Set de ntrebri pentru examinarea studenilor la Anatomie clinic

Noiuni generale
1. N. Pirogov fondatorul anatomiei topografice (contribuiile principale).

Nicolai Ivanovici Pirogov a fost un chirurg si anatomist rus, autor a numeroase metode si tehnici
chirurgicale si a catorva tratate de anatomie si chirurgie (1866). Profesor de chirurgie la
Academia Militara de Medicina din St. Petersburg si medic de front in razboiul Crimeii, dar si in
Razboiul de Independenta din 1877 din Bulgaria, Pirogov a revolutionat medicina de campanie,
a pus bazele imobilizarii fracturilor osoase si ale pansamentelor si a inventat numeroase metode
de amputatie ale membrelor. Pirogov a fost printre primii chirurgi care a folosit anestezia cu eter
(1847), iar ca aspect medico-social a contribuit la aparitia surorilor de caritate din Rusia si a
investigat epidemiile de holera din Imperiul Tarist (1850).
Lui Pirogov i se datoreaza descrierea aponevrozei muschiului biceps al bratului, o prelungire
fibroasa (lacertus fibrosus) a insertiei muschiului cu fixare pe fascia brahiala si pe cea
posterioara antebrahiala precum si pe marginea mediala a olecranului.
Legile despre raportul trunchiurilor vasculovervoase i tecile fasciale.
Elaborarea conceptulu despre structura in teci a sistemului neofascial.
Metoda de sectiune in serii si planuri (3D)
Metoda prin congelare/ Sculptura glaciara
Experiment anatomo-functional a cadavrului
Amputatia osteoclastica a gambei
Narcoza cu eter
Pansament ghipsat
Triajul ostasilor raniti
Persoana tutela pentru studenti
2. Legile lui N. Pirogov despre raportul trunchiurilor vasculo-nervoase i
tecile fasciale. (?)

3. Metodele contemporane de studiere a anatomiei topografice.

Succesele i nivelul actual de cunotine n domeniul anatomiei se datoresc n mare msur
perfecionrii diferitelor metode de cercetare. Iat principalele din ele.
Metoda preparrii, sau diseciei, este cea mai veche metod anatomic de la ea provine
nsi denumirea tiinei (anatemno-disec).
Metoda fixrii, sau conservrii (mblsmarea cadavrelor), asigur pstrarea ndelungat a
preparatelor anatomice i chiar a cadavrelor ntregi, previne alterarea i descompunerea lor.
Metoda injectrii const n umplerea interstiiilor diferitor organe tubulare cu substane colorante
ce se solidific i servete pentru studierea structurii i aezrii vaselor sangvine, bronhiilor etc.
Metoda coroziunii const n dizolvarea n acizi sau baze a tuturor esuturilor preparatului, ale
crui vase i interstiii au fost umplute n prealabil cu mase insolubile.
Prin metoda maceraiei, adic inerea n ap cald a cadavrului, nsoit de putrificaia
esuturilor moi, se pregtesc preparate osoase sau chiar schelete ntregi.
Metoda transparentizrii permite de a obine preparate, ale cror esuturi, datorit unei prelucrri
speciale, devin transparente, astfel nct se fac vizibile oasele sau vasele, canalele etc., umplute
n prealabil.
Actualmente n anatomie se folosete pe larg metoda cercetrii macro-microscopice, care const
n disecarea minuioas a obiectului de studiat (muchi, vase, nervi etc.) sau n colorarea total a
preparatelor cu albastru de metilen, reactivul Schiff sau cu alte substane colorante, ceea ce
permite evidenierea T elementelor ganglionilor nervilor, plexurilor nervoase situate n grosimea
organelor cavitare, formaiunilor capsulo-ligamentare ale articulaiilor, periostului oaselor i
fasciilor; aceast metod este util i pentru evidenierea vaselor sangvine i limfatice i a
ganglionilor respectivi pe traiectul acestora.
Metodele enumerate constau n mprirea ntregului n pri, adic sunt metode analitice. Ele
pot fi realizate numai pe cadavre, din care se separ anumite organe i pri. Anatomia se
studiaz pentru a cunoate structura omului viu i nu a cadavrului. Multe organe ocup n
cadavru alt poziie, au alt form dect la omul viu. Deacea un ajutor foarte mare n studierea
anatomiei pe omul viu ni-l d metoda radioscopiei. Cu ajutorul razelor Rntgen, reuim s
vedem n stare dinamic, n funcie, nu numai oasele i articulaiile, ci i plmnii, inima, vasele
mari, iar dup o mic pregtire stomacul, intestinele, vezica biliar, etc. Putem obine i
clieele (radiografia) acestor organe, explorate pe straturi (tomografia). Pentru studierea
proceselor creterii scheletului osos, dinilor i altor organe, se aplic metoda autoradiografic,
n care se folosesc izotopii radioactivi. Metoda radiologic este una din primele modaliti de
studiere a anatomiei umane pe organismul viu. Aceluiai scop servete i metoda endoscopic -
explorarea intravital a diferitor organe cu ajutorul unor sisteme optice speciale, de exemplu a
laringelui (laringoscopia), a bronhiilor (bronchoscopia), a stomacului (gastroscopia), a
intestinului rect (rectoscopia), a vezicii urinare (citoscopia), a organelor cavitii peritoneale
(laparoscopia) etc.
Pentru a rezolva diferite chestiuni din domeniul anatomiei funcionale, deseori se folosete
metoda experimental.

4. Inervaia pielii, surse i apartinena segmentar a nervilor.

Pielea poseda o inervatie extrem de bogata, care consta in fibre senzoriale si fibre neuro-
vegetative. Impreuna, aceste fibre formeaza plexuri nervoase situate in dermul profund si
superficial. Din aceste plexuri pleaca fibre nervoase, care fie ca isi pierd teaca de mielina cu care
sint invelite si ajung pina in epiderm, fie ca dau nastere unor corpusculi specializati in a recepta
stimulii externi sau se grupeaza in jurul corpusculilor pilosi.
Fibrele senzoriale transmit influxul nervos, rezultat in urma actiunii agentilor externi, spre
maduva; de aici impulsul ajunge la o formatiune de la baza creierului numita talamus, ulterior
fiind dirijat spre scoarta cerebrala unde iau nastere senzatiile (durere, cald, frig).
Fibrele neurovegetative sint fibre efectorii, care se grupeaza in jurul glandelor sudoripare,
muschilor ridicatori ai firului de par, vaselor de singe, determinind activitatea acestor formatiuni
in functie de comanda, data de centrii nervosi superiori.
Pielea poseda o serie de receptori specifici rezultati din incapsularea unor fibre nervoase in tesut
conjunctiv. Aceste formatiuni sint: corpusculii Meissner si discurile Merkel pentru sensibilitatea
tactila, corpusculii Krause pentru frig, corpusculii Ruffini pentru cald si corpusculii Vater-Pacini
pentru presiune.
Fibrele nervoase pot fi clasificate dupa structurile pe care le inerveaza (functie).
Fibra nervoasa care stimuleaza muschiul scheletic se numeste fibra motoare (eferenta);
 fibra nervoasa care transmite influxuri de la o terminatie senzitiva se numeste fibra
senzitiva (aferenta).
Fibrele care activeaza glandele si muschii netezi sunt considerate tot fibre motoare, desi
ele ar trebui denumite fibre efectoare viscerale.
Nervii spinali si cranieni contin patru tipuri de fibre nervoase: aferente somatice, aferente
viscerale, eferente somatice si eferente viscerale. Din sistemul nervos central pornesc 31 de
perechi de nervi rahidieni (spinali) care isi au originea in maduva spinarii si 12 perechi de nervi
cranieni care isi au originea in encefal. Separat de aceste perechi de nervi somatici exista si nervi
vegetativi continand fibre viscero-senzitive si viscero-motoare.
De la cele 2 radacini (anterioara si posteriara) porneste trunchiul, care se desface apoi in doua
ramuri terminale, de asemeni mixte - ramura anterioara si posterioara; emite si ramuri
comunicante si meningeale.
Ramurile posterioare (dorsale) isi pastreaza dispozitia segmentara si se distribuie
muschilor posteriori ai capului si gatului, muschilor autohtoni ai santurilor vertebrale din
regiunea toracala, lombara, sacrala. Asigura sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului
pe un camp median de la Ficat, colecist Plaman, diafragm Inima Stomac Pancreas Ovar
Colon rinichi vezica urinara Ficat, colecist Intestin subtire Apendice Ureter 30 vertex la
coccige. Aceste ramuri nu se anastomozeaza pentru a forma plexuri, cu exceptia nervului
suboccipital si a unor ramuri ale lui C2 si C3 ce realizeaza plexul cervical posterior
(Cruveilhier).
Ramurile anterioare (ventrale), cu exceptia celor din regiunea toracala, formeaza
plexuri nervoase. Consecinta acestei distributii consta in faptul ca diferite formatiuni
(muschi, oase, articulatii, viscere) sunt inervate in acelasi timp de ramuri provenind din
mai multi nervi spinali. Se pare ca aceasta ar fi consecinta unor schimbari de pozitie ce se
petrec in diferite regiuni si organe in timpul dezvoltarii. Ramurile anterioare se distribuie
la muschii si tegumentul regiunilor anterolaterale ale gatului, trunchiului si extremitatilor.
Se delimiteaza astfel 5 plexuri:
1. plexul cervical, format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-
C4)
2. plexul brahial, alcatuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-
C8) si ale primului toracal (T1)
3. plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-
L4) si filete nervoase din T12
4. plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) si
a primilor 4 nervi sacrati (S1-S4)
5. plexul coccigian la formarea caruia participa prin ramurile lor anterioare ultimii 2
nervi sacrati (S3-S4) si nervul coccigian.

5. Cile de circulaie limfatic eferent, topografia ganglionilor limfatici.

Complexul regional limfatic:

Vase limfatice (capilare, vase colectoare, trunchiuri si canale limfatice)
 Ganglioni limfatici
Ci de circulaie nonvasculare
La confluierea vaselor limfatice se formeaz cisterna limfatic(chilului): Vasele care aduc limfa
spre cisterne poart numele de vase aferente (2-5), cele care pleac de la cisterne sunt vase de la
cisterne sunt vase eferente (1-2).

Sistemul limfatic este alctuit din limfonoduri ce formeaz limfocentrii, din vase i conducte
limfatice, limfonoduli hemali, splin, tonsile (amigdale), timus i bursa lui Fabricius.
Limfonodul este ovoid, capsulat i intercalat pe traiectul vaselor limfatice. Vasele ce
conduc limfa spre limfonod sunt vase aferente, ptrunznd n acesta prin mai multe
puncte, iar vasele ce preiau limfa de la limfonod sunt vase eferente, ieind prin hilul
limfonodului.
Vasele limfatice au pereii transpareni, prevzui cu valvule, prin ele circul limfa (sora
palid a sngelui).
Limfa conine plasm interstiial mbogit cu limfocite.
Din spaiul interstiial, vasele aferente preiau lichidul interstiial ce reprezint limfa
primar, care se filtreaz prin limfonod nglobnd limfocite, apoi prin vasele eferente
ajunge n canalele limfatice, iar n cele din urm prin canalul toracic trece n circulaia
venoas prin vena cav cranial.
Canalele limfatice sunt reprezentate de cisterna chilului, conductul toracic, conductul
limfatic drept i trunchiul traheal.

Cisterna chilului numit i cisterna lui Pecquet, este un conduct limfatic dilatat, plasat
sublombar, n dreptul vertebrelor LII-LIV, dorsal de vena cav caudal i dorsal puin
spre dreapta de aorta abdominal, rezult din confluarea trunchiurilor limfatice lombare
i viscerale care aduc limfa de la membrele pelvine, pereii cavitii abdominale i
viscerele din cavitatea abdomino-pelvin.
Cisterna chilului se vars n ductul toracic.
1. Ductul toracic i are originea n cisterna chilului, traverseaz diafragma prin ostiul
aortic, dorsal de aort, ajunge n cavitatea toracic i se plaseaz apoi la dreapta aortei,
alturi de vena azigos dreapt, trece dorsal de cord unde se bifurc, ca apoi dup un
 traiect scurt s devin din nou unic, iar la stnga traheei se dilat i se vars n vena cav
cranial sau la terminaia trunchiului bijugular.
Colecteaz limfa din regiunea toracelui, de la membrul stng i partea stng a
capului i gtului.
2. Conductul limfatic drept rezult din confluarea trunchiului jugular drept i a vaselor
eferente ale limfonodurilor cervicale profunde i mediastinale craniale, vrsndu-se n vena cav
cranial sau n vena brahiocefalic.
Colecteaz limfa de la membrul toracic drept, jumtatea dreapt a capului i
gtului.
3. Trunchiul traheal sau jugular rezult din confluarea vaselor eferente ale limfocentrelor
retrofaringiene, nsoete bilateral traheea i de vars n conductul limfatic drept sau n
conductul toracic.
Colecteaz limfa de la cap i gt.
Limfonodulii hemali mici, plasai de-a lungul aortei abdominale, conin snge, nu
au vase aferente, iar vasele eferente se vars n vasele sanguine i sunt prezeni
doar la rumegtoare i suine.

Ganglionii limfatici sunt sedii de filtrare cu rol deosebit de important in apararea organismului
impotriva agentilor patogeni. Au forma alungita cu o margine convexa pe unde patrund vasele
limfatice si o margine concava, pe unde patrund arterele si nervii si ies venele si vasele,
denumita- hil
Sunt localizati in intregul organism, pe vasele limfatice: in axila, regiunea inghinala, cervicala, in
torace si abdomen(cei mai numerosi) cu precadere la nivelul mezenterului.
1.La exterior- o capsula alcatuita din tesut conjunctiv, care trimite septuri ce
compartimenteaza incomplet organul
2. Zona periferica/Corticala- limfocite T , celule reticulate, celule prezentatoare de antigen,
macrofahe, sinusuri subcapsulare, foliculi limfoizi si sinusiri intermediare. Zona corticala
e divizata in externa si interna
3. Zona intermediara/Paracorticala- limfpcite T
4. Zona centrala /Medulara cordoane medulare si sinusuri medulare(separa cordoanele)

6. Diferenierea anatomic individual i de vrst.

Anatomia clinic a capului

7. Repere i regiuni topografice n poriunea cerebral a capului.

Capul se delimiteaz de gat prin linia ce pornete de la marginea inferioar a mandibulei i
unghiul ei, pan la conductul auditiv extern, apoi de la varful apofizei mastoidiene spre linia
nucal superioar pan la proieminena occipital extern.
Capul se imparte intr-un compartiment cerebral (neurocranium, cranium cerebrale) i unul
facial (viscerocranium,cranium faciale).
Limita dintre ele o constituie linia ce trece de-a lungul marginii superioare a orbitei, osul
zigomatic, arcada zigomatic ctre conductul auditiv extern. Fiecare dintre ele se impart la
randul su in regiuni mai mici.
Compartimentul cerebral se imparte in bolta craniului i baza craniului. Limita dintre ele o
constituie o linie neregulat de la sutura nazo-frontal spre marginile supraorbitale, marginea
superioar a arcadei zigomatice, baza apofizei mastoidiene pe linia nucal superioar pan la
protuberana occipital extern.
La nivelul bolii craniului
deosebim:
1. Regiunea frontoparietooccipital
2. Regiunea temporal
3. Regiunea mastoidian, ce face parte din baza craniului, dar se descrie aici din consideraii
practice.
 8. Particulariti de vrst n structura poriunii cerebrale a capului,
importana clinic.
Forma capului poate fi diferit. Deosebim o form brahicefalic (cap lat i scurt, cand
predomin diametrul transversal), dolicocefalic (cap lung cand predomin diametrul
longitudinal) i o fom mezocefalic (cap cu dimensiunile medii).
La nou-nscut dimensiunile capului, in comparaie cu cele ale trunchiului, sunt de dou ori mai
mari decat la aduli. La nou-nscut oasele craniului sunt subiri, flexibile i sunt unite intre ele
cu fibre din esut conjunctiv. Aceast particularitate ii comunic capului nou-nscutului
plasticitate, posibilitatea de a-i schimba forma, ceea ce are importan indeosebi in timpul
naterii. In unele locuri de unire a oaselor boltei craniene, apar zone lipsite de os - fontanelele
craniului (fonticuli cranii).
La fetui persist 6 fontanele, la nou-nscui-una sau dou.
Deosebim urmtoarele fontanele (fig.9):
1. Fontanela anterioar (fonticulus anterior), se gsete in locul de unire a oaselor parietale cu
osul frontal, avand forma unui romb, se inchide la varsta de la a 2-a lun pan la sfaritul celui de
al doilea an de via.
2. Fontanela posterioar (fonticulus posterior), este situat in locul de unire a osului occipital
cu oasele parietale. De obicei, se inchide la luna a 2-a de via.
3. Fontanelele sfenoidale (fonticulus sphenoidales), se gsesc in locul unirii oaselor
temporale, frontal i sfenoidal; ele de obicei, se inchid in perioada intrauterin sau imediat dup
natere.
4. Fontanelele mastoidiene (fonticulus mastoideus), se gsesc in locul unirii oaselor temporal,
parietal, occipital, i, la fel, se inchid in perioada intrauterin sau imediat dup natere.
Fontanelele craniului la nou-nscut. a) 1 - fontanela anterioara, 2 - fontanela
mastoid, 3 - fontanela sfenoid; b) 1 - fontanela anterioar, 2 - fontanela posterioar.

9. Limitele i stratigrafia regiunii frontoparietooccipitale, inervaia i

vascularizarea.

Limite: anterior - marginea superioar a orbitei,

posterior- linia nucala superioar- pan la protuberana occipital extern,
lateral linia temporal superioar.
esuturile moi, ce acoper bolta craniului in regiunea frontoparietooccipital, au o structur
identic pe toat intinderea lor cu o grosime aproximativ de 0,5 cm.
Stratigrafia regiunii
1.Pielea, cu excepia frunii, este acoperit cu pr i conine un numr mare de glande
sudoripare i sebacee. Datorit acestui fapt, in aceast regiune frecvent pot aprea furuncule i
ateroame.
2. Stratul celuloadipos subcutanat conine o cantitate mic de esut celular adipos, i este
strbtut de numeroase travee conjunctive, ce urmeaz de la piele la galea aponevrotic , i-l
divizeaz in numeroase areole separate (faguri de miere).
esutul celular adipos in regiunea frontal se prelungete direct in esutul lax al pleoapelor
superioare, acoperite de o piele elastic i fin. De aceea, hemoragiile subcutanate cu sediul in
segmentele anterioare ale bolii craniului, uor se extind in regiunile palpebrale, cu apariia
echimozelor sub forma unor pete cianotice (simptomul ochelari).
Straturile regiunii frontoparietooccipitale (seciune frontal).
1 - esut subcutanat; 2 - aponevroza epicranian; 3 - v. diploic; 4 - esut celular lax
subaponevrotic; 5 - periostul; 6-esut celular lax subperiostal; 7, 13-granulaiile arahnoidiene; 8-
dura mater; 9-spaiul subdural; 10-arahnoida; 11-spaiul subarahnoidian; 12-encefalul; 14-coasa
encefalului; 15- sinusul sagital superior; 16-vv.cerebrale; 17-v.subcutanat, v.emisar.

Arterele. Vascularizaia poriunii frontale este asigurat din sistemul arterei carotide
interne (din artera oftalmic) i anume: arterele supraorbitale i supratrohleare. Aceste artere,
dup ieirea din cavitatea orbitei, sunt situate in anurile respective supraorbital i supratrohlear.
In loc de anuri pot exista orificii.
Artera supratrohlear ptrunde in regiunea frontal prin anul frontal situat (la distana de 2
cm de la linia median) in poriunea medial a ochiului, iar artera supraorbital este situat intre
treimea medial i medie a marginii supraorbitale (la distana de 2,5 cm de linia median).
Aceste artere anastomozeaz larg cu artera angular (din artera facial) i ramura frontal a
arterei temporale superficiale (din artera carotid extern). In aa mod, se realizeaz o
anastomoz intre sistemul arterelor carotide externe i interne.
Poriunea parietal este vascularizat de artera temporal superficial (din artera carotid
extern), fiind situat antererior de tragusul urechii, i artera auricular posterioar, fiind situat
posterior de pavilionul urechii. Aceste artere se anastomozeaz cu arterele frontale i occipitale.
In cazul lezrii arterei temporale superficiale, hemoragia poate fi stopat provizoriu prin
comprimare digital a trunchiului arterei de arcada zigomatic.
Poriunea occipitala este vascularizata de artera occipital (din artera carotid extern), care se
afl in antul cu acelai nume la distanta de 1,5-2 cm posterior de apofiza mastoidian.
Vasele i nervii regiunii frontoparietooccipitale.
1-a.,v.,n.supratrohleare; 2-a.,v.,n.-supraorbitale; 3-v.angular; 4-a. facial; 5,6-v. facial; 7-v.
retromandibular;
8-n.auricular mare; 9-glanda parotid; 10-a.,v. temporal superficial; 11-a.,n.
occipital mare; 12-n. auriculotemporal.
Nervii. Poriunea frontal este inervat de nervii supratrohleari si supraorbitali (din ramura
oftalmic a nervului trigemen), i sunt situai paralel vasele respective. In poriunea parietal se
afl ramurile nervului auriculotemporal (din ramura mandibular a nervului trigemen), iar in
regiunea occipital - ramura auricular posterioar a nervului facial, nervii senzitivi (occipital
mare si mic), ce ii i-au originea din plexul cervical i ramurile posterioare ale nervilor
spinomedulari C1 i C2. Ultimii 2 nervi insoesc artera auricular posterioar i respectiv artera
occipital.
In aa mod in regiunea frontoparietooccipital deosebim urmtoarele pachete
vasculonervoase:
a) a., v., i n. supratrohlear;
b) a., v., i n. supraorbital;
c) a., v. temporale superficiale i n. auriculotemporal;
d) a., v., i n. auricular posterior.
e) a., v. occipital i n. occipital mare;
Vasele limfatice. Limfa, din poriunea frontal, se dreneaz in ganglionii limfatici auriculari
anteriori; din poriunea temporal - in ganglionii limfatici retroauriculari; din porunea occipital
in ganglionii limfatici occipitali.
3. Stratul musculo-aponevrotic. Il alctuiete m.epicranius reprezentat de dou ventere:
frontal i occipital, unite printr-o aponevroz (galea aponevrotic). Dac de piele galea
aponevrotic este unita strans, graie prezenei traveelor conjunctive, apoi de periost ea se separ
prin esut lax.
4. Stratul celular lax subaponevrotic. Triada esuturilor: pielea, esutul celular subcutat i
galea aponeurotic in caz de leziuni se decoleaz uor de bolta cranian, cu apariia leziunilor ce
poart denumirea de plgi scalpante. Dei aceste plgi se includ in categoria de traume grave,
dac se acord asisten medical la timp, ele usor regenereaz graie vascularizaiei abundente a
acestei regiuni.
5. Periostul. Este bine dezvoltat, uor se separ de oasele bolii craniene, cu excepia suturilor
osoase, unde nu persist esut celular lax subperiostal.
6.Stratul subperiostal.
7. Oasele bolii craniene sunt constituite din dou lamele: extern i intern, intre care se afl
substana spongioas (diploae).
- lama extern (lamina externa) cu grosimea de aproximativ 1 mm este constituit din
esut osos compact;
- substana spongioas (diplo) conine numeroase vene diploice (venele Breche cu
perei subiri i fr valvule), fiind reprezentat de esut osos trabecular;
- lama intern, sau vitroas (lamina vitreea), foarte fin, cu grosimea de aproximativ
0,5 mm, ce in caz de traumatisme, se lezeaz prima. Pe suprafaa intern a acestei lame sunt
situate anurile arteriale (sulci arteriosi), unde se situeaz arterele ce vascularizeaz dura mater.
In caz de traumatisme a oaselor bolii craniene, cu lezarea lamei interne, eschilele osoase
lezeaz i arterele meningiene, ce poate duce la dezvoltarea hematoamelor epi- sau subdurale.
Oasele craniului, spre deosebire de alte oase ale scheletului, nu regenereaz. Defectele osoase
dup trepanaie, se substituie cu esut fibros fr formarea calusului osos. Aceste defecte uor se
observ pe radiograme.
Mai in profunzime deosebim urmatoarele straturi:
8. Spaiul epidural (spatium epidurale) situat intre lama intern a oaseleor i meningele dur.
9. Pahimeningele (dura mater encephali) alctuit din esut fibros dens.
10. Spaiul subdural (spatium subdurale) situat intre dura mater i arahnoid.
11. Arahnoida encefalic (arachnoidea encephali).
12. Spaiul subarahnoidian (spatium subarachnoidalis) ce conine lichid cefalorahidian.
13. Pia mater (pia mater encephali), ce ptrunde in toate anurile creierului mare i in
ventriculele cerebrale, formand plexuri vasculare.
14. Substana cenuie a creierului (substantia grissea cerebri).

10. Spaii de esut celuloadipos i difuzarea purulenelor i hematoamelor

n regiunea frontoparietooccipital.
In regiunea frontoparietooccipital deosebim 3 straturi de esut celular adipos:
subcutanat, subaponevrotic i subperiostal.
Rspandirea hematoamelor i purulenelor in regiunea frontoparietooccipital are loc in
conformitate cu particularittile anatomo-topografice de structur a esuturilor moi a bolii
craniene. In stratul celuloadipos subcutanat, datorit septurilor de fibre conjunctive, ce pornesc
de la piele spre galea aponevrotic, hematoamele i purulenele vor evalua localizat,
manifestindu-se sub form de cucuie. In stratul subaponevrotic, hematoamele i purulenele,
vor fi difuze, raspandindu-se in limitele intregii regiuni. In stratrul celular lax subperiostal,
datorit fixrii periostului de suturile osului hematoamele i purulenele vor fi localizate in
limitele osului concret.
 11. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, anastomozele i
nsemnatatea lor practic.
Venele predomin la numr fa de artere. Pe lang venele care insotesc arterele, mai exist i
vene suplimentare. Cea mai constant este vena frontal, uneori par, dispus de-a lungul liniei
mediane.
Venele din poriunea frontal se anastamozeaz cu vena angular (v. angularis) de unde
singele urmeaz in vena facial. O parte din ele se vars in venele oftalmice superioare (v.v
ophtalmiceae superiores), care comunic cu sinusul cavernos.
In caz de procese purulente in regiunea feei, poate aprea tromboza venei faciale de unde
infecia pe cale retrograd, din vena facial prin vena oftalmic superioar, ajunge pan la baza
craniului- in sinusul cavernos, cu apariia ulterior a sinusitei sau a sinustrombozei.
Venele poriunii temporale (vv. temporaes, superficiales), unindu-se cu vena maxilar,
formeaz un singur trunchi cu denumirea de vena retromandibular, care la randul su, prin
confluere cu vena facial se dreneaz in vena jugular intern. Drenajul venos din poriunea
occipital are loc prin vena occipital (v. occipitales), care se vars in vena vertebral (v.
vertebralis).
Sistemul venos, n regiunea bolii, craniene este aranjat in trei etaje:
- primul etaj: venele situate in stratul celular adipos subcutanat, ce insoesc arterele
respective;
- al doilea etaj: venele diploice amplasate in substana spongioasa a oaselor craniene.
Printre ele deosebim urmtoarele vene diploice:
a) v. frontal ce trece pe linia median a frunii i comunic cu vena facial i cu sinusul sagital
superior;
b) v. temporal anterioara colecteaz, sangele din venele temporale profunde, i se vars in
vena retromandibular;
c) v. temporal posterioar, prin vena emisar mastoidian comunic cu sinusul transvers i
vena occipital;
d) v. occipital prin vena emisar occipital comunic cu sinusurile occipitale i cu confluena
sinusal.
- al treilea etaj: sinusurile pahimeningelui encefalic
Toate trei etaje venoase comunic intre ele prin venele emisare.
Deosebim urmtoarele vene emisare:
a) vena emisar parietal printr-un orificiu in osul parietal (foramen parietale) unete vena
temporal superficial cu sinusul sagital superior;
b) vena emisar mastoid printr-un orificiu situat in apofiza mastoidian (foramen
mastoideum) unete vena occipital cu sinusul transvers;
c) vena emisar condilar unete venele occipitale cu sinusul sigmoid.
Atat venele situate in esuturile moi epicraniene, cat i venele emisare i diploice, sunt lipsite de
valvule.
De menionat c venele emisare regleaz tensiunea intracranian. In norm, fluxul venos este
indreptat din profunzime la suprafa in venele superficiale, indreptandu-se spre venele jugulare
externe i interne.
In caz de tromboz a venelor superficiale, refluxul venos este direcionat in profunzime, spre
sinusurile durei mater ceea ce toate duce la rspandirea purulenelor in cavitatea craniului cu
apariia sinusitelor i inflamarea meningelor cerebrale

12. Particulariti topografice de vascularizare a esuturilor epicraniene,

nsemnatatea practic.
1. Toate vasele au direcie radial - de jos in sus.
2. Vasele esuturilor moi a bolii craniene sunt situate, spre deosebire de alte regiuni, in
stratul de esut celular adipos subcutanat.
3. Toate vasele in regiunea dat sunt unite prin multiple anastomoze intra-i extrasistemice,
vascularizarea fiind atat din artera carotida extern (aa. temporales superficiales si aa.
occipitale), cat i din artera carotid intern (aa. supratrochleares i aa. supraorbitales).
4. Adventiia vaselor este concrescut cu septurile de esut conjunctiv ce pornesc de la piele
spre galea aponevrotic. Datorit acestui fapt, in caz de leziuni, vasele nu se colabeaz ,
prezentand un pericol de hemoragii masive.
Primul ajutor in stoparea provizorie a hemoragiilor este in presarea digital a vasului de os.

Legea celor 3 particularitati:

1. 3 spatii celulare : subcutanat, subaponeurotic, subperiostal
2. 3 etaje venoase: retea venoasa subcutanata(extracerebrala); vene diploice
si sinusurile venoase(intracerebral)
3. 3 tipuri de hematoame si purulente : subcutanat, subaponeurotic(difuze) si
subperiostal( in limitele unui os)
4. tripla vascularizare a tesuturilor epicraniene: arterele trec deasupra
aponeurizei, sdventitia vaselor e intim fixata de septurile fibroase verticale
si vasul framine biant la leziune(nu colabeaza)
5. tipul proceselor purulente :subcutanat-abces;subaponeurotic-
flegmon;subperiostal-abces;

13. Limitele, stratigrafia regiunii temporale, vascularizarea, inervaia,

spaii de esut celular.
Limitele
Din superior i posterior, regiunea este delimitat de linia temporal superioar, inferior-de
arcada zigomatic i din anteriorde apofiza frontal a osului zigomatic.
Repere: marginea lateral a orbitei, arcada zigomatic, conductul auditiv extern.
Stratigrafia.
1. Pielea, in poriunea superioar, este groas, dispune de tegument pilor, iar in poriunea
inferioar devine mai subire, poate fi uor pliet deoarece nu este legata prin septuri fibroase, de
straturile subiacente.
2.Stratul celuloadipos, este slab dezvoltat. In acest strat sunt situate vase si nervi. Arterele
temporale superficiale una din ramurile terminale ale arterei carotide externe i venele
omonime trec la distana de 1-1,5 cm anterior de tragusul urechii i se divid in ramurele fronatale
i parietale, ce anastamozeaza cu celelalte vase ale bolii craniene. Alturi este situat nervul
auriculotemporal (n. auricolotemporalis) nerv senzitiv de la ramura mandibular a nervului
trigemen (ce de obicei este situat posterior de arter). Nervul zigomaticotemporal de la nervul
zigomatic, parasete craniul prin orificiul zigomaticotemporal, ramificandu-se in poriunea
anterioar a regiunii temporale. In treimea anterioar a arcadei zigomatice in stratul de esut
celular adipos este situat i ramura frontal de la nervul facial, ce inerveaz venterul anterior al
muschiului occipitofrontal.
3. Fascia superficial este o prelungire a aponevrozei epicraniene.
4. Fascia proprie (aponevroza temporal) este destul de dens. Cu 3-4 cm mai sus de arcada
zigomatic, ea se dedubleaz in 2 lamele: lamela extern se fixeaza de marginea extern a
arcadei zigomatice, iar cea intern de marginea ei intern.
5. Spaiul interaponevrotic, se afl intre aceste dou lamele a fasciei temporale i arcada
zigomatic ca baz. El conine esut celular adipos i a. temporal medie de la a. maxilar.
In caz de osteomielit a mandibulei in acest spaiu se poate acumula puroi, care datorit grosimii
aponevrozei temporale foarte greu se raspandete la suprafa.
 1-pielea;2-esut subcunat;3-
fasacia superficial; 4-
aponeuza temporal;5-m.
temporal; 6-spaiul
interaponevrotic;7- procesul
zigomatic;8-fascia
parotidomaseteric; 9- a. i v.
transvers a feei;10-ductul
parotid; 11- glanda
parotid;12-muchiul
maseter; 13-mandibula;14-
spaiul subaponevrotic; 15- a.
i v. maxilar;16- spaiul
subtemporal; 17- ramura
frontal a n.fascial

6. Spaiul de esut celular

adipos subaponevrotic. Este
situat sub lamela profund a
aponevrozei temporale i
suprafaa extern a
muchiului temporal.
7. Muchiul temporal, fiind
situat in fosa temporal sub lamela profund a fasciei proprii,
coboar in jos, posterior de arcada zigomatic i printr-un tendon puternic, se fixeaz de apofiza
coronoid a mandibulei. Pe faa intern a muchiului sau in grosimea lui trec arterele temporale
profunde (din artera maxilar) venele i nervii temporali profunzi (dup funcie- motori ,de la
nervul mandibular, al III-ea ramur a trigemenului).
8. Intre lama profund a fasciei temporale i muchiul temporal este situat un strat subire de
esut celular lax mai bine pronunat in poriunea inferioar, care mai jos de osul zigomatic i
arcada zigomatic comunic cu bula grsoas a obrazului (corpus adiposum buccae).
Fosa temporal (in spaiul dintre planul temporal i foia intern a aponevrozei temporale) se
lrgete de sus in jos: in sus i lateral ea este bine delimitat de regiunile vecine de-a lungul liniei
de inserie a muchiului temporal i lamelei profunde a aponevrozei temporale ce il acoper.
9. Periostul, este mai subire decat in alte zone ale craniului, ader strans la scuama temporal,
cu excepia poriunii inferioare a regiunii Scuama temporal se deosebeste prin fragilitate i
finee. Pe faa interna a ei trece un san in care se afl artera meningee medie (din a. maxilaris).
In aproximativ jumatate din cazuri anul, prezint in poriunea lui iniial un canal osos, ceea ce
face s creasc frecvena leziunii vasului in fractura osului temporal. Hemoragia din artera
meningeea medie duce la formarea unui hematom epidural considerabil i la compresiunea
creierului, din care considerent necesit o intervenie chirurgical de urgen.
Deci in regiunea temporal spre deosebire de regiunea frontoparietoccipital deosebim 4
straturi de esut celular adipos: subcutanat, interaponevrotic sau interfascial, subaponevrotic, i
temporal profund.

14. Cile de difuzare a hematoamelor i coleciilor purulente din regiunea

temporal.
Hematoamele i purulenele regiunii temporale difuzeaz in jos, i anume, in fosa subtemporala
i regiunea jugal i in poriunile profunde ale feei. Tumorile maligne din cavitatea orbitei, prin
fisura orbital inferioar, pot invada in fosa infratemporal.

15. Anatomia chirurgical a regiunii mastoidiene, limitele, vascularizaia,

inervaia.
Limitele
In jos i pe laturi corespund conturului apofizei mastoidiene, ce se palpeaz prin tegumente.
Straturile:
1. Pielea este subire.
2. esutul celular adipos subcutanat, este slab dezvoltat i conine fibrele muchiului
auricular posterior si ganglionii limfatici. Tot pe aici trec artera i venele auriculare posterioare,
ramurile nervului occipital mic (ramuri senzitive de la plexul cervical) i nervul auricular
posterior de la nervul facial.
3. Sub fascia proprie i muchii ce se inser pe apofiza mastoidian (m.
sternocleidomastoideus, venterul posterior al m. digastricus, mm. longissimus capitis et splenius
capitis). Intr-un nule situat pe poriunea medial a apofizei mastoidiene trece artera
occipital.
4. Periostul, se decoleaza greu de os, in special la nivelul locului de inserie a muchilor.
5. Osul, din anterior prezint o suprafa rugoas, cu excepia unei poriuni netede, de form
triunghiular, ce poart denumirea de tringhiul Chipault .

16. Triunghiul de trepanare i patratul de atac pe apofiza mastoidian,

limitele, proiecia raportul cu formaiunile anatomice adiacente, complicaii
posibile n trepanaie.
Tringhiul Chipault limite:
superior - o linie orizontal ce prezint continuarea in posterior a arcadei zigomatice,
anterior linia trasat pe marginea posterioar a conductului auditiv extern de la spina
suprameatic pan la varful apofizei mastoidiene
posterior - linia trasat posterior de marginea anterioar a cristei mastoidiene.
Patrulaterul de atac limite :
posterior- sinus sigmoideus(duce la hemoragii necontrolate)
anterior- n. Facial(1.5 cm) (disparitia functiei mimice)
superior tegmen timpani ,
canal semicircular mediu>>>>fosa craniana medie( meningita)
Pentru a evita complicatii in trepanare- axul instrumentului de trepanatie sa corespunda axului
porului acustic extern
In interiorul apofizei mastoidiene se conine un spaiu pneumatic, imprit,
prin septuri osoase, intr-o serie de celule mastoidiene, tapetate pe dinuntru de mucoas. Celulele
se deschid in cavitatea cea mai voluminoas petera mastoidian (antrum mastoideum), ce
se afl la o adancime de 1,5 2 cm de la suprafaa osului, i printr-un orificiu ingust (aditus ad
antrum) comunic cu csua timpanic (recessus epitimpanicus), unde se conin osiculele
auditive: ciocnaul, nicovala i scria.
.

In cazul unei otite medii supurate, puroiul poate ptrunde in celulele mastoidiene cu apariia
mastoiditei purulente, ce necesit intervenie chirurgical de urgen trepanaia apofizei
mastoidiene (antrotomie).
Daca divizm apofiza mastoidian in patru cadrane, atunci trepanaia ei, in caz de necesitate se,
efectueaz in cadranul anterior superior, unde, la adancimea de 1,5 2,5 cm se ptrunde in
antrumul mastoidian. In cadranul posterior superior se proiecteaz fosa cranian medie (tegmen
timpani), in cel posterior inferior sinusul sigmoid i in cel anterior inferior la o adancime de
1,5 2 cm, trece canalul nervului facial.(poriunea lui vertical)
Deci, in cazul trepanaiei apofizei mastoidiene, este pericolul lezrii sinusului sigmoid,
canalului nervului facial, peretele osos al fosei craniene medii, din care cauz trepanaia se
efectuiaza in cadranul anterior superior (patrulaterul de atac Chipault).

17. Anatomia topografic a meningelor encefalului.

Creierul este tapetat de trei tunici: dura mater (dura mater encephali), dup care urmeaz
arahnoida encefalic (arachnoidea encephali) i pia mater (pia mater encephali), fiind in contact
direct cu creierul.
Dura mater este alctuit din dou lamele de esut conjunctiv fibros dens, intre care este situat
un strat de esut lax. Ea uor se detaeaz de oasele bolii craniene, i este intim concrescut cu
oasele bazei craniului.
Hematoamele epidurale ating dimensiunile cele mai mari la nivelul bolii craniului.
Arahnoida encefalic, prezint un inveli subire de esut conjunctiv, lipsit de vase sudat pe
alocuri de pia mater. Ea se dispune deasupra circumvoluniunilor creierului, fr a ptrunde in
anurile encefalului. Arahnoida formeaz viloziti, denumite granulaii arahnoidiene
(Pacchioni), care ptrund in sinusurile durei mater i particip la absorbia lichidului
cefalorahidian.
Pia mater encefalic este dispus direct pe suprafaa creierului, intrand in toate anurile i
schizurile acestuiea, ea ptrunde, prin orificiul lui Monro, in cavitatea ventriculelor cerebrale,
formand plexurile i vlurile choroidiene.
Pia mater este bogat in vase, care irig creierul, i in vene, cu perei subiri care frecvent se
lezeaz in cursul operaiei.

18. Spaiile intermeningeale i cisternele cerebrale, coninutul lor, circulaia

lichidului cefalorahidian n norm i patologie.
Intre dura mater encefalic i arahnoid se gsete spaiul subdural, unde, in caz de traume
craniene, pot aprea hematoame subdurale.
Mai in profunzime, intre arahnoid i pia mater, se afl spaiul subarahnoidian, unde se
conine lichid cefalorahidian.
Spaiul subarahnoidian, in deosebi, este bine dezvoltat in poriunea lateral a creierului. Aici
poriunile bilaterale ale acestui spaiu poart denumirea de cisterne subarahnoidiene. Cea mai
mare din cele 10 cisterne ce exist aici, este cisterna cerebelomedular, fiind situat intre
suprafaa inferioar a cerebelului i suprafaa posterioar a bulbului rahidian. Lungimea ei este
in medie de 5-6 cm, iar adancimea de 1,5 cm. Prin orificiul lui Magendie i orificiile lui
Luschka, ea comunic cu cavitatea ventriculului al IV-ea, iar prin apeductul lui Sylvius, cu
ventriculul al III-ea, care, la randul su prin orificiul lui Monro, comunic cu cavitatea
ventriculelor laterale ale creierului.
La nivelul marginii superioare a membranei atlantooccipitale, unde aceast cistern are
adancime de aproximativ 1,5 cm, se poate efectua puncia cisternei cerebelomedulare cu scop
diagnostic sau de tratament - puncia suboccipital.
Anterior de chiazma opticus se afl cisterna chiazmatic.
Procesul purulent in aceast regiune (arahnoidit optohiazmal) duce frecvent la pierderea
vederii.
Lichidul cefalorahidian, este produs de plexurile choroide ale ventriculelor. Plexurile
ventriculelor laterale produc lichid cefalorahidian care, prin orificiile interventriculare (Monro),
ptrunde in al III-lea ventricul. Mai departe, impreun cu lichidul produs din plexurile
ventriculului III, prin apeductul cerebral, lichidul cefalorahidean circul spre cavitatea
ventriculului IV. Din ventriculul IV, prin orificiul median impar (Magendie) i dou orificii
laterale (Luschka), lichidul nimerete in spaiul subarahnoidean, inclusiv in cisterna
cerebelomedular. Timp de 24 de ore, plexurile coroide ale ventriculelor produc aproximativ
600 ml de lichid cefalorahidian. Cantitatea total de lichid in spaiul subarahnoidian i ventricule
este de aproximativ 120-160 ml. Volumul suplimentar de lichid, prin granulaiile arahnoidiene
se absoarbe in sinusurile durei mater; o parte din lichid se absoarbe in venele tunicii maduvei
spinrii. La dereglarea fluxului de lichid cefalorahidian din ventricule, apare hidrocefalie.

19. Sistemul arterial al capului, anastomozele i nsemntatea lor practic.

20. Schema topografiei craniocerebrale Kronlein (proiecia a. meningee

medii i ramurilor ei, anurilor central i lateral.
A meningea media- sursa principala in vascularizarea dura mater. Patrunde in craniu prin
foramen spinosum, fiind originara din a. Maxilaris.int. In cutia craniana se imparte in 2 ramuri:
anterioara si posterioara
Vasele adera intim de dura m,ater, iar pe os formeaza sulci meningei. La nivelul pterionului vasul
trece printr-un canal osos. Artera e insotita de 2 vene care spre deosebire de artera trec in
grosimea durei mater, sunt in diametru si au aspect de sinus- sinus sphenoparietalis, care se
dreneaza in sinus cavernos. La nivelul foramen ovale sispinosum comunica cu plexul
pterigoideus. Pe craniu prin intermediul punctelor de reper si a unor linii conventionale poate fi
determinata proiectia a meningea media pe craniu.

21. Repere i regiuni topografice n poriunea facial a capului,

particulariti de vrst.
Poriunea faciala este situat n poriunea infero-anterioar a capului.
Limite:
Superioar- marginea supraorbital, osul zigomatic i arcada zigomatic pn la
orificiul aauditiv extern.
Inferioar- ramura inferioar i baza mandibulei

Punctele de reper externe : Contururile orbitelor; Marginile aperturii piriforme;

Dorsum nasi;Osul zigomatic; Arcada zigomatic; Fossa canina a
maxilei; Marginea anterioar a muchiului maseter; Corpul, unghiul
i ramura mandibulei.
Partea facial a capului este convenionaal mprit n anterioar i laterl.
 Prii anterioare i se atribuie: cavitile orbital, nazal i bucal.
Poriunea lateral a feii este la fel mprit n trei regiuni mai mici: bucal sau genial,
parotidomaseteric i facial profund.
Poriunea facial a capului e prezentat prin:
-regiunea genian;
-regiunea parotidomaseteric;
-regiunea profund a feei;
Straturile i muchii feei:
1.Pielea subire, conine glande sebacee i sudoripare, posed elasticitate,intensitate i
rigiditate suficient, este uor mobil.
2.esutul subcutanat bine pronunat, ceea ce permite relativ liber rspndirea hematoamelor
i proceselor purulente.
3.Muchii dup provenien se divid n dou gupe: mimici i masticatori
M. mimici- dispui superficial, sunt inervai de n.facial
M. maseteri- se insereaz pe mandibul, permutnd-o n timpul masticaiei, parial
particip n articularea vorbirii. Ei se clasific n proprii (m.temporal, m.maseter,
m.pterigoizi) i auxiliari (m.digastric, m.milohioidian, m.geniohioidian). Muchii
proprii efectueaz micrile de ridicare a mandibulei, iar muchii auxiliari- o coboar.
La nou-nascuti si copii pina la 1-1.5 ani fata are forma rotunda. Aceata se explica prin
dezvoltarea slaba a oaselor craniului facial, a m/ faciali, prin prezenta unor cantitati mari de
tesut subcutanat si corpi adiposi(bula Bichat).Dupa 1.5 ani dimensiuni se maresc, fata treptat se
alungeste. Dupa aparitia dintilor de lapte si in pecial in perioada naturizarii sexuale se schimba
jumatatea inferioara a fetei.Definitivarea fetei la barbat: 20-23 ani si 16-18 ani la femei.

22. Sistemul venos facial, anastomoze i importana lor practic.

Venele feei formeaz dou plexuri:
Superficial- este alctuit din venele facial i retromandibular. V.facial colecteaz venele
ce vin din regiunile frontal, orbital, de la nas, pleoape, obraji, buze i brbie. Vena
retromandibular colecteaz sngele venos din regiunile irigate de ramurile terminale ale
arterei carotide externe.
Reeaua venoas profund e prezentat prin plexul pterigoid i plexuri mai mici dispuse n
grosimea muchilor i n spaiul celular intermuscular al poriunii faciale profunde.Prin
intermediul venelor oftalmice el anastamozeaza cu vene faciale superficiale si sinusul
cavernos al durei mater.

23. Argumentai rspndirea infeciei n sinusul cavernos n caz de

purulene din triunghiul nazo-labial?
Procesle purulente in jumatatea superioara a fetei, mai sus ce uneste unghiurile gurii, frecvent
decurg grav din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor fetei(flebite). Acest fapt
favorizeaza propagarea rapida a infectiei de-a lungul vaselor venoase in sinus cavernosus.
Reflexul singelui venos de la fata, in conditii obisnuitre, are loc in directia venei jugulare interne.
In cazurile cind vena faciala sau afluentii ei sint trombati sau comprimati de tesuturile
endematiate ale fetei, poate avea loc un reflux venos in directie retrograda. Embolul septic in asa
cazuri poate patrunde in sinusul cavernos, provocind o flebita a sinusului , sinusitromboza,
meningita.
24. Anatomia clinic a n. facial.
N.Facial(VII) la iesire din substanta creierului se dispune in canalul facial ai piramidei osului
temporal, unde da n pietros mare si n.muschiului scaritei, precum si coarda timpanului.
Din cavitatea craniana iese prin foramen stylomastoideus, patrunde in glanda parotida formind
plexul parotidian. Ramurile terminale formeaza laba de gisca mare, constituita din ramuri cu
orientare radiala: temporala, zigomatice, bucale, cervicale, marginala a mandibulei.
Pentru a evita lezarea ramurilor nervului facial, inciziile pe fata in caz de necesitatea se fac in
directie radiala, incepind de la lobul urechii.
Explorarea integritii nervului facial poate fi realizat prin inspecia i cercetarea tonusului i a
funciilor muchilor mimici ai feei i a sensibilitii gustative. n caz de paralizie facial se
constat o asimetrie a feei. ncreiturile frunii i pliul nazolabial din partea afectat sunt terse,
fanta palpebral e mai larg, faa e nemicat, amimic, unghiul gurii e plasat mai jos n raport cu
partea sntoas. La ncercarea bolnavului de a ncrei fruntea, de a ncrunta sprncenele, de a
nchide strns ochii, precum i n vorbire i rs asimetria devine mai accentuat, se remarc
imposibilitatea suflatului i a flueratului, la artarea dinilor are loc devierea gurii spre partea
sntoas. La solicitarea de a nchide ochii ochiul din partea suferind nu poate fi inchis complet
(lagoftalmie), se constat devierea globului ocular n sus i lateral sau medial (semnul lui Charles
Bell). Manifestrile menionate mai pot fi nsoite i de o lacrimaie abudent (sindromul
lacrimilor de crocodil).

25. Proiecia orificiilor de ieire a ramurilor terminale ale n. trigemen,

importana practic.
N. trigemen(V) - isi ia originea din doua radacini- senzoriala mare si motorie mica Pe suprafat
anterioara a piramidei osului temporal, la virful ei, radacina senzitiva constituie ganglionul
trigeminal de la care pleaca 3 nervi: oftalmic, maxilar si mandibular.
N.Oftalmic(senzitiv) patrunde in cav orbitala prin fisura orbitala superioara si se
divizeaza in nervii Frontal, Lacrimal si Nazociliar.
N.Maxilar(senzitiv) iese din cav craniana prin foramen rotundum, de la el pleaca ramuri
catre dinti si gingiile maxilei, muzoasa cavitatii nazale, palatului, sinusurilor osului
sfenoid si maxilar.Cea mai mare ramura n. Infraorbital,care iese prin formane
infraorbitale si in fosa canica se ramifica laba de gisca mica pornesc nervi alveolari
superiori. In fosa pterigopalatina pornesc nervii zigomatic si pterigopalatin.
N.Mandibular iese din cavitatea craniana prin foramen rovale
Fibrele senzitive inerveaza pielea portiunii inferioare a obrajilor, timplei, portiunii anterioare a
pavilionului urechii, limba , dintii. Nervi: auriculotemporal, bucal, alveolar inferior si lingual.
Fibrele motorii inerveaza m. masticatori, m digastricus si m. mylohioidean.Nervi: massetericus,
temporales profundus, pterigoidieni laterali si mediali
26. Topografia ramurei maxilare a nervului trigemen.( intrebarea 25)