pamantul cu apa. In acest fel in incapere se va
pastra nivelul optim de umezeala, ceea ce face ca sporii de ciuperci sa se dezvolte mai rapid.
Ciupercile pot fi cultivate si din ciuperci uscate. Inainte de a le planta este indicat sa le hidratezi bine, intr-un vas cu
apa. Ai grija insa sa nu distrugi sporii, care ajuta la inradacinarea ciupercilor. Taie apoi ciupercile in mai multe bucati
pe care adaugi in pungi de plastic. Monitorizeaza apoi dezvoltarea ciupercilor, deoarece sporii se dezvolta rapid si
daca nu esti atent, va fi imposibil sa mai cultivi ciupercile in pamant.

Cand sunt ciupercile mature?

Fiecare tip de ciuperci are propriul ritm de dezvoltare si crestere, insa majoritatea ciupercilor au nevoie de cateva
saptamani pana la cateva luni pentru a se maturiza. O ciuperca a atins stadiul de maturitate atunci cand palaria este
deschisa la maxim.
Exista insa si specii de ciuperci care ajung la maturitate dupa un an, in special daca sunt plantate din seminte sau
spori.
Dupa ce ciupercile au ajuns la maturitate in incaperile intunecate si racoroase, pot fi mutate si in gradina, in colturile
cele mai intunecoase si racoroase. Ciupercile pot fi crescute si in serele care se afla pozitionate la umbra si racoare.
Noile culturi de ciuperci pot fi dezvoltate din cele existente. Atunci cand ciupercile ajung la maturitate taie tulpinile si
planteaza-le direct in pamant.

Castigati peste 40.000 de euro pe an din cultivarea ciupercilor

Ciupercile champignon (Agaricus) sunt cultivate inca din secolul XVII. Cercetarile si experimentele au
demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci. In prezent,
cultura

ciupercilor

champignon

se

extinde

tot

mai

mult

datorita

cererii

in

crestere.

In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de
patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din
ciupercile

proaspete

(conserve,

semipreparate,

praf

de

ciuperci

etc).

Pe piata interna insa, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe
persoane devin vegetariene in Romania, iar produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt
insuficiente.
Ce

beneficii

va

poate

aduce

aceasta

afacere?

Sa facem un calcul simplu. Ciupercile constituie cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat. Astfel, intr -un
singur ciclu de cultura, de pe un metru patrat, se pot scoate 15-20 kg de ciuperci. Cum intr-un an se realizeaza usor
4-5 cicluri de cultura, rezulta o cantitate de 80-100 kg/mp/an. Pretul de vanzare a unui kilogram de ciuperci este de 78 lei, ceea ce inseamna ca un spatiu de cultura de 100 mp (obtinut prin supraetajare) aduce incasari de peste 70.000
de lei/an. Daca insa spatiul este mai mare si bine exploatat, incasarile se vor dubla sau tripla.
Este

afacere

excelenta

pentru

familie

Cand am inceput afacerea nu am luat-o de la zero pentru ca aveam deja spatiul, am achizitionat doar cazanul de
fiert, miceliu, ipsos si paie. Dar amenajarea o faci o singura data si, daca o intretii potrivit normelor de igiena, esti
asigurat.

Mai

investesti

doar

pentru

substratul

pe

care

cultivi,

pentru

apa

si

curent.

Prima recolta nu am vandut-o. Am mancat-o noi si cunostintele. Am fost foarte incantati, stiti cum e cand te ocupi
prima
data
de
ceva
si
iti
iese
bine.
La a doua recolta am vandut in piata. Vanzarea a mers foarte bine, mai ales ca le-am ambalat frumos in pungi si leam pus etichete cu data recoltarii. Am obtinut de la Institutul Sanitar un certificat care le garanteaza calitatea si pe
care il asez intotdeauna la vedere, ne-a declarat din experienta de producator, doamna Elena Dogaru din Sacele.
Pentru demararea afacerii in conditii modeste sunt necesare urmatoarele:

un spatiu amenajat ( care poate fi si o pivnita, un grajd dezafectat, un pod, o incapere pe care nu o mai folositi
sau un spatiu din subsol);

sursa de alimentare cu apa, o sursa de lumina, un mijloc de incalzire pentru perioada rece, un sistem de
ventilare a aerului;

saci din plastic pentru compost sau lazi din PVC, rafturi
materii prime de baza pentru realizarea compostului necesar culturii ciupercilor (paie de grau, secara, orez,
ciucalai de porumb, rumegus, deseuri de hartie, gunoi de grajd (cal si porc) sau gunoi de pasare la care se
adauga in functie de reteta folosita alte materii auxiliare cum ar fi creta furajera, var sau ipsos, diverse

ingrasaminte. Atat gunoiul de grajd cat si deseurile celulozice si lemnoase se pot obtine aproape gratis de la
fermele de animale, de la fabricile de mobilasau centrele de colectare hartie.
Cultivarea
ciupercilor
este
o

afacere

banoasa

Nu uitati ca ciupercile sunt cautate pentru ca au: gust deosebit, continut de proteine apropiat de cel al carnii
si calitati terapeutice sau imuno-stimulente. In plus, in perioadele de post de peste an cererea inregistreaza
un salt remarcabil.

Cultivarea ciupercilor comestibile

Ciupercile, spre deosebire de legumele pe care le poti consuma doar in
sezonul estival, iti sunt la indemana pe toata perioada anului.
Care este secretul lor si cum le poti cultiva chiar tu?
Cresterea ciupercilor in sine este un procedeu extrem de simplu. De la insamantarea compostului
ai de asteptat aproximativ 15 zile pana cand micelul se va transforma in ciuperca propriu zisa, dupa
care, din doua in doua zile, pana cand ciclul de maxim 60 de zile se va incheia, vei tot cule ge
ciuperci.
Secretul obtinerii unei recolte bogate si sanatoase consta in conditiile tehnice de pastrare si
de calitatea compostului pe care-l utilizezi.
Astfel, daca te-ai decis sa devii propriul producator de ciuperci trebuie sa cunosti urmatoarele
aspecte:
1. In primul rand ai nevoie de un spatiu izolat termic, prevazut cu ventilatie, un sistem de udare al
culturii si de lumina, insa aceasta nu este obligatoare, pentru ca ciupercile se pot dezvolta le fel de
bine si in absenta ei.
2. Compostul. Un compost de calitate, stratul in care ciupercile se vor forma si din care isi vor extrage
hrana, este esential. Pentru obtinerea acestuia ai nevoie de:
- paie scurte (de preferat sunt cele de grau), galbene-aurii, curate si uscate
- ingrasamant natural de pasare (gainat de pui de carne) uscat, usor sfaramicios cu un grad de
umiditate de pana la 40%
- gips utilizat in constructie. Ai nevoie de aproximativ 60 kg la tona de compost. Gipsul are rolul in
determinarea nivelului Ph-ului. Cu cat Ph-ul este mai mare cu atat amoniacul din azot se va
transforma mai repede intr-un gaz ce va otravi micelul
- apa reciclata apa reciclata este de fapt apa care trece printr-un circuit. Din recipientul in care a
fost introdusa, ea ajunge sa ude compostul pentru dezvoltarea caloriilor si proteinelor necesare
hranirii, dupa care, surplusul revine in containerul de acumulare.
Compostul are nevoie de aproximativ 30 de zile pana va indeplini conditiile necesare cultivarii
ciupercilor.
3. Temperatura temperatura din interiorul compostului trebuie sa fie aproximativ egala cu cea
din incaperea unde ati decis sa dezvoltati cultura de ciuperci. Altfel spus, daca temperatura optima a
compostului este de 24-28 grade Celsius, in camera, limita inferioara nu trebuie sa fie mai mica de
19 grade, dar nici mai mare de 22. Temperatura este determinata de greutatea pe mp precum si de
ingredientele din care este format compostul.

Cresterea ciupercilor. Agaricus

Pleurotus, ciuperci cautate pe piata.

si

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand
legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui
baza unei afaceri de succes pentru oricine.
Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C.
despre valoare medicinala a ciupercilor.
In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor
pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei
crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.
Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de
hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.
Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de
prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie
organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica
trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat
poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii
materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul
organism
care
beneficiaza
de
acest
mediu.
CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS
Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si din care sa isi
procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii
nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar
partea cresterii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea
grea consta in prelucrarea compostului.
Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita multa munca si
materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau saci de plastic in care se
presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare,
dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul
val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o
noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului
se sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si
bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare. In
dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe
an.

Specii de ciuperci comestibile care

cresc in ferme
Vom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fiecare specie prezentam
o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta
temperatura.
FAMILIA PLEUROTUS

Ciupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Piciorul gros, scurt si carnos
se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla
lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului.
Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la 20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita
tratament cu pesticide si cere un volum mic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea
acestor ciuperci: palaria ciupercilor nu are o membrana care sa acopere lamelele cu spori astfel incat
sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele cicluri de productie cu bacterii sau
virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhalati de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si
alergii.
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag
sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C.
Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivatori datorita costurilor
energetice scazute si de consumatori datorita aromei placute. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C
Pleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foarte bine la
temperaturi scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatura de fructificare: 14-20 gr C.
Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calitati culinare excelente si
o producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le
detinem in momentul asta).
FAMILIA AGARICUS
In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza button mushrooms.
Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte sunt otravitoare.
Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Aceste ciuperci au reusit sa mentina
suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructificare: 12-18 gr C.
Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de bulgare de zapada deoarece are
palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri mici de productie fata de Bisporus si e
mai rezistenta la virusi. Temperatura de fructificare: 23-25 gr C
Agaricus Blazei este de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavitate in centru. Mai este
cunoscuta sub denumirea de Gods mushroom, adica ciuperca zeului. In prezent nu se cultiva in
Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C
LENTINUS EDODES (SHIITAKE)
Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le
plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produse in cea mai mare cantitate in comparatie
cu alte specii de ciuperci in lume.
O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de
castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata
si este foarte rezistenta la boli si daunatori.
Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte,
dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agaricus pe compost.

Alegerea
speciilor
comestibile

de

ciuperci

Pentru inceput trebuie sa stiti ca semintele ciupercilor numite miceliu sunt sub forma de spori si se
imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa insamantati pentru o noua generatie cu acesti
spori. Samanta trebuie cumparata de la un laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau
alta forma pentru a putea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci care
o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pentru lista cu magazinele ce
vand miceliu consultati Vanzatori de miceliu
Luati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciuperci pentru care au
miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de
fructificare, rezistenta la boli, puterea de productie si alte avantaje sau dezavantaje.
Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale
pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciupercile Lentinus sau una dintre ciupercile
Pleurotus sau Agaricus.

Compostul. Metode de prelucrare.

Prelucrarea compostului
Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se
folosesc la pregatirea compostului. Compostarea, prin definitie,
este un proces de transformare biochimica, fizico-chimica si
microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transformare
dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea
producatorului.
Pentru
producerea
compostului
sunt
necesare
urmatoarele materiale:
* paie de grau, orz sau orez,
* balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de
maximum o luna, nefermentat, de culoare galbena
* gainat solid
* balegar de porc uscat
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care
dorim sa o insamantam. In medie se foloseste 80-100 kg de
compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom
presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica

vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de

compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica
paie, balegar si gaienat in proportie de: 50% balegar de cal si
porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea unei
cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca
materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare.
Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o
platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa
fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie
absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclinata putin
spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune
sau de spalare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste
pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o
modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu
scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu
mici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din
balegar.
Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc:
ipsos (pentru constructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat
de cupru, uree tehnica.
Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care
dureaza 12 zile. In aceasta faza paiele se vor aseza gramada
pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si
tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si
gaienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea
de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul
dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la
fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24
kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare
ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 6065 gr C la cateva zile dupa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar
trebui sa fie verificata in mod regulat. Daca temperatura
stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare
pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca
temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci
rearanjati gramada astfel incat sa cresteti inaltimea si tasati

putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva stropiri a

gramezii.
Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit
din interior. Pentru aceasta introduceti sub gramada niste
jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp
de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebui sa fie de
21-25 gr C.
ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI
Metoda II:
Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor
pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de
mucegai pentru a nu compromite cultura de ciuperci. Aveti
nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Asezati o
sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele
puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se
prefera paiele tocate pentru usurinta cu care imbiba apa. Dupa
ce ati pus paiele in butoi asezati o alta sita deasupra paielor si
o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o palma de
la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti
apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp
de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti
varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin
inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de
15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut.
Metoda III:
Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid.
Aveti nevoie de: 1000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari
solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o
preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gunoiul de
pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de
4-5 ori adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere.
Carti Recomandate:
1. Ciuperci comestibile si medicinale
2. CHAMPIGNON. Tehnologia de cultura
3. Ciupercile - Cultura ciupercilor Agaricus si Pleurotus

4. Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile (editia a

doua)
5. Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotus
Pentru comenzi mai mari de 69.99 RON aveti 10% reducere
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 90 comentarii

Amenajarea
spatiului
cresterea ciupercilor

pentru

Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu

inchis care poate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit,
grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti
ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece sporii emanati de
ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de
respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu
ventilatoare plasate la nivelul culturii de ciuperci. Altfel
asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care
totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar
trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau
in apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic
sau chimic in mod periodic.
In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica
ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari
de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica
asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis,
fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un
strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie
sau trestie. Aceste metode de izolare asigura un ciclu, maxim
doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe
an ar trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald.
Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane
din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi
plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu.
Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna.
Insamantarea compostului cu miceliu

Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore

pentru a se raci. Temperatura in interiorul compostului nu
trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire
mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu
furca.
Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua
moduri. Prima metoda ar fi sa asezati compostul pe niste rafturi
astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100
kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam
de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea
miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost
si apoi sapati cu mana compostul, adica faceti mici intoarceri
a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai
presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o
data, de data asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor
stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de
control deasupra. Stratul de compost cu miceliu inauntru se va
acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip,
33% praf de carbune.
O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi
de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm
si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in
straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. Peste
ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat
printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta
tasati compostul cu o batere usoara cu palma. Pentru saci cu
dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost
printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa
umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de
10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului
se va perfora cu niste gauri mici pentru a facilita evacuarea
apei in surplus.
Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr
C pentru a realiza incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si
noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a
aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a

pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2

mc
aer/ora/m.p.
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu,
dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu
care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe
recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii
temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la
prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta
temperatura in limitele accesibile speciei date atunci ciupercile
aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un
final se compromite intreaga cultura. Temperatura de
fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de
fructificare. Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc
aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la
viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu
palpaie). In cazul in care ventilatia este insuficienta piciorul
ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide
prematur astfel scazand valoarea comerciala.
Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu
pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste musculite
negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in
concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%.
Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave
cu varful unui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura
de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile
amintite mai sus.
Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar
ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5 recoltari in
interval de 2-3 zile.
Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii
ciupercilor apare cand voalul este destul de intins si nu a
inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.

Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile

comerciale, deschiderea palariei, diametrul palariei si
dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza
mai mult de 4 zile la temperatura camerei.
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare
termica a compostului uzat prin injectarea aburului direct in
incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de
12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli
incaperea de compost.
Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de
incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit
imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste
folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa
se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit
are multe saruri nocive plantelor verzi.
In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un
alt ciclu de crestere a ciupercilor se recomanda o dezinfectare
chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau
soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.
Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata
pentru un nou ciclu de ciuperci.

Producatori si distribuitori de ciuperci si miceliu

1. HARD MANAGER COMPANY
str. Tudor Vladimirescu, 19
Gherla, jud. Cluj
tel: 0264/241829
2. NETWORK COMPANY S.R.L
str. Rares Petru, 117
Arad, jud. Arad,

0257/272325
0744/896249
3.INST. DE CERC. PT. LEGUM.,FLORICULTURA VIDRA-FERMA MOGOSOAIA
sos. Odai, 6
Bucuresti, sector 1
021/2361244
0744/348422
4. PITESTI DIVERS S.R.L.
str. Serelor, 44
Bascov, jud. Arges
0248/290470
0744/645896
5. ILIADA S.R.L
str. Macului, 4
Motru, jud. Gorj
0740/230623
6. SPOR ALFAR ARAD
str. Muncii, 9
Arad, Jud. Arad
0257/287058
0722/528186

7. IUTKA PRODCOM S.R.L.

str. 1 decembrie 1918, 35
Gherla, jud. Cluj
0264/243933
Producatori de miceliu:
1. AE Sere, jud. Arad
2. SCPL Isalnita, jud. Craiova
3. CAP-Stoicanesti, jud. Olt
4. CAP-Bucov, jud. Prahova
5. IPIC-Fagaras, jud. Brasov
6. ICLF-Vidra,

7. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti

8. Agrosem- str. Calea Mosilor nr.300, Bucuresti
9. distribuitorii firmei italiene ITALSPAWN
S.C. DIOTES COM SRL
TG-MURES 4300, AVRAM IANCU 47
Phone/Fax: +40/65/212191

CIUPERCI

PLEUROTUS

Pe plan mondial cultura ciupercilor Pleurotus s-a intensificat, prin industrializare

si derivati atragand miliarde de dolari.
Cresterea ciupercilor Pleurotus garanteaza reusita in afaceri cu ciuperci, prin
rentabilitate si profitabilitate datorita costurilor mici al materiilor prime,
rezistenta la boli si daunatori, dificultatea infestarii cu acarieni si nematozi.
In comparatie cu alte afaceri noi, cum ar fi; cresterea ratelor, cresterea gastelor,
cresterea melcilor, cresterea strutilor, etc., la care desfacerea produselor
reprezinta o problema majora, in cultura ciupercilor desfacerea este asigurata atat pe
piata interna cat si la export.

Ca si in cazul afacerilor de mai sus, unde exista contradictii mari intre

sistemele abordate la noi fata de alte tari, si in cazul activitatii de
cultivare - comercializare a ciupercilor exista tehnologii vechi care si-au
dovedit efectele secundare prin prejudicii insemnate.
In cazul ciupercilor Pleurotus progresele sunt uimitoare, actualele
tehnologii asigurand un randament maxim si o siguranta in activitate de
peste 90%.
Prin tehnologia experimentata, am reusit identificarea si stabilirea unei metode de pasteurizare la rece pentru orice
tip de compost necesar in cultivarea ciupercilor Pleurotus.

Pasteurizarea compostului prin metode clasice presupune consumuri

energetice insemnate, astfel prin metodele de pasteurizare propuse si
practicate de noi se asigura un randament foarte bun.
Echipamentele necesare in cultura ciupercilor Pleurotus, comercializate de
noi, sunt produse individualizate, in functie de marimea spatiului, gradul de
ocupare si tipul de hibrid utilizat, asigurand si un consum energetic minim,
prin proiectele inovative si produsele de ultima generatie incluse.
Ciupercile pleurotus cu regim nutritional lignicol celulotic, fac parte din Ordinul
Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre
ele.
Din familia Pleurotus amintim:

Pleurotus Ostreatus
Pleurotus Florida

Pleurotus Sajor Caju

Pleurotus Djamor
Si o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan
international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate
ridicata, avand o eficienta economica superioara.
Din acestea vom prezenta doar "premiantii clasei" si anume:
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, ce prezinta
palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele
de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare
la o temperatura de 10C 16C.

Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem,

cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la
fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de
cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de
consumatori, pentru aroma placuta.

Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de

vecinii nostrii maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania
in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori
romani.
HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul
ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C
12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest
punct de vedere.
Noi in special, am obtinut un procent record la 100 kg compost,
folosind si un substrat deosebit (detalii prezentate pe CD).
La care venim in sprijinul dvs. pentru a evita unele greseli
inerente oricarui inceput , cat si pentru a va extinde, daca
aveti deja experienta, marindu-va profitul , printr-un randament
ridicat , generat de compostul insamantat oferit de noi.

Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte

atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma
placutacare se obtine in urma conservarii. In cultura emana un
miros puternic "de peste". Temperatura ideala pentru
fructificare este de 21C 22C.
Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in
Romania, reprezentand un succes garantat prin facilitatea
producerii si calitatile culinare de lux ce o reprezint
a.

TABEL (orientativ)
TEMPERATURA SI UMIDITATEA NECESARE PENTRU CULTIVAREA
CIUPERCILOR PLEUROTUS
PERIOADA
Incubare - cresterea miceliului.
Aparitia primordiilor
Fructificare

UMIDITATE
(%)

TEMPERATURA
(C)

TIMP
(ZILE)

80 - 90

20 - 24

15 - 30

80

14 - 18

10 - 20

85 - 90

15 - 20

28 - 42

Boli Daunatori Ciuperci

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu

diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare.
Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau
diferite ciuperci competitoare.
Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este
determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.
Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios
investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii.
In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri,
acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor.

In categoria < boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare

> se intalnesc:
* Pata bacteriana sau pata de bronz ( Pseudomonas tolaasii)
* Boala de ghips alba ( Monilia fimicola )
* Mucegaiul galben ( Myceliophtora sulphurea )
* Mucegaiul verde ( Trichoderma viride , Penicillium sp., Aspergillus sp.

)
* Mucegaiul brun ( Phymatotrichum sp.)
* Mucegaiul verde-masliniu ( Chaetomium olivaceum )
* Ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius )
* Ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.)
Simptome, manifestari, metode de tratament si combatere sunt detaliate in
documentatie si actualizate pe baza asistentei oferite.

Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent

si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si
formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci.
Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a
compostului pot apare diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala
a ciupercilor.

Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi,
puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si
viermii substratului.
O statistica generala a acestora este:
* Nematozi - Dytilenchus myceliophagus
* Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine
* Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis
* Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta; Drosophila funebris Heteropeza pygmea - Megaselia nigra _ sau_ musca gheboasa.
Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci,
provocand daune insemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau
ineficiente.
In cadrul asistentei oferite va tinem la curent cu metode moderne si
eficiente de tratament, luand in calcul ca majoritatea daunatorilor se
adapteaza si devin rezitenti la pesticidele traditionale.

Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font

color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))
Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Font
color: Custom Color(RGB(17,17,17))

Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus

Metode simple la indemana
Ciuperci pleurotus

Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea

obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din
agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni
de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru
fabricarea creioanelor(China, Germania,)sau alte obiecte ce
necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.
In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de
Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de
plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.
De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe
tipuri de cultura.
- pe ciocalai de porumb
- exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare

 - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere

- rumegus de salcam si faina de ovaz.
In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si
utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului,
incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel
de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura
laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative.
H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor
de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la
cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat
nutritiv.
Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile
Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida si hibrizii HK35, 421,
HK37,etc.
Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta
xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale
arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin
primavara.
Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza
din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat
in lignina.
Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic
recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau
consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare
investitii considerabil mai mari.

In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu

granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de
2-5% din greutatea lui.
In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri
pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg
ciuperci/tona de substrat .
Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si
folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub
denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de
picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm,
culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si
conditiile de microclimat.
Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la
exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care :

Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae,

Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din
acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.
In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti
tabloul - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru
o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele
care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam
activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul
tuturor.
Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :
stabilirea substratului nutritiv - reteta compost
umectarea materiilor
pasteurizarea termica sau chimica
insamnatarea cu miceliu
incubarea
fructificarea - recoltarea ciupercilor
In continuare aveti detalii pe fiecare etapa , pentru o
usoara intelegere:
Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost
Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite,
Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa
asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.
Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat
foarte bun in exemplu de retete finale:
- paie de grau 95%
- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%
- paie de grau(orz) 90%
- tarate de grau sau faina de porumb 5%
- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%
- rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%
- ciocalai de porumb 5%
- amendament 5%
- ciocalai 50 %,
- rumegus 45 % ,
- amendamente 5 % .
-

vrejuri de soia 65%

ciocalai de porumb 30%

amendament 5%

ciocalai 12%
coceni porumb 40%
vreji de soia 35%
orz 8%
amendament 5%

ciocalai 75%
paie 12%
germeni de malt (colti de orz)
amendament 5%

8%

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica) ,

amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul
- calciu ( ipsos / var / creta furajera ).
Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci,
astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru
a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana
existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea
ciupercilor.
Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita
pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la
diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de
pasteurizare.
De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la
retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament.
In cultura ciupercilor in sistem clasic(gospodaresc - consum
propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de
cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente.
Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem
stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.:
-butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla
perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 30
cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va
fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz
- bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct
in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide
lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua fuste care se
ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.

In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea

temperaturii , care nu trebuie sa depaseasca 90C.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor
agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma
viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu
infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau
conditii improprii de microclimat.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:
-Benlate 0,1%
-Bavistin 0,1%
-Topsin M70 0,1%
-Dithane 0,2%
-Morestan 0,05%
Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului
asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si
productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului,
cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie
obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de
tratament termic:
- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un
recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 C/4-5
ore, de 70 C/36 ore sau 60 C/48 ore.
- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu
folie.
- utilizarea unui generator de abur de joasa presiune
Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate,
depasirea temperaturii de 90 C conduce la sterilizarea substratului,
ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea
declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in
prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult
de 1-2 zile.
In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr.
Bavistin la 500 kg material.
Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana
ajunge la temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate
incepe insamantarea.

In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu

ajutorul aburului sub presiune .

INSAMANTAREA CU MICELIU
Asezarea substratului in vederea inocularii (insamantarii) cu miceliu
Materialul celulozic(paie - rumegus-talas) se cantareste si se analizeaza
calitatea acestuia, verificandu-se urmatoarele valori:
-temperatura 21-24C
-umiditatea 75 80%
-PHul 5 7
Un substrat de calitate va trebui sa aiba pe langa parametrii obligatorii de mai
sus, si o culoare cat mai aproape de cea initiala, sa nu prezinte un miros greu
,intepator, si sa aiba o textura robusta.
Odata stabilite aceste valori se amesteca materiile auxiliare utilizate in cultura
si cresterea ciupercilor(sroturi, trae, colti de malt, etc.) care la randul lor au
fost dezinfectate, si se adauga calciul sub forma de creta furajera 4%, sau ipsos 3%,
sau apa de var 1-2%.
Insamantarea se poate face pe o platforma , dezinfectata in prealabil cu formalina
2% sau piatra vanata(sulfat de cupru) 4 %, unde se aseaza o cantitate de 100150 kg de
material( pt. o buna omogenizare), se imprastie o cantitate de miceliu 2 3 %(din care
se opreste 5-10% de control), si se amesteca cu lopeti din fibra de sticla pentru a nul distruge.
In sistem intensiv, insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand
capacitati medii de 5 tone/compost/h.
Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de : h-70/100 cm, diametrul 25
30 cm si grosimea 0.1mm(dimensiuni utilizate preponderent) sau saci tip coloana cu
inaltimi variabile.

INCUBAREA

MICELIULUI

Perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit , respecti
impanzit , si urmeaza aparitia primordiilor(faza fructificarii).
Ciupercile Pleurotus necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 20- 22 C, pe durata a 10 15 zile ,
specie.

in f

In timpul incubarii este interzis sa se pulverizeze apa direct pe saci, in cazul in care aceasta operatie este necesara pen
umiditatii, care trebuie sa se situeze la valoarea de 65 - 70 %.
Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se
distrugerii miceliului.

autoaprinde,

prezentand pericolul cresterii temperaturii , cu

Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului , astfel ca in aceasta perioada, lumina va folosi numai pentru orientar

Aerisirea trebuie sa fie redusa, conditii de semiaerobioza, si sa se execute 2 schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora,
depaseasca 0.2 m/s.

In primele zile in jurul boabelor suport pentru miceliu se vor forma pete albe de 2-3 cm, care vor creste puternic incepand
urmand ca in zilele 14-17 amestecul celulozic sa fie de culoare cenusie , cu zone intens albicioase si o structura rigida, comp
compactizat.

Dupa 18 20 zile de la insamantare , perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar oda
primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii ,precedata de un soc termic obligatoriu in cazul speciei Ple
Ostreatus.

Socul termic se executa prin scaderea temperaturii in primele zile de la 21 C la 8-9C timp de 3- 4 zile , sau temperatura
timp de o zi , urmand a se reveni la temperatura optima de fructificare 12-15 C.

Aparitia primordiilor impune si factorul lumina , care este indispensabil pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea lumi
de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci (fluorescente) cu o norma de un neon de 36W pentru 2 -3 mp.

Lumina este foarte importanta pentru dezvoltarea ciupercilor Pleurotus, insuficienta acesteia determina malformatii si apari
numeroase a primordiilor, fara posibilitatea cresterii normale, iar la o lumina prea puternica primordiile incep sa se ascuta ,
de buton(nasture), devin ca niste arici sau corali.

Intrucat unele tuburi fluorescente au o lumina cu tenta galbuie, alb intens sau albastra, va recomandam sa folositi numai ne

albastruie, care favorizeaza cresterea < lumina galbena incetineste cresterea, iar lumina rosie este nociva >.Necesarul de lumi
ore pe zi.
Conditiile de microclimat - ventilatie - temperatura - umiditate - intensitatea luminii - sunt
foarte importante, o dereglare, neglijenta sau depasiri ale valorilor recomandate, duce
inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala.

Ventilatia in perioada fructificarii are un rol major si trebuie executata alternand, subpresiune cu suprapresiune - in fun
fenologica, pentru a evita raspandirea sporilor in spatiul de cultura, acestia fiind un vector in propagarea infectiilor.

Necesarul de aer va fi de 10 (zece) mc aer/h/mc spatiu, ventilatia functionand aproape in permanenta.

Valoarea umiditatii nu trebuie sa scada sub 70%, si periodic se stropesc sacii prin
pulverizare sau cu ajutorul unui furtun cu pistol reglabil sau conducte prevazute cu
diuze, plasate pe tavan.
Pentru mentinerea parametrilor de microclimat, va punem la dispozitie echipamente
profesionale, specifice pentru cultura ciupercilor:
sistem de ventilatie(recirculare) prevazut cu filtre HEPA
Formatted: Font: (Default) Courier New, 9 pt,
Font color: Red

instalatii de climatizare
capcana pentru daunatori tip vortex - inalta eficienta.

Ciupercile au multe beneficii pentru sntatea ta

Ciupercile nu sunt chiar clasificate c vegetale. Ele se gsesc peste tot n lume i
pot fi otrvitoare su non-otrvitoare. Non-toxice, sau comestibile, ciupercile se
gsesc peste tot n lume i sunt, de asemenea, foarte frecvent cultivate.
Ce
vitamine
conin
ciupercile?
Vitamina
D
Ciupercile sunt singurul produs alimentar non-animal n care apare n mod natural vitamina
D, n funcie de Naional Institutes of Health. Ciupercile de cultur, care nu sunt de obicei
expuse la lumina natural, de multe ori au mult mai puin vitamina D. Odat expuse,
aceste ciuperci ofer 100 la sut din doz zilnic recomandat de vitamina D. Vitamina D
este esenial pentru absorbia calciului, creterea oaselor, i funcia neuromuscular i
imunitar.

Beneficii pentru sntate

Nivelul de colesterol: Ciupercile ofer proteine slabe, deoarece au zero colesterol, grsimi
i carbohidrai foarte mici. Fibre i anumite enzime din ele ajut, de asemenea, la reducerea
nivelului colesterolului. n plus, coninutul ridicat de proteine slabe n ciuperci ajut la
arderea colesterolului atunci cnd acestea sunt digerate.
Cancer de sn i cancer de prostat: Ciupercile sunt foarte eficiente n prevenirea
cancerului de sn i din cauza prezenei beta-glucanului i acidului linoleic cu efecte anticancerigene. Din aceste dou acidul linoleic este deosebit de util n efectele suprimrii de

estrogen. Acest estrogen este motivul principal pentru cancerul de san la femei dup
menopauza.
Diabet zaharat: Ciupercile pot fi o diet ideal redus n energie pentru diabetici. Ele nu au
grsimi, nu conin colesterol, carbohidrai foarte puini, proteine, vitamine i minerale, ap
i fibre.
Imunitate: Ergothioneina, un oxidant puternic prezent n ciuperci este foarte eficient n
protecie de la radicalii liberi, precum i creterea imunitii. Ciupercile conin antibiotice
naturale (asemntoare penicilinei, care ea nsi este extras din ciuperci) care inhib
infeciile fungice microbiene i altele.

Apreciate nu doar pentru gustul pe care l dau mncrii, ci i pentru deosebita

valoare terapeutic, ciupercile sunt eficiente n combaterea stresului i pentru
ntrirea imunitii.
Nutriionitii recomand s mnnci ciuperci de cel puin trei ori pe sptmn. De
asemenea, este indicat s nlocuieti, mcar din cnd n cnd, proteinele de origine animal
cu cele din ciuperci. Acestea conin glicogen, fiind denumite i carne vegetal". Glicogenul
servete la nmagazinarea energiei i la detoxifierea organismului, o mare parte din glicogen
regsindu-se n ficat. Fa de carne, ciupercile au avantaje nete: nu au colesterol i sunt
mai
uor
digerabile.
Indicate

curele

de

slbire

Bogate n proteine, ciupercile dau senzaia de saietate pentru mai mult timp. n plus,
ciupercile conin o serie de enzime cu rol important n procesul de digestie. De asemenea,
sunt srace n calorii, 100 de grame de ciuperci furnizndu-ne doar 20 de calorii. n plus,
ciupercile conin aproape toate elementele minerale necesare organismului uman (potasiu,
fier, calciu, sodiu, seleniu, cupru, zinc), precum i vitaminele A, C, D i E.
ntresc

sistemul

imunitar

Datorit faptului c au n compoziia lor substane care mpiedic multiplicarea microbilor

(sunt probiotice), ciupercile ajut la ntrirea sistemului imunitar i sunt utile n lupta cu
agenii patogeni. Polizaharidele din ciuperci activeaz rspunsul sistemului imunitar al
organismului
i,
prin
urmare,
au
efecte
antitumorale.
Combat

stresul

cotidian

Ciupercile sunt cea mai important surs natural de seleniu, 100 de grame de ciuperci
aducnd organismului pn la 15 micrograme din acest mineral esenial. Studiile anun c
un nivel necorespunztor al seleniului n alimentaia zilnic poate provoca stri de stres i
de
epuizare
fizic
i
mental.
Sfat

Ciupercile se consum ct mai proaspete sau la maximum dou zile dup ce au fost
recoltate.
tii

le

depistezi

pe

cele

otrvitoare?

Ciupercile
se
pot
verifica
printr-unul
dintre
urmtoarele
procedee:
1Se introduce o linguri de argint n oala unde fierb ciupercile: dac linguria se oxideaz,
ciupercile
sunt
otrvitoare.
2Se pune ptrunjel verde n oala unde fierb ciupercile: dac acesta i schimb culoarea,
nseamn
c
nu
le
putem
consuma.
Se

recomand

consumul

regulat

Lupt

de

ciuperci,

pentru

detoxifierea

mpotriva

organismului.
cancerului

Cercettorii israelieni de la Universitatea din Haifa au constatat c o ciuperc rar, denumit

Ganoderma Lucidum, poate mpiedica nmulirea celulelor canceroase. Potrivit acestora,
pn n prezent, se tia c ciupercile pot inhiba dezvoltarea cancerului, n general, prin
aciunea asupra sistemului imunitar. Testele recente demonstreaz ns c aceste ciuperci
rare
atac
n
mod
direct
celulele
canceroase.
Ciupercile

de

cultur,

mai

bogate

vitamine

Att ciupercile de pdure, ct i cele de cultur pot avea aceeai savoare, dac sunt
preparate la fel, ns beneficiile nutriionale le difereniaz uor. De exemplu, n ciupercile
Shiitake (cu cea mai mare cifr de producie din ntreaga lume), cantitatea de vitamine B i
C este dubl, fa de ciupercile de pdure. De asemenea, ciupercile Portabella conin mai
mult potasiu dect o banan sau un pahar cu suc proaspt de portocale.
Specialistul
Livia
biolog

nostru
Nena
nutriionist

100 de grame de ciuperci au aproximativ 20 de calorii i conin: 300 mg de potasiu, 15

micrograme de vitamina H, 2 micrograme de vitamina B5, un mg de fier, un mg de zinc, 3 g
de glucide. Sunt remineralizante, nutritive i anticancerigene. Se recomand un consum
mrit n: demineralizri, oboseal i n astenie. Sunt ideale n regimuri vegetariene i pentru
diabetici
(datorit
coninutului
sczut
n
glucide).
n funcie de soiul ciupercilor, acestea pot avea n plus anumite proprieti: hemostatice,
fortifiante, diuretice. Atenie ns, exist i soiuri necomestibile care conin alcaloizi,
substane organice toxice, care produc intoxicaii ale sistemului nervos sau intoxicaii
gastrointestinale.

USCAREA CIUPERCILOR
Printre metodele clasice de conservare a ciupercilor, una dintre cele mai raspandite este,
fara indoiala, uscarea, in afara de faptul ca nu toate speciile pot fi uscate, este important sa

se aleaga exemplare sanatoase, fara insecte parazite sau mucegai si de o comestibilitate

fara nici un dubiu; odata uscate este practic imposibil sa mai fie alese, in Italia, ca si in alte
tari, se obisnuieste sa se usuce aproape exclusiv ciuperci din genul Boletus (bureti), dar se
pot conserva in acelasi fel si alte specii cum ar fi ciuciuletii, craitele, champignonul de camp
etc.
Pentru pregatirea ciupercilor in vederea uscarii, trebuie indepartate partile alterate, baza
piciorului sau piciorul intreg atunci cand este prea tare sau fibros; de asemenea se vor
curata urmele de pamant cele mai evidente (se vor spala bine atunci cand vor fi
consumate), in ce priveste hribii, daca sunt in perfecta stare si nu prea mult crescuti, se pot
pastra si tuburile de pe fata inferioara a palariei. Ciupercile se taie apoi in felii de circa 2
milimetri grosime, in lung, de sus in jos. Feliile se aseaza pe gratare sau plase din sfoara
subtire sau din sarma inoxidabila, sau chiar ai pe plansete de lemn curate si bine uscate,
acoperite pe cat posibil cu o panza din bumbac; se lasa la aer, la soare nu prea puternic si
se vor aduce in casa pe vreme umeda sau noaptea, evitand astfel sa absoarba din nou
umezeala.
Este un procedeu bun sa se acopere ciupercile, pe durata uscarii, cu o panza foarte subtire
si rara pentru a impiedica insectele sa-si depuna ouale sau sa le strice. Amintim ca, pentru a
avea rezultate bune, este bine ca uscarea sa aiba loc in aer liber, la lumina naturala a
soarelui; doar in caz de necesitate, cand uscarea deja anceputa este in pericol sa fie
compromisade conditiile meteorologice nefavorabile, se poate recurge la o sursa de caldura
artificiala,
ca
foen
electric
sau
gura
cuptorului
cu
foc
foarte
mic.
Cand feliile au devenit scortoase si, strangandu-le intre degete, nu mai secreta umezeala,
se pot pune in saculeti de sugativa sau de tifon care vor fi pastrati la loc uscat si aerisit;
daca suntem siguri ca s-au uscat perfect le putem pastra si in vase de sticla, de metal sau
in
pungi
de
plastic.
In momentul consumarii, ciupercile uscate se spala in apa multa si se lasa in apa calduta
pentru a se rehidrata timp de o ora sau mai mult; se scurg si, din acest moment, sunt bune
pentru a fi pregatite.

TRANSFORMAREA CIUPERCILOR IN PULBERE

Ciupercile uscate pot fi macinate cu o rasnita sau in piulita. Pulberea astfel obtinuta este
excelenta pentru condimentarea carnii, sosurilor si pilafurilor. Pentru aceasta forma de
intrebuintare sunt potrivite mai ales buretele tepos (Sarcodon imbricatum), babita-oilor
(Albatrellus ovinus), unele specii de ciuperci cu aparatul fructifer in forma de gogoasa,
nicoretii etc. Deoarece aroma acestor ciuperci devine extrem de puternica prin deshidratare,
pulberea obtinuta din ele trebuie folosita in cantitati mici.

CULTIVAREA CIUPERCILOR
PLEUROTUS
Cultivarea ciupercilor Pleurotus debuteaza la inceputul
secolului 20, primele mentionari referindu-se la culturi in
Germania si Franta.
In anul 1910 Matruchot in Franta obtine primele
basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet)
utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si
udate periodic.
De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai
multe tipuri de cultura.
Metoda Vessey : practicarea culturii pe lemn de esenta
moale, constituite in plantatii, perioada de productie
desfasurandu-se pe 2-4 ani.
Metoda Toth si Gyurko : pe ciocalai de porumb
Metoda Gerber : exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri
Metoda Zadrazil si Schneidereit: amestecuri de paie cu
ciocalai si talasuri forestiere
Metoda Block, Tsao si Han : rumegus de salcam si faina
de ovaz.
In tara noastra primele culturi de Pleurotus au fost realizare incepand cu anul 1973 la I. S. Arad si la ferma
Mogosoaia a I. C. L. F. Vidra, in diferite tipuri de adaposturi, cu scopul de a se stabili cea mai adecvata tehnologie,
folosind ca substrat nutritiv diferite reziduuri agricole (ciocalai de porumb, vrejuri de soia, de mazare, paie de grau).
Cercetarile efectuate in acest sens de Florica Trandaf si colab (1974-1976), de N. Mateescu si colaboratorii precum
si datele din literatura de specialitate scot in evidenta cele mai reusite retete de compostare, cu aplicabilitate in
conditii
de
productie:
vrejuri
de
soia
66%
+
ciocalai
de
porumb
34%;
ciocalai
de
porumb
92%
+
orz
boabe
8%;
ciocalai
de
porumb
66%
+
vrejuri
de
soia
34%;
paie
50%
+
scoarta
de
rasinoase
si
foioase
50%;
- ciocalai de porumb 50% + scoarta de rasinoase si foioase 50%.
In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului incorporate
in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa,
aerisita,
ce
impiedica
declansarea
de
procese
fermentative.
Prog. H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt
ce
a
dus
la
cresterea
productiei
pana
la
0,368
g
ciuperci/100
g
substrat
nutritiv.
Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida.
Se mai cultiva Stropharia rugosa si Coprinus comatus. Pentru diversificarea sortimentului, s-au intreprins cercetari in
anul 1986 de catre dr. N. Mateescu, Ioana Tudor si V. Zagrean privind stabilirea tehnologiei de cultura si de
producere a miceliului pentru Pleurotus major-caju si Pleurotus cornucopiae, ciuperci xilofage termofile.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile
putrezite
ale
arborilor,
fiind
intalnita
in
paduri
toamna
si
mai
putin
primavara.
Pana in prezent tehnologia de cultura a fost imbunatatita permanent, incat tari ca Italia, Franta, Ungaria, Germania,
Polonia, Japonia, dispun de o experienta bogata in acest domeniu, fapt ce a facut ca ciuperca Pleurotus sa se cultive
pe
suprafete
mari,
atat
de
catre
amatori
cat
si
in
sistem
intensiv
industrial.
Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut
bogat in lignina. In cazul folosirii rumeguslui si a ciocalailor de porumb se recomanda adaugarea de surse de azot
organic, care imbunatatesc calitatea substratului si contribuie la realizarea de productii mari.
Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea utilizata la ciuperca Agaricus, cu deosebirea ca nu se executa
gobtarea, deoarece se urmareste realizarea unei suprafete maxime de contact cu atmosfera, pentru o fructificare
abundenta.
Asezarea substratului nutritiv se poate face sub forma de biloane, amenajate pe sol sau pe stelaje, in straturi plane si
in lazi de PVC sau lemn. Delmas si colab, arata ca datorita modului de crestere a ciupercii, piciorul avand o pozitie
excentrica fata de palarie, unii cultivatori aseaza substratul ca un perete (pe verticala) in grosime de 40 cm. In conditii
de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 25% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o
productie
de
90-100
kg/m2/an
sau
120-170
kg
ciuperci/tona
de
substrat
proaspat.
Ferri (1979) si Szudyga (1973) arata ca, datorita unor greutati pe care le ridica pentru amatori pregatirea
substaratelor nutritive si a miceliului granulat, ciuperca Pleurotus se poate cultiva si pe trunchiuri sau bucati de
diferite
esente
lemnoase.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe fag, plop, carpen si nuc. Mai putin se folosesc cedrul, salcia, ciresul si
stejarul, iar artarul si arinul sunt necorespunzatori. Inainte de infiintarea culturii, materialele amintite, care indeplinesc
rolul de support pentru inocularea miceliului si cresterea ciupercilor, se pregatesc dupa o tehnologie speciala. Pentru
100 kg de material lemnos se folosesc 2,5 litri de miceliu sub forma de solutie de inocul. Ciupercile incep sa se
formeze cand temperatura in aer este de 15 C. (I. Ceausescu)
Caracteristicile morfologice ale ciupercilor Pleurotus
Ciuperca este constituita dintr-o parte subterana, numita miceliu, si o parte aeriana denumita basidiofruct sau
carpofor. Miceliul este partea vegetativa care creste in substratul nutritiv celulozic. El este format din hife, sau
filamente
miceliene.
Carpoforul
este
alcatuit
din
picior
si
palarie.
Ciupercile Pleurotus au piciorul situat marginal fata de palarie, adica au un picior excentric.
Lamele basidiale se coboara de la marginea palariei pe aproape toata lungimea piciorului.
Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si
sub
denumirea
de
ciuperci
xilofage
sau
lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 -15 cm,
culoarea palariei fiind foarte variabila. Astfel, la Pleurotus ostreatus este neagra-violacee, brun-inchis, cenusie sau
verzuie.
La
Pleurotus
florida
palaria
este
rosiatica,
albicioasa,
crem
sau
cenusie.
Piciorul
este
de
regula
scurt,
inserat
lateral,
robust.
Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae,
Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.
Caracteristicile acestor specii sunt urmatoarele:
- Pleurotus ostreatus are palaria in forma de cochilie de scoica, de culori diferite, de la violaceu la alb -brun. Lamele
sunt decurente, anastomozate. Sporii sunt de culoare violacee. Piciorul este alb, inserat lateral, scurt. Aparitia se face
in buchete. Au miros si gust placut.
- Pleurotus cornucopiae se mai numeste buretele cornet, prezinta palaria in forma de cornet, de culoare galbena
pana la brun-inchis. Lamele se prelungesc pana la baza piciorului. Piciorul este alungit si puternic curbat. Aparitia se
face
in
buchete.
Ciupercile
au
un
miros
dulceag
tipic.
- In natura, Pleurotus cornucopiae apare pe esente lemnoase de la 15-20 mai pana la 15-20 iulie.
Cultura
pura
s-a
obtinut
in
Franta
in
1977.
Capacitatea de crestere a miceliului secundar din cultura pura pe mediul malt-agar este inferioara celei de Pleurotus
ostreatus, si asemanatoare cu Pleurotus florida. Acest miceliu se cultiva usor pe medii granulate formate din boabe
de
cereale.
Basidiofructele apar in buchete cu punct de insertie comun. Din faza de primordii, basidiofructele ajung la maturitatea
comerciala
in
4-6
zile,
respectiv
in
faza
de
cornet
inchis
cu
marginile
plate.

Ciuperca prezinta pileusul de forma alungita. Formarea carpoforilor se produce in masa in conditii de luminozitate de
18 ore, cu intensitatea de 600 lucsi, la o temperatura de 17-20 C si o umiditate relativa a aerului de 70-90%.
In
unele
conditii
de
cultura,
in
sere
neumbrite
stipesul
se
prezinta
puternic
alungit.
Ciuperca se cultiva pe substrat celulozic format din ciocalai de porumb zdrobiti 50-70%, paie tocate 10-15%,
rumegus de foioase 10-30% in amestec cu deseuri de bumbac sau frunze de foioase 5-10%.
Substratul rezultat cu o umiditate de 60-70% este dezinfectat termic 24h la 60 C, sau 4h la 80 C.
Spre deosebire de celelalte specii cultivate de Pleurotus, Pleurotus cornucopiae nu este sensibil la procese de
fermentare
eventual
declansate
in
substratul
celulozic.
Insamantarea miceliului granulat se face in proportie de 3% fata de substratul nutritiv celulozic repartizat in saci d in
polietilena cu capac de 15-17 kg/sac sau in lazi mici de 10 kg, cu capac, tapetate cu folie din polietilena.
Impanzirea miceliului in substrat se desfasoara in 26 de zile la 14 C, aparitia primordiilor se produce fara soc
termic,
dupa
care
se
indeparteaza
folia
de
polietilena.
Recoltarea s-a efectuat la 30-35 zile de la insamantare, daca temperatura de incubare a fost mai mare de 20 C.
Pleurotus florida se numeste si buretele rosiatic. Prezinta palaria de culoare alba, bruna sau crem. Lamele sunt putin
decurente si nu sunt anastomozate. Sporii ciupercii sunt albi. Piciorul este inserat lateral si destul de lung. Prezinta o
structura
mai
fina
decat
Pleurotus
ostreatus.
Ciupercile Pleurotus florida sunt lipsite de velum si din aceasta cauza eliberarea sporilor se face pe masura ce
palaria
se
formeaza.
Marginea palariei este la inceput rulata si apoi se deruleaza pana devine dreapata, marcand momentul maturitatii
comerciale.
Pleurotus major-caju se mai numeste pastravul brun. Cresterea miceliului pe boabe este identica cu tehnologia
descrisa
la
Pleurotus
cornucopiae.
Basidiofructele, la temperaturi mai mici de 20 C, prezinta pileusul lamelor si textura cornoasa. La temperaturi mai
mari de 20 C, dimensiunile pileusului cresc. Forma lui este de cochilie de scoica, cu lamelele basidiale total
decurente
si
stipesul
dispus
simetric
fata
de
pileus.
Perioada de formare a unui masidiofruct matur este de 6 zile. Prin depasirea maturitatii culoarea bruna a
basidiofructului
vireaza
in
cenusiu.
Stipesul
este
alb,
mai
mic
decat
la
alte
specii
de
Pleurotus.
Retete de substrat pentru cultivarea Pleurotus major-caju:
- orz 8%

ciocalai
coceni
vreji

porumb
de

soia

12%
40%
40%

sau
- orz boabe 8%

ciocalai
paie

80%
12%

Perioada executarii culturii de Pleurotus

Sunt cultivate 4 specii de Pleurotus si anume : Pleurotus florida sau buretele rosiatic, care fructifica la temperaturi de
pana la 25 C; Pleurotus ostreatus sau buretele vanat, Pleurotus cornucopiae care fructifica la temperaturi
asemanatoare cu Pleurotus florida si Pleurotus major-caju, care fructifica in jurul valorii de 20 C.
Pregatirea substratului nutritiv celulozic pentru cultura de Pleurotus
Substratul nutritiv celulozic pentru cultura buretilor are la baza materii prime, materii auxiliare si amendamente.
Buretii sunt capabili de a utiliza celuloza in prezenta unor apreciabile cantitati de lignina, fapt pentru care au primit si
denumirea de ciuperci xilofage. Substratul nutritiv pentru bureti nu va trebui sa fie un compost fermentat, ca in cazul
culturii de Agaricus bisporus, ci un material celulozic bogat in polizaharide si lignina, sarac in saruri minerale
esentiale
(N,
P,
K).
Din experienta cultivatorilor amatori din tara noastra a rezultat ca s-au folosit cu bune rezultate urmatoarele materiale:
- Materii prime: rumegus de foioase, talas de foioase si conifere, frunze de foioase, scoarta de copaci, paie de grau,
orez,
ciocalai
de
porumb,
coji
de
floarea
soarelui,
gunoi
de
oi,
gunoi
de
porc.

- Materii auxiliare: deseuri de hartie, tarate de grau, faina de porumb, boabe de orz, deseuri de bumbac, in, canepa.
- Amendamente: varul pasta administrat de consistenta unei smantani, sau carbonat de calciu (creta furajera)
Rumegusul indicat este cel de foioase (fag, stejar, plop), care in componenta viitorului substrat nutritiv va trebui sa
prezinte
urmatoarele
calitati:
- rumegusul cu dimensiuni mai mari da rezultate mai bune comparativ cu pulberea de rumegus
sa
nu
fie
intrat
in
fermentatie,
cu
o
culoare
bruna
sau
neagra
sa
nu
contina
corpuri
straine
(sticla,
fier,
plastic)
Talasul
indicat
este
de
asemenea
cel
de
foioase,
cu
urmatoarele
caractere:
- sa fie de dimensiuni mici, ceea ce creeaza o buna omogenizare a substratului celulozic
sa
nu
fie
innegrit,
cu
inceput
de
fermentare
Rumegusul si talasul au un continut sarac in azot comparativ cu continutul ridicat in hidrati de carbon reprezentati
prin celuloza, hemiceluloza si lignina, care constituie hrana de baza a ciupercilor Pleurotus.
S-au obtinut rezultate bune cand s-a folosit un substrat nutritiv obtinut din rumegus de foioase.
Frunzele
de
foioase
utilizate
sunt
cel
mai
adesea
de
stejar
si
fag.
Acestea trebuie sa fie stranse toamna si pe cat posibil sa nu fie umezite de apa provenita din precipitatii, care
favorizeaza
dezvoltarea
microorganismelor
fermentative.
Daca frunzele se vor folosi dupa o perioada mai indelungata, vor trebui sa fie ferite de ploi sau alte intemperii,
depozitate fie in vrac, fie in saci de hartie sau panza. Aceleasi conditii de depozitare sunt valabile si pentru rumegus
si
talas.
Scoarta de copaci a inceput sa fie folosita ca o buna materie prima pentru cultura buretilor. Ea poate fi obtinuta in
urma prelucrarii trunchiurilor in exploatatiile forestiere, fiind considerate deseu sau materie prima secundara.
Comparativ cu paiele de grau, ciocalaii de porumb sau vrejurile de floarea soarelui si soia, scoarta de copac contine
atat
substante
proteice
cat
si
hidrati
de
carbon
in
cantitati
sporite.
In scoarta de copaci s-a determinat ca hidratii de carbon ca xiloza, arabinoza, glucoza, manoza si galactoza sunt
prezente
in
cantitati
insemnate
fapt
ce
ridica
valoarea
nutritiva
a
acestui
material.
Paiele de grau sau orez se folosesc de asemenea pentru continutul lor de hidrati de carbon, Sunt utilizate atat cele
provenite
din
baloti,
cat
si
cele
tocate
la
dimensiuni
de
pana
la
10
mm.
Trebuie evitata tocarea prea fina a paielor, intrucat substratul care va rezulta va fi foarte compactizat, cu o posibilitate
redusa de ventilatie si retinere a apei, iar productia de ciuperci va fi mai scazuta.
De regula, se folosesc la formarea substratului atat paie tocate, cat si paie netocate in proportii egale.
Paiele netocate sunt indicate datorita faptului ca avand elasticitate favorizeaza formarea unei structuri granulate a
substratului
nutritiv
celulozic,
factor
de
prim
ordin
in
declansarea
fructificarii
micveliului.
Ca si celelalte materii prime, paiele trebuie sa nu fie umezite, mucegaite sau intrate in fermentatie.
Ciocalaii de porumb constituie materialul clasic pentru cultura buretilor. Pentru folosirea ciocalailor de porumb la
formarea substratului nutritiv, acestia vor trebui sa fie tocati in prealabil la dimensiuni de 8-10 mm. Este indicat sa fie
evitata tocarea la dimensiuni mai mici de 2-3 mm deoarece ca si in cazul paielor, se creeaza conditii pentru formarea
unui
substrat
nutritiv
foarte
compact
si
fara
o
structura
granulara.
Folosirea larga a ciocalailor de porumb are la baza si faptul ca pe langa hidrati de carbon contine si proteine.
Ciocalaii de porumb pot fi folositi singuri, precum si in amestec cu paiele de porumb, rumegusul de foioase sau in
amestec numai cu un material auxiliar, respectiv boabele de orz. De starea fitosanitara a ciocalailor de porumb
depinde
in
mare
masura
calitatea
viitorului
substrat
nutritiv.
Gunoiul de oi si de porc are o folosire ceva mai restransa in pregatirea substratului pentru cultura buretilor. Este
necesar
in
special
pentru
aportul
de
substante
proteice.
Este indicat ca gunoiul de oi si de porc la folosire sa fie cat mai proaspat. In caz ca se urmareste folosirea dupa o
perioada
mai
indelungata
se
va
proceda
la
uscarea
si
apoi
la
macinarea
lui.
Substratul nutritiv care contine gunoi de oi sau de porc va trebui sa fie dezinfectat termic 72 de ore la temperaturi de
60-65 C, atat pentru distrugerea in totalitate a nematozilor, cat si pentru eliminarea amoniacului, factor inhibitor al
cresterii miceliului. De remarcat este faptul ca amoniacul in substratul pentru bureti se evidentiaza numai in cazul in
care
se
foloseste
gunoi
de
grajd.
Hartia se foloseste atat cea de ziar, cea din gospodarie cat si cea provenita din deseurile de la tipografii. Nu necesita
tocare in prealabil ci numai o buna omogenizare cu masa de compost, dupa o imbibare in prealabil.
Hartia nu trebuie sa fie mucegaita, de aceea va trebui pastrata in conditii corespunzatoare.
Taratele de grau si faina de porumb sunt folosite in cantitati mici, 5-10%, pentru aportul de substante proteice pe care
il
aduc.
Orzul sau ovazul boabe se foloseste ca atare sau macinat, omogenizat in masa de substrat celulozic.
Se prefera orzul macinat intrucat atacul rozatoarelor se face mai putin simtit in acest caz.
Unii cultivatori considera orzul, ovazul, taratele sau malaiul drept un component obligatoriu al substratului nutritiv
pentru cultura buretilor, insa practica a dovedit ca pot fi obtinute rezultate si fara aceste componente.
Deseurile de bumbac constituie de asemenea un component auxiliar al substratului celulozic pentru ciuperci. Sunt
bogate in hidrati de carbon, dintre care celuloza depaseste 80%. In 1980 studii efectuate de N. Mateescu, G. Ionita, I.
Groza si Ana Badita au demonstrat importanta surselor de azot organic in culturile de ciuperci, si recomandau

utilizarea fainurilor din seminte de bumbac si de soia, in proportie de 6-8 g/1 kg substrat in cazul fainii de bumbac si
2-4&#137;
in
cazul
soiei.
Sporurile
de
productie
mentionate
au
fost
de
2,5-3
kg/m2
Amendamentele (varul sau creta furajera) sunt indispensabile oricarei retete de substrat nutritiv pentru ciuperci.
Amendamentele alcalinizeaza usor substratul si nu permite instalarea mucegaiurilor, dintre care cel mai daunator
este
Trichoderma.
Trichoderma viride reprezinta o ciuperca celulolitica, care prefera o reactie mai acida a substratului, cu pH-ul 4-6, fapt
pentru care se administreaza calciu. In urma aplicarii amendamentului de calciu, pH-ul va trebui sa fie slab, acid sau
slab
alcalin.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care
30%
se
datoreaza
Trichoderma
viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, sau din pricina contaminarii anterioare
a
substratului.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide, arata F. Trandaf in cercetari efectuate in anul 1989:

Benlate
Bavistin
Topsin
Morestan 0,05%

M70

0,1%
0,1%
0,1%

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata
perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor
tratamente
in
perioada
de
vegetatie.
(F.
Trandaf)
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune
mai
multe
metode
de
tratament
termic:
- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea
valorii
de
80
C/4-5
ore,
de
70
C/36
ore
sau
60
C/48
ore.
turnarea
de
apa
fiarta
peste
amestecul
de
substrat
si
acoperirea
lui
cu
folie.
utilizarea
unui
generator
de
abur
de
joasa
presiune
Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 80 C conduce la
sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza
procese
de
fermentatie
in
masa
substratului.
Dupa tratament amestecul se va raci la 20-25 C si abia apoi se va aseza in straturi si se va inocula.
Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inmuiere in bazine sau
pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile. (N. Mateescu)
Asezarea substratului in vederea inocularii cu miceliu
Tehnicile
de
cultura
sunt
in
cazul
folosirii
amestecului
de
substrat:
1) asezarea substratului in saci de polietilena perforati, asezati ori direct pe pardoseala incintei ori ridicati pe stelaje
din
beton.
Mai
pot
fi
asezati
in
lazi
dispuse
dupa
cum
permite
spatiul.
2)
executarea
de
biloane
cu
baza
mare,
nu
mai
groase
de
20
cm
3)
trecerea
substratutlui
in
ghivece
sau
in
alte
recipiente
4) executarea unor pereti, pe schelet metalic executat din profil metalic si plasa de sarma, pe care se va aseza
substratul. Aceasta tehnica permite o importanta economie de spatiu, fiind indicata in cazul culturii intensive.
In cazul utilizarii esentelor lemnoase, se vor utiliza speciile: plop, mesteacan, salcie, tei, mar. Cresterea si fructificare
se prelungeste pe mai multi ani, cu un randament de 15-20% in raport cu greutatea materialului lemnos. Lemnele
utilizate sunt crengi cu diametrul mai mare de 7 cm. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat, N. Mateescu
recomanda executarea unor santuri drenate in care sa se aseze crengile inoculate si apoi sa se acopere cu folie din
polietilena (sau alt material izolant) si se va acoperi cu pamant. Spre deosebire de amestecul celulozic unde raportul
de
inoculare
era
de
3%,
aici
raportul
va
fi
de
1-1,5%
din
greutatea
substratului.
Inocularea se face in doua etape : o inoculare interna si o lata de suprafata. Pentru cea interna, crengile se
sectioneaza (rondele circulare sau pene scoase din trunchi), se inoculeaza manual cu miceliu, apoi se reataseaza cu
cuie sau sau sarma. Butucii astfel inoculati se pun in sant in pozitie orizontala sau oblica, si se va proceda la
insamantarea de suprafata, prin depunerea de miceliu intre lemne si pe suprafata lor.
Peste trunchiurile astfel inoculate se vor depunde ramuri, crengi, coceni, etc, si apoi se va acoperi santul. Aceasta
lucrare se face in luna aprilie, si pe perioada verii se uda periodic, pentru satisfacerea conditiilor de umiditate.
In septembrie butucii se scot din sant intr-un loc adapostit si umbros, si vor fi ingropati 10 cm in pamant, pe verticala.
Pamantul
din
jurul
lor
se
va
uda
saptamanal.

Recolta debuteaza la inceputul lui octombrie si se prelungeste

Tehnologia se poate relua timp de 3-4 ani, utilizand aceleasi trunchiuri.

pana

la

primele

geruri.

Miceliul - inocularea, incubarea, fructificarea

In anul 1905, americanul B. M. Duggar, la Departamentul de Agricultura al US, a dezvoltat prima metoda de cultura in
vitro pentru obtinerea de material inoculant in vederea cultivarii ciupercilor comestibile. Tot atunci s-au obtinut si
primele
linii
pure,
prin
clonari
si
incrucisari.
Tehnologia
este
modernizata
in
anul
1933,
de
catre
Sinden.
Miceliul pe support granulat a fost fabricat pentru prima data la noi in anul 1973, la ferma Mogosoaia din ICLF-Vidra.
In functie de tehnologia de cultura aleasa, miceliul se poate amesteca direct cu substratul care apoi se aseaza in
straturi plane, sau se insamanteaza manual in cazul utilizarii brichetelor, la capetele acestora, fie se presara manual
stratificat,
in
cazul
executarii
unor
biloane.
Miceliul se va procura imediat inainte de inoculare, pentru a se evita degradarea lui sau eventualele contaminari
accidentale.
Doamna F. Trandaf mentioneaza printre contaminantii specifici ai miceliului speciile: Ustilago, Tilletia, Penicillium,
Aspergillus,
Alternaria,
Trichoderma,
Neurospora,
Mucor,
Rhizopus,
Fusarium,
Epicoccum.
Ca
masuri
de
prevenire,
dansa
recomanda:
achizitionarea
de
cereale
sanatoase,
din
culturi
neinfectate
- spalarea cerealelor si aplicarea unui tratament termic de 30 C, pentru sensibilizarea miceliului de Ustilago si
Tilletia aflat in embrionul semintelor, si apoi trecerea la 50-52 C, timp de 10 minute, pentru distrugerea acestora
stabilirea
unui
raport
echilibrat
apa/boabe
cereale
(50-55%)
prezenta
unor
filtre
de
aer
in
incinta
de
productie
- insamantarea sa se faca in conditii aseptice, la o hota cu flux laminar si respectarea conditiilor stricte de igiena
(Florica Trandaf)
Inocularea se face la temperaturi care tin de specia de Pleurotus utilizata, dar si de temperatura folosita la
dezinfectarea substratului. Daca s-au folosit temperaturi ridcate, peste 70 C, la inoculare va fi necesara o
temperatura de 18-20 C. Daca la dezinfectare s-a folosit o temperatura mai scazuta, de 60 C, la incubare se va
respecta o temperatura de 22-24 C. In nici unul din cazuri nu se va depasi temperatura de 30 C, iar umiditatea
relativa
a
aerului
va
fi
de
80-85%.
Substratul nutritiv va fi impanzit de miceliu peste aproximativ doua saptamani, timp in care se asigura o luminozitate
de 40-60 lucsi (un tub neon de 45 W, amplasat din 2 in 2 m) timp de 8-12 ore pe zi daca spatiul este inchis. Nu este
cazul in cazul serelor, cand se va evita o lumina prea puternica, si se vor utiliza rogojini. De asemenea se va asigura
o ventilatie corespunzatoare si o temperatura optima, in functie de specie. Cand suprafata stratului nutritiv este alba
(datorita
primordiilor),
se
taie
folia
de
polietilena.
Sacii sau brichetele, precum si laditele, se aseaza suprapus. Inductia fructificarii se face cu sau fara soc termic. Socul
termic are loc la 15 zile de la insamantare si se face pentru accelerarea declansarii recoltei. El consta in scaderea
temperaturii cu 5 C fata de temperatura normala de incubare, timp de 10 zile. Unii cultivatori scad perioada la 2
zile, cu scaderea temperaturii pana la 4-5 C (in acest caz avem de a face cu un soc termic accelerat). Socul termic
se foloseste obligatoriu doar in cazul Pleurotus ostreatus, pentru celelalte specii este facultativ.
Mentionam ca lumina nu este necesara cresterii miceliului, dar este indispensabila fructificarii. Primele ciuperci cu
maturitate comerciala apar la 30-35 zile de la insamantare. Primul val se culege in decursul a 3-4 zile si reprezinta 714% din greutatea initiala a substratului. Primul val poate reprezenta chiar 50% din totalul productiei. In general,
perioada recoltarii se desfasoara de-a lungul a 3-4 valuri, la intervale de 10-20 zile intre ele.
Pe perioada ultmelor valuri de recoltare, productia poate fi stimulata prin fragmentarea brichetelor, ceea ce
impulsioneaza oarecum fructificarea. (N. Mateescu)
Valoarea nutritiva, pastrare si comercializare
Ciupercile Pleurotus constituie o valoroasa sursa de proteine. In carpoforii ciupercii se gaseste 5,8-7,5% substanta
uscata, din care 4,8% substanta azotoasa, in structura careia intra aminoacizii comparabili cu cei din oua.
Ciupericile Pleurotus au si efecte benefice asupra organismului, in urma cercetarilor reiesind ca sunt indicate pentru
scaderea colesterolului. (Shahdat Hossain, Michio Hashimoto, Emran Kabir Choudhury, Nuhu Alam)
Alte efecte care se mentioneaza, in afara celui de control al nivelului de colesterol sunt efectele antivirale, antibiotice,
antitumorale si antiinflamatoare. De asemenea au fost realizate preparate medicinale pe baza de extract de
Pleurotus,
care
se
comercializeaza
de
catre
firma
"Fungi
Perfecti".
Ciupercile Pleurotus se conserva foarte bine in stare proaspata, timp de 7-8 zile daca sunt tinute in pungi de
polietilena
la
temperatura
de
2
C.
Studii privitoare la mentinerea ciupercilor in stare proaspata au fost effectuate de profesorii I. Burzo, N. Mateescu si I.

Groza. Cercetarile au relevat faptul ca ciupercile se pastreaza corespunzator timp de 3 zile la 0 C, la umiditate
relativa 85% si 1 zi la 18 C, la umiditate relativa de 85%.

IMPORTANTA CIUPERCILOR IN NATURA

Ciupercile alcatuiesc unul dintre cele mai importante grupuri de organisme de pe planeta. Fiindca se dezvolta la
adapostul padurilor umbroase, citadinii aproape ca au uitat de acest aspect.
Ciupercile detin un rol insemnat in natura dintr-o varietate de puncte de vedere. Unul dintre primele ar fi cel sanitar,
care descinde din implicarea lor (alaturi de bacterii) in descompunerea materiei organice. Fara ciuperci, substantele
nutritive din lumea vie s-ar intoarce in sol cu intarziere sau cu o dificultate mai mare.
Al doilea lucru care trebuie spus este ca multe dintre plantele care ajung pe mesele noastre sunt dire ct dependente
de ciuperci. Acestea din urma formeaza asociatii sub forma de micoriza cu radacinile plantelor. Specialistii apreciaza
ca o scadere drastica a ciupercilor in natura ar putea avea printre efecte secundare instalarea foametei.
De mii de ani, ciupercile sunt folosite ca hrana de noi oamenii. Chiar daca reprezinta o mica parte din alimentatie,
luate ca atare, in vremurile noastre intra si in alcatuirea altor alimente sau chiar bauturi. Printre acestea se
numara:branzeturile, berea si vinul, painea, anumite produse din soia.
Descoperirea antibioticelor a fost una dintre cele mai revolutionare lucruri care au marcat medicina
moderna. Penicilina, poate cel mai uzual antibiotic din lume, este obtinuta dintr-o ciuperca numita Penicillium. Multe
alte ciuperci produc substante antibiotice utilizate pentru a tine sub control bolile.
Datorita continutului lor bogat in proteine, polizaharide, aminoacizi, vitamine, minerale, beta glucani si alte
microelemente active, in multe clinici din Japonia si China, ciupercile medicinale sunt utilizate cu rol adjuvant in
terapiile complementare ale unei game variate de afectiuni.

CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS PUNE-TI AFACEREA IN APLIC ARE!

Cresterea ciupercilor Pleurotus se poate transforma

intr-o afacere de succes, daca pui in aplicare cateva dintre sfaturile din randurile de mai jos. Ciupercile
scoica, asa cum mai sunt numite ciupercile Pleurotus, sunt un aliment extrem de delicios si foarte
nutritiv, asemanator din punctul de vedere al aportului caloric si proteic, cu carnea de peste si chiar cu
cea de porc sau pasare. Regleaza valorile colesterolului si sunt deosebit de indicate in regimurile de
slabire. Au, de asemenea, un mare potential anti-cancerigen. Exista mai multe specii si hibrizi de
Pleurotus: Pleurotus ostreatus (cunoscuta sub denumirea de Burete de fag/Pastrav de fag), Pleurotus
Florida, Pleurotus HK35 (hibrid obtinut in Ungaria, unde cultivarea acestor ciuperci se face la scara
larga).
Pentru a putea pune in practica aceasta idee de afacere, vei avea nevoie de:

un spatiu de aproximativ 70 de metri patrati (de exemplu, intr-o casa veche sau intr-un nou spatiu,
construit de tine, atat timp cat nu este facut din lemn, pentru ca acest material va duce la pierderea
culturii de ciuperci)

substrat pentru cresterea ciupercilor Pleurotus, care se vinde, de obicei, in saci de plastic de 10
kilograme sau de 25 de kilograme

ventilatie, temperatura si umiditate potrivite; este bine sa incepi o afacere de mai mica amploare,
pentru a verifica in ce masura te descurci si, in aceste conditii, probabil ca nu vei dispune de suficienti
bani pentru aparate de aer conditionat specializate, motiv pentru care poti opta pentru achizitionarea
unor ventilatoare industriale, unul care sa pompeze aer si celalalt care sa il scoata, iar pentru
pastrarea nivelului de umiditate, poti lasa apa sa curga pe jos pana cand ajunge la inaltimea de 2

centimetri de la podea.

pentru ca insectele pot interveni negativ in cresterea ciupercilor Pleurotus, este absolut obligatorie
instalarea de filtre in ventilatie

Cum prepari substratul

Substratul folosit pentru cresterea acestui tip de ciuperci este compus din paie de orez, care trebuie
inmuiate in apa cu hidroxid de calciu, pentru o durata de jumatate de ora. Este bine ca, inainte de
aceasta operatie, paiele sa fie sterilizate, punandu-le intr-o caserola mai mare, peste care se toarna
apa clocotita (la 100 grade Celsius), lasandu-le sa se raceasca pana la 20-25 de grade Celsius, dupa
care apa se scurge. Cantitatea de hidroxid de calciu trebuie precis masurata, la fiecare 100 de
kilograme de paie, adaugandu-se 2 kilograme de calciu. Dupa ce perioada de timp necesara s-a scurs,
paiele sunt intinse pe o suprafata de ciment, uniform, si se acopera cu o folie din plastic. Varful
gramezii care se formeaza, trebuie lasat neacoperit. Acest substrat special conceput pentru cresterea
ciupercilor Pleurotus este lasat sa fermenteze pentru o perioada de 7 pana la 10 zile, timp in care
paiele trebuie intoarse si amestecate la fiecare 3 zile. Pentru a verifica nivelul de umezeala a paielor,
poti lua in mana o cantitate pe care o vei strange sub forma unei mingi. Daca mana ramane uda,
atunci umezeala este cea potrivita. Daca mana ramane uscata, atunci va trebui sa mai adaugi apa.

Insamantarea substratului cu miceliu

Miceliul necesar cresterii acestui tip de ciuperca trebuie achizitionat de la centre de incredere, pentru
o cantitate de 100 de kilograme de paie, fiind nevoie de doua kilograme si jumatate sau chiar trei de
miceliu.
Pentru cresterea ciupercilor Pleurotus se amenajeaza un pat de crestere, in acest caz sub forma unor
saci de plastic de 20X30 centimetri sau 1825. Deschide sacii si adauga paiel e deja pregatite, presand
usor cu mana, pana cand baza sacului este acoperita cu un strat gros de 3-4 centimetri, peste care
presari miceliul acesta va fi primul strat. Continua, procedand la fel, adaugarea a inca 3, 4 straturi,
pana cand ajungi la adaugarea ultimului strat (peste care nu mai pui miceliu) si care va avea o
grosime de 5-7 centimetri. La gura sacului, adauga o carpa curata de bumbac, care va functiona ca o
panza de filtrare, si inchide gura sacului cu o banda de cauciuc. Sacii astfel pregatiti sunt legati unul

de celalalt, cu ajutorul unei franghii de nailon, cu scopul atarnarii, astfel incat sa nu fie in contact unii

cu altii, ci la cativa centimetri distanta.

Sacii pentru cresterea ciupercilor Pleurotus trebuie depozitati in camere adapostite de vant si
de lumina, cu o ventilatie foarte buna, la o temperatura de 15-25 de grade Celsius. Dupa o perioada
de 25 30 de zile, miceliul va incepe sa se dezvolte in interiorul sacului. Cu ajutorul unui cutit ascutit,
perforeaza intre 4 si 6 gauri pe lateralele sacilor, lungi de 3 5 centimetri, la distante egale una de
alta (si cateva pe fundul sacului, pentru a nu se aduna apa in exces). Este foarte important ca aceste
taieturi sa fie facute astfel incat sa nu slabeasca rezistenta sacilor. Dupa ce sacii au fost taiati, ei
trebuie stropiti cu apa, de doua, trei ori pe zi pentru a pastra umezeala necesara cresterii ciupercilor
Pleurotus, avand grija sa nu adaugi prea multa apa, cat sa nu se colecteze in sac. Indeparteaza panza
de bumbac din gura sacilor si suspenda-i pe o franghie cu gura in sus. In foarte scurta vreme,
ciupercile, de forma unor butoni micuti, vor incepe sa apara.
Primele cipuerci pot fi recoltate la aproximativ 7 10 zile de la taierea sacului. Dupa ce ai recoltat
prima transa de ciuperci Pleurotus, este indicat ca, pentru cateva zile, sa nu mai stropesti cu apa.
Cand noile ciuperci vor incepe sa apara, stropeste din nou. Acest ciclu poate fi repetat de trei, chiar
patru ori, putandu-se obtine o recolta de 50 80 de kilograme de ciuperci proaspete din 100 de
kilogarme de paie, cu ceva noroc. La prima recoltare, este mai realist sa te astepti la o cantitate de
aproxmativ 25 de kilograme de Pleurotus, la fiecare 100 de kilograme de substrat.
Cresterea ciupercilor Pleurotus nu este complicata, se poate incepe cu o investitie minima de
aproximativ 500 de euro, pentru o suprafata de 80-100 metri patrati. Cererea pe piata interna si
externa este foarte mare, mai mare decat oferta. Pentru cei care vor sa isi extinda afacerea, exista si
posibilitatea accesarii de fonduri europene nerambursabile.
Galerie imagini Cresterea ciupercilor Pleurotus:

Amenajarea spatiului pentru cresterea

ciupercilor
Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care poate fi un subsol, cladire
veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron. Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un
spatiu locuibil deoarece sporii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de
respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelul culturii de
ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici ferestre, care totusi sa nu faca curent la
nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in
apropiere. Incaperea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic.
In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de
temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte. Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca
aveti fie perne de aer intre plafon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior
cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Aceste metode de
izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. Pentru o productie de 3 cicluri pe an ar
trebui sa asigurati o ventilare permanenta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti
niste tampoane din tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata
ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie schimbate o data pe luna.
Insamantarea compostului cu miceliu
Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Temperatura in interiorul
compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei. Pentru o racire mai grabnica puteti sa
amestecati compostul cu mana sau cu furca.
Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda ar fi sa asezati
compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform pe un metru patrat cam 100 kg compost.
Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din

cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana
compostul, adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in interior. Mai
presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de data asta pana la fundul stratului.
Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul
de compost cu miceliu inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33%
praf de carbune.
O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime
cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 1012 cm peste care se va presa miceliu. Peste ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci
atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o batere
usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-18 kg de compost printre
care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de
diametru de 10-12 mm la distante de 12-15 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri
mici pentru a facilita evacuarea apei in surplus.
Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiza incubarea
miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 3-4 gr C. Umiditatea relativa a aerului
sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia
trebuie
sa
fie
de
1-2
mc
aer/ora/m.p.
Cresterea si recoltarea ciupercilor
Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici
inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte cateva zile va incepe recoltarea. In faza in care
incep primele fructificatii temperatura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei
specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile speciei date atunci
ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga
cultura. Temperatura de fructificare trebuie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare.
Umiditatea sa fie 80-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec
(la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazul in care ventilatia este
insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel
scazand valoarea comerciala.
Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot aparea in cultura niste
musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimilin in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate
de 0,2%.
Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful unui cutit. Locul ramas liber
se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus.
Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 valuri, fiecare val avand 3-5
recoltari in interval de 2-3 zile.
Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare cand voalul este destul de
intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima.
Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschiderea palariei, diametrul
palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciupercile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la
temperatura camerei.
Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu
Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostului uzat prin injectarea
aburului direct in incapere si mentinerea compostului uzat la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o
racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost.
Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile.
Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solului in camp. Daca se doreste folosirea
compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul
proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi.

In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de crestere a ciupercilor se
recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda
caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza compostul.
Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou ciclu de ciuperci.

Cresterea

Ciupercilor

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales
iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de
cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.
Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care
scria
in
400
A.C.
despre
valoare
medicinala
a
ciupercilor.
In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa,
cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu
ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o
necesitate.
Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile
folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar
sau
gainat.
Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care
se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un
mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de
putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile
sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru
cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti
opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina
principalul
organism
care
beneficiaza
de
acest
mediu.
Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa creasca si
din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile nu au nevoie de
lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nevoie de o incapere care
se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea cresterii efective a ciupercilor in aceste
incaperi este partea usoara din toata afacerea, partea grea consta in prelucrarea
compostului.
Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesita
multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste rafturi sau
saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zile sa apara primii
muguri sau primordiile de fructificare, dupa alte 6 zile sa apara butonii de fructificare.
Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare.
Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel
de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciuperci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se
sterilizeaza incaperea pentru ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu
virusi si bacterii urmatoarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat
dupa sterilizare. In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le
oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an.