Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ECONOMIE
PROIECT
REALIZAT SUB COORDONAREA:
PREP.UNIV.DRD. GEORGIANA BALABAN
DE CATRE:
COMAN ANCA
STRILCIUC ELENA
Bucuresti
2009
CUPRINS
INTRODUCERE ..2
CAPITOLUL 1
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ..3
CAPITOLUL 2
EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE 5
2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic .6
2.1.1 Rolul ISD n susinerea creterii economice 6
2.1.2 Impactul ISD asupra balanei de pli ..7
2.1.3 Influena ISD asupra veniturilor i cheltuielilor bugetare 7
2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital .8
2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata .8
2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic ...9
2.2.1 Impactul ISD asupra forei de munc ...9
2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii 9
2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizrii .10
2.2.4 ISD i activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) ...10
2.2.5 Rolul ISD n economia cunoaterii ..11
CAPITOLUL 3
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI 11
3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice .11
3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital ...12
3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati ..13
3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare ..........................................13
3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca ...........................................................................14
3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice ..14
CAPITOLUL 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ...15
CAPITOLUL 5
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI
...18
BIBLIOGRAFIE 23
Introducere
Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existnd,
n acest sens, preocupari att la nivel national ct si international.
La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica att direct,
prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe ct si indirect, prin
stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea
activitatilor productive,
n plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului
de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta ntre intrarile si iesirile de capital)
accentundu-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain.
De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al
populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de
cunoastere tot mai inalt.
Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor
straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta
noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut
loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent.
De asemenea, n spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date
statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul
National al Registrului Comertului si Banca Nationala a Romniei.
CAP. 1
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE
Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta
scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes
(pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.
Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul
economic emitent si agentul economic receptor, situati n spatii nationale diferite.
n functie de raportul stabilit ntre emitentul si receptorul investitiei se disting doua
categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de
portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced
investitiile straine directe.
Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa
presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii
receptorului.
n cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, n consecinta,
implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii
unor activitati speculative posibile n situatia investitiilor straine de portofoliu.
Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si
obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include
att active de capital (tangibile), ct si active intangibile (cunostinte manageriale, de
marketing, know-how).
Concluzii:
Sub aspect conceptual, investiia strin direct presupune internalizarea unor
active tangibile i intangibile n urmtoarele condiii: agenii economici implicai s fie situai
n spaii naionale diferite; interesul investitorului s se manifeste pe termen lung; investitorul
s exercite controlul asupra activelor n care s-a realizat investiia.
Prin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai mare
ctig posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaz
pieele externe, genernd fluxuri interne (n cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri,
servicii, cunotine etc.. Aadar, firmele realizeaz ISD atunci cnd dispun de avantaje ce
pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare n afara granielor naionale, ceea ce implic, n
opinia noastr, faptul c s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs.
Nivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct i structura fluxurilor
de ISD generate i receptate de o ar. n acest sens, analizele efectuate au demonstrat c
exist o relaie bidirecional ntre nivelul de dezvoltare economic al rilor central i est
europene i volumul fluxurilor de investiii strine directe receptate de ctre acestea. Astfel,
decalajele iniiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului
de dezvoltare al rilor din CEE care a influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital
strin.
CAP. 2
EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE
Din punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se
refer, n principal, la urmtoarele aspecte:
Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma pe care o
mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol (greenfield), creterea
economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc
suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la
privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i
creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii
privatizate.
Stimuleaz investiiile interne, ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n
creterea eficienei activitii i mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face fa
concurenei datorate prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie
pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot
dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n
creterea produciei i a calitii bunurilor realizate.
Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n
cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare
de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii
strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n
care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei.
Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la
sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse
financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest
deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive
asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent.
Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct
produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie
importurile.
Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n
economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile
bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii.
CAP. 3
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI
3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice
Comparativ cu situatia nregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare
nu se constata o corelatie directa si puternica ntre fluxurile de capital strain atrase si nivelul
de dezvoltare dect n cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la
contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje,
n special ntre zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19%
din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie
numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si
respectiv penultima pozitie n ceea ce priveste ponderea n fluxurile de ISD atrase, decalajul
existent fiind, nsa, cu mult mai accentuat.
Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain n timp ce
zona de Sud-Vest care nregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat
numai 3,4% din fluxurile de ISD.n acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai
scazuta pondere n stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la
realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o
pondere relativ ridicata n PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si n cazul regiunii Nord-Est,
atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai
scazuta dect cea nregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea
12
15
CAP. 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD
In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania,
din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale,
milioane euro
2003
BUCUREST
I
SUD-EST
CENTRU
VEST
SUD
NORDVEST
SUD-VEST
NORD-EST
TOTAL
2004
2005
2006
2007
VALOAR
E
% DIN
TOTAL
VALOAR
E
VALOA
RE
VALOA
RE
VALO
ARE
5236
54,2
8426
56,0
13 264
60,6
22205
64,3
27516
64,3
1041
10,8
1752
11,6
1 838
8,4
2653
7,7
2448
5,7
629
6,5
1038
6,9
1 610
7,4
2559
7,4
3541
8,3
744
7,7
1093
7,3
1 491
6,8
1948
5,6
2365
5,5
798
8,2
1273
8,5
1 388
6,3
2228
6,5
2942
6,9
648
6,7
1035
6,9
1 257
5,8
1570
4,6
1907
4,5
355
3,7
405
2,7
745
3,4
938
2,7
1379
3,2
211
2,2
18
0,1
292
1,3
411
1,2
672
1,6
9662
100,0
15040
100,0
21 885
100,0
34512
100,0
42770
100,0
16
Milioane euro
Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069
miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca
centrala.
Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank
pentru actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii
pachetului majoritar din octombrie 2006, nivelul investitiilor straine directe
din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In aceste conditii, in
2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine
directe.
In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit
aproape in totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de
10,156
mld
euro.
BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la
9,97 miliarde euro cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca
ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la 10,3%, a urcat la 10,4% in
2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro.
Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine
directe a scazut usor in decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007.
Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile
straine directe in 2007, diferenta constand in participatiile la capital si
profitul
reinvestit
(45,9%),
potrivit
BNR.
Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului
de cont curent ca pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara
scadere, in timp ce observatorii internationali sunt mka pesimisti. Agentia
de rating Fitch a avansat chiar o estimare de crestere a deficitului de cont
curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.
17
CAP. 5
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR
STRAINI
ANALIZA SWOT
(PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI)
PUNCTE TARI
COTA UNICA
Cota unica de impozitare presupune acelasi
rang de impozitare pentru persoane fizice si
companii, deci un sistem de impozite
corelate, cu rata unica de impozitare, pentru
toate tipurile de venituri obtinute din
diferite activitati.
Succesul regimului cotei unice de
impozitare depinde, se pare, de nivelul
acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu
atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a
constatat ca o rata mai mica de impozitare
conduce, in general, la sporirea gradului de
plata a taxelor respective, impozitele mai
scazute pot conduce, dupa stabilizarea
apetitului de plata al celor impozitati, la
scaderea veniturilor la Bugetul de stat.
De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra,
toate impozitele au devenit 16% impozitele pe venitul global, la dobanzile
bancare (la dobanzile platite de banci
clientilor pt depozite la termen), castigurile
la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor.
Romania s-a inscris astfel printre primele
tari membre UE care au marsat la cota unica
PUNCTE SLABE
INFRASTRUCTURA
Romania are de recuperat un decalaj foarte
mare in domeniul infrastructurii, fata de
restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua
de aproape 80 de mii de kilometri de
drumuri, doar 20% reprezinta drumuri
nationale. Lungimea cailor ferate a ramas
neschimbata de ani de zile. In 2005 se
inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate.
"Infrastructura feroviara romaneasca poate
atinge standardele europene de calitate peste
10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat
aproape deloc investitii in acest sector", a
afirmat ministrul transporturilor, Ludovic
Orban.
Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureti,
Petr Dokldal, singura barier n
dezvoltarea investiiilor din ara noastr
rmne infrastructura. Investitorii isi
exprima nemultumirile cu privire la timpul
indelungat pe care il petrec in asteptarea
unei decizii a autoritatilor.
Infrastructura feroviara publica prezinta
urmatoarele caracteristici generale: lungime
retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor
19
20
CALITATEA VIETII
Comparativ cu alte tari europene, media
calitatii vietii in Romania nu este deloc
satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului
ca familiile din zonele rurale ale tarii au
ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii
de viata adecvate(ca sa nu mai spunem
moderne). Infrastructura extrem de scazuta
nu atrage investitorii si prin urmare
posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii
este extrem de scazuta.
Mai mult de jumatate din populatia tarii
apreciaza locuinta personala ca fiind buna,
restul indreptandu-se catre clasificari
precum satisfacatoare, proasta sau foarte
proasta.
Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca
economii, iar o mare parte dintre ei detin un
raport venit-consum subunitar.
Un total de 90% din populatie detine
propria locuinta, in timp ce mai putin de
20% dintre acestia detin afaceri profitabile.
Accesibilitatea nvmntului, cu
valori pozitive modeste
Remarcm nivelul deosebit de
modest al evalurii gradului de
respectare a
drepturilor personale
Temerile populaiei aduc n atenie
probleme sociale importante, mai
ales cele
referitoare la preuri i impozite.
Satisfacia fa de viaa politic i
evaluarea conducerii rii rmn n
zona
deficitar,
-Nivel ridicat al importului de produse de pe
Piata Europeana fenomenul globalizarii
SISTEMUL EDUCATIONAL
In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului
educational a scazut in comparatie cu
perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot
mai mult de o diminuare a numarului de ani
de studiu in speranta de a concentra in
splanul de invatamant numai acele notiuni
extrem necesare. Problema grava insa, este
aceea ca institutiile de invatamant din
Romania nu dispun de toate aparaturile
necesare studiului elevilor si chiar si in
21
RISCURI
- Emigrarea forei de munc calificat
- Instabilitatea legislativ;
- Lipsa credibilitii mediului de afaceri
- Desfiinarea multor centre de cercetare
- Corupia
- Creterea preurilor la serviciile de
telecomunicaii i transport
- Lipsa unei coordonri a aciunilor
de
atragere de investitori strini
-Pierderea pana si a capitalului roman
investit in favoarea investirii lui in tari
straine.
-Renuntarea agentilor straini de a investi in
Romania datorita lipsei infrastructurii.
22
23
Concluzii:
In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima
venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor,
productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din
Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan
economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista
obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea
la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un
adevarat magnetpentru investitorii straini.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc,
imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil
si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs
de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru
legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti
prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea
concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva
pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de
piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va
asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi
segmente de piata.
Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil
distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea
statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat
altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi
pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina
cont de nevoile diferitelor categorii.
BIBLIOGRAFIE
1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta
economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995.
Pag. 5-24, 33-56.
2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura
Economica- 1998.
Pag. 135-173.
3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si
evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004.
Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158,
4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua
economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea
economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
Pag. 76-82, 82-90.
24
25