Principii generale

n managementul terapeutic al otitelor la

carnivore

Prof. Dr. Romeo T. CRISTINA

Farmacologie & Farmacie Veterinara 1
Clasificarea otitelor

2
1. Dup segmentul anatomic afectat:
otit extern
otit medie
otit intern
2. Dup evolutia clinic:
acut - pielea devine eritematoas
cronic - inflamatii proliferative
3. Dup natura agentului cauzal:
bacteriene
micotice
parazitare
de corpi strini
alergice
carentiale
4. Dup leziunile histologice si caracterul inflamator:
eritematoas-scvamoas
eritematoas-ceruminoas
scvamoas-crustoas
verucoas-proliferativ
ulcerativ-purulent 3
Principalele cauze
ale otitelor la carnivore

4
 Factorii primari
ai otitelor
corpii strini
dermatita atopic
alergia la nteptura de purice
ectoparazitii
tulburri de cheratinizare si ale glandelor sebacee
hipotiroidism
tulburri ale hormonilor sexuali
adenita seboreic
seboreea idiopatic
bolile autoimune (pemfigus, lupusul eritematos sistemic)
bolile virale (virusul jigodiei)
etiologia necunoscut (celulita juvenil) 5
 Factorii predispozanti ai otitelor
Predispozitie anatomic - Conformatia urechii:
Traumatismele iatrogene sau autoinduse
Boli auriculare obstructive (neoplasme, polipi);
Temperaturi ambientale ridicate asociate cu umezeal excesiv;
Boli sistemice
Umiditate excesiv n ureche
6
 Parazitii

Otodectes cynotis
50% OE la pisici
5 - 10% OE la cini

cauz comun a O.E. la ctei si pisici tinere,

greu de detectat la cine
chiar si nr. mic poate cauza OE severe si hipersensibilizare
ciclul de viat: 3 - 4 spt., n totalitate pe aceasi gazd
acarienii irit glandele ceruminoase = cerumen brun, gros
furnizeaz mediul favorabil pentru levurile din genul Malassezia
Infestatia generalizat: cinii si pisicile trecute de vrsta de un an
otodecsii sunt asociati cu hematomul auricular la cine 7
 Demodex
Demodex canis
simbiont al pielii cinilor, (la 50-60% din cinii considerati sntosi)
rase sensibile: Boxer, Teckel, Dalamtian, Doberman, Dog, Shar-pei
ntalnit si la: Yorkshire, Botail, Chow-chow.
masculii sunt mai afectati.
carenta vitaminelor A, C, K, B, excesul glucido-lipidic cresc receptivitatea
starea pielii, pilozitatea, rezistenta organismului, influentez receptivitatea
demodicoza debuteaz clinic ntre 3 luni si un an.
Demodex felis
rezident al foliculilor pilosi si glandelor sebacee la pisic;
cauzeaz putin O.E., dar prezenta = suferint metabolic sau b. autoimun
ceva mai frecvent la rasele Siamez si Birmanez.
generalizarea observat n bolile asociate: diabet, leucoz, lupus, hiper-
adrenocorticism si imunodeficient felin
8
 Sarcoptes canis
incidenta real a riei in otit la cine nc imprecis cunoscut
receptivitate mare n cazurile: subnutritie, gestatie, lactatie, ntretinere
necorespunztoare si n cazul folosirii abuzive de unguente cu corticoizi
nu pare s fie legat de vrst, sex, ras sau nvelisul pilos
evolutia clinic poate mbrca aspecte diferite
incidenta este crescut iarna si primvara
9
 Notoedres Spp.

rareori diagnosticat la cine fiind cauzat de Notoedres cati

pisicile fr stpn, mai ales masculii se mbolnvesc frecvent
cazurile sunt numeroase la sfrsitul iernii, nceputul primverii
pisicile tinere si cele debilitate prin retroviroze sunt foarte receptive

10
 Cheiletiella yasguri
Cheiletiella blakei
Cheiletiella yasguri paraziteaz la cine
Cheiletiella blakei paraziteaz la pisic
Infestatii si contagiozitate puternic mai ales la gazdele tinere
pisicile cu pr lung sunt mai frecvent parazitate.
rspndirea bolii este nc imprecis cunoscut.
11
frecvent totusi rar si din cauza tratamentelor contra puricilor
 Cpusele
pusele

Otobius megnini
Otobius megnini ear tick sau spinose ear tick
Lepus campestris si
Lepus callotis (Jack rabbit)

12
 Trombicula
autumnalis

n zona temperat numrul generatiilor e limitat - afectiuni sezoniere

ciclul biologic complet ntre 2-12 luni
cine pruritul poate fi generalizat
pisici dermatite papuloase, papulo-crustoase, pustuloase cu/fr prurit
afecteaz capul, urechile si/sau labele
trebuie fcut diferenta fat de Otodectes
diagnosticul este usurat de faptul c larvele sunt colorate rosu-oranj
intens si ader ferm la piele 13
 Bolile alergice
manifestate prin otite

a). Dermatita atopic

b). Dermatita de sensibilizare alimentar
c). Eruptiile medicamentoase
d). Alergiile de contact
14
Complexul seboreic
Din punct de vedere clinic seboreea se poate
clasifica n trei tipuri morfologice:

seboreea uscat (seborrhea sicca)

seboreea uleioas (seborrhea oleosa),
dermatit seboreic 15
Corpii straini Procesele
neoplazice si
polipii

16
 Boli autoimune manifestate clinic prin otite
a). Pemfigusul foliaceu

b). Lupusul eritematos

Deficitul de IgA
Teckel, Shar-pei, Dalmatian, Chow chow, West Highland white terrier,
Schauzer pitic, Beagle, Ciobnesc german si Cocker spaniel
a). Carenta de acizi grasi esentiali
Carentele nutritionale b). Carenta de proteine
c). Carenta de Vitamina A
d). Carenta de zinc.
17
e). Carenta n cupru
 Factorii perpetuanti ai otitelor
Bacteriile
Levurile (Malassezia, Candida)
Fungii (Microsporum, Trichophyton, Aspergillus, Penicilium)

Modificri proliferative n canalul auditiv;

Hipersensibilitate de contact / dermatite iritative;
Erori de tratament
18
Bacterii incriminate n etiologia otitelor
19
 Stafilococii
Staphylococcus intermedius
izolat n proportie de 39,25% n cultur pur
23,30% n combinatie cu Malassezia, din cazurile de OE la cine

Staphylococcus aureus subsp. aureus,

izolat n proportie mult mai redus dect S. intermedius,
particip la declansarea otitelor extern n proportie de 4-6%
Staphylococcus schleiferi
rar izolat in otitele ale carnivorelor
Staphylococcus felis
izolat si de la cini si de la pisici.
la cine este un reprezentant al florei cutanate si cavittii bucale
n egal msur prezent n flora ocular.
la pisic, poate fi asociat cu otite, abcese, dermatite, conjunctivite si cistite
20
 Streptococii
Streptococii beta-hemolitici si
Streptococcus canis
determin infectii ale pielii
otite
faringite
amigdalite
infectii genitale - avorturi - mamite
infectii urinare
infectii respiratorii si endocardite
S. canis este frecvent prezent n vaginul pisicilor
la femelele (contaminarea poate atinge 50-100% la pisici sub 2 ani)

21
 Corinebacteriile

Corynebacterium auricanis

frecvent izolat pe pielea si din urechea extern a cinilor,

din cele sase suse trei au fost izolate din otite, ceea ce a determinat
denumirea speciei de auricanis
considerat foarte slab patogen iar izolarea ei nu este relevant
habitatul si mecanismul patogen al bacteriei C. auricanis nu sunt
nc cunoscute cu certitudine.

22
 Pseudomonas
Pseudomonas aeruginosa
- frecvent izolat din otitele cronice supurative
- aparitia se datoreaz folosirii prelungite si excesive a antibioticelor
- infectiile au fost cel mai frecvent observate la rasa Cocker spaniel

23
 Proteus
- speciile acestui gen sunt patogeni oportunisti larg rspnditi,
- cel mai frecvent se izoleaz:
Proteus mirabilis,
Proteus vulgaris si
Proteus penneri.
- in otite la carnivore, frecvent izolate n asociatie cu Pseudomonas
aeruginosa si cu stafilococii coagulazo pozitivi

24
 Coliformele

Escherichia coli
- ubicuitar si comensal a tractului g.i.
- colonizarea - n primele 10 zile de viat
- E. coli la cine este asociat in otite

25
 Alte bacterii implicate
Acestea sunt izolate din infectiile: respiratorii, urogenitale, abcese, otite
externe, cutanate, septicemii si cele ale sistemului nervos central
Clostridium perfringens
rar izolat din otitele carnivorelor

Pasteurella dagmatis, P. stomatis, Pasteurella specie B,

prezente la animale sntoase, 50-92% la cine si 50-99% la pisic
Pasteurella canis si susele taxonului 16 sunt specii dominante la cine,
Pasteurella multocida este specia reprezentativ pentru pisic

Arcanobacterium pyogenes
considerat germen oportunist patogen,
la pisica prezentnd o otit extern cronic produs de A. pyogenes
Bacteria EF-4
la 30% din cinii cu afectiuni gingivale, fiind implicat si n otitele cinilor
26
Implicatia fungilor si levurilor n otite
27
 Malassezia pachydermatis
principala levur zoofilic implicat n otite
aprox. 50% din cini sunt purttori Malassezia
zonele corporale bogate n glande sebacee
(conduct auditiv, perineu, saci anali) surse
importante
rase predispuse: Baset hound, Cocker spaniel,
Caniche, Ciobnesc german, Collie, Shetland, Jack
Russel, Silky, Australian terrier, Springer spaniel,
Shar-pei, beagle, Teckel, Labrador, Saint hubert
corticoterapia contribuie la diminuarea aprrii
locale a organismului.
antibioticoterapia asociat poate favoriza
proliferarea Malasseziei.
distrugerea bacteriilor si diminuarea imunittii
locale favorizeaz aparitia micozelor 28
 Candida albicans
saprobiot,
pentru a deveni patogen necesit interventia factorilor favorizanti
umezeala excesiv este un factor favorizant esential
otita candidozic greu de deosebit clinic de alte otite parazitare
imunodepresoarele, radioterapia, corticoizii, antibioticele
(tetraciclina, cloramfenicolul si penicilinele favorizeaz aparitia lor.
tineretul si cei n vrst receptivi datorita deficitului imunologic

29
Aspectele clinice si diagnosticul otitelor

30
Principalele semnele clinice ale otitelor:
frecarea de obiectele din jur a zonei auriculare
scrpinatul
scuturatul capului si neliniste
scurgerea de secretii din conductul auditiv
murdrirea zonei si miros neplcut
obturarea conductului auditiv
scderea acuittii acustice pn la surditate
nclinarea capului si deplasarea cu capul nclinat spre urechea bolnav
durere la deschiderea gurii, la presarea zonei auriculare si palpare
cresterea n volum a limfonodurilor pe partea urechii afectate
anorexie, febr, depresie (rareori)
semnele clinice apar rapid sau progresiv pe parcursul a cteva zile
31
 Principalele
examinri
examin ri in otite

32
 Otoscopia
Furnizeaz clinicianului informatii pentru diagnostic si prognostic,
facilitnd prelevarea de probe, scaznd riscul aparitiei
traumatismelor iatrogene ale structurilor urechii.

Documentatia fotografic a cazurilor clinice mbuntteste actul

medical, comunicarea si educatia clientului.

Desi otoscopul faciliteaz diagnosticul si terapia, el nu poate nlocui

celelalte teste importante de diagnostic cum ar fi evaluarea pentru
atopie, alergie alimentar si boli care afecteaz imunitatea.
33
 Aspectul otoscopic al membranei timpanice
Membrana
Fiziologic Patologic
timpanic
Form concav convex
Culoare strlucitoare rosietic
tulbure
translucid mat
Suprafat lucioas cu denivelri
neted ngrosat
neuniform
perforat,
Integritate intact
traumatizat
-la cine grosimea membranei timpanice este ntre: 0,8-3,1 mm (media 2,6 mm)
-cartilajul anular proximal are o consistent redus fat de cartialjul anular distal

34
 Caracterul exsudatului otic
Frecvena
Microorganism Specia izolrii germenilor (%) Descriere exsudat
Sntoi Cu otit
Bacterii Gram pozitive
Stafilococi
cine 9-20 22-40 Exsudat maro deschis
(coagulazo pozitivi),
sau galben pal
incluznd S. Intermedius
Streptococi cine 16 10 Exsudat galben deschis cu nuane
(beta hemolitici) de maron deschis
Bacterii Gram negative
cine 0,4 20 Durere, exsudat cu nuane de la
Pseudomonas aeruginosa
galben deschis la verde
cine 0 11 Exsudat galben deschis, ulceraii i
Proteus spp.
cronicizri
E. coli cine 0 14 Exsudat galben deschis
Levuri
cine 15-49 50-83 Exsudat cu nuane de la maron
Malassezia spp. deschis la maron nchis
pisic 23 19 (ciocolatiu)
ciocolatiu
Acarieni
Otodectes cynotis cine 0 5-10 Exsudat maron nchis
35
pisic 0 50
 Examinarea cu Lampa Wood

Radierea ultraviolet, prin sticl Wood, va releva, la majoritatea

tulpinilor de M. canis o fluorescen galben/verzuie specific.

Examenul negativ nu exclude diagnosticul de dermatofitoz.

Examinatorul trebuie s diferentieze rezultatul pozitiv de

iridescenta particulelor de nisip, sau fluorescenta medicamentelor

De retinut c Trichophyton patogen nu produce fluorescent

36
Examenul raclatului pielii si firelor de par
(trichograma)
Utilizarea colorantilor (ex. lactofenol, cerneala "Quink") ajuta diagnosticul
alte procedee de colorare: albu-calco-fluor, albastru Evans si KOH
Examenul cultural se poate efectua n practic folosind DTM (Dermatophyte
Test Medium),
Medium) mediu similar cu Sabouraud cu adaos de dextroz si
completat cu antibiotice (gentamicin si clortetraciclin) si clorhexidin
pentru a inhiba dezvoltarea ciupercilor saprofite.
Contine ca indicator de pH rosu fenol.
Ciupercile patogene n decurs de 3-10 zile (uneori 14 zile) determin virarea
indicatorului de culoare n rosu-bordo.
37
 Diagnosticul hematomului auricular

deformare concav a suprafetei urechii urmata de hemoragie.

sursa hemoragiei este ramificatia marii artere auriculare care
penetreaz cartilajul auricular.
vtmare autoindus prin scrpinat si scuturarea capului.
cauze: procesele inflamatorii, paraziti, alergii si corpi strini.

38
 Examenul radiologic
Indicat n otitele cronice, n aprecierea gradului de ncrcare a
bulei timpanice.
Aproximativ 25% din otitele de la cine si pisic nu prezint
modificri radiografice.
Examenul radiografic al bulei osoase indicat n cazurile cnd
tesuturile proliferate mpiedic o vizualizare adecvat a
membranei timpanice, cnd otita e nsotit de semne neurologice.
39
Diagnosticul proceselor neoplazice din ureche
Neoplasmele aprute n urechea extern pot proveni de la piele
sau de la anexele acestuia, sau de la tesutul conjunctiv
subcutanat.
Neoplasmele obisnuite includ adenoame sau adenocarcinoame
ale glandelor ceruminoase, sebacee, papiloame, carcinoame ale
celulelor scvamoase, histiocitoame, tumori ale celulelor de
legtur, carcinoame ale celulelor bazale si melanosarcoame.
Tumorile glandelor ceruminoase sunt singurele tumori unice ale
pavilionului auricular.
Carcinoamele pot metastaza cu afectarea limfonodurilor
regionale
Procesele neoplazice din cavitatea urechii medii si de la nivelul
structurilor adiacente sunt neobisnuite.
Semnele clinice sunt n general asociate cu otita medie.
40
 Examenul histopatologic

Biopsia este adesea dificil de realizat.

Totusi, cnd se execut rezectia laterala a urechii sau ablatia
canalului auditiv si se suspecteaz un proces neoplazic,
tesutul excizat trebuie supus examenului histopatologic.

41
Diagnostic diferential fata de:

Diagnosticul complexului pemfigus

Diagnosticul definitiv se bazeaz pe examenul histopatologic care
localizeaz formarea veziculelor n straturile epidermului

Diagnosticul lupusului eritematos sistemic (LES)

Anticorpii antinucleari n mod normal se pun n evident prin
imunofluorescent.

Diagnosticul lupusului eritematos discoid (LED)

Leziunile ntlnite n mod obisnuit sunt: dermatit nazal cu
depigmentatii, eritem, eroziuni, ulceratii, furfur si cruste. LED a
fost descris si la pisic.
42
Diagnosticul dermatitei atopice la cine si pisica
Dintre testele complementare, cea mai sigur este testul intradermic
efectuat in vivo (ex. Kitul Allerderm ID test, Virbac).

Diagnosticul alergiei alimentare

Teste cutanate i.d. si msurarea in vitro a anticorpilor IgE prin
testele: radio-alergo-absorbtie sau ELISA pot fi folosite pentru a
demonstra prezenta hipersensibilittii.

Alte tehnici folosite:

testul de degranulare a bazofilelor,
testul de absorbtie selectiv a zaharurilor si
testul gastroscopic al alimentelor.
43
Diagnosticul dermatitei alergice la nteptura
ntep tura puricilor
Prezenta puricilor sau a fecalelor de purice n blana animalului sunt
elemente de ajutor.

Diagnosticul eruptiilor medicamentoase

Sunt incriminate:
antibioticele (cefalosporine, peniciline, neomicina)
sulfamidele potentate
antihelmintice/filaricide (levamisol, dietilcarbamazina, praziquantel)
fungicidele (itraconazol)
vaccinurile (pt. turbare, rinotraheit, caliciviroz)
acaricidele (amitraz, moxidectin), sampoane, pulicide (fipronil)
aditivii alimentari

44
 Diagnosticul dermatozelor nutritionale
Carenta n zinc
Caracteristic - extinderea paracheratozei n infundibulul folicular
n derm - dermatit perivascular superficial, cu infiltrat polimorf,
bogat n eozinofile
Carenta n vitamina A
Diagnosticul diferential fat de paracheratoz
Carenta n proteine sau aminoacizi
Pe baza manifestrilor clinice generale si cutanate, asociate cu
analiza ratiei, examenul hematologic si biochimic al sngelui etc.

Diagnosticul tulburrilor
tulbur rilor cheratoseboreice
La cinii btrni se efectueaz: hemograma, profilul biochimic si
analiza urinii

45
Etapele examenului citologic al exsudatului auricular

1. Stabilirea
diagnosticului

4.
1. Exsudat otic

3.
2.
3. Etalarea exsudatului
otic colorarea frotiului 4. Examinarea frotiului
2. Recoltarea cu rezolutii ob. x 10 - 40
exsudatului
CUANTIFICAREA 46
Schema examenului citologic

47
Examenul citologic elemente specifice de recunoastere
Celule epiteliale
nucleate
Malassezia

Celule epiteliale
anucleate

Coci Gram +

Bacili Gram -

48
Corelatia evolutie clinic - flora microbian n otite

49
Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii bacteriilor Gram pozitive

50
Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii bacteriilor Gram negative

51
Izolarea si identificarea cocilor Gram pozitivi

52
 Microorganisme izolate frecvent din
otitele carnivorelor

Cine Pisica
Staphylococcus intermedius Pasteurella spp.
Pseudomonas aeruginosa Pseudomonas aeruginosa
Staphylococcus aureus Staphylococcus aureus
Proteus spp. Staphylococcus spp.
Streptococcus grup G Proteus spp.
Corynebacterium spp. Streptococcus grup G
Malassezia pachydermatis Malassezia spp.
Candida albicans Microsporum canis
Microsporum canis
53
Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii fungilor

54
Etapele izolrii si identificrii levurilor Malassezia

55
Asocierea aspectului clinic cu microorganismele izolate

56
Etapele terapiei n otite

57
Igienizarea urechii
58
1). Debriurile produc un microclimat care favorizeaz
proliferarea bacteriilor si a levurilor, pot mpiedica contactul
medicamentului cu peretii canalului auditiv si inactiva unele
componente.

2). Curtirea agresiv a urechii puternic inflamate si cu

procese de proliferare (obstructii ale canalului auditiv)
trebuie evitat

3). Aceste urechi se trateaz n primul rnd cu glucocorticoizi

(n doze antiinflamatorii) si antibiotice topice sau sistemice.

59
4). Proprietarii trebuie educati in a folosi solutiile topice
ceruminolitice si/sau de splare tipice n vederea curtirii
urechii.

5). Agentii ceruminolitici sunt n general surfactanti si

detergenti care emulsific, nmoaie, disloc cerumenul si
exsudatele. (ex. sulfosuccinatul de sodiu, carbamatperoxidul,
propilenglicolul, glicerina, uleiurile etc.

6. Carbamat peroxidul n prima faz umecteaz prin eliberarea

ureei si ulterior prin eliberarea oxigenului creeaz actiunea
detersiva.

7. Produsele miscibile cu apa au avantajul c murdresc mai

putin comparativ cu cele uleioase.

60
8. Agentii ceruminolitici se introduc n ureche cu 5-15 minute
nainte de a ncepe procedura de splare pentru a facilita
dislocarea debriurilor.

9. Combinatia dintre agentii ceruminolitici si substantele sicative

(ex. acizii: lactic, salicilic, benzoic, malic, boric), reduce
semnificativ pH-ul, are actiune keratolitic, usoar actiune
antibacterian si antimicotic.

10. Dac canalul auditiv este extrem de inflamat, umflat si

stenotic, este bine ca initial s se efectueze un tratament
antinflamatoriu iar examenul otoscopic s se repete dup 3-7 zile

11. Probele de secretie otic se vor recolecta din profunzimea

canalului auditiv vertical, pentru examenul citologic.

12. Probele de secretie otic sunt prelevate pentru examenul

bacteriologic si antibiogram, recomandat n toate cazurile de
otit cronic! 61
Principii de tratament ale otitelor bacteriene
1). testarea comportamentului fat de antibiotice obligatorie
2). aminoglicozidele si cloramfenicolul au eficacitate bun n otite
3). dar aminoglicozidele prezint potential ototoxic
4). Optim: medicamentele care urmeaz a fi folosite la tratamentul
otitelor externe prin terapie sistemic, s nu fie utilizate sub form
topic = dezvolta fenomene de rezistent.
rezistent
5). Dezinfectantii o alternativ la antibiotice.
6). Produsele pe baz de iod si clorhexidin sunt o alegere bun
mpotriva bacteriilor si levurilor, dar pot fi ototoxici.
6). Acidul acetic 2% este eficace asupra speciilor de Pseudomonas iar la
5% actioneaz mpotriva tuturor bacteriilor patogene implicate n
otita extern.
62
 Dermatofiti
Topic Sistemic:
tunderea prului in benzi late de 2-3 cm toate animalele exceptnd gestantele
pisicile cu forme cronice tunse n totalitate
dupa tuns, primele 7-10 zile agraveaza Medicamente:
eliminarea asternutului
griseofulvina 50-120 mg/kg/zi n 2 doze,
dezinfectia uneltelor de igien si cusca
administrat cu alimente grase;
Sampoanele eficiente:
ketokonazol 10 mg/kg/zi, 3-4 spt.
iod polividon 1%,
itraconazol 5-10 mg/kg/zi, 3-4 spt.
captan 3%,
sulfati 2% terbinafin 10-20 mg/kg/zi 6 spt.
clorhexidin cazuri refractare/rezistenta 30 mg/kg/zi.
In leziunile conturate = imidazolice: vaccinare profilactic si terapeutic
miconazol vaccin inactivat la pisici a fost introdus
clotrimazol prima dat n SUA. Acest vaccin poate fi
Solutiile de mbiere: folosit pentru prevenirea si tratamentul
0,2% enilconazol leziunilor dar nu pt. prevenirea infectiei.
la pisic nu este permis
Dezinfectanti eficienti:
hipocloriti
glutaraldehidele
clorur de benzalconiu 63
 Tratamentul ectoparazitilor
Topic Sistemic
ivermectina
Amitrazul (Mitaban 19,9%) 300 600 mcg / kg / 24 h cu precautii
(verapamil, diltiazem, nifedipina, nicardipina,
tamoxifen, megestrolul acetat, progesteron,
mbieri: eritromicina, ketokonazol, cefoperazona,
ceftraxona, ciclosporinele A, fenotiazinicele
0,025% 14 zile consecutiv si quidinele)
sau 0,05%, 7 zile consecutiv Doze:
S. scabiei = 0,2-0,4 mg/kg p.o. si s.c., 1-2
administrri la 14 zile;
Cheyletiella spp. = 0,3 mg/kg s.c., 2 adm. la
interval de 21 zile; 0,2 mg/kg p.o. sau s.c.
Notoedres cati, 2 adm. la 14 zile; 0,2-0,4
mg/kg p.o. sau s.c.
n cazul lui O. cynotis, 1-2 adm. la 14 zile
milbemicina
moxidectinul (p.o.) 64
 Malassezia
Rezistent Recomandri

Griseofulvina si terbinafinul nu Topic:

sunt active mpotriva lui sulfitul de seleniu,
Malassezia clorhexidin 2%
miconazol 2%
ketokonazol
econazol
solutie acid acetic 2-5%

Sistemic:
ketokonazol 10-20 mg/kg/zi 3-4 spt.
itraconazol n doz de 5 mg/kg/zi
65
 Candida spp.
Candidoza superficial Recomandri

uscare leziuni de la nivelul pielii
Nistatin
violet de gentiana (1:10000)
miconazol crem
amfotericin B lotiune
clotrimazol solutie cutanat 1%
Topic:
Econazol
miconazol x 2 ori/zi zi 15 zile.
enilconazolul 0,2% x 2 aplicri /
spt.
betadin solutie sau crem.
Sistemic:
ketokonazol 10 mg/kg/zi
fluconazol 5 mg/kg/zi
etokonazol 10 mg/kg/zi

66
 Staphylococcus
Fenomene de rezistent Recomandri
Rezistent < 5%
cefalexin novobiocina,
cefadroxil enrofloxacinul,
oxacilin ampicilina,
dicloxacilin ceftiofurul,
amoxicilin + clavulanic sulfamide trimetoprim
gentamicin cloramfenicolul.
tobramicin
enrofloxacin
bacitracin
polimixina B
Rezistenta 20 - 37%
lincomicin
clindamicin
eritromicin
67
 Pseudomonas
Rezistent Recomandri

fenomene de rezistent multipl la polimixine,

antibiotice, asociat cu prezenta peniciline,
factorului R. cefalosporine din a treia generatie,
aminoglicozide,
fluoroquinolone
ticarcilin.
n infectiile otice mai pot fi folosite:
a). sulfadiazinele 1%,
b).Tris (trometamina),
c). EDTA (acidul etilen-diamino-tetraacetic)

68
 Streptococcus
Rezistent Recomandri

tulpini rezistente la sulfamide penicilina G

ampicilin
amoxicilin
lincomicina
eritromicina
clindamicina
enrofloxacinului
cloramfenicolul

69
 Pasteurella
Rezistent Recomandri
ampicilin,
Lincomsamidele penicilin,
Cefalosporinele (I - generatie) piperacilin,
cefotaxamin,
cetriaxon,
cloramfenicol,
Semnalata si la:
tetraciclin,
eritromicin
pristamicin,
claritromocin
pefloxacin,
oxazolidinon
ciprofloxacin,
trimethoprim-sulfametoxazol

70
 Tratamentul hematomului auricular
Medicamentos Tehnica chirurgical
antiinflamatorii
imunosupresive Reducerea chirurgical asociat
Glucocorticoizi p.o. cu compresiune postoperatorie
prednisolon Drenarea hematomului fr
2 mg/kg n primele 2 sptmni, incizie chirurgical
reducere doza la n urmtoarele
2 spt. cu rezultate satisfctoare

Tratament homeopatic

Corticosteroidicele
n doze antipruriginoase asociate
cu heparin

71
 Managementul chirurgical al otitelor
Medicamentos Tehnici chirurgicale
Infiltratii locale cu:
bupivacain
rezectia lateral a canalului
auricular (RLCA, procedura Zepps
lidocain
modificat),
hostacain
ablatia vertical a canalului
procain
auditiv (AVCA)
(o cantitate suficient pt. a acoperi
toat zona, fr a depsi 2 mg/kg ablatia total cu osteotomia bulei
timpanice, cu abordare lateral sau
Zona care urmeaz a fi supus ventral (ATCA/OBT).
anesteziei locale nu se spal cu cel
putin 20 min. nainte de medicatie

72
 Cine Pisic
Premedicaie
atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c., i.m., sau
atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. sau i.m.
glicopirolat - 0,005-0,011 mg/kg s.c., i.m.,
glicopirolat 0,005-0,011 mg/kg s.c.,
asociat cu
i.m., asociat cu
butorfanol 0,2-0,4 mg/kg s.c., i.m. sau cu
oximorfinice 0,05-0,1 mg/kg s.c., i.m.
buprenorfin -5-15g/kg i.m.
Inducie
propofol 4 mg/kg asociat cu izofluran; propofol - 4 mg/kg asociat cu
diazepam 0,25 mg/kg i diazepam 0,27 mg/kg i
ketamin 5 mg/kg sau cu ketamin 5,5 mg/kg sau cu
tiopental 10 mg/kg, administrat i.v. tiopental 10 mg/kg, administrat i.v.
ntreiere
izofluran sau halotan + O2 izofluran sau halotan + O2
Analgezie postoperatorie
morfin 0,4 mg/kg n momentul extubaiei,
0,4 mg/kg la 3 ore i 0,2 mg/kg la 7 h sau -
tramadol 0,25 mg/kg per os/ 8h, 2-5 zile
73
 Tehnici de anestezie n otite
Injectabil
Anestezie general:
metomidin 10-20g/kg
morfin 0,1-0,3mg/kg
ketamin 5-10mg/kg
i.v., n aceeasi sering,
Asociat cu anestezie local:
lidocain 2-4 mg/kg
atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. i.m.
acepromazin 0,15 ml/10 kg,
ketamin 5-10mg/kg i.v., i.m.
diazepam 0,2 mg/kg i.v., i.m. propofol
4-6 mg/kg i.v.
tiopental 10 mg/kg
Tineret
Premedicatie:
midazolam 0,1-0,2 mg/kg i.m., s.c., i.v.;
diazepam 0,1-0,3 mg/kg i.v.;
acepromazin 0,025-0,05mg/kg i.m., s.c.
atropin 0,01-0,02 mg/kg s.c., i.m., iv;
glicopirolat 0,01-0,02 mg/kg im., iv.;
sau asocierile:
acepromazin 0,03-0,05mg/kg + morfin
0,02mg/kg s.c., i.m., la interval 20-30 min;
Inductie:
propofol 2-6 mg/kg sau
diazepam 0,2mg/kg + ketamin 5-10
mg/kg i.m.
ntretinere:
isofluran sau halotan + O2;
Analgezie postoperatorie:
morfin 0,05-0,2 mg/kg s.c., i.m.,
antiinflamator nesteroidian 0,1 mg/kg,
fentanyl 2 g/kg/or, 74
butorfanol 0,05-0,3 mg/kg s.c., i.m., i.v.
Concluzii
75
76
 Cabinet veterinar

Ras
Vrst
otoscop
Sex
mnusi consultatie
Aspectele clinice
tuburi recoltat probe sterile
Factori climatici
lame si lamele microscop
Etiologie microscop optic
baterie colorant GRAM
medii de cultur,
sisteme multitest API

77
Parametrii de urmarit:

Parametrii Parametrii clinici

microbiologici
Exsudat
Eritem
Stenoz

Malassezia Escoriatii

Coci Durere
Bacili Disconfort
78
Va multumesc pentru atentie!
79