Capitolul I

LUCRARI EXECUTATE PE MASINI DE GAURIT

Masini de gaurit. Parti componente. Cinematica.
Masini de gaurit - generalitati
Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice de gaurire,
largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina.
Aceste masini constituie circa 20% din parcul total de masini unelte aschietoare, asemenea
strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat si pot fi clasificate din mai multe puncte de
vedere si anume:
1.dupa pozitia arborilor principali avem:
-

masini de gaurit verticale;

masini de gaurit orizontale;

2. dupa constructie si domeniul de utilizare:

-

masini de gaurit radiale;

masini de gaurit multiaxe;

masini de gaurit in coordonate;

masini de gaurit si alezat orizontale.

Miscarea principala de aschiere este de rotatie si este executata de scula. Miscarea de

avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal al masinii prin intermediul
conului Morse sau a altor dispozitive; in afara ca transmite momentul necesar gauririi,
alezarii, filetarii etc, transmite si forta necesara prelucrarii.

Solicitarile sculei pot fi si radiale, in cazul unor ascutiri incorecte, deci constructia
arborelui principal trebuie astfel conceputa incat sa poata prelua si aceste solicitari. De
mentionat este ca solicitarile radiale sunt numai intamplatoare deci masina nu poate fi
folosita la operatiile la care forta are si componenta radiala.
Alte marimi caracteristice masinilor de gaurit sunt:
-

lungimea maxima a cursei arborelui principal;

distanta dintre arborele principal si ghidajele montant sau coloana;

dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului.

Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice si
constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si anume:
-

masini de gaurit cu coloana;

masini de gaurit cu montant.

Masinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu cele cu coloana, cu deosebirea ca in

locul coloanei exista un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pana la diametrul
de 70 mm.
In figura 1.1, s-au facut urmatoarele notatii: 1 - electromotor; 2 - cap de gaurit; 3 - maneta
pentru schimbarea turatiilor; 4 - tabela cu regimuri de aschiere; 5 - maneta pentru avans manual
sau mecanic; 6 - arbore principal; 7 - suportul mesei; 8 - coloana; 9 - placa de baza; 10 - montant;
11 - buton pornire; 12 - buton oprire; 13 - buton pornire sens invers; 14 - deplasare cap de gaurit;
15 - blocare cap de gaurit; 16 - vizor nivel ulei; 17 - priza pompa; 18 - blocare suport masa; 19 deplasare suport masa; 20 - indicator de adancime; 21 - schimbator avansuri; 22 - cuplaj limitator
adancime; 23 - comutator principal; 24 - comutator lumina; 25 - comutator pompa; 26 - pompa;
27 - inversor la filetare; 28 - limitatoare.

Fig. 1.1
Vedere
a
general
a

masinii
de
gaurit

Arborele principal (6) este rezemat atat radial cat si axial pe rulmenti cu bile. De pinola
arborelui principal este fixata o tija cu un cursor care indica pe o rigla gradata fixata pe fata
carcasei papusii, adancimea de gaurit sau de filetat. Acest cursor decupleaza automat miscarea de
avans. Greutatea axului principal este echilibrata de un resort spiral. Ungerea rulmentilor axului
principal se face cu unsoare consistenta de tip Rul 100 a STAS 1608-82.
In figura 1.2 este prezentata constructia axului principal al masinii de gaurit.

Fig. 1.2

Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roti dintate baladoare care da un numar

de 9 avansuri diferite, intre 0,10.1,5 [mm/rot]. Comanda cutiei de avansuri se face cu o
singura maneta care are centralizata comanda a 2 grupuri baladoare. Pozitia manetei pentru
fiecare avans in parte este indicata pe o placuta care se afla langa maneta pe corpul papusii
masinii.
Axele cutiei de avansuri sunt rezemate pe lagare de alunecare, iar ungerea
mecanismelor se face cu ajutorul pompei de ungere antrenata de unul dintre axele cutiei de
avansuri.
Cutia de avansuri are o carcasa proprie, iar dupa montarea completa a cutiei de
avansuri, ea este introdusa in carcasa papusii masinii. Cu ajutorul unui surub se realizeaza
reglajul pozitiei cutiei de avansuri pentru ca angrenarea dintre aceasta si cutia de viteze sa
se faca corect, iar cu un alt surub se fixeaza in aceasta pozitie.
Mecanismul de ridicare al capului de gaurit. Deplasarea papusii se face cu ajutorul
unei manivele, pinion aflat in angrenaj cu o cremaliera fixata pe batiul masinii.
Transmiterea miscarii de la manivela la pinion se face prin intermediul unui angrenaj melcroata melcata. Dupa deplasarea papusii in pozitie de lucru, ea se blocheaza prin strangerea
unei pene cu un surub actionat de aceeasi manivela.
Mecanismul pentru deplasarea axului principal. Pe pinola axului principal este
realizata o cremaliera ce poate fi antrenata de axul mecanismului pentru deplasarea a axului
principal, prevazut cu o maneta. Astfel se obtine avansul manual normal. Pe acest ax al
mecanismului se afla o roata melcata libera care poate fi solidarizata cu axul prin
intermediul unui cuplaj cu dinti frontali, actionat de cele 4 brate articulate ale manetei.
Cupland roata melcata si actionand asupra rotii de mana ce roteste melcul obtinem
avansul manual fin. Decupland roata de mana se cupleaza melcul cu cutia de avansuri si se
realizeaza miscarea principala cu avans mecanic.
Masa masinii este ghidata de ghidajele coloanei astfel incat sa poata fi deplasata pe
verticala. Actionarea mesei se face cu ajutorul unei manivele ce roteste un surub prin

intermediul a doua roti conice. Dupa ce masa a fost deplasata in pozitia de lucru necesara,
ea se blocheaza prin strangerea unei pene cu un surub, actionat de aceeasi manivela.
Ungerea suprafetelor de ghidare ale mesei se face prin turnarea directa a uleiului pe ghidaje
cu cana de ulei. Masa masinii poate fi demontata in cazul efectuarii de prelucrari pe placa
de baza a masinii.
Instalatia de racire. Rezervorul de emulsie de racire se afla in spatele masinii de gaurit.
Pe rezervor se afla electropompa, de la care o conducta flexibila duce la robinetul de racire
cu articulatii ce permit dirijarea jetului lichid. De pe piesa lichidul se scurge pe masa
masinii sau pe placa de baza, de unde revine in rezervor. Pentru cazul in care se lucreaza
fara lichid de racire, electropompa poate fi deconectata cu ajutorul intrerupatorului
respectiv.
Echipamentul electric asigura pornirea inainte si inapoi si oprirea electropompei, care
se face automat ori de cate ori porneste si se opreste motorul principal. Electropompa poate
fi scoasa din functiune cu ajutorul comutatorului, in cazul in care lucreaza fara racire.
Protectia de scurtcircuit a instalatiei se face prin sigurante fuzibile, iar protectia de
suprasarcina a motorului principal se face printr-un releu termic. Echipamentul termic mai
cuprinde un circuit de lumina la tensiunea de 24 [V]. Intreruperea de la retea se face printrun comutator principal.

Operatiile care se executa cu ajutorul masinilor de gaurit sunt: gaurirea, largirea,

adancirea, alezarea si filetarea.
La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse( precizia dimensiunii, pozitia
relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei productivitati cat
mai ridicate si al unui pret de cost cat mai redus. Realizarea acestor conditii depind de:
-

alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;

alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;

calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;

starea masinii - unelte;

organizarea locului de lucru.

I.1. OPERATIA DE GAURIRE

Gaurirea prin aschiere este operatia prin care se realizeaza in piesele de prelucrat gauri
patrunse sau infundate, cu ajutorul masinilor-unelte si al sculelor aschietoare (burghie de gaurit,
adancitori, cutite de strung).
Gaurirea executata cu ajutorul burghielor se numeste si burghiere.
Burghierea se efectueaza, in general, mecanic, la masini de gaurit, strunguri, masini de
frezat, masini de gaurit si alezat si uneori, manual, cu ajutorul masinii de gaurit, de mana, a vrilei
sau a coarbei.
Daca operatia de burghiere se executa la masinile de gaurit (cu c 636j98g oloana, radiale,
de masa, etc.), piesa de prelucrat ramane imobila si burghiul executa miscarea principala de
rotatie, precum si miscarea secundara de avans, rectilinie.
Gaurile in piese mici se pot executa la masinile de gaurit sau la strunguri. Piesele de
dimensiuni mari, din cauza greutatii si a gabaritelor mari, daca nu sunt legate de operatii de
strunjire, se gauresc in mod obisnuit la masinile de gaurit radiale.
Pentru executarea gaurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru de cel mult 5),
se folosesc urmatoarele metode de lucru, dupa gradul de precizie cu care trebuie executate:
Gaurirea cu trasarea prealabila a gaurilor; acest procedeu se utilizeaza, de obicei, la
piesele executate in numar mic.

 Gaurirea cu ajutorul sabloanelor sau dispozitivelor de gaurit pentru ghidarea burghielor,

asigurand astfel pozitia axei gaurilor; aceasta metoda se foloseste la prelucrarea pieselor in serie
la masinile de gaurit.
Gaurirea folosind masurarea prin coordonate; acest procedeu se utilizeaza la prelucrarea
cu mare precizie a distantelor dintre axele gaurilor. Operatia se executa de obicei la masinile de
gaurit prin coordonate, prevazute cu dispozitive de masurare a lungimilor si a unghiurilor.
Gaurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect autocentrarea burghiului,
impiedicand astfel devierea axei gaurii.
Daca o gaura trebuie sa fie coaxiala cu suprafata cilindrica exterioara, se executa mai
intai gaura si apoi se strunjeste suprafata exterioara.
Din cauza rezistentei si a rigiditatii mici la torsiune si incovoiere a burghielor, precum si
pentru obtinerea unei precizii de prelucrare mai ridicate a gaurilor, se recomanda ca executarea
unei gauri cu diametrul relativ mare sa se faca cu cel putin doua burghie; cu primul burghiu se
prelucreaza o gaura cu diametrul mai mic (aproximativ 0,5- 0,7 din diametrul necesar), iar cu al
doilea burghiu se executa gaura la diametrul cerut.
Deseori, operatiile de burghiere sunt urmate de operatii de adancire, tesire, alezare, strunjire sau
filetare.
Pentru a preintampina incalzirea burghiului si decalirea lui, in timpul gaurii se face o
racire intensa cu un jet de emulsie.
La executarea gaurilor mai adanci si care comporta si o precizie mai mare trebuie luate
masuri pentru evitarea devierii burghiului. Cauzele devierii pot fi multiple: rigiditatea
insuficienta a burghiului, ascutirea neegala a celor doua muchii de aschiere ale burghiului,
tocirea inegala a celor doua muchii, existenta jocurilor in lagarele arborelui principal, aderente
neuniforme ale aschiilor pe taisurile principale si auxiliare ale burghiului, influenta inceputului
operatiei de gaurire cand aschierea se efectueaza numai cu taisul transversal, fixare
necorespunzatoare a piesei si a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei gauriri ingrijite se obtine

o deviere la axa de rotatie a burghiului de cel putin 1: 1000 din lungimea gaurii iar in cazurile de
prelucrari neingrijite, de 10 ori mai mari si chiar mai mult.
Pentru a evita devierea burghiului se iau urmatoarele masuri:

se folosesc avansurile mici, iar scula se ascute cu mare atentie; in timpul

lucrului se verifica uzura taisurilor si aderenta metalului pe muchii;

se folosesc burghie scurte cu diametrul mare, cu varf pentru centrare sau cu

varful ascutit la 900 , in loc de 118-1200 , cat este normal.

se folosesc bucsele de ghidare (fig. 1) , care se prevad cu un inel de protectie

din bronz sau alama cu diametrul mai mare, pentru ca la

cautarea gaurii sa nu se deterioreze taisul sculei si nici muchia bucsei de ghidare; bucsele se
monteaza pe placile sau bridele dispozitivelor.

Fig. 1. Bucse de ghidare

l.2. BURGHIE. CLASIFICAREA BURGHIELOR

Burghiele sunt scule aschietoare, utilizate de obicei pentru gaurirea unui material si,
uneori, pentru largirea gaurilor.
Dupa scopul utilizarii si forma constructiva, se deosebesc mai multe tipuri de burghie,
(anexa.1) dintre care cele mai folosite sunt:
burghiele late cu ghidare
burghiele pentru gauri adanci
burghiele elicoidale obisnuite
burghiele cu placute din carburi metalice.

I.3. DESCRIEREA BURGHIELOR

BURGHIE LATE CU GHIDARE

Capatul burghiului (fig.2.a), care serveste la fixarea acestuia in arborele portscula, se

numeste coada burghiului; aceasta poate fi conica sau cilindrica.

Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila (corpul) 3 a burghiului. Aceasta are
forma unei tije rotunde care spre capatul (partea taietoare), burghiului capata o forma lata si este
prevazuta cu doua taisuri 4 si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista o portiune de lungime l, care
are o latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata. Pentru a reduce frecarea
burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe intreaga lungime l, se fac tesite sub un
unghi de 3-50 (fig.2.b).Unghiul A=2k dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru
gaurirea fontei dure, acest unghi se ia de 1300, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa 900.
Daca urmeaza a se prelucra cu acelasi burghiu lat materiale diferite, unghiul A se ia egal cu
1160-1200
Unghiul real d este mai mare decat 900 (fig.2.c)ceea ce cauzeaza conditii grele de lucru.
Pentru reducerea acestui unghi -in cazul gauririi materialelor de duritate medie si mica - pe fata

de degajare a burghiului se face o ascutire care da un unghi g pozitiv si care usureaza conditiile
de lucru.
Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu unghi de degajare si de asezare. Fetele de
asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o muchie transversala 6 inclinata in
raport cu fata de degajare

BURGHIU PENTRU GAURI ADANCI

Acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la arbori, fusuri, la tevi de

tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul putand fi transmis piesei sau, mai des,
burghiului. Burghiul pentru gauri adanci ( fig. 3) are un singur tais 3; partea utila 1 a burghiului
se prezinta ca o tija cu sectiune semicirculara a carei suprafata laterala ghideaza foarte precis
burghiul in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza cu un avans foarte
mic(de 0,03-0,1 mm/rot).

BURGHIE CU CANALE DREPTE

Aceste burghie (fig.4.) se folosesc in general la gaurirea tablelor subtiri, mai ales in cazul

metalelor cu duritate mica, cum este alama. Dupa duritatea materialului, unghiul la varf dintre
taisuri variaza intre 900 si 1160. Pentru prelucrarea fontei si a otelului calit, se utilizeaza burghie
cu canale drepte prevazute cu placute din carburi metalice.

BURGHIE ELICOIDALE OBISNUITE

Dintre toate tipurile de burghie, cele mai utilizate in prezent sunt burghiele elicoidale.

Acestea se deosebesc de burghiele cu canale drepte prin forma elicoidala a canalelor. Canalele
pot fi la dreapta sau la stanga, ceea ce determina denumirea burghiului "dreapta" (fig. 5.a) sau
"stanga" (fig.5.b).

Burghiele elicoidale se pot confectiona dintr-o bucata sau doua bucati sudate. In cazul din
urma, partea utila se executa din otel special de scule si se sudeaza de coada confectionata din
otel carbon. Canalele burghiului se pot executa prin frezare sau prin rasucirea la cald a
semifabricatului.
Burghiele elicoidale pentru anumite scopuri pot fi prevazute cu placute din carburi
metalice.
Burghiul se compune din partea utila -1- , din gatul -2- si coada -3- (fig. 6) ultima
serveste la fixarea burghiului in arborele principal al masinii-unelte. Coada poate fi cilindrica,
conica sau piramidala. Antrenorul -4- constituie partea terminala a cozii , el impiedica rotirea
burghiului in arborele principal. Partea utila a burghiului este prevazuta cu doua canale
elicoidale-6-, datorita carora se formeaza la partea aschietoare (varful) a burghiului -5- , doua
taisuri. Canalele servesc de asemenea la eliminarea aschiilor din gaura care se executa.

Capitolul II
MASINI DE GAURIT
ll.1. GENERALITATI

Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de burghiere,largire, adancire, alezare,

lamare, zencuire si filetare. Aceste masini constituie circa 20% din totalitatea masinilor-unelte
aschietoare din dotarea industriei constructoare de masini. Miscarea principala de rotatie a sculei
si miscarea de avans, de translatie in lungul axei sculei, sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o constituie
diametrul maxim al gaurii, exprimat in milimetri, care se poate executa in plin cu un burghiu
elicoidal, cu un regim optim de aschiere, intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de
60.70 daN/mm2.
Masinile de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor, ca
de exemplu: G 10; G 12,5; G 13 ; G 16 ; G 25 ; G 40; DC 50; DC 63; GP- 45 NC, GPR-45 NC,
masini fabricate la Intreprinderea mecanica Plopeni si la Intreprinderea "Infratirea" Oradea.
Masinile de gaurit, sub aspect dimensional si ca atare al posibilitatilor de exploatare, se
mai caracterizeaza : cursa maxima a arborelui principal, dimensiunile mesei, distanta intre
arborele principal si montantul sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de baza
sau masa masinii.
La masinile de gaurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixa, iar arborele principal cu
burghiul executa miscarea principala de rotatie si miscarea secundara de avans, rectilinie.
Partile componente principale ale diferitelor masini de gaurit mecanice fixe sunt :
arborele principal, masa pentru fixarea piesei de prelucrat coloana sau batiul, cutia de avansuri si
cutia de viteze.

Pentru a face sa corespunda axa sculei cu axa gaurii ce trebuie executata in piesa de
prelucrat, exista mai multe posibilitati. In cazul pieselor mici, se deplaseaza cu dispozitivul in
care sunt prinse pe masa masinii pana cand cele doua axe corespund. Cand piesele care trebuie
gaurite sunt de dimensiuni medii si sunt fixate de masa masinii, aceasta se poate deplasa in plan
orizontal. Exista masini de gaurit la arborele principal vertical se poate deplasa in plan orizontal,
pentru a se putea realiza prelucrarea in locul dorit.
La exploatarea masinilor de gaurit, in conditiile asigurarii preciziei impuse si a rezistentei
sculei si piesei, trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incarcare energetica cat mai
mare.

ll. 2. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT

Dupa modul de actionare, masinile de gaurit prin burghiere se clasifica in :

masini de gaurit manuale

masini de gaurit mecanice

Din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare, se disting urmatoarele tipuri

de masini:

masini de gaurit de masa (de banc)

masini de gaurit cu montant

masini de gaurit cu coloana

masini de gaurit radiale

masini de gaurit multiax

masini de gaurit cu cap revolver

masini de gaurit in coordonate

masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri adanci)

masini de gaurit orizontale

masini de gaurit verticale

Il.3. DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT

Din grupa masinilor de gaurit mecanice fixe se descriu:

MASINA DE GAURIT DE MASA (de banc)

Se foloseste in ateliere mecanice, scularii sau in ateliere de intrebuintare, la gaurirea cu

avans manual a pieselor mici. Uneori, aceste masini sunt prevazute si cu un dispozitiv de avans
automat. Diametrul maxim al burghiului este, de obicei, la 6mm si mai rar pana la 12mm. Se
fixeaza, de obicei, pe masa de lucru.

MASINI DE GAURIT ORIZONTALE

Sunt utilaje speciale folosite pentru executarea gaurilor adanci, cu asa numitele burghie

de tun, sau burghie pentru arbori principali.

La aceste masini miscarea principala este executata de catre semifabricat, burghiul avand
numai avansul longitudinal.

MASINI DE GAURIT IN COORDONATE

Precizia cea mai mare a prelucrarii gaurilor se obtine cu ajutorul masinilor de gaurit in
coordonate. Acestea se utilizeaza in special in ateliere de scularie, la confectionarea de
matrite,dispozitive. La aceste masini performantele ridicate obtinute se datoresc atat rigiditatii si
preciziei constructiei,cat si dispozitivelor optice de reglaj.

MASINI DE GAURIT VERTICALE

Este destinata executarii gaurilor din plin sau gaurilor existente. Prelucrarea gaurilor la

masinile de gaurit verticale se realizeaza cu ajutorul burghielor, adancitoarelor, alezoarelor,

tarozilor. Dintre aceste scule numai burghiul prelucreaza piesa din plin, celelalte scule folosesc
pentru marirea diametrului si imbunatatirea calitatii suprafetei gaurii.
Masinile de gaurit verticale din punct de vedere constructiv pot fi: cu coloana si cu
montant.
Masina de gaurit cu coloana este destinata operatiilor de gaurire la piese de
greutati si dimensiuni mici si mijlocii, pana la 40 mm.
Masina de gaurit cu montant se utilizeaza la prelucrarea gaurilor cu diametrul
de 25.80 mm

MASINI DE GAURIT SPECIALE

Masinile de gaurit speciale sunt construite pentru prelucrarea gaurilor in anumite

semifabricate. Forma masinii este in directa dependenta de configuratia semifabricatului.

MASINI DE GAURIT CU CAP REVOLVER
Se foloseste de obicei la prelucrarea pieselor de mare serie; in cursul unei operatii, acestea se
gauresc cu mai multe burghie de diametre diferite; burghiele se fixeaza in arborii port-scula in
ordinea in care trebuie executate operatiile de gaurit.

MASINA DE GAURIT MULTIAX

Se foloseste aproape exclusiv la fabricatia in serie a unor piese cu mai multe gauri, care
pot fi executate concomitent. In acest scop, masina de gaurit este prevazuta cu unul sau mai
multe batiuri pe care se monteaza cate un cap cu mai multe axe port-burghie, actionate in comun
prin legaturi cardanice sau angrenaje de roti dintate.

MASINI DE GAURIT PENTRU EXECUTAREA GAURILOR DE CENTRARE

Masinile pentru executarea gaurilor de centrare sunt folosite la productia in serie, pentru
executarea gaurilor de centrare la semifabricatele care se prelucreaza intre varfuri. Prin
constructia lor, masinile de acest tip realizeaza prelucrarea ambelor gauri de centrare din aceeasi
fixare a semifabricatului.

Capitolul lll
MASINI DE GAURIT RADIALE
lll.1. GENERALITATI
Prelucrarea gaurilor unor piese care depasesc o anumita marime nu mai este posibila la
masinile de gaurit verticale din cauza imposibilitatii de fixare a acestor piese pe masa de lucru si
a manipularii lor. De aceea, aceste lucrari se executa la masinile de gaurit radiale, la care arborele
principal se poate deplasa intr-un anumit camp de lucru, marind posibilitatile de potrivire a sculei
in raport cu piesa. Acesta este cazul prelucrarii gaurilor la table mari, constructii metalice lungi,
lonjeroane de locomotive, batiuri de masini-unelte, carcase de masini cu abur, motoare diesel,
constructii de nave. In afara operatiilor de gaurire , aceste masini executa operatii de adancire,
alezare si filetare a gaurilor.
lll.2. PRINCIPIUL DE LUCRU AL MASINILOR DE GAURIT RADIALE
Principiul de lucru la executarea operatiilor de gaurire sau de prelucrare a gaurilor pe
masina de gaurit radiala se caracterizeaza, ca si la masina de gaurit verticala, prin miscarea de
rotatie a burghiului ca miscare principala si miscarea de avans in sens vertical a burghiului, piesa
fiind fixa. Celelalte miscari de deplasare a saniei de gaurit sau de deplasare verticala si rotire a
bratului sunt miscari de potrivire, executate manual sau prin intermediul unui motor electric
separat.
lll.3. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE
Masinile de gaurit radiale se prezinta in diferite variante constructive, care au insa la baza
acelasi principiu de lucru. Deosebirea consta in special in modul diferit de realizare a unor
miscari de potrivire.
Se cunosc mai multe tipuri de masini de gaurit radiale, si anume:

MASINA DE GAURIT RADIALA CU COLOANA DEPLASABILA

La aceasta masina, coloana interioara se poate deplasa longitudinal pe ghidaje practicate in placa
de baza; prin aceasta forma constructiva se mareste campul de lucru al masinii.

MASINA DE GAURIT RADIALA UNIVERSALA CU CAP ROTATIV

La aceasta masina (anexa 2) pe langa miscarile obisnuite se disting: miscarea de inclinare a

saniei de gaurire cu cate 450 in ambele sensuri si miscarea de rotire a bratului - 4 - fata de
manson - 3 - . Datorita acestor miscari de potrivire suplimentare, masina permite prelucrarea
gaurilor inclinate, orientate in diverse plane.

MASINA DE GAURIT RADIALA CU TRAVERSE ARTICULATE

Se caracterizeaza (anexa 3) prin largirea posibilitatilor de potrivire a burghiului in spatiu,

prin intermediul onor traverse articulate - 1 - . Sania de gaurire -2- este fixata rigid pe brat.
Deplasarea pe verticala a consolei - 3 - se face pe ghidajele prismatice - 4 - ale montantului.
Aceasta masina de gaurit se utilizeaza la constructii de masini mici, mijlocii si de masini
agricole.
MASINA DE GAURIT RADIALA CU GHIDAJE PRISMATICE
Caracteristica principala a acestei masini este deplasarea verticala a bratului pe ghidaje
prismatice sau plate fixate pe coloana exterioara iar motorul electric de ridicare a bratului fixat
pe brat.

MASINA DE GAURIT RADIALA FARA DEPLASAREA VERTICALA A

BRATULUI
Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura bucata cu bratul,
pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a acestuia. Caruciorul are o constructie
simplificata, adaptata unui domeniu restrans de lucrari. Aceasta masina se utilizeaza in mod
frecvent la constructii navale, constructii de locomotive, vagoane de cale ferata, cazane.

lll.4.DESCRIEREA MASINILOR DE GAURIT RADIALE

SI MISCARILE EXECUTATE DE ACEASTA

Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:

1.

placa de baza

2.

coloana verticala

3.

masa masinii

4.

bratul rotitor

5.

caruciorul

6.

arborele principal

7.

motorul electric

8.

surubul

9.

motorul electric

Masinile de gaurit radiale sunt construite dintr-o placa de baza, pe care se monteaza masa
masinii sau piesa de prelucrat, coloana verticala, bratul rotitor, pe care se deplaseaza caruciorul,
in interiorul caruia se gasesc cutia de viteze si cutia de avansuri, arborele principal, in care se
fixeaza sculele aschietoare.
Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin cutia de viteze din
carucior iar miscarea de avans se obtine de la acelasi motor prin cutia de avansuri.
Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele miscari:
deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea corespunzatoare piesei de
prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna cu coloana pentru a ajunge in dreptul pozitiei de
prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul bratului.
Bratul se deplaseaza pe verticala cu surubul, antrenat de motorul electric -9-. Caruciorul
se deplaseaza de-a lungul ghidajelor bratului manual, cu un mecanism roata dintata-cremaliera.

Bratul impreuna cu coloana se rotesc de obicei manual iar la unele masini cu un mecanism
surub-roata melcata, antrenata de un motor electric.
Miscarea principala de aschiere, care este rotatia arborelui principal l, se obtine de la
motorul , M1 prin lantul cinematic 1-2 cutia de viteze CV-3-4-l. Diferite turatii necesare in
procesul de prelucrare se obtin cu ajutorul cutiei de viteze CV. Miscarea de avans s 1 se obtine de
la acelasi motor M1 printr-o ramificare, prin lantul cinematic 5-6 cutia de avansuri CA-7-8mecanismul pinion-cremaliera z1-z2. Pentru deplasarea caruciorului pe traversa se actioneaza de la
roata de mana R asupra mecanismului pinion-cremaliera z 3-z4. Coborarea si ridicarea traversei
s2 se executa cu ajutorul motorului M2 , prin
lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana manual, dupa
blocarea acestuia.

III.5. NORME DE PROTECTIE A MUNCII PE MASINI DE GAURIT

1.Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda se va acoperi cu un
dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de prindere a burghiului are parti
proeminente se va proteja cu o aparatoare din tabla care sa poata fi ridicata sau coborata usor de
pe mandrina la montarea sau demontarea sculei.
2.Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi centrat corect si bine
fixat.
3.Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata sau prezinta
crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte. Inainte de a fi montate in
mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al starii tehnice, ascutirii si daca corespund
materialului de gaurit si regimului de lucru stabilit.
4. In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi prevazute cu crestaturi
de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei, pentru a nu se produce sub forma de banda,
generatoare de accidente.
5. Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau burghiu la oprirea
masinii.
6.Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu dispozitive de
prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea piesei cu mana.
7.Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa masinii se va
face cu dispozitive speciale.
8.Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.
9.La asezarea si fixarea piesei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele masuri:
- se va curata masa si santurile ei de aschii folosind perii sau carlige din otel sau cu un jet de
aer. Curatarea se face dupa oprirea masinii sau scoaterea burghiului;
fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua minute.
10.La masina de gaurit radiala, inainte de a se incepe gaurirea, se va controla daca bratul
este bine fixat.

CAPITOLUL lV
IV. 1. MONTAREA SI DEMONTAREA MECANISMULUI
ROATA DINTATA - CREMALIERA
Se foloseste in special pentru transformarea miscari de rotatie in miscare rectilinie, ca de
exemplu, la deplasarea saniei longitudinale a strungurilor, a mesei masinilor de rabotat, a axului
principal al masinilor de gaurit la unele mecanisme de ridicat (cricuri, vinciuri ) . De obicei, la un
astfel de mecanism cremaliera 1 este fixata pe batiul 2 al masini, iar roata dintata 3 , care executa
o miscare de rotatie si o miscare de translatie, transmite prin intermediul axului propriu 4 si al
lagarelor in care este fixata, miscarea de translatie saniei, mesei, axului, consolei, care trebuie sa
fie deplasate rectiliniu. Roata dintata are dantura dreapta. Uneori, in locul rotii dintate se
utilizeaza un melc.
Deoarece cremaliera se poate considera ca este o roata dintata cu raza infinita, conditiile
de montaj avute in vedere la asamblarea rotilor dintate se respecta, in general, si in cazul
mecanismului roata dintata - cremaliera . Se va urmari ca distanta A dintre axa rotii dintate si
cremaliera sa fie constanta in tot timpul deplasarii rotii, ceea ce se realizeaza prin asigurarea
paralelismului intre cremaliera si ghidajele saniei pe care se gasesc fixate lagarele axului rotii
dintate. De asemenea, trebuie asigurate paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor cremalierei si
perpendicularitatea dintre axa rotii si axa cremalierei.
Angrenarea corecta a rotii dintate cu dintii cremalierei depinde in mare masura de
strangerea uniforma a suruburilor de fixare ale cremalierei si de inlaturarea oricaror deformatii ale
suprafetei batiului pe care se fixeaza cremaliera.
Verificarea angrenarii, dupa montaj, se poate face cu comparatoare cu cadran sau prin
metoda petelor de vopsea. Daca montajul este corect executat, amprentele de vopsea trebuie sa fie
egale ca latime si distribuite de-a lungul intregii suprafete de lucru a dintilor.

IV.2. MATERIALE SI RECOMANDARI DE EXECUTIE

Cremaliera se executa in general din otel forjat, de sectiune dreptunghiulara. Dantura ei se
va prelucra prin operatii de aschiere specifice. Uneori dantura de cremaliera este aplicata direct pe
suprafetele plane ale pieselor masinilor si aparatelor.
Roata dintata se executa, se calculeaza si se construieste la fel ca rotile dintate obisnuite.

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4