Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Chirurgie An 5
Subiecte Rezolvate Chirurgie An 5
10. Fracturile complexului zigomatic clasificare, forme anatomi-clinice, semne clinice ale fracturilor de malar
- Clasificare
ant (rebord orbital inf, apofiza asc a max, sutura zigomatico-temporala/zigomatico-frontala, perete ant sinus
maxilar)
o fara deplasare (fisuri)
o cu deplasare
partiale (rebord orbital inf sau perete lat al orbitei, podeaua orbitei, perete ant-lat sinus maxilar)
totale: disjunctie de malar (rebord orbital inf, podeaua orbitei, perete ant sinus maxilar, sutura
zigomatico-frontala/zigomatico-temporala), fractura cominutiva a malarului
post (intereseaza numai arcada temporo-zigomatica)
fara deplasare: in lemn verde
cu deplasare: unice (denivelare in treapta a arcadei), duble (fragm intermediar cu infundare in forma de
sant), triple (2 fragm determina infundare in V), cominutive
- fract ant fara deplasare
edem post-traumatic al reg zigomatice si palpebrale
echimoza palpebrala in monocle, ale conjunctivei bulbare
pcte dureroase la vpalpare la niv suturilor osului zigomatic
hipoestezie in teritoriul n IO
epistaxis unilateral, limitarea deschiderii gurii
- fract ant cu deplasare
asimetrie facial prin infundarea reliefului malar, edem post-traumatic
intreruperea continuitatii osoase la niv rebordului orbital inf unde se percepe o denivelare
la niv crestei zig-alv se percepe o denivelare in treapta, dureroasa mla palpare
exo/enoftalmie, crepitatii gazoase
tulburari oculare (diplopie), mandibulare (limitarea deschiderii)
tulburari de sensibilitate: hipoestezia/anestezia/hiperestezia in teritoriul n IO
- fract post fara deplasare: echimoza, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
palpare moderat dureroasa la niv arcadei temporo-zigomatice
- fract post cu deplasare
infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice, discontinuitate osoasa
echimoze, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
limitarea miscarilor mand
32. Fibromul
- localizare variata: muc linguala, jugala, buze, gingivomuc procesului alv, palatgului, planseul bucal
- leziuni nodulare , dimensiuni variabile pana la 2 cm
- suprafata neteda, muc acoperitoare de aspect normal, implantare sesila sau pediculata
- poate avea ulceratii superficiale si semne de inflamatie
- nedureroasa la palpare, consistenta variabila (moale, ferma, dura)
- cele tegumentare mai frecvent in reg geniana, nazala, frontala sub forma de noduli cu consistenta ferma, mobili,
proeminenti subteg, tes acoperitoare normale
- cele sutuate in profunzime sunt inconjurate ed o capsula conjunctiva
- dg dif: granulomul piogen
o papilomul muc orale
- trat: extirparea formatiunii impreuna cu baza de implantare printr-o incizie eliptica plasata in tes normal
o cele tegumentare se extirpa usor datorita capsulei conjunctive ce le delim
34. Hemangiomul
- macula deschisa cu o retea teleangiectazica
- in primele sapt se dezv rapid
- cele superf sunt reliefate si boselate, culoare rosie aprinsa, consistenta ferma, tumora nu se goleste de sange la pres
- cele mai profunde discret reliefate, au tenta albastruie
- culoarea se modif treptat devenind purpurie si de consistenta mai scazuta
- la 5 ani de obicei dispare, teg vor arata normal in jumatate din cazuri
- pot aparea ulceratii pe fondul suprainfectarii, pot sau nu sangera
- induc complicatii prin localizare: ocular, periocular, laringian
- risc mare de hemangioame viscerale
- cele cu dim mari se pot complica cu sindr Kasabach-Merritt (purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum,
hemoliza microangiopatica, fibrinoliza intralezionala) -> mortalitate 30-40%
- trat: depinde de varsta, dimensiune, localizare, stadiu
pt cele mici se prefera dispensarizarea deoarece se pot remite spontan
daca exista ulceratii, hemoragii, cresteri marcate se prefera trat medicamentos (terapie cortizonica 60-90
zile), dar poate recidiva
injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona, rata succes 75%
scleroterap pt cele mici: inj intralezional de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilar pt a induce
fibroza, pt cele mari e necesara asocierea cu extirparea chirurgicala
chirurgical are indic limitate pt cele mici, cu crestere lenta
cu laser CO2 adjuvant in timpul exciziei pt hemostaza si limitarea cicatricilor
43. Ameloblastomul
- tumora a ep odontogen cu orig in resturile lamei dent, org adamantin, ep unui chist odontogen, stratul bazal al muc
orale
- cu crestere lenta dar extrem de invazive
intraosos solid sau multichistic
intraosos unichistic
periferic extraosos
- ameloblastomul intraosos solid sau multichistic
apare la orice varsta , localizare la mand in zona M2 si ramul mand, la max in special in zona post
clinic: initial asimptomatic, lez mici, tumefactie a mand cu evol lenta, deformeaza contururile fetei, durere si
parestezii
Rx: radiotransp multiloculara cu margini neregulate, aspect de facure de miere, prezent un dinte inclus
intraosos, resorbtie rad a dd adiacenti tumorii
forma desmoplastica e localizata in special in zona ant a max, radio transp cu zone radioopace dat
metaplaziei osoase/mineral septurilor fibroase dense
dg dif: keratochistu odontogen
o chistul osos anevrismal
o fibromul ameloblastic
o fibromul/mixomul odontogen
o tumora centrala cu cel gigante
o angioame/malformatii vasc endoosoase
trat: chiuretajul tumorii (recidive), rezectia marg (marg libere de 1-1.5cm recidiva 15-20%), rezectia
segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare (pt dim mari/recidive/multe interventii
chistectomice)
- ameloblastomul unichistic
apare de nova sau prin transf tumorala benigna a ep unui chist odontogen
apare la tineri, localiz la mand in zona post
initial asimpt, in evol deformeaza corticalele osoase fara durere, parestezie n alv inf
Rx: radiotransp unilocular, bine delim
dg dif: keratochistul odontogen primordial /dentiger
o chistul median mand
o chistul radicular
o chistul rezidual
o cav idiopatica
trat: formele in situ: chistectomia, dispensarizarea
o forme microinvazive: rezectia osoasa mrginala, profilactic, dispensarizare
o forme invazive: chiuretajul tumorii, rezectie marginala, rezectie segmentara si hemirezectie de mand
cu /fara dezarticularizare
- ameloblastomul extraosos
deriva din resturile dentare si din ep bazal al muc orale
formatiune ging sesila sau pediculata, mici dimensiuni, nedureros, muc acoperitoare intacta
localizare pe muc ging vestibulara a dd cauzal
Rx: erodarea limitata a osului subiacent
Dg df: hiperplazii epulis-like
o tumori benigne ging
o forme de debut ale tumorilor maligne ging
trat: extirparea lez impreuna cu tes adiacent clinic normal, recidiva rar
59. Particularitati clinice si dg dif in tumorile maligne ale fibromuc palatului dur
- debut
nodul interstitial cand provinedin gl salivare accesorii, paramedian, 1/3 post palat dur
eroziune sau ulceratie superficiala: cand provine din ep fibromuc palatului dur, pe fond leucoplazic
forma vegetanta, verucoasa: culoare gri-albicioasa, expresia clinica a carcinomului verucos
- per stare
forma ulcero-distructiva: se extinde in supraf si profunzime, invadeaza sinusul max, fosele nazale, valul
palatin
forma ulcero-vegetanta: are la origine debut nodular, uneori se ulcereaza, invadeaza struct adiacente, apare
invazia osoasa si perinervoasa
semne dentare: odontalgii, mobilitate
semne sinuzale: rinoree sero-purulenta, epistaxis, tulburari sensib n IO
- evol: extensie in fosa pterigomax prin distrugerea peretelui post al sinusului max -> dureri din sinuzite
tulburari de fomatie, masticatie det de vol masei tumorale
prognostic bun
- dg dif:
forme ulcerative: ulceratii traumatice, termice, specifice
o afte bucale
o sarcom kaposi
forme nodulare sau vegetante: abces palatinal
o tumori benigne ale muc palatului dur/gl salivare mici
o torus palatinal
60. Osteosarcomul
- cel mai frecv tip de sarcom, caract agresiv, localizat rar la niv oaselor maxilare
- etiopatogenie: retinoblastomul, iradierea, complicatiile bolii Paget
- caracteristi neoformarea de tes osteoid, originea in zona medulara centrala, invadeaza celelalte portiuni de os si tes
periosoase
- clinic: deformare dura ce creste rapid, dureri spontane, muc subtiata, lucioasa, cu desen vascular accentuat
mobilitate dentara, parestezii/hipoestezii n IO
- Rx: distructie osoasa neregulata cu aspect de raze de soare datorita impingerii periostului si formarii de spiculi de tes
osos de novo
- evol: rapida, metastaze in alte struct osoase sau la niv pulmonar
fact de prognostic: forma histologica si gr de diferentiere
61. Condrosarcomul
- sarcom cu neoformare de tes cartilaginos, pe locul 2 ca frecv dupa osteosarcom
- la niv oaselor maxilare, mai frecv max in special in zona frontala
- riscul de aparitie creste cu varsta
- paote debuta in os sanatos sau se poate grefa pe lez benigne, alti fact de risc sunt iradierea si boala Paget
- clinic: durere, deformare, mobilitate dentara, invazia partilor moi prin exteriorizarea tumorii
tumori voluminoase netede sau lobulate
constituite din arii cu caract cartilaginos asociate cu zone mixomatoase, de calcificare si de osificare
- Rx: radiotransparenta larga, pereti grosi, zona centrala de calcifiere in perna de ace
distructia corticala apare tardiv, cand evol spre exteriorizare
- incidenta crescuta de recidiva locala
- este rezistent la radio-chimioterap
- trat: indepartarea fact obstructiv, trat lez glandulare induse de obstructia fluxului salivar
- in fctie de localizarea ,dimensiunea si nr calculilor, de stadiul de evol al bolii
- elim calculului prin metode nechirurgicale : favor deplasarii acestuia de-a lungul canalului si elim prin masaj local
stim secretiei prin comsum de citrice, muma de mestecat, agonisti parasimpatiomimetici, cateterismul
dilatator repetat al canalului, instilatii cu ser fiziologic
- ablatia chir a calculului situat in canalul Warthon sau Stenon: cand modif glandulare sunt reversibile
sub anest locala, abord oral, incizia papilei sau a canalului si indepartaera calculului
plaga se lasa deschisa cu vindecare per secundam
riscuri: lezarea n lingual, cicatrici stenozante
- fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala): admin ext de pulsatii untrasonice de mare intensitate,
focalizate la niv calculului
identificarea pozitiei calculului prin ecografie, admin undelor de soc se face cu aparate piezoelectrice sau
electromagnetice
sub anest locala (la copiii sub 10ani anest generala), litotritia incepe prin admin unor unde de soc cu
intensitate min ce va creste progresiv pana cand calculul se ca fragm si va fi alim
se repeta controlul ecografic la o ora si urm zi
audiograma inainte si dupa aplicarea trat pt a stabili daca a fost afectat auzul
daca au mai ramas reziduri ce nu pot fi elim se repeta procedura/ asocierea cu ablatia chir sau endoscopica
contraind in inflam acute ale gl sau tulburari de hemostaza
- fragmentarea calculului prin laser - litotritie intracanaliculara (intracorporala): explorarea endoscopica a canalului
salivar si fragm calculului cu ajutorul laserului, metoda neinvaziva, stres min
costuri ridicate, timp indelungat
- sialoendoscopia interventionala: cateterizare endoscopica a canalului salivar urmata de introducerea unui dispozitiv de
extragere sub control vizual endoscopic
indic pt canaliculi sub 4mm pe canalul W sau sub 3mm pe canalul S
inserarea temporala a unui stent pt a pari si mentine calibrul ductului
pt calculi mai mari e necesar in prealabil litotritia intracorporala sau extracorporala
rata succes peste 80%
- submaxilectomia: ablatia gl submand si a prelungirii sale ant necesara cand calculul e situat intraglandular, cand exista
calculi multipli, recidive frecvente si cand gl prezinta transformari ireversibile (tumora salivara)
anestezie generala, abord cut submand pt indep tes gl si a calculilor
riscul lezarii ramului marginal mand din n facial/lingual care e in rel cu canalul W
- parotidectomia superficiala: indic cand calculul e localizat intraglandular, in lobul superficial
risc de lezare a n facial in cazul tes fibrozate prin sialadenita cr
pt calculii situati in lobul profund parotid se incearca ligatura canalului S pt a induce atrofia gl
ablatia chir sau litotritia vor fi aplicate dupa remiterea unui ep acut inflamator sau infectios (se admin AB si
antiinflamatorii)
la pac cu colica salivara se pot admin inhibitori parasimpatici cu ef spasmolitic
82. Interventii chirurgicale pt tumorile benigne ale gl parotide standardizare in fctie de localizarea si extinderea
tumorii
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial, se va practica parotidectomia partiala a
lobului superficial, cu conservarea n. facial; piesa excizata va cuprinde lobul superficial parotidian in totalitate
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superficial, dar care se extind subfacial(in lobul profund), se
va practica parotidectomia totala cu conservarea n. facial; acest tip de interventie permite asigurarea marginilor de
siguranta pentru aceasta situatie clinica; aceeasi indicatie este valabila si pentru tumorile de lob profund extinse
suprafacial
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul profund, se va practica parotidectomia partiala a
lobului profund, cu conservarea n. facial; piesa operatorie va include lobul profund in totalitate;