EPISTOLA CATRE FILIMON

Filimon este omul bogat si crestinul de frunte al Bisericii din Colose, iar Onisim este unul din sclavii sai. Dupa ce-si fura stapanul (probabil pentru a-si
face bani de drum), sclavul fuge la Roma, unde incearca sa se piarda in anonimat, dar vesnic se simte urmarit si amenintat de cruntele pedepse carei pandesc pe sclavii fugari. Aici Onisim il cunoaste pe Pavel, care se afla in prima sa captivitate romana. Apostolul il converteste la crestinism, il
ocroteste tinandul pe langa sine si ar fi bucuros sa-l pastreze in serviciul sau, dar nu vrea sa faca nimic fara incuviintarea lui Filimon. Ca atare, el i-l
trimite acestuia inapoi, insotit de Tihic, purtatorul Epistolei catre Coloseni, dar insotit si de o scrisorica, un bilet de recomandare, un cuvintel de
interventie in favoarea celui ce gresise si sa indreptat.
Aceasta este Epistola catre Filimon, o capodopera mininaturala care a starnit admiratia unanima a secolelor crestine. Scrisa in intregime de mana lui
Pavel, ea este nu numai o oglinda prin care poate fi contemplat sufletul bun si duios al apostolului, ci si in document asupra chipului pasnic in care
crestinismul va opera, prin convertire transfigurare, cea mai puternica revolutei sociala a lumii antice: abolirea sclaviei.