DREPT BANCAR

Actele BNM
Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei 21.07.1995
Legea institutiilor financiare 21.07.1995
Cod Civil
Directivele Uniunii Europene in domeniul bancar
Uzantele comerciale internationale uniformizate
Comitetul de supraveghere bancara de la Basel
Literatura:
Ion Turcu Operatiuni si contracte bancare, Tratat de drept Bancar, Bucuresti 2004
Virgil Andronache Banca si operatiunile comerciale, Bucuresti 2006
Carmen Adriana Gheorghe Drept bancar, Bucuresti 2006
Hetes Iorga Gavra Operatiunile si organizarea bancilor, Bucuresti 2003
Lucian Sauleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu Drept bancar, Bucuresti
2008
Dan Drosu - Saguna, Monica Amaliu Ratiu Drept bancar, Bucuresti 2007
Victor Burac Drept Bacar, Chisinau 2001

Tema: Notiuni introductive

I.

Notiunea, obiectul si metoda de reglementare

II.

Raporturile bancare

III.

Izvoarele dreptului bancar

I.
Dreptul bancar ca ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor
juridice de natura publica si privata care au caobiect de reglementare organizarea si
functionarea sistmului bancar, statutul juridic al bancilorsi regimul juridic al
operatiunilor bancare.

Dreptul bancar constituie o totalitate de reguli care fixeaza statutul

intreprinderilor din sfera comertului cu bani si care sunt aplicabile activitatii lor.
Dreptului bancar ii sunt specifice urmatoarele caractere:
-

Dinamismul cu care evolueaza legislatia bancara interna cit si

instrumentele de drept international uniform in domeniul dreptului bancar;

Rata inalta a reglementarilor elaborate de banca centrala a statului si nu

de catre organul legislativ;

Complexitatea si specificitatea normelor de drept bancar, continutul

carora este influentat puternic de legitatile economice si financiare a
activitatii bancare;

Internationalizarea dreptului bancar prin penetrarea tot mai vasta a

reglementarilor nationale in domeniul bancar de catre standardele
internationale;

Obiectul dreptului bancar il constituie relatiile juridice bancare.

Metoda reglementarii juridice a dreptului bancar combina metoda imperativa
bazata pe subordonarea bancilor comerciale bancii centrale cu metoda egalitatii
juridice a bancilor in relatiile lor cu clientela sau cu alte banci. Specificul metodei
reglementarii juridice a dreptului bancar consta in urmatoarele:
-

existenta unui sistem elaborat de principii, prezumtii norme cu privire la

suficienta capitalului de risc;

utilizarea freventa a uzantelor in materie bancara;

diferentierea normelor juridice in dependenta de destinatarul lor

deschiderea conturilor pentru persoanele fizice, juridice sau pentru
nerezidenti;

existenta unor reguli specifice cele care reglementeaza standardele de

prudenta bancara.

II.
Raporturile juridice bancare sunt specifice prin subiectii lor de exemplu
bancile si institutiile financiare:
Raporturile juridice bancare se stabilesc intre acestea si Parlament
Raporturile dintre banci si Guvern

Raporturile dintre BNM si bancile comerciale raporturi cu privire la licntierea

bancilor comerciale, controlul si supravegherea bancilor comerciale
Raporturile intre bancile comerciale deschiderea conturilor de corespondent,
efectuarea decontarilor interbancare, acordarea creditelor , crearea uniunilor sau
asociatiilor bancare
Raporturile dintre bancile comerciale si clientii acestora deschiderea conturilor de
decontare sau de depozit, efectuarea platilor, acordarea creditelor, prestarea
diferitor servicii bancare
In dependeta de natura activitatii bancare sunt deosebite:
-

raporturi juridice care se formeaza cu privire la operatiunile bancare

active (acordarea creditelor, scontul cambiilor);

operatiunile bancare pasive (institutia juridica acontului bancar,

emiterea de catre banci a valorilor mobiliare);

operatiunile ancare de intermediere (efectuarea decontarilor);

operatiuni bancare facultative (acordarea serviciilor de consultanta).

In functie de continutul raporturilor juridice bancare exista:

-

raportul patrimoniale (atragerea si plasarea mijloacelor banesti)

raporturile nepatrimoniale (protectia secretului Bancar)

in functie de specificul raporturilor juridice bancare se disting:

-

raporturi materiale referitoare la operatiunile bancare

raporturi ocazionale sau procedurale (stabilirea structurii interioare a

bancilor)

In functie de sursa de reglementare raporturile juridice bancare sunt:

-

care provin din normele de drept (cu privire la formarea rezervelor

obligatorii ale bancilor comerciale, cu privire la eliberarea licentelor)

care provin din contracte (cu privire la deschiderea conturilor bancare)

Continutul raportului juridic bancar este format din totalittea drepturilor

subiective si obligatiilor juridice ale subiectilor acestor raporturi.

III.
Izvoarele DB prezinta urmatoarele particularitati:

1. ponderea inalta a actelor normative subordonate legii

2. dinamismul inalt al dezvoltarii legislatiei bancare
Izvoarele pot fi:
interne (art. 130 Constitutie)
-

legi generale legea cu privire la SA 02.04.1997, legea cu privire la

lasing 28.04. 2005, legea cu privire la gaj 2001, legea cu privire
secretul comercial, codul civil

legi speciale legea BNM, legea institutiilor financiare, legea cambiei

21.07.1993, legea cu privire la bani 15.12.1992, legea asociatiilor de
economii si imprumut 2007, legea cu privire la organizatiile de
microfinantare 2004, actele normative emise de BNM regulamentul
BNM cu privire la licentierea bancilor 15.08.1996, regulamentul privind
deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile licentiate
din RM din 25.11.2004 si instructiunea BNM cu privire la deschiderea
conturilor in strainatate din 13.11.2003

internationale conventiile internationale de la Geneva din 1930 cu privire

la cambie, legea uniforma a cambiei si taxa de timbru in operatiunile
cambiale; conventia de la Geneva cu privire check legea uniforma a checkului si taxa de timbru in operatiunile cu check-uri; uzantele comerciale
internationale standardizate regulile si uzantele uniforme cu privire la
acreditivul documentar elabrate de catre Camera de Comert de la Paris
cunoscute sub denumirea de 600 a Camerei Nationale 01.07.2007; publicatia
522 a Camerei de comert international de la Paris 01.01.2008; directiva UE
2006/48/CE Parlamentului si Consiliului UE 14.06.2006; directiva 2001/24
privind dizolvarea si lichidarea institutiilor de credit; standardele
internationale elaborate sub egida organizatiei internationale de
standardizare si uniformizare.

Tema: Notiuni generale despre banci si sitemul bancar

I.

Aparitia si evolutia bancilor

II.

Notiunea si functiile bancii

III.

Riscul bancar

IV.

Clasificarea bancilor

V.

Institutii financiar bancare internationale

I.
In orientul antic templele erau atit lacase de cult cit si locuri de adapostire a
bogatiilor. Astfel imprumutind aceste bunuri preotii realizau un scop dublu
(recunostinta si un anumit venit). In orientul antic a aparut imprumutul de
consumatie. Codul lui Hamurabi prevedea ca toate contractele de imprumut
trebuiau vizate de funcionarii regali (pentru imprumutul de cereale dobinda fiind de
33% de metale pretioase 14-20%). In grecia antica catre sec VI a.n. fiecare oras si
sanctuar incep sa bata moneda proprie fapt care a dat nastere numeroaselor
schimburi. In aceasta perioada zarafii incep sa imprumute si ei, Antena devenind un
oras atractiv, deoarece legile lui Solomon liberalizau imprumuturile.
II.
Notiunea de banca o intilnim atit in doctrina juridica cit si in legislatia RM.
Legea institutiilor financiare defineste banca ca o institutie financiara care
accepta de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora
transferabile prin diferite instrumente de plata si care utilizeaza aceste mijloace
total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.
Directiva 2006/48 a Parlamentului european si a Consiliului privind initierea si
exercitarea activitatii institutiilor de credit defineste bancile in felul urmator:
a) Institutie de credit e o intreprindere a carei activitate consta in a primi de
la public depozite sau alte fonduri rambursaile si de a acorda credite pe
cont propriu. Astfel aceasta e o intreb
b) Si potrivit directivei institutia financiara e alta decit institutia de credit a
carei activitate consta in dobindirea de participatii sau in desfasurarea
unei sau mai multor din urmatoarele activitati:
-

Acordarea creditelor

Leasing financiar

Servicii de plata

Emiterea si gestionarea altor mijloace de plata(check-uri de calatorie si

trate/cambie bancara)

Tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente de

pe piata monetara cu valori mobiliare transferabile; schimb valutar

Brokeraj monetar

Participarea la emisiunile de valori mobiliare si prestarea de servicii

aferente

Administrarea portofoliului de consultanta

Emiterea de moneda electronica

Pastrarea si administrarea valorilor mobiliare

Consultanta acordata intreprinderilor.

Banca este o intreprindere de stat sau privataale care functii principale sunt
urmatoarele:
-

Atragerea mijloacelor temporar disponibile ale clientilor in conturile

deschise acestora

Acordarea de credite pe diferite termene

Efectuarea de viramente intre conturile deschise la alte banci

Emeterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu

acestea

Vinzarea cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare

Functii bancilor sunt urmatoarele:

1. Intermedierea in creditarea activitatilor comerciale
2. Intermedierea in efectuarea platilor
3. Intermedierea in operatiuni cu valori mobiliare
4. Atragerea depozitelor banesti ale clientilor
5. Permisiunea acordata clientilor de a-si retrage banii si de a-i transfera in
alte conturi
6. Acordarea creditelor
Ion Turcu mentioneaza urmatoarele:
1. Functia compensatoare in spatiu organizarea platilor intre comercianti,
efectuarea viramentelor catre conturi, transferul de fonduri dintr-un loc in
altul reprezinta compensarea creantelor si a datoriilor aparute in relatiile
economice interne si internationale
2. Functia compensatoare in timp finantind atit producatorii/distribuitorii cit si
consumatorii bancile se implica in intregul ciclu economic. Unii agenti
economici produc mai mult decit consuma generind astfel capacitati de
finantare, altii consuma mai mult decit produc generind o cerere de finantare.
Manifestarea acestor 2 fenomene determina

3. Functia de creatie monetara - fiecarei economii nationale ii corespunde la un

moment dat un anuit stoc monetaraparut in principal din capacitatea de
creatie monetara a bancilor (ex. Creditul in scont)
4. Functia de creatie economica care pe plan financiar se exprima in
urmatoarele forme participarea bancilor in capitalul social al societatilor
comerciale si in acordarea de credite bancare societatilor comerciale. Pe plan
tehnic functia de creatie economica se manifesta in urmatoarele forme
bancile joaca rolul de consilier financiar al agentilor economici in cautarea de
resurse financiare ori de mijloace de investire a resurselor; bancile acorda
asistenta societatilor comerciale in cazurile de majorare a capitalurilor
acestor societati prin subscriptie publica sau in cazul emisiunii de obligatiuni.

III.
Riscul bancar se manifesta sub mai multe forma principalele fiind:
-

Riscul de semnatura asumat prin creditul acordat unui client

Riscul interbancar legat de creditele pe care bancile si le acorda reciproc

Riscul de tara suverana acordat tarilor in curs de dezvoltare

Riscul modificarii ratei de schimb sau a ratei dobinzii

Riscul de participatie la capitalul altor societati nebancare (maxim 15%

din capitalul social)

Riscul operational care poate fi provocat de dezastre naturale, actiuni

criminale (hackeri), fraudele comise cu/fara complicitatea personalului
sau conducatorilor bancii, din neglijetele functionarilor bancii, din
deficiente sau erori in procedurile interne provocate de modificarea
legislatiei sau de intreruperea activitatii bancare.

Riscul imobilizarii fondurilor atrase pe care banca s-a obligat sa le

fructifice prin acordarea de credite din aceste fonduri. Se poate
manifesta si prin incapacitatea de a mobiliza propriile creante prin scont
sau alte procedee.

In general limitarea riscului se realizeaza pe 3 cai:

a) Reparticarea riscului insolvabilitatii se efectueaza pe baza unui
principiul care face aplicarea fenomenului numerelor mari. Cu cit
banca are mai multi codebitori solidari pentru aceeasi creanta, cu
atit scade importanta insolvabilitatii unuia dintre ei. Pe de alta parte

sunt impuse limite valorice creditului acordat unuia si aceluiasi

debitor.
b) Asugurarea riscului insolvabilitatii poate fi realizata prin sistemul de
asigurare a creditelor
c) Controlul riscurilor constituie o sarcina permanenta si individuala a
fiecarei banci, dar el se executa concomitent si de banca centrala.
Pentru determinarea si limitarea riscului de credit bancile trebuie sa-si
clasifice creditele acordate i functie de performanta clientilor, evaluate dupa criterii
stabilite de fiecare banca in conformitate cu reglementarile bancii centrale si
capacitatii clentilor de rambursare a creditelor la scadenta.

IV.
In functie de apartententa capitalului bancile comerciale pot fi clasificate in:
1. Banci comerciale cu capital integral de stat (in RM nu exista)
2. Banci comerciale cu capital mixt (partial de stat partial persoane fizice/
juridice)
3. Banci cu capital privat
a) Cu investitii straine
b) Cu investitii locale
In functie de forma organizatorico-juridica in diferite tari ale lumii bancile
comerciale bancile comerciale pot fi constituie sub orice forma organizatorico
juridica in conformitate cu prevederile legislatiei nationale a statului respectiv. In
majoritatea statelor fiind forma societatilor pe actiuni.
In functie de genurile de activitate bancile comerciale pot fi:
1. Universale care conform licentei primite conform prevederilor legislatiei
statului de resedinta pot efectua tot spectrul de activitati bancare permise
de legislatia bancara a statului respectiv (Republica Moldova e
caracteristic)
2. Specializate intr-un anumit domeniu bancile ipotecare domeniu de
activitate al carora este creditarea sub garantia ipotecii, sau banci
investitionale care sunt specializate in acordarea serviciilor intr-un anumit
domeniu.
V.

Fondul Monetar International care o organizatie internationala infiintata

pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara, pentru
a stimula cresterea economicasi nivelul inalt de folosire a fortei de munca si pentru
a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre in conditii adecvate pentru
a contribui la ajustarea balantei de plati. FMI a aparut in urma conferintei monetare
si financiare a ONU din 1944 devenind institutie specializata a ONU. In prezen are
187 tari membre.
Conform statutului FMI functiile de baza sunt urmatoarele:
Promovarea cooperarii monetare internationale in scopul asigurarii
unui mecanism permanent de consultare si colaborare in probleme
monetare intre tarile membre
Facilitarea expansiunii si dezvoltarii echilibrate a comertului pe scara
internationala
Sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati pentru tranzactii
curente ale mombrilor FMI
Minimalizarea restrictiilor de ordin valutar
Creditarea tarilor membre ale FMI si reducerea in acest fel a duratei si
efectelor negative ale dezechilibrului balantelor de plati externe
Organele de lucru ale FMI sunt:
Organul suprem de conducere este Consiliul guvernatorilor constituit din
reprezentantii tarilor membre in functiile lor intra aprobarea raportului anual
de activitate a FMI, primirea noilor mebri in FMI, revizuirea cotei de
participare a mebrilor FMI, revizuirea statutului FMI;

Comitetul financiar si monetar international constituit din 24 mebri care

sunt guvernatori ai bancilor centrale, ministri sau alte persoane de rang
comparabil numiti de tarile mebre ale FMI. Acesta se reuneste de regula de 2
ori pe an in septembrie sau octombrie si in martie sau aprilie. Monitorizeaza
evolutiile de lichiditate globala si transferurile de resurse financiare catre
tarile in curs de dezvoltare, se ocupa cu desfasurarea evenimentelor care ar
putea perturba sistemul global, monetar si financiar. La sedintele acestuia
participa si BM
Consiliul director compus din 24 directori executivi numiti de tarile membre
sau grupuri formate din tarile mebre reprezentind de fapt toate tarile mebre
monitorizint activitatea de zi cu zi intilnindu-se de citeva ori pe saptamina
Directorul FMI care este ales pentru un termen de 5 ani in prezen fiind
Christine Lagan.

FMI este creat sub forma de Societatii pe Actiuni iar tarile membre varsa cotele de
participare in cpaitalul FMI in modul urmator: 25% din cota de participare se achita
in aur sau drepturi speciale de trageri (DST), iar 75% din cota de participare in
moneda nationala a tarii respective care ramine la dispozitia tarii mebre. RM a
devenit membra FMI 28.07. 1992 in prezent cota de participare fiind 123,2 milioane
drepturi de tragere.

BANCA MONDIALA - include 5 agentii diferite care formeaza impreuna grupul BM:
-

BIRD care ofera imprumuturi si asitenta pentru dezvoltarea

tarilor cu venituri medii; isi obtine majoritatea fondurilor prin
vinzarea hirtiilor de valoare pe pietele internationale de capital.
A fost fondata in 1945 si are 184 mebri in prezent ca o conditie
obligatorie de a deveni mebru sa fii membru FMI

Asociatia internationala de dezvoltare asistenta careia este

concentrata asupra tarilor cele mai sarace carora le ofera
imprumuturi fara dobinda si granturi fiind fondata in 1960 avind
165 in prezent

Corporatia financiara internationala care promoveaza

cresterea in tarile in crus de dezvltare prin finantarea investitiilor
in sectorul privat prin acordare de suport tehnic sau acordare de
consultanta pentru Guvern si afaceri constituita in 1976 avind
176 mebri

Agentia de garantii investitionale multilaterale care

promoveaza investitiile straine directe pentru tarile in curs de
dezvoltare prin acordarea de garantii investitorilor straini in
cazul pierdirilor cauzate de riscuri necomerciale. AGIM ofera
suport tehnic pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare sa
incurajeze oportunitatile de investitii si isi foloseste serviciile
juridice pentru aplanarea eventualelor obstacole pentru investitii
fiind fondata in 1988 avind 165 tari mebre

Centru international de solutionare a litigiilor investitionale care

ofera facilitati pentru solutionarea sau arbitrarea litigiilor
investitionale intre investitorii straini si tarile destinatare fiind
fondata in 1966 avind 143 mebri si RM a ratificat Conventia de
la Washington 1965.

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare are urmatoarele organe:

 Consiliul guvernatorilor numiti de catre tatele mebre si de fapt sunt

ministri ai minantelor sau guvernatori ai bancilor nationale din partea
RM participa Guvernatorul BNM
Consiliul directorilor care asigura activitatea zilnica
Aceasta acorda credite daca sunt intrunite urmatoarele conditii
esentiale:
a) Statul solicitant sa faca dovada ca nu poate obtine un credit din alte
surse in conditii mai avantajoase decit cele oferite de BIRD
b) Proiectul finantat trebuie sa prezinte siguranta din punct de vedere
tehnic si economic
c) Statul solicitant poate garanta rambursarea creditului acordat si a
dobinzilor aferente si de regula creditele se acorda cu o dobinda de
marimea careia se stabileste in functie de marimea dobinzilor
existente pe piata financiara internationala

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare acare a fost fondata in 1990 la

Paris cu sediul la Londra. Scopul BERD este de a conjuga rolul sau de institutie de
finantare a infrastructurii cu rolul de banca de afaceri. Actionarii BERD sunt 61 tari,
UE si BEI. RM a devenit membra in 1992 iar capitalul subscris este 21.01 mln euro.
Functiile sunt reglementate de legea cu privire la satutul, imunitatea, privilegiile si
facilitatile acordate BERD in RM din 29.07.1994 precum si de acordurile semnate de
RM si Banca Europeana. Actionarii apartin sectorului privat investeste in proportie
de 60/40 in folosul sectorului privat mandatul prevazind colaborarea doar cu tarile
cu regim democratic. Pentru a fi admisibil pentru finantare proiectul trebuie sa
corespunda urmatoarelor cerinte:
a) Sa fie situat in una din tarile in care banca europeana activeaza
b) Sa aiba bune perspective comerciale
c) Sa fie util pentru economia locala
d) Si pentru dezvoltarea sectorului privat
e) Sa satisfaca criteriile financiare si ecologice existente
Finantarile BERD acopera majoritatea domeniilor economice, cele prioritare fiind
sector de productie, resurse energetice .a.
Organele de conducere fiind:

1. Consiliul guvernatorilor constituit din cite un mebru din partea fiecarui

actionar, din partea RM este Ministru Economiei si Primviceguvernatorul
BNM
2. Consiliul directorilor stabileste orientarea strategica a BERD,
desemneaza un presedinte care are sarcina de coordonare a activitatii
BERD

Banca Centrala Europeana infiintata in 1998 la Franckfurt cu sediul tot acolo.

Misiunea fiind sa administreze moneda euro si sa pastreze stabilitatea preturilor
pentru cele peste 2/3 din cetatentii UE care utilizeaza moneda euro. Este
responsabila pentru crearea si implementarea politicii monetare in zona euro. Din
01.01.1999 e responsabila de elaborarea si aplicarea politicii monetare in zona euro.
Odata cu tratatul de la Lisabona devine institutie UE.
Printre atributiile ei sunt:
-

Definirea politicilor eurositemului

Autorizarea emiterii de bancnote

Operarea sistemelor de plati si supravegherea infrastructurii de

plati si altor infrastructuri ale pietei financiare

Cooperarea la nivel international si european

Monitorizarea riscurilor financiare

Indeplinirea unor functii consultative pentru institutiile UE si

autoritatile nationale

Administrarea strategica si tactica a rezervelor externe ale BCE

Organele de decizie ale BCE sunt:

1. Consiliul guvernatorilor principalul organ de decizie, format din toti membrii
comitetului executiv al BCE si guvernatorii/presedintii tuturor bancilor
centrale nationale din zona euro
2. Comitetul executiv este constituit presedintele BCE, vicepresedintele si alti
4 mebri, sunt alesi pentru 8 ani fara posibilitatea prelungirii mandatului
3. Consiliul general
4. Presedintele BCE membru al comitetului executiv
BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

A fost infiintata in 1958 prin tratatul de la Roma cu sediul la Luxembourg,

rolul principal fiind imprumutarea de fonduripentru proiectele de interes european
precum caile de comunicatii rutiera si feroviara, aeroporturile sau programele de
mediu. De asemenea finanteaza investitiile intreprinderilor mici in UE si dezvoltarea
economica din tarile candidate si cele in curs de dezvoltare. Prioritatile bancii la
nivelul UE sunt de a sustine intreprinderile mici si mijlocii, durabilitatea mediului,
dezvoltarea retelelor de transport trans-european si sursele de energie durabile,
competitive si simple.
BEI e o institutie non-profit care se autofinanteaza si independenta de
bugetul UE, fiind finantata prin imprumuturi de pe pietele de capital. Actionarii
statele mebre UE care subscriu colectiv la capitalul bancii iar contributia fiecarei tari
reflecta puterea economica a acesteia in UE. Deciziile BEI sunt luate de consiliul
guvernatorilor constituit din ministri statelor mebre (de regula ministrii finantelor),
defineste politica generala de imprumuturi a bancii , aproba bilantul contabil si
raportul anual, autorizeaza banca sa finanteze proiecte in afara UE si ia hotariri
referitoare la cresterea de capital.
Consiliul director este constituit din 28 directori cite unul din fiecare stat
mebru si unul nominalizat de Comisia Europeana aproba decizii operationale, se
asigura ca BEI e administrata bine.
Comitetul administrativ monitorizeaza activitatea de zi cu zi a BEI.
BANCA REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE creata in 1930 si are sediul la Basel
in Elvetia. A fost creata prin acordul conferintei de la Haga din 1930 referitoare la
reglementarea definitiva a platilor datorate aliatilor de catre Germania pe baza
tratatului de pace de la Versailles. Obiectul principal promovarea cooperarii dintre
bancile centrale ale tarilor mebre prin unerea la dispozitia acestora a unor mijloace
suplimentare pentru operatiunile financiare suplimentare.
Adunarea generala a bancilor centrale mebre in prezent 57 plus BCE (RM
nu e mebra)
Consiliul directorilor si managementul bancii 6 directori numiti din oficiu
guvernatorii bancilor centrale din Belgia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie si
Guvernatorul rezervelor federale a SUA putind fi numiti nu mai mult de 9 mebri inca.
Alege presedintele si vicepresedintele.
Ofera uratoarele servicii: servicii financiare in special destinate pentru a ajuta
bancile centrale si alte institutii montare oficiale in gestionarea rezervelor lor
valutare. In prezent aproximativ 140 de tari apeleaza la serviciile ei; servicii de
gestionare a titlurilor de valoare emise de catre state. BRI adapteaza continuu gama
de produse pentru a raspunde mai eficient la evolutia necesitatilor bancilor centrale,
tranzactioneaza valute si aur in numele clientilor sai. In 1974 pe linga BRI a fost
constituit Comitetul Basel pentru supraveghere bancara. Chiar de la infiintare rolul

acestuia a fost sa promoveze intarirea capitalului institutiilor de credit si stabilitatea

sistemului bancar global. A elaboral pina in prezent 3 acorduri Basel primul datind
din 1988, 2003 (aplicat din 2007/2008) si apoi 2010 (aplicare din 2012).

Tema: Sistemul bancar al RM

I.

Sistemul bancar al RM BNM

II.

Bancile comerciale
1. Licentierea bacilor comerciale
2. Exigente inaintate fata de administratorii bancilor comerciale
3. Structura bancilor comerciale
4. Contopirea sau absorbtia bancilor din RM
5. Modul de deschidere a filialelor, reprezentantelor si oficiilor
secundare ale bancilor comerciale din RM

III.

Institutii financiare nebancare

1. Casele de amanet sau lombardurile
2. Asociatiile de economii si imprumut
3. Organizatiile de microfinantare

Legea BNM
Legea institutiilor financiare
Legea SA nr 1134
Legea asociatiilor de economii si imprumut
Legea privind Organizatiile de microfinantare
Regulamentul BNM privind licentierea bancilor din 1996
Regulamentul BNM privind filialele, reprezentantele, si oficiile secundare ale bancilor
28.04.2011 MO 08.07.2011
Regulamentul cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de amanet
(lombardurilor) aprobat prin HG nr 204 din 28.03.1995
Regulamentul BNM cu privire la contopirea sau absorbtia bancilor din RM
02.06.2000

Regulamentul BNM cu privire la exigentele fata de administratorii bancii din

01.07.2010 MO 03.06.2011
I.
BNM e reglementata prin legea privind BNM
BNM este persoana juridica de drept public, autonoma reponsabila fata de
Parlament.
BNM e formata din departamente, directii si alte subdiviziuni.
Consiliul de administrare e format din 5 mebri guvernatorul BNM
presedinte al consiliului, primviceguvernator al BNM vicepresedinte al consiliului,
si alt 3.
Guvernatorul se numeste in functie de catre Parlament la propunerea
Presedintelui Parlamentului. Primviceguvernatorul si viceguvernatorii sunt numiti de
Parlament la propunerea guvernatorului BNM.
Guvernatorul responsabil de formularea initiativelor in domeniul politicii
monetare si financiare, responsabil de executarea acestora.
Atributia de baza a consiliului de administratie este stabilirea modului de
functionare a BNM avind si urmatoarele imputerniciri:
a)
b) Stabileste politica monetara si valutara in stat
c) Adopta acte normative de aplicare generala ale BNM
d) Aproba rapoartele si recomandarile care urmeaza a fi prezentate de catre
BNM Parlamentului si Guvernului
e) Stabileste valoarea nominala, design-ul bancnotelor si monedelor, modul
de punere in si conditiile de retragere a lor din circulatie
f) Inainteaza propuneri privind majorarea capitalului social
g) Decide referitor la emiterea creantelor BNM asupra volumului si conditiilor
de emitere a acestora
h) Adopta statutul BNM
i) Determina structura BNM
Destituirea mebrilor are loc doar de Parlament cu conditia intrunirii conditiilor.
Pot demisiona cu conditia unui preaviz de 3 luni expediat Parlamentului.

BNM e supusa atit controalelor externe (auditul extern, darile de seama financiare
anuale, conturile si registrele BNM sunt supuse auditului extern anual in
conformitate cu standardele internationale de audit efectuat de catre o organizatie
de audit extern cu renume si experienta recunoscuta in domeniul auditului bancilor
centrale si al institutii financiare internationale BMG; FMI periodic pentru a primi
asigurare in implementarea si operarea de catre BNM a unor sisteme de control
contabile, de raportare si audit referitoare la gestionarea resurselor adecvate
integritatii operatiunilor desfasurate, evaluarea acopera 5 domenii cheie relevante
controlului si guvernarii in cadrul bancilor centrale conform acronimului E
mecanismul auditului extern, L cadrul legal si independenta bancii centrale, R
raportarea financiara, I mecanismul auditului intern , C sistemul controalelor
interne; Curtea de Conturi legalitatea si regularitatea devizelor de cheltuieli ale
BNM sunt auditate de Curtea de Conturi, se limiteaza doar la examinarea eficientei
operationale a deciziilor adoptate de consiliul BNM fiind excluse articolele de
cheltuieli care tin de implementarea politicii monetare si valutare a BNM) cit si
interne (auditul intern al BNM; )
De competenta BNM sunt:
-

Incheierea contractelor si emiterea obligatiunilor

Achizitionarea si dispunerea de bunuri mobile si imobile in scopul

exercitarii atributiilor sale

Intentarea actiunilor in instanta si participarea la proces in calitate de

subiect

Obiectivul principal al BNM este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

BNM promoveaza si tine un sistem financiar bazat pe principiile pietei si sprijina
politica economica si generala a statului.
Atributiile BNM sunt urmatoarele:
1. Stabileste si implementeaza politica monetara si valutara in stat
2. Actioneaza ca bancher si agent fiscal al statului
3. Reglementeaza si licentiaza activitatea institutiilor financiare
4. Intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza propuneri
Guvernului, iar rezultatele analizei sunt aduse la cunostinta publicului
5. Acordarea de credite bancilor comerciale poate acorda credite bancilor
comerciale in conditiilor stabile periodic de BNM si care sa fie garantate prin
hirtiile de valoare emise de Guvern cu scadenta nu mai mare de un ande la
data achizitionarii lor de catre banca nationala sau garantate prin hirtii de
valoare emise de BNM, de asemenea creditele pot fi garantate prin cambii

sau trate care contin 2 sau mai multe giruri dintre care cel putin unul sa fie al
unei banci si sa fie cu o scadenta de maxim 9 luni din data achizitionarii lor
de catre BNM, alta garantie pot servi titlurile emise cu privire la bunuri care
sunt asigurate pe deplin impotriva riscurilor sau pierderilor, depozitele si alte
conturi deschise la BNM sau la o alta banca acceptata de BNM.
6. BNM poate acorda credite negarantate numai in cazuri exceptionale cind
aceste credite sunt necesare pentru protejarea sistemului bancar.
7. Supravegheaza sistemul de plati in RM si faciliteaza functionarea eficienta a
sistemului de plati bancare
8. Stabileste regimul cursului de schimb al monedei nationale precum si
pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului, intocmeste balanta
de plati a statului si efectueaza reglementarea valutara pe teritoriul RM
9. Poate acorda credite in conditii preferentiale angajatilor sai
BNM nu poate acorda iprumuturi statului si nu poate acorda garantii sub orice
forma statului sau altei entitati publice a statului. BNM poate deschide conturi in
registrele sale numai in numele statului si a organelor statului bancilor licentiate de
BNM, bancilor centrale ale statelor straine si institutiilor financiare publice
internationale; poate primi depozite de la Ministerul Finantelor in baza unui demers
al Guvernului si este in drept sa autorizeze alte banci de a accepta astfel de
depozite.

II.
Bancile comerciale in activitatea lor se conduc de regulamentele BNM precum
si legea privind institutiilor financiare, directivele UE si altele.
Bancile comerciale in RM sunt organizate sub forma de SA, suma minima a
capitalului fiind de 100 mln.
Pentru desfasurarea activitatii bancare e necesar sa detina licenta eliberata de
BNM. Pentru a primi licenta din partea BNM solicitantul depune o cerere la BNM la
care se anexeaza actele solicitate de BNM prevazute de regulamentul BNM cu
privire la licentierea bancilor si legea institutiilor financiare.
Licenta se elibereaza pentru un termen nedeterminat si este netransferabila, iar
pentru fiecare subdiviziune se eliberea copii de pe licenta bancii comerciale. Pentru
primirea licente de la BNM este prevazuta plata un taxe de 50000 lei care este
platita bugetului de stat care nu e rambursabila pentru fiecare subdiviziune
eliberarea copiei costa 450 lei. Bancile din RM pot sa desfasoare activitatile

prevaute la art. 26 legea institutiilor financiare. BNM tine registrul bancilor cu toate
detaliile despre acestea.
BNM poate retrage licenta in urmatoarele cazuri:
1. Retragerea licentei e solicitata de catre banca comerciala si aceasta o retrage
in termen de o luna
2. Au fost comise anumite incalcari din partea bancii comerciale prevazute la
art. 38, 381-16 din legea institutiilor financiare
3. Licenta a fost obtinuta in baza unor informatii eronate
4. Banca nu a inceput activitatea intr-un termen de un an din momentul primirii
licentei sau a fost incapabila in termen de 6 luni sa atraga depozite sau alte
fonduri rambursabile
5. A fost retrasa licenta unei alte banci care detine o cota substantiala in banca
respectiva
6. A avut loc reorganizarea bancilor sau vinderea unei parti substantiale din
activele bancii
7. Detinatorul unei cote substantiale in banca a transferat sau a pierdut in alt
mod aceasta cota fara permisiunea BNM
8. Activitatile financiare ale bancii din primii 3 ani de activitate se deosebesc
considerabil de cele preconizate din cererea de eliberare a licentei
9. Faptul ca proprietarii bancii nu respecta conditiile prevazute de lege pentru
asigurarea unei gestiuni prudente a bancii sau nu permit efectuarea unei
supravegheri eficiente, iar pentru filiala unei banci straine in cazul in care
aceasta si-a pierdut licenta in tara de origine.
Penru primirea licentei de la BNM unei banci straine i se inainteaza aceleasi
cerinte, acordindu-i-se pentru filiale si sucursale daca intruneste conditiile:
- In tare de origine banca este licentiata pentru activitati de atragere a
depozitelor sau a altor fonduri rambursabile
- Autoritatile de supraveghere din tara de origine a bancii straine au aprobat in
scris eliberarea unei astfel de licentei
- BNM constata ca banca straina e supravegheata adecvat din partea
autoritatilor de supraveghere din tara de origine
- La BNM trebuie depuse urmatoarele documente: cererea semnata de
presedintele cnsiliului bancii straine; aceasta sa numeasca 2 persoane care sa
se afla in Mun. Chisinau pentru a li se solicita oricare acte suplimntare

necesare, extrasul din procesul verbal al adunarii actionarilor sau procesul

verbal al consiliului bancii in dependenta de prevederile nationale in care se
afla banca mama; contractul de constituire sau declaratia de societate,
confirmarea semnata de presedintele bancii straine precum ca plata pentru
actiuni se va face numai din mijloace banesti, acordul in scris al organului de
supraveghere a tarii in care se afla sediul central al bancii straine privind
deschiderea sucursale pe teritoriul RM.
Structura Bancilor comerciale:
Adunarea generala a actionarilor este in drept sa decida asupra oricaror probleme
Consiliul bancii care este constituit dintr-un numar impar de membri dar minimum
3, sunt desemnati de adunarea generala a actionarilor pentru un termen de 4 ani cu
posibilitatea redesemnarii pentru un nou termen. De regula membrii acesteia
trebuie sa fii persoane neafiliate si sa intruneasca urmatoarele conditii: sa aiba
capacitate deplina de exercitiu, sa aiba studii superioare, minim 3 ani din ultimii 5
vechime in munca in functie de administrator din domeniul economic sau financiar,
reputatie buna in mediul de afaceri, sa nu aiba antecedente penale , sa nu existe
probe care ar demonstra ca a purtat raspundere pentru aparitia problemelor
financiare si administrative la locurile anterioare de munca, sa nu existe marturii
privind evaziunile fiscale sau escrocherii. Nu poate fi ales membru al consiliului sau i
se retrage aceasta calitate prin decizia adunarii generale a actionarilor bancii
persoanei care: este sau va deveni mebru al consiliului in 2 sau mai multe banci din
RM, persoana careia i s-a retras dreptul de a fi membru al consiliului, persoana care
exercita sau a execitat in decursul a 12 luni precedente functii in consiliul de
administratie a BNM, persoana care a fost subiectul unei cauze privind
insolvabilitatea si nu a fost eliberata de datorii, persoana membru al organului
executiv al bancii date, persoana mebru a comisiei de cenzori a bancii date.
Consiliul bancii este organul de administrare a bancii care exercita functii de
supraveghere, elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii. Membrii consiliului nu
pot fi delegate altor persoane atributele acestora fiind stabilite prin regulamentele
bancii remuneratia acestora fiind stabilita de adunarea generala.
Cit priveste presedintele bancii si vicepresedintii acestia trebuie sa aiba studii
superioare economice sau financiare, minimum 5 ani din ultimii 10 experienta in
sistemul bancar dintre care 3 din ultimii 5 sef al unei subdiviziuni a bancii.
Comisia de cenzori compusa dintr-un numar impar de membri minim 3, numiti
de catre adunarea generala a actionarilor pentru un termen de pina la 4 ani si
acestia trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: studii superioare, sa cunoasca
evidenta contabila in banci, sa aiba minim 3 ani din ultimii 10 vechime in munca in
domeniul evidentei contabile si/sau controlului sau auditului. Aceasta are
urmatoarele atributii: controleaza respectarea legilor si a regulamentelor aplicabile
bancii si prezinta consiliului bancii rapoartele respective, stabileste pentru banca

proceduri de evidenta si control contabil in baza regulamentelor BNM si

supravegheaza respectarea acestor proceduri, controleaza conturile si ale
documente ale bancii, prezinta avize in problemele solicitate de consiliul bancii si in
ale probleme pe care le considera necesare. Membrii comisiei de cenzori nu pot fi si
mebri ai consiliului de administratie.

Contopirea sau absorbtia bancilor din RM

Contopirea este un proces de reorganizare care are ca efect incetarea
existentei a 2 sau mai multe banci numite banci contopite in rezultatul careia este
constituita o banca noua numita banca succesoare. In cazul contopirii toate
drepturile patrimoniale si obligatiile fiecareia dintre bancile contopite trec la banca
succesoare.
Absorbtia este procesul de reorganizare care ae ca efect incetarea existentei
unei sau mai multor banci numite banci absorbite si trecerea drepturilor si
obligatiilor acestora la o banca absorbanta care devine succesor de drepturi si
obligatii ale bancii/lor absrbite.
Orice contopire sau absorbtie poate avea loc doar cu acordul preliminar al
BNM, aceasta poate aproba numai daca nu va fi admis riscul excesiv in sistemul
financiar, iar absorbtia sau contopirea va contribui la promovarea unui sector
financiar puternic si competitiv. De asemenea cind BNM decide va fi necesar de a se
conforma prevederilor art. 27 legii intitutiilor financiare.
Pentru a primi acordul BNM bancile prezinta urmatoarele documente: o cerere
comuna din partea organelor de administrare a bancilor privind obtinerea acordului
preliminar pentru contopirea sau absorbtia bancilor depusa cu cel putin 30 de zile
inainte de convocarea adunarii generale, argumentarea economica in baza careia se
organizeaza contopirea/absorbtia bancilor, planul operational privind etapele
procesului de contopire sau absorbtie, proiectul business planului a bancii
succesoare pentru urmatorii 3 ani, informatie cu privire la firma de audit angajata in
procesul de absorbtie sau contopire. BNM poate decide in cazul contopirii acorda
permisiunea, aproba statutul bancii succesoare, retrage licentele bancilor contopite
si acorda licenta bancii succesoare, inregistreaza banca succesoare in registrul
central al bancilor si exclude bancile contopite. In cazul absorbtiei BNM acorda
permisiunea, aproba modificarile la statut, retrage licenta de desfasurare a
activitatii financiare bancilor absorbite si exclude din registrul central al bacilor
bancile absorbite.
La eliberarea permisiunii contopirii sau absorbtiei BNM va tine cont de urmatoarele
imprejurari: limitele pozitiei dominante pe piata financiara in primul rind se va
atrage atentia si riscul dependent de sistem.

BNM poate respinge cererea privind aprobarea procesului de absorbtie sau

contopire in urmatoarele cazuri: nu se respecta limitele pozitiei dominante pe piata
bancara, BNM nu e satisfacuta de rezultatul evaluarii viitoarei activitati a bancii
bazate pe riscul dependent de sistem, nu toate drepturile patrimoniale si obligatiile
bancilor
contopite/absorbite
trec
la
banca
succesoare,
procesul
de
contopire/absorbtie nu evolueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare, setul de acte nu a fost prezentat in conformitate cu cerintele BNM.

Modul de deschidere a filealelor sucursalelor.

Filiala este subdiviziunea separata juridic dependenta de
desfasoaratoate tipurile de activitati financiare sau unele din ele.

banca

care

Reprezentanta (sucursala) - subdiviziune separata, situata in afara bancii, juridic

dependenta de banca care reprezinta si apara interesele ei.
Oficiul secundar este o subdiviziune structurala interna a filialei bancii sub forma
de agentie sau punct de schimb valutar situata in afara sediului filialei, care nu are
bilant separat si care desfasoara activitati efectuate de banca.
Orice banca poate deschide filiale/reprezentante numai cu aprobarea prealabila a
BNM, iar oficiile secundare pot fi deschise doar dupa notificarea BNM.
Pentru a deschide o filiala banca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-

Sa aiba capital de cel putin 100 mln de gr I

Trebuie sa activeze minimum un an dupa obtinerea licentei din partea

BNM si cel putin odata sa fie supusa controlului complex pe teren de catre
BNM (efectual la sediul bancii)

In perioada ultimelor 6 luni sa respecte limitele indicatorilor de prudenta

conform actelor normative ale BNM

Sa nu fie aplicate din partea BNM sanctiuni si masuri de remediere bancii

care urmeaza sa deschida filiala

Pentru a obtine o aprobare prealabila privind deschiderea unei filiale/reprezentante

se prezinta urmatoarele acte BNM: cererea, extras din procesul verbal al sedintei
organului de conducere la care a fost luata decizia privind deschiderea filialei sau
reprezentatei, regulamentele filialei/reprezentantei, argumentarea economica
privind deschiderea filialei, sediile, conducatorii care sa corespunda exigentelor
stabilite de BNM, copia de pe actele care confirma dreptul de proprietate sau
locatiune unde se va afla sediul filialei sau reprezentantei.
Aprobarea prealabila a BNM e valabila timp de 6 luni.

Inchiderea filialei/reprezentantei/oficiului secundar trebuie notificata bancii in cel

mult 10 zile bancare catre BNM de la data luarii deciziei.

III.
Casele de amanet - sunt institutiile de creditare care ofera populatiei posibilitatea
de a-si pastra bunurile de uz personal sau casnic precum si de a primi imprumuturi
cu amanetarea acestor bunuri. Capitalul statutar este egal cu o suma echivalenta a
25 mii $ pentru localitatile municipale si 15 mii $ pentru oentru localitatile rurale.
Capitalul statutar se formeaza din mijloace banesti si bunuri imobiliare, totusi fiind
stabilit ca cota bunurilor imobiliare nu va depasi 25% din capitalul statutar.
Lobardul poate practica doar urmatoarele genuri de activitate:
-Pastrarea obiectelor de uz personau sau casnic care apartin pesoanelor fizice
cu drept de proprietate privata
-Acordarea imprumuturilor cu amanetarea obiectelor mentionate
Clienti ai lombardului pot fi cetateni ai RM sau straini.
Nu are dreptul sa primeasca la pastrare sau ca amanet valuta straina, hirtiile
de valoare, bunurile imobiliare, obiectele de anticariat sau alte obiecte vechi,
monede din metale pretioase, mijloace de transport cu exceptia bicicletelor si
motoretelor, obictelecare nu apartin persoanelor fizice cu drept de proprietate
privata, metalele si pietrele pretioase care constituie materie prima, deseuri sau
alte obiecte de destinatie tehnica sau de productie.
La receptia de catre lombard in pastrare plata se percepe anticipat pentru toata
perioada de pastrare.

Persoana juridica rezidenta care doreste sa obtina autorizatia pentru

deschiderea contului in strainatate pe numele reprezentantei sale suplimentar la
documentele sus mentionate va prezenta devizul anual de cheltuieli pentru
intretinerea reprezentantei in strainatate legalizat prin semnatura administratorului,
contabilului sef si cu stampila persoanei juridice rezidente; regulamentul
reprezentantei deschise in strainatate a persoanei juridice rezidente.
Persoana fizica rezidenta care practica un anumit gen de activitate si care
intentioneaza sa obtina autorizatia BNM pentru deschiderea unui cont in strainatate

va prezenta urmatoarele documente: demersul privind eliberarea autorizatiei, actul

de identitate a persoanei fizice rezidente, certificatul de atribuire a codului fiscal,
documentul care permite practicarea unui anumit gen de activitate de catre
persoana fizica rezidenta (patenta, licentia de avocat/notar), documentul care
confirma necesitatea deschiderii contului in strainatate, orice alte documente pec
care solicitantul le considera necesar de prezentat pentru obtinerea autorizatiei de
la BNM.
Banca din RM care intentioneaza sa obtina autorizatia pentru deschiderea contului
in strainatate pe numele sau prezinta BNM urmatoarele acte: demersul privind
eliberarea autorizatiei, proiectul acordului incheiat cu banca din strainatate,
confirmarea in scris prin care banca din RM confirma faptul efectuarii examinarii
bancii din strainatate privind existenta prezentei ei fizice si efectuarea
supravegherei bancare a acesteia de catre autoritatea competenta din tara
respectiva mentionindu-se denumirea si adresa autoritatii de supraveghere din tara
respectiva, orice alte documente considerate de banca necesare de a fi prezentate
BNM.
Banca din RM care intentioneaza sa deschida un cont in strainatate in MDL sau
valuta straina pe numele reprezentantei sale aflate in strainatate suplimentar la
actele mentionate anterior urmeaza sa prezinte: devizul anual de cheltuieli pentru
intretinerea reprezentantei in strainatate, regulamentul privind activitatea
reprezentantei deschise in strainatate.
BNM decide referitor la eliberarea autorizatiei sau la refuzul eliberarii autorizatiei
deschiderii contului in strainatate in termen de 15 zile lucratoare din momentul
depunerii demersului si pachetului de documente la BNM. La adoptarea deciziei
privind eliberarea/refuzul autorizatiei de deschidere a contului in strainatate BNM va
tine cont in principal de urmatoarele chestiuni: obiectivul fundamental al BNM,
specificul realizarii operatiunilor concrete prin conturile deschise in strainatate si
imposibilitatea efectuarii operatiunilor preconizate prin intermediul bancilor din RM.
BNM poate refuza eliberarea autorizatiei privind deschiderea contului in strainatate
din urmatoarele motive: prezentarea incompleta a pachetului de documente stabilit
de BNM, documentele prezentate de catre rezident spre examinare nu corespund
cerintelor BNM, este aplicarea de catre BNM catre banca solicitanta din RM a
masurilor de remediere orivind deschiderea de catre banca a conturilor in alte
institutii, din informatia cuprinsa in actele prezentate este incompleta sau
contradictorie.
Autoriarea deschiderii contului in strainatate se face prin eliberarea de catre BNM a
autorizatiei respective care poate fi eliberata pentru un termen determinat sau
nedeterminat.
Rezidentul care a primit autorizatia de deschidere a contului este obligat sa
deschida acest cont intr-un termen de cel mult 8 zile din data primirii autorizatii.

Rezidentii care au obtinut autorizatia sunt obligati sa prezinte BNM lunar, cel tirziu
pina la data de 20 a lunii urmatoare, dupa luna gestionara raportul privind contul in
strainatate conform formularului stabilit de BNM.
Conturile in strainatate se inchid in urmatoarele situatii au fost atinse scopurile
pentru care aceste conturi au fost deschise, a expirat termenul stabilit in autorizatie
de catre BNM, iar solicitantul su s-a adresat cu o solicitare de prelungire a
termenului conform preocedurilor stabilite de BNM.
Un alt caz de inchidere a conturilor este daca: in autorizatia BNM nu e stabilit
termenul de valabilitate a autorizatiei la inchiderea reprezentantei in strainatate
urmeaza a fi inchise si coturile din strainatate ale acestei reprezentantei.
Alt temei pina la expirarea termenului e validitate a autorizatiei BNM rezidentul
poate inchide contul din proprie initiativa. Odata cu inchiderea contului in
strainatate la BNM se va prezenta originalul autorizatiei de deschidere a contului in
strainatate.
Drept temei de retragere a autorizatiei de catre BNM: depistarea unor date
neautentice in documentele prezentate pentru obtinerea autorizatiei; incalcarile
sistematice mai mult de 2 ori ale termenelor de prezentare a rapoartelor;
neinlaturarea in termenul stabilit a cerintelor prevazute in avertismentul BNM;
motivele care au servit ca baza pentru deschidere si-a pierdut actualitatea;
dizolvarea persoanei juridice si in alte cazuri. Autorizatia isi pierde valabilitatea din
data mentionata.

Tema: Notiuni bancare active

I. Notiunea si caracteristica generala a creditului
II. Clasificarea creditelor bancare
III.Contractul de credit bancar
IV.Modalitatile de garantare a creditelor bancare

I.
Potrivit legii institutiilor financiare creditul este orice angajament de a acorda
bani cu imprumut cu conditia rambursarii lor, a platii dobinzii si altor plati aferente,
precum si orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei, orice garantie

emisa, precum si orice angajament de a achizitiona o creanta sau alte drepturi de a

efectua o plata.
Exista ai multe categorii de credit: bancar, comercial sau imprumutul civil.
Particularitatile creditarii bancare rezida in urmatoarele aspecte:
- Sursele diferite ale mijloacelor din care se acorda creditul,
- banca da cu imprumut banii straini dar nu proprii, depozitele sunt principala
sursa de acordare a creditelor
- caracterul public al relatiilor legate de creditarea bancara deoarece banca
imprumuta banii straini este necesara protejarea deponentilor sai de la riscul
gestiunii proaste de catre banci a mijloacelor atrase ca depozite, de aici apare
si necesitatea normelor de prudenta bancara, supunerea bancilor unui control
riguros din partea BNM, supravegherea de catre BNM a activitatii bancilor,
prezentarea rapoartelor si altele
- activitatea de creditare este pentru banci o activitate de economica
desfasurata cu titlu profesionist aducindu-i partea de baza a beneficiului
- creditarea e cu titlu oneros
Termenul de acordare a creditului, modalitatea de acordare si complexitatea actelor
solicitate depinde de suma creditului. In fiecare banca exista autoritatea de
creditare imputernicita cu dreptul de a adopta decizii referitoare la acordarea
creditelor. Aceasta autoritate este comitetul de creditare a bancii, iar in unele
situatii in dependenta de suma creditului acordarea acestuia poate fi adoptata prin
decizia consiliului bancii. Suma maxima a unui credit care poate fi acordata fara
aprobarea comitetului de credit la nivel de filiala este determinata in prevederile
politicii generale de creditare a bancii. Inainte de acordarea creditului solicitantul
prezinta la banca toate actele solicitate de aceasta (persoanele juridice bilantul
contabil pentru ultima perioada de activitate, acte cu privire la dreptul de
proprietate ce tin de bunurile gajate sau ipotecate). Reprezentantul bancii va
purcede la efectuarea evaluarii bunurilor care e cu mult mai mica din pretul de
piata.
Evaluarea credibilitatii solicitantului creditului care cuprinde evaluarea capacitatii de
rambursare a creditului si dobinzilor aferente, aprecierea gajului si a altor forme de
asigurare a creditului si stabilirea limitelor de utilizare a acestor bunuri, banca poate
impune conservarea bunurilor depuse drept garantie pentru rambursarea garantiilor
sau impune asigurarea bunurilor la o companie de asigurari desemnata de catre
banca cu posibilitatea acordarii acestui bun. Creditul se acorda pentru un scop
determinat prevazul in contractul de credit, iar debitorul se obliga sa utilizeze
mijloacele financiare doar in aceste scopuri, iar in cazul in care debitorul nu
respecta aceasta cerinta banca este in drept sa ceara rambursarea creditului inainte

de termen. La examinarea cererii de acordare a creditului banca ia in considerare si

suma creditelor primite anterior de persoana data in banca respectiva si care n-au
ajuns la scadenta pentru a fi respectate sdantartele de calitate si prudentiale
aplicabile creditelor acordate de catre banca.
Concomitent cu determinarea bonitatii se analizeaza credibilitatea solicitantului de
credit in functie de anumite criterii nefinanciare si anume: calitatea
conducerii(participarea la capitalul social, moralitatea, experienta si alte calitati),
calitatea activitatii si domeniul in care se exercita, piata pe care activeaza
solicitantul creditului si tendinta acestei piete, strategia si sansele de utilizare ale
acesteia.
Finalitatea economica a creditului conduce la necesitatea mentionarii in contract a
destinatiei creditului. Aceasta mentiune confera dreptul bancii de a controla
utilizarea fondurilor in concordanta cu destinatia prevazuta in contract si dreptul de
a rezilia contractul in cazul deturnarii fondurilor de la aceasta destinatie si cu
obligatia pentru client de a rambursa imediat creditul. Creditul trebuie sa aiba un
cuantul suficient pentru realizarea obiectivului sau economic, iar in caz contrar si in
absentaprevederii altor surse de finantare esecul economic este inevitabil. Creditul
trebuie sa fie adaptat nu numai necesitatilor actuale dar si perspectivele de
adaptare ale creditului. In practica de creditare a bancilor exista reglementari
referitoare la acordarea creditelor persoanelor afiliate bancii si angajatilor bancii;
numai dupa examinarea riguroasa a solicitantului si actelor prezentate banca decide
referitor la acordarea creditului, iar creditul se acorda dupa incheierea contractului
de credit. Contractul de credit e insotit dupa caz de un contract de gaj sau ipoteca,
iar de regula banii acordati clientului se acorda dupa incheierea acestor contracte.
Comision pentru eliberarea creditului care se percepe chiar in momentul eliberarii,
acesta fiind de obicei un procent din credit. De asemenea avem comision de
gestiune, de risc valutar care influenteaza dobinda (in cazul in care creditul e
acordat in valuta iar debitorul intoarce in lei); comision de rambursare anticipata;
comision.

Clasificarea creditelor
In functie de natura garantiilor rambursarii:
-

credite in alb asigurate prin garantii personale (fidejusiunea sau garantia)

creditele cu garantii reale (ipoteca, gaj)

in functie de durata:
-

pe termen scurt acordate pe un termen de pina la un an

pe termen mediu de pina la 5 ani

pe termen lung- mai mare de 5 ani

in functie de creditor:
-

credite consortiale acordate de un grup de banci

credite acordate de catre o singura banca

acordate de BNM celorlalte banci

dupa continutul creditului:

-

in fonduri banesti

credite prin semnatura

dupa destinatia fondurilor:

-

pentru furnizori de finantare a productiei

pentru cumparatori

legate de o operatiune determinata

pentru acoperirea necesitatilor personale

in functie de destinatarul creditului:

-

acordate bancilor comerciale

persoanelor juridice altele decit bancile

acordate persoanelor fizice (de consum pentru necesitati

personale cu/fara gaj de folosinta indelungata, de vacanta,
pentru studii, pentru efectuarea unor tratamente medicale,
ipotecare)

in functie de moneda acordata:

-

acordate in MDL

acordate in valuta straina

in functie de riscul de nerambursare:

-

de categoria A/standart acele credite in care performantele

financiare ale debitorului sunt foarte bune si permit achitarea la
scadenta a ratelor plus dobinda si daca se prefigureaza
mentinerea si in continuare a performantelor financiare la un
nivel ridicat

de categoria B/in observatie credite la care performantele

financiare ale debotorului sunt bune sau foarte bune dar nu pot
mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata

de categoria C/substandart creditele la care performantele

financiare ale debitorului sunt satisfacatoare dar au o evidenta
tendinta de inrautatire

categoria D/indoielnic credite la care performanta financiara a

debitorului este scazuta si cu o evidenta ciclicitate la intervale
scurte de timp.

Categoria
E/in pierdere credite la care performantele
financiare ale debitorului arata pierderi si exista perspective
clare ca nu pot fi incasate la scadenta nici ratele nici dobinzile

Dupa modalitatea acordarii exista:

-

Creditul prin scontul cambiei sau biletului la ordin care

serealizeaza prin girul efectului de comert in favoarea bancii
care crediteaza imediat sau termenul convenit contul curent al
girantului cu o suma inferioara celei inscrise pe cambie sau pe
biletul la ordin,diferenta reprezinta rata scontului si este
constituita din dobinda corespunzatoare sumei si timpului ramas
pina la scadenta cambiei + comisionul bancii. In mod uzual
bancile sconteaza cambii care indeplinesc toate conditiile legale
de forma si accepta girul de scont numai din partea girantilor
clienti statornici numai pentru cambii acceptate de trust si
numai daca scadenta e mai mica de un an.

Creditele de factoring desemneaza operatiunea prin care un

client numit aderent/furnizor transmite creantele sale unui factor
care in schimbul unei remuneratii numite agio se obliga sa le
incaseze platindu-i acste creante, fie la scadenta, fie la scadenta
fie anticipat; in ambele cazuri factorul isi asuma riscul de
neplata. In practica bancara pe linga plata la prezentarea
facturilor si plata la scadenta exista si o situatie intermediara si
anume la prezentare factorul adica banca plateste o parte din
valoarea facturilor cu titlu de avans, iar diferenta la o alta data
convenita cu aderentul. Creditele de factoring in valuta au ca
obiect creantele comerciale in valuta constatate prin livrari de
marfuri la export sau pentru executari de lucrari, ori prestari de
servicii in valuta cu scadenta pina la 180 zile. In acest caz
facturile sunt insotite de contractele incheiate intre aderenti si
debitori in care sunt stipulate inter-alia modalitatile de plata
declaratia de transmitere a creantelor si chitanta subrogatorie.

Creditele de forfetare in valuta care serealizeaza prin

cumpararea de catre banca a unor creante comerciale in valuta
pretul fiind determinat sub forma unei taxe de forfetare. Taxa de
forfetare cuvenita bancii se calculeaza in raport de valoarea
creantei cedate, de dobinda perceputa de banca la creditele in
valuta respectiva si de numarul zilelor ramase pina la scadenta
titlurilor de credit acceptate la forfetare + o marja globala de
risc la care se poate adauga comisionul de omisiune si optiune
de angajament.
Oferta de forfetare se exprima in 3 variante: oferta fara obligo in
care cedentul solicita bancii comunicarea costului forfetarii la un
moment dat sau intr-un interval de timp determinat fara
obligatia bancii cesionare de a mentine cota procentula indicata
daca se realizeaza forfetarea, iar daca nu se realizeaza cedentul
nu are obligatia platii comisionului; optiunea ferma in care
cedentul solicita bancii o optiune ferma de forfetare, iar banca ii
comunica acestuia conditiile certe de forfetare pe care e
obligata sa le mentina intr-un interval de timp mentionat, in
acest caz banca percepe un comision de optiune care nu se
restituie solicitantuui daca renunta la forfetare, primele 2
variante se refera la perioada anterioara dobindirii de catre
cedent a titlurilor de credit emise de partenerul sau straint, iar a
3 se aplica in cazul dobindirii titlurilor de credit numita oferta
ferma in cazul careia banca cesionara exprima irevcabil
conditiile de forfetare ca raspuns la solicitarea cedentului.
Titlurile de credit acceptate la forfetare sunt avalizate de catre o
banca straina agreata de banca cesionara sau sunt insotite de o
scrisoare de garantie din partea unei asemenea bancii.

Creditele prin semnatura scrisorile de garantie bancara in MDL

sau valuta. Aceasta consta in asumarea de catre o banca a
angajamentului de a plati o suma determinata in considerarea
unui contract principal si in vederea executarii acestuia dar
aceasta obligatie de plata este privita ca independenta de acel
contract in sensul ca creditorului nu-i vor fi opozabile exceptiile
bazate pe clauzele contractului. La cererea clientului bancii care
este furnizor de bunuri sau servicii banca se angajeaza fata de
partenerul contractual al solicitantului denumit beneficiar sa
achite sumele cuvenite daca vor fi pretinse fara a discuta
contractul principal dintre client si beneficiar. Banca garnta
trebuie sa achite fara sa discute dar nu si fara sa verifice
indeplinirea conditiilor stipulate in documente, conditiile de
validitate, cuantumul sau alte aspecte. Beneficiarul se

prevaleaza da garantie cerind plata, iar banca plateste si apoi

actioneaza in regres impotriva clientului. Scrisoare de garantie
bancara se poate raporta la mai multe obligatii ale clientului
care o solicita (restituirea a contului incasat, plata unor taxe
vamale, restituirea unui credit sau oricare alte obligatii).
Scrisoarea de garantie bancara se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente este o garantie prin semnatura fara
deblocare de fonduri, banca va plati numai daca si numai cind
beneficiarul o va cere si apoi va actiona in regres cotra clientului
garantat; se bazeaza pe un contract principal si deseori este
completata cu o contra garantie in favarea bancii semnatare; o
garantie autonota spre deosebire de cautiune, banca nu se
obliga sa plateasca o datorie a clientului garantat dar, propria
sa obligatie, de aceea banca nu poate invoca exceptiile ce
apartin clientului si va plati daca sunt intrunite conditiile
prevazute in scrisoarea de garantie si daca nu sunt prezente
frauda sau abuzul vadit. Premisele contractuale ale scrisorii de
garantie bancara sunt urmatoarele: contractul principal intre
benedificarul principal si clientul bancii prin care acesta din
urma se obliga sa furnizeze beneficiarului o scrisoare de
garantie bancara in conditiile dterminate; contractul intre banca
si clientul ei care reprezinta un credit prin semnatura remunerat
cu un comision. Banca pretinde uzual clientului solicitant
constituirea unor garantii ale eventualului regres, exceptiile care
pot fi invocate de banca garanta sunt cele rezultate din
scrisoarea de garantie care pot fi: dolul beneficiarului,
neindeplinirea conditiilor prevazute in scrisoarea de garantie,
frauda si abuzul vadit, sau expirarea duratei de valabilitate a
garantiei. La expirarea termenului pentru care a fost emisa
garantia isi inceteaza efectele.

CONTRACTUL DE CREDIT BANCAR

Contractul de credit bancar este acordul scris, incheiat intre o banca numita
creditor si o alta persoana fizica sau juridica numita debitor in baza caruia,
creditorul se obliga sa puna la dispozitia debitorului, o suma de bani numita credit,
iar debitorul se obliga sa restituie la scadenta sum primita, sa plateasca dobinda si
comisioanele aferente creditului.
Contractul de credit bancar are urmatoarele caractere juridice: sinalagmatic,
consensual, oneros, comutativ si este un contract de adeziune.
Contractul de credit bacar contine de regula urmatoarele clauze:

Clauza la identificarea partilor contractante

Cuantumul creditului si moneda in care se acorda

Destinatia creditului

Contul prin care se acorda creditul

Data la care se acorda

Termenul de rambursare

Transele si data eliberarii acestora (daca se deshide o linie de credit)

Ratele de rambursare si scadenta fiecarei rate

Dobinda

Garantiile rambursarii creditului

Asigurarea bunurilor gajate sau ipotecate

Contul de disponibilitati al debitorului prin care se ramburseaza creditul si

se platesc dobinzile

Acceptarea tacita de catre debitor a noilor grafice de rambursare

comunicate de catre banca (aceasta prevede o anumita situatie concreta)

Dobinzile penalizatoare pentru intirzierea rambursarii creditului si a platii

dobinzilor

Raspunderea partilor

Solutionarea litigiilor care s-ar naste intre parti in legatura cu executarea

contractului

Data intrarii in vigoare a contractului

Data si locul incheierii contractului si semnaturile partilor

Debitorul are urmatoarele obligatii:

- De a respecta destinatia pentru care s-a acordat creditul si termenul de
utilizare
- De a prezenta bancii spre verificare documentele privind garantiile constituite
si bunurile care constituie obiectul acestora
- De a restitui creditul si de a plati dobinzile in termenele stipulate in graficul de
rambursare, de a plati comisioanele prevazute in contract

- De a nu instraina si de a nu greva cu noi sarcini bunurile gajate sau ipotecate

si de a asigura conservarea acestora
- De a asigura bunurile constituite ca garantii si de a cesiona in favoarea bancii
drepturile care decurg din aceste contracte
- De a informa banca intr-un termen stabilit despre producerea
evenimente neprevazute care-l impiedica sa-si execute obligatiile

unor

Debitorul are dreptul de a primit creditul prevazut in contract in termenul si

cuantumul prevazut.
Banca e obligata:
-

Sa acorde creditul in cuantumul, moneda si termenul stabilit in contract

Sa pastreze confidentialitatea asupra informatiei despre creditor sau despre

activitatea acestuia care rezulta din contractul de credit

Drepturile bancii:
-

Sa primeasca plata lunar a creditului si dobinzii precum si a comisioanelor

aferente dobinzii

Sa reduca sau sa anuleze creditul acordat dupa preaviz daca debitorul a

furnizat bancii date nereale pentru obtinerea acelui credit

Sa verifice respectarea conditiilor in care s-a acordat creditul si a mentinerii

garantiilor pe toata perioada executarii contractului

Sa rezilieze contractul de credit in cazul neexecutarii obligatiei debitorului sau

in cazul in care situatia acestuia nu mai asigura conditiile rambursarii
creditului

Sa recupereze silit datoria debitorului

Sa debiteze conturile debitorului fara acordul acestuia cu sumele care

reprezinta obligatiile exigibile ale acestuia fata de banca si care decurg din
contractul de credit

In cazul neexecutarii de catre debitor la scadenta a obligatiei de restituire a

creditului precum si a obligatiilor de plata a dobinzii si a altor sume aferente acesta
va plati penalitati de intirziere in modul si in marimea prevazule de contract. In
cazul in care se ramburseaza anticipat creditul debitorul plateste o penalitate.

Garantiile sunt mijloacele juridice care confera creditorilor titulari fie

prioritatea fata de ceilalti creditori cu privire la urmarirea silita a unui bun

determinat din averea debitorului, fie posibilitatea de a urmari silit o alta persoana
care sa ingajat impreuna cu debitorul. Functia esentiala a garantiilor este de a
atenua sau a elimina riscul pierderii care decurge pentru creditor din insolvabilitatea
debitorului.
Clasificarea fundamentala a garantiilor este cea care distinge garantiile
personale de garantiile reale. Astfel ca garantii personale avem garantia si
fidejusiunea, iar din cee reale gajul si ipoteca.

Tema: Modalitatile de plata internationale

I. Acreditivul documentar
II. Incasolul documentar
III.Cambia
IV.Biletul la ordin
V. Cecul
VI.

Ordin de plata

VII.

Clearing-ul

I.
Regulile si uzantele uniforme publicatia 600 a CICP intrate in vigoare din 2007
Conform regulelor si uzantelor acreditivul documentar este modalitatea de
plata prin care o banca denumita banca emitenta actionind la cererea si dupa
instructiunile unui client numit ordonatorul acreditivului urmeaza:
a) Sa efectueze o plata catre un tert numit beneficiar sau la ordinul acestuia si sa
plateasca sau sa accepte cambii trase de beneficiar sau sa imputerniceasca o
alta banca sa efectueze o asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca
astfel de cambii
b)
c) Sa imputerniceasca o alta banca sa negocieze asemenea cambii in schimbul
documentelor stipulate cu conditia ca termenii acreditivului sa fie respectati
Acreditivul prezinta urmatoarele caracteristici:

1. Formalizmul sau caracterul documentar in sensul ca exportatorul poate

pretinde plata doar pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor
impuse de acreditiv
2. Independenta fata de relatia contractuala de baza in sensul ca obligatiile
asumate de parti chiar daca au drept temei un contract comercial sunt
autonome fata de acesta, iar intinderea lor e cea precizata in acreditiv
3. Fermitatea angajamentului bancar, deoarece banca se obliga sa efectueze
plata in conformitate cu instructiunile acreditivului, iar angajamentul sau
ramine ferm pina cind eventual primeste alte instructiuni decit cele initiale
4. Siguranta, deoarece asigura protejarea intereselor tuturor partilor implicate;
astfel exportatorul are siguranta ca in conditiile respectarii obligatiilor inscrise
in acreditiv va incasa contravaloarea marfii. Importatorul este asigurat ca
plata marfii se va efetua, doar dupa ce documentele prezentate in acreditiv
vor fi depuse la banca platitoare, iar banca emitenta este protejata prin gajul
asupra documentelor de livrare
5. La derularea acreditivului participa 4 parti si anume: importatorul care este
ordonatorul acreditivului si care solicita bancii sale deschiderea acreditivului
bancar; banca importatorului(banca emitenta) care la solicitarea
importatorului
isi
asuma
angajamentul
de
plata;
beneficiarul
acreditivului(exportatorul) in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si
care prezinta la banca setul de documente prevazut in acreditiv in scopul
incasarii contravalorii marfurilor livrate; banca exportatorului(banca
notificatoare/platitoare/negociatoare) care il deserveste pe beneficiarul
acreditivului
Derularea platii prin acreditivul bancar implica parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Incheierea unui contract de vinzare cumparare internationala in care sa fie
inserata clauza referitoare la modalitatea de plata prin acreditiv documentar
2. Importatorul da ordin bancii sale in privinta deschiderii acreditivului.
Acreditivul se deschide pe baza disponibilului pe care ordonatorul in are in
contul sau sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in acest scop
3. Deschiderea acreditivului de catre banca emitenta si notificarea bancii
exportatorului
4. Banca exportatorului notifica exportatorul cu privire la deschiderea
acreditivului si ii expediaza originalul sau copia acreditivului o alta copie se
transmite importatorului

5. Confirmarea de catre exportator a concordantei datelor din acreditiv cu

clauzele din contractul incheiat precum si alte clauze indicate de ordonatorul
acreditivului, dar care nu contravin prevederilor contractului
6. Livrarea marfurilor conform conditiilor contractului de vinzare-cumparare
incheiat si a clauzelor din acreditiv
7. Remiterea de catre exportator la banca a documentelor care confirma
expedierea marfurilor. Sunt prezentate documentele indicate in mod expres in
acreditiv in numarul de exemplare solicitat
8. Plata contravalorii marfurilor pe baza documentelor in cazul in care acreditivul
e domiciliat in tara exportatorului
9. Banca exportatorului remite documentele bancii importatorului debitind-o in
valuta prevazuta in acreditiv
10.Banca importatorului verifica daca documentele primite corespund conditiilor
din acreditiv si daca documentele sunt in concordanta cu documentele
acreditivului efectueaza plata creditind banca exportatorului
11.Banca importatorului transmite documentele importatorului care pe baza lor
va intra in posesia marfii
Exista mai multe categorii de acreditive clasificate dupa urmatoarele criterii:
1. Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar distingem:
a) Acreditive revocabile poate fi modificat/anulat de catre banca emitenta
in orice moment fara o avizare prealabila a beneficiarului
b) Acreditive irevocabile reprezinta un angajament ferm al bancii emitente
cu conditia ca documentele stipulate sa fie prezentate bancii emitente sau
bancii desemnate si sa fie conforme cu termenele si conditiile acreditivului
2. Din punct de vedere al confirmarii acreditivelor irevocabile exista:
a) Confirmate care beneficiaza de garantia unei banci terte ca plata va fi
efectuata
b) Neconfirmate
3. Din punct de vedere:
a) Acreditiv documentar cu plata la vedere care se plateste imediat
beneficiarului odata cu orezentarea documentelor in conformitate cu
conditiile din acreditiv

b) Acreditivul documentar cu plata diferata in care plata nu se efectueaza in

momentul prezentarii documentelor la banca de catre beneficiar, dar la o
data ulterioara mentionata in acreditiv
c) Acreditivul documentar cu plata prin acceptare care este utilizat in cazul
unui export de credit. In acest caz beneficiarul va prezenta bacii
notificatoare documentele de expeditie impreuna cu o cambie trasa
asupra bancii. Banca notificatoare transmite bancii emitente documentele
si cambia care dupa ce verifica documentele accepta cambia. Banca
notificatoare remite beneficiarului cambia acceptata de catre banca
emitenta
d) Acreditivul documentar cu plata prin negociere in baza caruia exportatorul
prezinta bancii documentele insotite de cambii trase asupra importatorului
sau bancii emitente sau altei persoane mentionate in acreditiv. Banca
negociatoare achita cambiile si impreuna cu documentele le remite bancii
emitente de unde isi recupereaza banii. Operatiunea de negociere consta
in cumpararea cambiilor spre a fi vindute bancii emitente de fapt are loc
scontarea cambiilor (acordarea creditelor prin scontare).
4. Din punct de vedere
a) Acreditiv domiciliat in tara importatorului
b) Acreditiv domiciliat in tara exportatorului
c) Acreditiv domiciliat in tara terta
5. Din punct de vedere al clauzelor continute:
a) Acreditiv transferabil in baza acestuia beneficiarul poate cere bancii
platitoare sa permita utilizarea acreditivului in totalitate sau partial de
catre unul sau mai multi terti. Acesta se utilizeaza atunci cind furnizorul
marfurilor nu incheie contract direct cu cumparatorii finali astfel
intermediarul va cere cumparatorului sa deschida un acreditiv
documentar irevocabil, transferabil si platibil la banca sa. Banca
intermediarului apoi va transfera acreditivul la banca furnizorului. Ca un
acreditiv sa fie transferabil trebuie sa fie mentionat insusi in acreditiv
b) Acreditiv clauza rosie contine o clauza speciala scrisa initial cu cerneala
rosie prin care se autorizeaza banca platitoare sau cea confirmatoare sa
efectueze un avans de fonduri catre beneficiari inainte de expedierea
marfurilor. O omadilitate de finantare a exportatorului de catre importator
pentru care importatorul poate solicita o garantie din partea beneficiarului
pina la livrarea marfii si depunerea documentelor respective

c) Acreditiv REVOLVING este deschis pentru o anumita valoare sau transa

urmind ca banca sa-l reincarce automat pentru o noua transa cu
respectarea conditiei ca totalul sumelor reinoite sa se incadreze in
valoarea globala a acreditivului.
Din punct de vedere al utilizarii combinate a acreditivelor
-

back-to-back doua acreditive complet separate, cel de al doilea

acreditiv se plateste din primul acreditiv. Primul acreditiv
servese si drept garantie pentru cel de al doilea acreditiv. De
multe ori vinzatorul fiind intermediar trebuie sa cumpere
marfurile de la producator si sa efectuee plata catre acesta,
situatie in care poate recurge la acreditivele back-to-back. Astfel
dupa deschiderea creditivului de catre cumparator in favoarea
vinzatorului intermediar acesta ordona bancii confirmatoare a
primului acreditiv sa deschida un alt acreditiv in favoarea unui
beneficiar secundar care este proprietarul marfurilor vindute
prin intermediere oferindu-i drept garantie primul acreditiv in
care el este beneficiar

reciproce sau de compensatie se practica in cazul

compensatiilor intre partenerii contractuali care isi deschid
reciproc cite un acreditiv. Fiecare fiind ordonatori si beneficiar
avind dubla calitate de exportator si importator al operatiunii
convenite/contractului incheiat intre ei.

Cesionat beneficiarul face o declaratie de cesiune din suma

pentru unul sau mai multi beneficiari terti

II.
Incasolul reprezinta tratarea de catre banci in conformitate cu instructiunile
primite a documentelor financiare si/sau comerciale pentru a obtine acceptarea
si/sau plata pentru a remite documentele comerciale contra acceptare sau dupa caz
contraplata si pentru a remite documentele in alte conditii. Incasolul documentar
consta in ordinul pe care il da exportatorul bancii sale de a incasa contravaloarea
unei tranzactii comerciale si de a o vira in contul sau, iar pentru aceasta el depune
la banca sa documentele care atesta executarea obligatiilor sale contractuale.
Incasolul ca modalitate de plata este mai ieftina si mai simpla dar nu prezinta
aceleasi garantii.
La derularea incasolului documentar sunt implicate urmatoarele parti:
vinzatorul
sau exportatorul numit si tragator, banca remitenta adica banca
exportatorului careia exportatorul i-a incredintat operatia de incasare, banca
colectoare care de regula e banca importatorului adica banca implicata in procesul
de incasare, cumparatorul sau importatorul numit si tras.

In practica bancara sunt utilizate mai multe tipuri de incasoluri documentare

care se deosebesc intre ele in functie de gradul de incredere intre parteneri. Astfel
sunt utilizate urmatoarele categorii:
1. Documentele contraplata care reprezinta tipul de incasol prin care
documentele vor fi eliberate numai dupa efectuarea platii care poate fi la
prima prezentare (la 48 de ore), la vedere (4-5 zile) sau la sosirea marfurilor.
2. Documentele contra angajament reprezinta incasolul prin care documentele
vor fi eliberate contra unui angajament de plata scris emis de catre importator
sau de banca acestuia
3. Documente contra acceptare in cazul caruia documentele vor fi eliberate
dupa acceptarea de catre importator a unei cambii sau in schimbul emiterii de
catre acesta a unui bilet la ordin
Derularea operatiunilor prin incasolul documentar parcurge urmatoarele etape:
1. Incheierea unui contract de vinzare-cumparare internationala care prevede ca
modalitate de plata incasolul documentar
2. Exportatorul expediaza marfurile in conformitate cu prevederile contractului
de vinzare cumparare si primeste de la caraus un document care confirma
expedierea marfurilor
3. Exportatorul remite bancii sale documentele ce confirma livrarea marfii
insotite de ordinul de incasare prin care da instructiuni bancii privind conditiile
de incasare, numele si adresa trasului, suma care trebuie incasata, scadenta,
precum si detalii referitoare la celelalte documente, comisioane, denumirea
bancii colectoare si alte informatii
4. Banca remitenta la primirea documentelor si a ordinului de incasare cu
semnaturile autorizate din partea exportatorului efectueaza urmatoarele
actiuni: verifica daca documentele primite corespund cu cele mentionate in
ordinul de incasare, controleaza congruenta si integritatea instructiunilor,
precizeaza banca colectoare daca aceasta nu este mentionata in ordinul de
incasare, da instructiuni de rambursare pentru banca colectoare, constata in
cazurile necesare ca documentele sunt andosate
5. Banca colectoare la primirea documentelor si a instructiunilor de incasare de
la banca remitenta are urmatoarele obligatii: sa verifice documentele din
punct de vedere al numarului lor, sa verifice congruenta si integritatea
instructiunilor, sa avizeze banca remitenta despre primirea documentelor, sa
solicite explicatii suplimentare asupra instructiunilor neclare de la banca
remitenta, sa informeze trasul despre conditiile de derulare a incasolului, sa
pastreze documentele in gestiune pina la remunerarea operatiei, daca este

necesar sa stocheze marfurile,

instructiunile bancii remitente

sa

elibere

documentele

6. Importatorul plateste documentele sau accepta cambia

documentele care atesta proprietatea asupra marfurilor

respectind
si

primeste

7. Banca importatorului crediteaza banca exportatorului

8. Banca exportatorului crediteaza contul clientului sau adica a exportatorului.
Instructiunea de incasol documentar trebuie sa contina urmatoarea informatie:
numele sau denumirea emitentului si trasului precum si sediul acestora; este banca
de la care sa primit incasolul si banca prezentatoare suma si valuta incasolului, lista
documentelor anexate si numarul de exemplare pentru fiecare documet; termenele
si conditiile referitoare la modalitatea de obtinere a efectuarii platii si acceptarii;
dobinda cu indicarea ratei, duratei si perioadei de calculare a acesteia; metoda de
plata si forma avizului de plata; instructiunile in caz de neplata, de neacceptare, sau
de neconfirmare cu alte instructiuni.
III.
In RM cambia e reglementata prin legea cambiei din 22 iunie 1993 si Codul
civil art. 1279 al RM . pe plan international cambia e reglementata de conventia cu
privire la legea uniforma asupra cambiei si biletului la ordin si conventia relativa la
dreptul de timbru in materie de cambie si bilet la ordin elaborta la Geneva in iunie
1930.
Cambia este un titlu la ordin, prin care o persoana numita tragator, da ordin
altei persoane numite tras, sa plateasca unei alte persoane numita beneficiar sau la
ordinul acestuia o suma de bani determinata la scadenta si intr-un loc determinat.
Cambia implica participarea a 3 persoane tragatorul, trasul si beneficiarul.
Functiile cambiei sunt urmatoarele:
1. Este instrument de schimb in materie monetara
2. Este instrument de plata
3. Este instrument de credit
Cambia prezinta urmatoarele particularitati:
1. Este titlu de credit la ordin
2. Este titlu de credit complet obligatia cambiala nu necesita alte
documente chiar daca in cambie se face trimitere la ele
3. Obligatiile cambiale sunt abstracte ceea ce inseamna ca existenta
obligatiilor nu depinde de dovedirea unei cauze particulare de emisiune

sau de transfer creditorul transmitind cambia transmite dreptul de a

pretinde suma de bani inscrisa in acest titlu, ci nu dreptul de creanta pe
care l-a avut in baza raportului juridic initial
4. Obligatiile cambiale sunt necoditionate adica nu pot fi supuse unei conditii
sau unei contraprestatii din partea posesorului, daca obligatiile cambiale
ar fi conditionate ar dispare siguranta absoluta de circulatie a cambiei
care constituie scopul ei fundamental
5. Obligatiile cambiale sunt independente si autonome unele in raport cu
altele, astfel eventualele vicii care ar invalida unele din obligatiile
cambiale nu au nici o repercursiune asupra celorlalte in dreptul cambial
negasindu-si aplicare principiul conform careia valabilitatea obligatiei
accesorii este conditioata de valabilitatea obligatiei principale.
6. In toate cazurile au ca obiect plata unei sume de bani
7. Toti obligatii cambiali sunt solidari astfel la scadenta posesorul cambiei
poate cere plata de la oricare dintre persoanele care si-au pus semnatura
pe cambie fara a fi obligat sa respecte vreo ordine in alegerea debotorului
urmarit
8. Obligatiile cambiale sunt cu termen
9. Cambia prezinta pentru creditor avantajul unui regim riguros de urmarire
si realizare a creantei
10.Drepturile cambiale sunt literale adica pot fi exercitate doar in limitele
exprimate scriptic nefiind admise nici un fel de probe in scopul extinderii
sau modificarii. Au forta juridica doar prevederile care trebuiau si au fost
incluse in cambie
Avalul este obligatia cambiala prin care se garanteaza plata cambiei in
intregime sau in parte. Persoana care da avalul adica care garanteaza plata se
numeste avalist, iar cel garantat se numeste avalizat. Avalul nefiind impus de lege
nu constituie o mentiune obligatorie pe cambie. Cambia poate circula astfel si fara
aval. Avalul nu se poate da sub conditie si nu poate aduce schimbari privind
elementele fundamentale ale datoriei garantate si nici nu poate cuprinde clauze
incompatibile cu natura sa. Avalul se poate da atit pentru intreaga suma inscrisa pe
cambie cit doar si pentru o parte din ea. Avalul se da pe cambie sau pe alonja
acesteia si se exprima prin utilizarea unorformule precum: avalizat pentru aval
pentru garantie in ogligatie solidara sau alta mentiune echivalenta urmata de
semnatura avalistului sau a reprezentantului sau. In aval de regula se indica
persoana pentru care s-a dat, daca nu se mentioneaza persoana se considera ca
avalul sa dat pentru tragator. Avalul poate fi dat de un tert sau de catre unul din

semnatarii cambiei inclusiv de trasul care nu a acceptat cambia. Intr-o cambie pot
figura mai multi avalisti pentru un singur avalizat sau pentru mai multi avalizati.
Acceptarea constituie manifestarea de vointa prin care trasul devine obligatul
principal aducind cambiei garantia unei noi obligatii libere si neconditionate.
Deoarece trasul nu participa la emiterea cambiei ordinul de a plati nu-i este opozabil
astfel trasul devine obligat cambial numai in momentul in care accepta ordinul de
plata dat de tragator.
Acceptarea cambiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de forma si
de continut:
1. Acceptarea se face prin inscrierea in cambie a clauzei acceptat sau voi onora
sau alta expresie echivalenta insotita de semnatura trasului
2. Simpla semnatura a trasului pe fata cambiei este considerata ca acceptare
3. Cambia se accepta in conditiile indicate de tragator
4. Acceptarea trebuie sa fie simpla si neconditionata, iar acceptarea care
modifica elementele esentiale ale cambiei se considera refuz de acceptare
Efectele acceptarii cambiei sunt urmatorele:
1. in momentul in care a acceptat ordinul de plata de catre tragator trasul
devine debitor cambial
2. prin acceptare trasul e obligat in mod direct si solidar cu tragatorul, girantii
si avalistii cu disctinctia ca acestia din urma vor fi obligati sa plateasca
numai in cazul refuzului de plata din partea trasului
3. in urma acceptarii trasul este obligat si fata de tragator
Cambia poate fi transmisa prin:
1. simpla tranditiune atunci cind tragatorul transmite cambia beneficiarului
2. prin cesiune in cazul cind in cambie se inscrie clauza nu la ordin si in aceasta
situatie cambia nu mai poate fi transmisa prin gir
3. prin subrogare legala cind plata a fost facuta de un intervenient
4. prin succesiune in cazul in care legal se hotaraste inminarea cambiei
succesorilor beneficiarului ca urmare a fuziunii unor persoane juridice
5. girul cambiei care este mijlocul tipic de circulatie prin care o persoana numita
girant transmite unei alte prsoane numita giratar drepturile consemnate in
cambie. Girul este un ordin de plata care-l da beneficiarul trasului sau
tragatorului de a plati unui nou beneficiar o suma de bani determinata. Pe

calea girului giratarului poate la rindul sau sa transmita sau sa vinda cambia
unui nou girant care devine giratar iar vechiul giratar devine girant. Girul se
scrie de regula pe spatele cambiei sau se poate recurge si la o alonja. Girul
trebuie sa fie simplu si neconditionat si poate fi facut in folosul trasului,
tragatorului sau oricarei alte persoane. Girul are urmatoarele functii: mijlocul
specific de transmitere a cambiei; este o garantie de acceptare si de plata,
asfel girantul isi asuma fata de giratar sau orice alt posesor al cambiei
obligatia de acceptare si de plata in eventualitatea ca trasul nu si-ar indeplini
el singur aceste obligatii; este un mijloc de legitimare a titlurilor drepturilor
cambiale, prin gir giratarul devine titularul drepturilor cambiale, el isi
legitimeaza calitatea de posesor al cambiei prin aceia ca este ultimul posesor
al cambiei printr-un sir neintrerupt de gir. In dependenta de fectele produse
girurile pot fi: plin sau complet care cuprinde ordinul girantului adresat
debitorului principal de a plati unei anumite persoane indicate de girant,
aceasta trebuie sa contina numele giratarului, semnatura si data girarii; in alb
care nu contine numele giratorului dar contine numai semnatura girantului;
girul prin procura/pentru acoperire care confera giratarului dreptul de a incasa
suma prevazuta in cambie la scadenta sau inainte de scadenta in calitate de
reprezentant sau mandatar al girantului; in garantie prin care cambia poate fi
data in garantie pentru asigurarea altei creante pe care giratarul ar avea-o
impotriva girantului: pentru garantarea executarii de rambursare a unui credit
bancar; scontul cambiei este cumpararea de catre banca a cambiei de la
posesor pina la expirarea termenului de plata, banca in cauza opreste taxa
scontului echivalenta cu dobinda calculata procentual din valoarea nominala
de la data scontarii si pina la data scadentei, prin scontarea cambiei banca
devine proprietarea efectelor scontate, de asemenea banca e in drept sa
ceara de la posesorul cambiei evalul sau scontarea cambiei de catre banca
platitorului. Banca care a scontat o cambie poate sa o transmita unei banci
centrale( reescontul). Cambia trebuie sa indeplineasca conditiile de fond
pentru valabilitatea unui act juridic; pentru emiterea cambiei e necesar
existenta unui document sau alt inscris(act autentic scrisoare sau inscris sub
semnatura privata redactat in limba aleasa). Rigurozitatea formei include
mentionarea unor clauze obligatorii sau facultative; mentiunile inserate
trebuie efectuate cu respectarea urmatoarelor 2 reguli principale: regula
certitudinii care prevede ca indicatiile trebuie sa fie certe si coerente fara a
prezenta o anumita ordine si regula suficientei care presupune ca indicatiile
trebuie sa contina toate informatiile necesare. Mentiunile obligatorii sunt
esentiale pentru existenta cambiei acestea fiind: denumirea de cambie care
este exprimata in limba folosita la redactare; mandatul neconditionat d a plati
o suma determinata ordinul de a plati trebuie sa fie pur si simplu fara nici un
fel de conditie sau contraprestatie; ordinul are ca obiect plata unei sume de
bani determinata precizarea sumei se face prin mentionarea cuantumului si
monedei suma fiind mentionata in cifre si litere, in caz de neconcordanta se
tine seama de suma scrisa in litere, daca suma e scrisa de mai multe ori

atunci se tine cont de cifra cea mai mica; numele trasului, persoana platitoare
adica trasul e debitorul principal al cambiei, obligatia trasului de a plati apare
numai in momentul acceptarii cambiei, trasul e desemnat prin indicarea
denumirii sau numelui dupa cum este o persoana fizica sau juridica,
individualizarea trebuie sa fie certa(adresa, datele), in calitate de tras poate
figura si tragatorul; indicarea scadentei CARE E ZIUA in care cambia devine
exigibila, de la data scadentei se produc efectele cambiei, pentru a fi valabila
scadenta trebuie sa fie certa, unica si posibila. Cambia poate fi cu scadenta la
vedere are se plateste la prezentare, cambia cu scadenta la vedere trebuie
prezentata la plata intr-un termen de un an de la data emiterii daca in cambie
nu e mentionata scadenta se considera a fi platitata la vedere; poate fi cu
scadenta de la un anumit termen de la vedere care permite posesorului sa
prezinte cambia trasului atunci cind doreste, exigibilitatea termenului incepe
in ziua acceptarii sau a protestului, termenul poate fi stabilit in zile luni sa ani;
poate fi cu scadenta la un anumit termen de la emitere indicat in cambie,
termenul fiind calculat incepind cu ziua urmatoare datei emiterii, iar obligatia
va fi scadenta in ultima zi a termenului; poate fi scadenta la o zi fixa stabilita
prin indicarea unei date precise fiind precizata ziua, luna anul scadentei. Locul
de plata care este inserat pe fata cambiei sub numele trasului, daca nu se
indica locul de plata se va luata in considerare localitatea mentionata linga
numele trasului. Numele beneficiarului primul posesor legitim al
cambiei/beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia plata trebuie sa
fie efectuata; pot fi emise doar cambii la ordin iar in dreptul anglo-saxon si la
purtator. Pot fi beneficiari una sau mai multe persoane cumulativ/alternativ si
poate fi insasi tragatorul. Data si locul emiterii care de regula se inscrie pe
faza cambiei si revede ziua, luna si anul emiterii; daca nu e mentionat locul
emiterii se considera ca a fost emisa la locul mentionat linga numele
tragatorului, da nu e mentionata data emiterii cambia este nula. In functie de
data emiterii se calculeaza scadenta si se determina capacitatea tragatorului,
locul emiterii cambiei permite stabilirea legii aplicabile conditiilor de forma.
Semnatura tragatorului care trebuie sa fie olograf(de miina) semnatura se
trece sub textul cambiei in partea de jos a acesteia iar elementele numele si
prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice. Cambia mai
poate contine si: clauze exemplificative care explica/interpreteaza obligatiile
cambiale (clauza fara procura) prin care posesorul titlului poate pretinde suma
indicata in temeiul unui drept propriu. Clauzele complementare care
adapteaza si completeaza continutuil cambiei (clauzata privind desemnarea
unui tert domiciliator la care se va face plata; clauza referitoarele la
promisiunea de a plati dobindzi pentru cambiile cu scadenta la vedere sau la
un anumit termen de la vedere indicindu-se nivelul dobinzii. Clauze
suplimentare care servesc ca mijloc de proba pentru raporturile conexe cu titlu
de valoare: clauza dupa aviz prin care trasul e anuntat de tragator sa accepte
sau sa nu plateasca suma trasa inainte de a fi notificat. Clauze derogatorii:
clauza de negarantie pentru acceptare care exonereaza de raspundere

tragatorul pina la scadenta sau clauza fara gir sau netransmisibil prin gir care
limiteaza circulatia cambiei numai la cesiunea de drept comun. Plata cambiei
se face la scadenta si cambia se prezinta pentru plata debitorului principal sau
tertului desemnat sa plateasca pentru el. Persoane obligate sa plateasca
cambia sunt: trasul acceptant, avalistul trasului si trasul neacceptat. Inainte
de a plati debitorul e obligat sa stabileasca identitatea posesorului cambiei si
legitimitatea formala. Plata facuta de tras stinge obligatia cambiala adica
elibereaza pe toti debitorii cambiali. Posesorul cambiei nu e obligat sa
primeasca plata cambiei iainte de scadenta. Persoana platitoare e in drept sa
solicite predarea cambiei, in cazul platii partiale pe cambie se face mentiune
de plata partiala si se elibereaza o entiune de catre beneficiar. Daca la
scadenta cambia nu e prezentata spre plata orice debitor poate transmite
suma mentionata in cambie in depozit unei autoritati competente in scopul
protejarii intereselor obligatiilor cambiale.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent se obliga sa
plateasca la scadenta o suma de bani unei persoane numita beneficiar sau la
ordinul acesteia. In biletul la ordin intervin urmatoarele persoane: emitentul
(importatorul) obligindu-se sa efectueze o plata si beneficiarul care este creditor sau
exportator catre care sau la ordinul caruia urmeaza sa se faca plata. Mentiunile
obligatorii ale biletului la ordin sunt: denumirea de bilet la ordin metionata in insasi
textul inscrisului in limba utilizata la redactarea acestuia; promisiunea
neconditionata de a plati o suma determinata (voi plati, ma oblig sa platesc);
mentionarea scadentei; indicarea locului de plata; numele celui caruia sau la
ordinul caruia trebuie facuta plata; data si locul emiterii biletului la ordin; semnatura
emitentului.
Biletul la ordin fara indicarea scadentei se considera platibil la vedere. Daca nu e
mentionat locul de plata acesta va fi locul emiterii titlului care se considera si locul
domiciliului emitentului. Daca nu se indica locul emiterii biletului la ordin acesta se
considera a fi locul desemnat linga. Acesta se transmite prin gir si poate fi garantat
prin aval, daca avalul nu indica pentru cine a fost dat se considera acordat
emitentului. Plata se face la scadenta de catre emitent. Biletul la ordin platibil la un
anumit termen de la vedere trebuie prezentat pentru viza emitentului in termen de
un an de la data emiterei.

Checkul ste un inscris prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci
numita tras de a plati o suma de bani unei alte persoane numita beneficiar. La
raporturile juridice stabilite prin check participa 3 persoane: tragatorul sau
emitentul checkului care dispune efectuarea unei plati, trasul sau banca adica
banca care primeste ordinul de a plati o suma determinata si beneficiarul care este

purtatorul titlului sau terta persoana incaseaza la scadenta suma indicata. Checkul
se trage asupra unei banci care detine fonduri la dispozitia tragatorului. Fondul
banesc pentru efectuarea platii este denumit provizion/acoperire/disponibil.
Provizionul are la baza un depozit bancar al tragatorului sau o deschidere de credit
in favoarea acestuia. Provizionul trebuie sa fie prealabil emiterii checkului si de o
valoare ce corespunde. Suma care constituie proviziunea trebuie sa fi lichida, certa
si exigibila fara nici un impediment juridic sau faptic in efectuarea platii. Checkul e
emis de catre tragator in baza unui contract incheiat intre client si banca.
Autorizarea clientului de a dispune prin check asupra unei proviziuni poate fi
expresa sau tacita. Mentiunile obligatorii ale checkului sunt: denumirea de check
inserata in titlu; mandatul neconditionat de a plati o suma determinata
prezentatorului checkului sau persoanei indicate in check sau la ordinul acestei
persoane; numele sau denumirea si domiciliul sau sediul trasului; locul efectuarii
platii si daca nu e indicat se considera a fi locul indicat linga numele trasului daca
sunt indicate mai multe locuri e platibil la oricare din ele; data si locul emiterii, daca
nu e indicat locul emiterii se considera semnat in locul indicat linga numele sau
denumirea
tragatorului;
numele/denumirea,
domiciliul/sediul
tragatorului;
semnatura tragatorului. Orice mentiune de acceptare sau dobinda a platii e nula.
Spre deosebire de cambie intre mentiunile obligatorii ale checkului nu figureaa
scadenta si numele beneficiarului. Checkul mereu e platibil la vedere. Checkul se
transmite prin gir