Exista mai multe legaturi despre organizarea Jocurilor Olimpice.

Zeus dupa ce l-a

invis pe tatl sau sta inaltat pe varful Muntelui Olimp, devenind stapanul lumii si a
statornicit tinerea unor jocuri care sa-i cinsteasca biruinta.

Hercule, un muritor de rand, care a devenit erou si a rasadit 300 de maslini, a

organizat Jocuri Olimpice pentru a-i multumii lui Zeus. Intors acasa din Creta si ajuns
in Olimpia, el i-a pus la incercare pe cei 4 frati ai sai, a masurat 600 de picioare in
linie dreapta insumand 192,27 metri sau distanta unui stadiu; invingatorul a fost
incoronat cu o ramura de maslini.

Pelops dupa ce l-a invins pe regele Oinamaos la alergari, s-a castorit cu

imblanzitoarea de cai Hipodonia si a organizat Jocuri Olimpice in anul 884 i.Hr. .

Dovezi scrise: Arheologul german Ernest Curtis a descoperit o inscriptie pe marmura

alba care cuprindea lista atletilor invingatori. Cea mai veche dintre dovezi este din
anul 776 i.Hr. si il consacra pe Corebas drept primul invingator al cursei de un
stadiu.

Olimpia este o asociere de temple si altare inchinate lui Zeus si Herei. Aici se afla
hipodromul si palestra. A fost declarata teritoriu sacru si inviolabil , astfel s-a nascut
Pacea sacra, adica un armistitiu olimpic impus tuturor oraselor grecesti
participante la Jocurile Olimpice.

O data la 4 ani, timp de o luna, in luna sacra, incetau orice razboaie si nimeni nu
se mai apropia inarmat.

Atletii erau participanti din toate teritoriile grecesti: Peropanez, Atena, Egipt, Asia
mica, Pontul Euxin.

Dupa cresterea improtantei cresterii Jocurilor Olimpice, luna sacra tinde sa se

largeasca la 3 luni.

Conditii de participare:

Sa fie grec.
Sa fie om liber (nu sclav, hoinar, femeie).
Sa prezinte referinte asupra virtutii atletice.
Sa fii efectuat acasa un antrenament de 10 luni in cantonament sub
indrumarea maestrului.

Prima olimpiada a avut loc in 776 i.Hr. Corebas este invingator al probei dromos,
cursa de viteza de un stadiu: invingatorul se numea Olimpionic.

In anul 774 i.Hr. incep sa i-a parte la jocuri si spartanii si apoi toti grecii, jocurile
devenind panelenice.

In anu 724 i.Hr. apare cursa numita Diaulos sau cursa dubla de 2 stadii (384,54
m). Primul invingator al acestei probe a fost Hipenos din Pisa.
In anul 720 i.Hr. s-a introdus o proba noua de rezistenta de 12 lungimi de stadiu
(4614,48 m), cursa numita Dolikos. Invingatorul a fost Acantos din Sparta.

In anul 708 i.Hr. apar si alte probe, luptele (pale), invingatorul trebuia sa-l doboare
de 3 ori pe adversar. ApareApare

Apare Pentatlonul format din 5 probe: alergarea, aruncarea sulitei, saritura in

lungime, aruncarea discului, lupta.

In anul 688 i.Hr. se introduce proba de pugilat, la inceput cu pumnii goi, apoi cu
pumnii si bratele infasurate in curele din piele, iar mai tarziu s-au batut bumbi de
plumb numite ceste.

In anul 680 i.Hr. apar cursele de Care numite qvatrige la care participau oameni
bogati sau regi ,pe hipodrom care aveau 780 de metri pe care o parcurgeau de 12
ori .

In anul 648 apare proba numita pancratiu un amestec de lupte si pugilat, o proba
foarte violenta tot acum se introduc si cursele de cai.

In anul 632 i.Hr. se adauga 2 probe pentru adolescenti: cursa de jumate de stadiu si
lupta.

In anul 448 i.Hr. dupa batalia de la Maraton se instaleaza perioada idealului atletic.

Jocurile Olimpice au fost la inceput religioase , inchinate zeilor, in special lui Zeus.
Jocurile Olimpice se desfasurau pe 5 zile astfel:

prima zi: aveau loc festivitatile de deschidere, ritualul jertfelor, pe cele 80 de

altare, arbitrii si atletii depuneau juramantul in fata statuii lui Zeus.
A doua zi: oficialii si arbitrii in zori se indreptau spre stadion facandu-si o
intrare festiva, aceasta zi era predestinata adolescentilor.
A treia zi: incepea cu alergarile, se facea apelul atletilor si aveau loc
urmatoarele probe:
o Proba de fond dolicos
o Proba de viteza dromos
o Proba de sprint prelungit diaolos
o Se incheiau cu luptele si pugilatul
A patra zi: aveau loc probele de hipodrom dimineata iar dupa-amiaza
pentatlonul. Ziua se inchiea prin cursa cu arme.
A cincea zi: era ziua recompenselor, erau incoronati olimpionicii si urmau
festivitatile si banchetul oferit invingatorilor.

In anul 292 i.Hr. cresc cazurile de frauda si incepe decadenta atletica.

In anul 164 i.Hr. ultimul campion, Leonidas din Rodos a castigat 4 editii succesive,
12 victorii la cursele de 1 stadiu, de diaolos si cele cu arme.
Odata cu stapanirea romana , locul Jocurilor Olimpice este luat de luptele cu
gladiatori.

In anul 67 d.Hr. jocurile au decazut foarte mult, Nero schimba data jocurilor si
concureaza singur.

In anul 313 d.Hr. Imparatul Teodosiu emite un verdict prin care interzice Jocurile
Olimpice considerandu-lele pagane.

Le pagane.