Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoasterea Nutreturilor PDF
Cunoasterea Nutreturilor PDF
Clasificarea nutreturilor
Nr.
crt. Grupa nutreturilor Denumirea nunutreturilor din grupa
a. nutreturi verzi
b. nutretuti insilozate
c. semisiloz
1. Suculente d. borfoturi
e. radacinoase
f. tuberculi
g. bostanoase
h. resturi culinare
a. fanuri
2. Fibroase b. faina si granule din plante verzi deshidratate
c. faina din nutreturi fibroase
a. paie de cereale
b. coceni de parumb
c. ciocalai
3. Grosiere d. vrejuri
e. plevuri
f. gozuri II
g. dejectii de pasare
a. concentrate cultivate
b. concentrate industriale
4. Concentrate c. fainuri proteice de origine vegetala
d. fainuri proteice de origine animala
e. spartri de ceriale (gozuri I)
a. grasimi vegetale de uz furajer
b. grasimi animale de uz furajer
5. Energetice c. zahar furajer
d. glucoza
e. amidon
f. melasa
6. Substante a. macroelemente
minerale b. microelemente
a. vitamine
b. aminoacizi
c. antibiotice furajere
7. Aditivi furajeri d. substante enzimative
e. coloranti
f. substante hormonale
g. antioxidanti
h. substante azotate sintetice neproteice
a. nutreturi combinate
8. Preparate furajere b. nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7
c. premixuri
d. substituenti.
1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate
consumului direct de catre animalele sau plantele furajere destinate
consumului proaspat din recoltare mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana
de baza a animalelor in timpul verii, este palatabil si contine substante nutritive
cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea
productiei animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 7 luni (in
medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din
zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este
digerata foarte bine de rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de
suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru procesele de
digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se
evita carentele vitamino minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii
economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic
este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In
zona de deal (200 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 88%
graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase (medicago lupmina). In zona
de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee
(lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago
falceta, trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane.
Productiile realizate sunt intre 12500 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila.
Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul,
secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in
lunile iulie si august utilizand soiul Fundulea la densitarea de 80000 plante/ha,
reultand 34 t masa verde/ha, soiul Calea la densitatea de 60000 plante/ha
rezultand 40t/ha.
Se recolteaza porumbul la inaltimea de 60 70 cm, cand pruductia
ajunge la 15 20 t/ha si pana la faza de aparitie a paniculelor, dupa care scade
gradul de consumabilitate. Nutritiv porumbul are 0,18 UN/kg, 16g PBD/kg, 53
mg caroten/kg, 0,6g Ca/kg, 0,3g P/kg.
Se administreaza in cantitati de 30 40 kg/zi la vacile lactante, in
amestec cu lucerna 25 30 kg/zi. Cultura se poare esantiona pana in octombrie
prin esalonarea in timp a culturii.
Raigrasul italian (Loloum multiflorum) asigura 60 80 t/ha in doua
coase dupa care poate fi urmat in cultura de hibridul iarba de Sudnsorg.
Se utilizeaza cosit la iesle, este palatabil si mai proteic daca se cultiva in
amestec cu mazarichea de toamna,dand rezultate productive la vaci cu lapte si
tineretul taurin in crestere,in conditii asemanatoare cu cele recomandate la
porumbul verde.
Nutritiv,are 0,16 UN/kg,26 g PBD/kg,1 g Ca/kg,0,6 g P/kg,61 mg
caroten/kg.
Alte culturi furajere pentru producere de nutret verde
Rapita furajera soiul Liho asigura masa verde timpurie cu productia de
30 t/ha, utilizata pana la inflorire in cantitati mici si in amestec cu alte
furaje.Valoarea nutritiva este apreciata la 0,09 UN/kg, 20 g PBD/kg, 1,9 g
Ca/kg, 0,5 g P/kg si 20 mg caroten/kg.
Frunzele si coletele de sfecla au digestibilitate ridicata, valoarea
nutritiva fiind estimata la 0,09 UN/kg , 20 g PBD/kg, 0,5 g Ca/kg, 0,3 g P/kg si
40 mg caroten/kg. Au efect purgativ, din care cauza se dau in amestec cu fan
tocat, curatate de impuritati si neinghetate.
Datorita continutului ridicat de acid oxatic fixeaza calciul, formand
compusi insolubili in digestia ruminala; de aceea la utilizarea frunzelor de
sfecla se suplimenteaza hrana cu 1,5 g CaCO3 la fiecare kg de frunze de sfecla,
la circa 3 ore dupa consumarea acestora. Se recomanda un consum zilnic de 15
kg la vaci lactante, 30 kg la bovine in ingrasare, 1-2 kg la oi. Datorita
dezavantajelor mentionate anterior se evita utilizarea in hrana gestantelor,
tineretului si a cabalinelor.
b) Nutreturi insolizate
insolizarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi prin
murare, in scopul asigurarii unei hrane bogate in substante nutritive si
vitamine, suculenta si dietetica, la un cost redus.
Porc igrasiTineretScroafeVieri
Gaini
Tineret 1-2 aniTineret 1 anJuninciVaci lapte Tauri
Gaste
Tineret
Denumirea
nutretului
murat
Porumb lapte-ceara 12 25 20 10 15 2 1 - - - - - - 15
Coceni tocati+1% melasa 10 20 15 7 15 2 1 - - - - - - -
Porumb pasta fara panuse - - - - - - - 1-2 3 2 4 - - -
Porump pasta cu panuse 12 20 15 8 10 1,5 0,8 - - - - - - -
Lucerna palita 12 20 15 10 15 2 1 1-2 3 1 3 0,05 0,15 15
3.3. GROSIERE
3.4. CONCENTRATE
a) Concentrate cultivate
Din aceasta grupa fac parte grauntele de graminee, semintele de la
leguminoase, oleaginoase, caracterizate prin digestibilitate ridicata si un
continut ridicat de substante nutritive.
Boabele de gramineee mai des utilizate sunt boabele de porumb, orz,
ovaz, secara, grau, care nu se administreaza in hrana animalelor imediat dupa
recoltare, ci numai dupao perioada de maturare de circa 6 8 saptamani.
Boabele de porumb intra in proportie mare in hrana pasarilor si
porcilor si au un continut ridicat de amidon, grasime (4%), proteina (10%),
(soiul Opague 2), continut redus de saruri minerale (1 2%), din care 45%
saruri de fosfor si numai 2% saruri de calciu. Vitaminele bine reprezentate
sunt: E, B2 si provitamina A. Digestibilitatea nutritiva este ridicata (80%
pentru proteina, 75% pentru grasime, 85% pentru amidon).
Valoarea nutritiva medie a boabelor de porumb este estimata la 66 g
PBD/kg, 1,2 UN/kg, 0,2 g Ca/kg, 2, 3 g P/kg, 2 mg caroten/kg, 0,2 g lizina/kg
si 860 g SU/kg boabe.
In hrana animalelor se administreza sub forma de uruiala, in amestecuri
de ferma sau nutreturi combinate industriale in care porumbul participa in
proportie variabila, 25 30% pentru taurine, 60 80% pentru porcine, 40% la
cabaline, 70% la gaini ouatoare si 60% la puii de carne.
Grauntele de orz sunt eficiente in hrana porcilor la ingrasat, mai ales in
ultima parte de ingrasare cand influenteaza pozitiv calitatea carnii si a
grasimii. Orzul boabe intra in structura nutretului combinat in proportie de
50% si are o valoare nutritiva estimata la 84 g PBD/kg, 1,1 UN/kg, 1,8 g
Ca/kg, 3,8 g P/kg, 0,2 mg caroten/kg, 3 g lizina/kg si 860 g SU/kg boabe.
Grauntele de ovaz contin proteina cu cea mai ridicata valoare biologica
din toate grauntele de graminee, datorita procentului mai mare de aminoacizi
in proteina. Digestibilitatea substantelor nutritive este ridicata: 84% pentru
proteina, 90% pentru grasime, 87% pentru glucide, si 24% pentru saruri
minerale. Valoarea nutritiva este estimata la 92 g PBD/kg, 1 UN/kg, 1,3 g
Ca/kg, 3,0 g P/kg, 4 g lizina/kg si 870 g SU/kg boabe. Boabele de ovaz sunt
recomandate pentru alimentatia reproducatorilor masculi (50% din ratia de
concentrate), a animalelor de tractiune (40 50%).
Grauntele de secara au valoare asemanatoare orzului, dar utilizarea lor
se face dupa un atent control al prezentei de corpuri straine, mai ales, cornul
secarei, care contine alcaloidul carnitina (0,1 0,4%) ce poate provoca
afectiuni respiratorii, circulatorii, digestive si nervoase la animalele ce au
consumat seminte atacate. Din laptele vacilor ce au consumat 2 kg secara
zilnic se obtine un unt sfaramicios.
Grauntele de grau recomandata pentru consumul furajer fac parte din
grupa celor improprii panificatiei sau sparturilor, in cazul selectarii graului de
samanta. Se utilizeaza, la puii de carne, prin participarea in structura nutretului
combinate.
Valoarea nutritiva este estimata la 101 g PBD/kg, 1,23 UN/kg, 0,5 g
Ca/kg, 3,5 g P/kg, 3 g lizina/kg si 870 SU/kg boabe.
Semintele de leguminoase furajere mai des utilizate sunt mazarea,
fasolea si soia, ele avand un continut ridicat de proteina, vitamina B, saruri de
P, dar si substante inhibitoare a cresterii prin actiunea lor de reducere a
absorbtiei grasimilor si a glucidelor. Pentru evitarea acestor actiuni se
recomanda ca utilizarea acestor boabe de leguminoase sa fie precedata de un
tratament termic de incalzire 1 2 minute la 300oC sau fierberea boabelor,
procedee prin care creste si digestibilitatea proteinei.
Semintele de mazare se pot utiliza in hrana tuturor animalelor, mai
eficient in hrana lactantelor, ouatoarelor, reproducatorilor masculi si a
tineretului in crestere. Valoarea nutritiva este apreciata la 182 g PBD/kg, 1,13
UN/kg, 2,2 g Ca/kg, 4 g P/kg si 870 g SU/kg boabe. Digestibilitatea
substantelor nutritive este apreciabila, coeficientii au valori de 85% la
proteina, 95% la grasima si 65% la zaharuri. Se dau in hrana dupa oparire si in
cantitati moderate, in medie 10 15% din structura unui nutret combinat.
Semintele de soia au cel mai ridicat procent de proteina (34%) si lipide
(20%) si sunt usor digestibile si cu mare valoare biologica. Boabele se
utilizeaza, dupa tratare termica prin fierbere pentru distrugerea factorilor
antienzimatici, sub forma de faina de soia cca. 15% din structura nutreturilor
combinate pentru hrana pasarilor, porcilor si tineretului bovin.
Valoarea nutritiva este estimata la 480 g PBD/kg, 1,15 UN/kg, 2,2 g
Ca/kg, 7 g P/kg, 27 g lizina/kg si 880 g SU/kg boabe tratate termic.
Semintele de oleaginoase au un continut ridicat de grasimi (30%) si
proteina (20%) cu o digestibilitate ridicata; sunt bogate in fosfor dar mai ales
in calciu.
Semintele de in sunt folosite in scop dietetic intrucat sunt utilizate in
afectiunile gastrointestinale ale tineretului, prin formarea unui mucilagiu
rezultat la fierberea boabelor. Se administreaza sub forma de supe de in in
perioada de intarcare a viteilor si manjilor sau ca adaos suplimentar pana la
30%. Sunt utilizate la pasari in perioada de naparlire pentru a scurta aceasta
perioada si la pregatirea animalelor de expozitie, pentru imprimarea unui luciu
placut al parului sau penelor.
Valoarea nutritiva este estimata la 341 g PBD/kg, 0,76 UN/kg, 12,9 g
lizina/kg, 3,7 g Ca/kg, 8,5 g P/kg si 880 g SU/kg boabe.
Boabele de canepa se folosesc in hrana ouatoarelor pentru stimularea
ouatului; in hrana pasarilor de expozitie si a cailor.
Valoarea nutritiva este estimata la 128 g PBD/kg si 1,7 UN/kg, fiind
mai celulozice decat boabele de in.
b) Concentrate industriale
- Taratele rezultate in urma macinarii cerealelor; sunt valoroase pentru
consumul furajer datorita continutului ridicat de proteina, vitamine din
complexul B (B2, B3, B5, B12), fosfor sub forma de fitina cu actiune
laxativa.
Taratele de grau si secara sunt recomandate pentru vacile cu lapte,
scroafele lactante si pasari, iar cele de orz, ovaz si porumb, mai bogate in
celuloza, se recomanda bovinelor la ingrasat.
Valoarea nutritiva a taratelor este redata in tabel.
Se recomanda furajarea cu cantitati moderate de tarate fiindca in cazul
folosirii lor in exces din laptele animalelor se obtine unt moale sau
sfaramicios.
3.5 ENERGETICE
3.6 MINERALE
Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea, satisfacerea
sodiului se face prin clorura de sodiu care contine 40% Na, dar si 60 % Cl.
Sarea de bucatarie se utilizeza macinata atunci cand intra in structura
nutreturilor combinate sau bulagari pentru lins la cabaline, ovine si taurine.
In zonele cu solul sarac in iod se utilizeaza sarea iodata cu 5 mg iod \kg
sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al
plantelor pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea
administrata taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa
suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale; cel mai
obisnuit mod de asigurare il constituie clorura de sodiu care contine 60 %
Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin floarea de sulf (participa in
structura premixurilor minerale pentru animale) si prin sulfatul de sodiu
care contine 10% S si 14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier sunt
necesare pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta, prin
utilizarea de preparate complexe injectabile sau complecsi chelatici
care sporesc solubilitatea microelementelor.
Sulafatul feros (FeSO4. 7H2O) contine 20% Fe si 34 % SO4, este solubil
in apa si se introduce in premxurile numerale. El este elementul
principal fier Dextrant injectabil, necesari prevenirii anemiei feriprive
la purcei.
Sursele de cupru
- Sulfatul de cupru (CuSO4) contine 40% Cu si se utilizeaza eficient in
hrana porcilor, in cantitate de 250 mg \kg furaj combinat.
- Clorura de cupru contine 37% Cu si este mai eficienta in cazul utilizarii in
alimentatia ovinelor.
Sursele de cobalt sunt necesare in zonele geografice deficitare pentru a
intensifica ritmul de crestere al animalelor.
Cea mai utilizata sursa este clorura de cobalt (CoCl2), ea intrand in
structura premixturilor minerale.
Sursele de mangan:
- oxidul de mangan contine 77,4% Mn si este o sursa buna de mangan
pentru preparerea premixurilor minerale chelatate;
- premanganatul de potasiu (KMnO4) contine 35% Mn cu solubilitate in apa
de 25 g la 65o C si utilizabil mai ales la pasari;
- sulfatul de mangan intra in structutra premixurilor de microelemente; are
solubilitatea in apa de la 48o C de 98,5g . Accesibilitatea lui in organism
depinde de structura ratiei in ceilalti compusi organici si minerali.
Surse de zinc:
- carbonatul de zinc se utilizeaza cu bune rezultate la puii de gaina si de
curca; contine 52% Zn;
- sulfatul de zinc contine 37% Zn si este utilizat in special pentru pasari si
porci;
- oxidul de zinc contine 80% Zn si este recomandat pentru sulplimentarea
minerala la ierbivore si porcime.
Sursele de iod:
- iodura de potasiu (IK) este cea mai utilizata sursa de iod, ea contine 76,4%
iod. Are dezavantajul instabilitatii in masa premixurilor, de aceea se
trateaza premixul cu sterat de calciu pentru a mari stabilitatea iodului de
doua ori. Se utilizeaza pe scara larga si sarea iodata, care contine 5mg IK
pe 100 g sare, care va fi pastrata la intuneric pentru stabilizarea iodului. In
ultimul timp se recomanda inlocuirea iodului cu iodati, in special iodat de
potasiu inclus in sare iodata.
Surse minerale chelatice. Chelatii metalici sunt complecsi organici (saruri
de microelemente + EDTA) sau anorganici (sticla solubila +
Fe,Cu,Mn,Co,Zn) prin care se asigura stabilitate ridicata ionilor metalici si
se mareste gradul lor de aborbtie la nivel intestinal.
a)Vitaminele
-vitamina A poate fi sintetizata pe cale industriala pentru suplimentarea
nutreturilor combinate cu aceasta. Preparatele sintetice mai utilizate sunt:
- vitamina A alcoolica pulbere, contine 3 333 UI vit. A\mg
- vitamina A palminat solutie uleioasa, contine 1 810 UI vit.A\mg
- vitamina A acetat pulbere, preparat cu vitamina A in forma stabila
contine 2 910 UI vit. A\mg
Vitamina A sintetica este sensibila la agenti oxidativi; de aceea se
stabilizeaza prin inglobatrea in gelatina si zahar, impreuna cu un
antioxidant corespunzator (BHT,BHA), rezultand preparatul Microvit A,
care contine 500 mii UI vit.A\g.
- vitamina D3 sintetica este utilizata in amestecurile combinate pentru a
sulplini lipsa lor din nutreturile de origine vegetala. Dozele sunt cuprinse
intre 7000 UI la vaci cu lapte si 1000 UI la pui prin utilizarea preparatului
Microvit D3, in care vitamina D3 este protejata in gelatina.
- Vitamina E este necesar a se suplimenta mai ales la animalele crescute in
sistem intensiv, care nu pot sintetiza vitamina E. se foloseste Microvit-E,
intre 30 mii UI la gaini ouatoare si 200 mii UI la vaci cu lapte.
- Vitamina K se suplimenteaza pe cale sintetica folosind preparatul MBS, in
cantitate de 200 mg, dizolvat in 100 l apa, la 1 kg nutret combinat fiind
necesar 1 ml solutie.
- Vitamina B1 se suplimenteaza folosind clorhidrat de tiamina si mononitrat
de tiamina, in doze de 1,5-2,5 mg\kg nutret combinat.
- Vitamina B2. Riboflavina se obtine pe cale sintetica prin biosinteza
(drojdii, antibiotice) sau prin sinteza chimica si se comercializeaza sub
forma sarii de sodiu a riboflavin-5-fosfatului si a zoofsforul PL + 2.
Dozele biostimulatoare sunt cuprinse intre 3,5 si 6,0 mg vitaminaB2\kg
nutret combinat. Se utilizeaza si zoofosforul PL + 2.
- Vitamina B3 se poate suplimenta in nutreturile combinate preparate prin
utilizarea pantotenatului de calciu produs pe scara industriala, necesarul
de substanta activa (acid pantotenic vit. B3) fiind de 12-15 mg\kg nutret
combinat.
- Vitamina B6 se obtine suplimentar din drojdiile furajere, cereale incoltite,
iar pe cale chimica se obtine clorhidrat de piridoxina.
Dozele biostimulatoare care intra in structura nutreturilor combinate sunt
cuprinse intre 3 si 6 mg vit. B6\kg nutret.
Vitamina B12 se produce prin biosinteza sub forma unui premix furajer
denumit Bevitex cu 200 gama vitamina B12\g. Pentru stimularea
alimentatiilor animalelor se recomanda ca nutreturile combinate sa fie
suplimentate cu doze de 10-15 mg vit B12\ tona nutret combinat.
- Vitamina C se produce si pe cale sintetica, acidul ascorbic fiind necesar
mai ales la animalele crescute in conditii intensive de exploatare. Se
recomanda o doza stimulativa de 50-100 ppm acid ascorbic in nutret
combinat.
Aminoacizii
Solutionarea formei de proteina implica cresterea productiei de
aminoacizi obtinuti prin biosinteza sau sinteza chimica, care sa suplineasca
lipsa de proteina din nutreturile vegetale sointetice si de origine animala.
Cele mai utilizate preparate de aminoacizi sunt:
L lizina furajera folosita in doza de 2-5 kg\nutret combinat pe baza de
porumb (porci si vitei 0-6 luni).
DL metionina folosita in doza de 0,4-1 kg\tona combinate (purcei, pui
de carne si tineret de inlocuire).
Antibioticele furajere reprezinta un grup de compusi chimici sintetici
care au proptietati bacteriostatice si bactericide impotriva germenilor patogeni,
iar ca scop secundar stimuleaza productiile animaliere.
Antibioticele furajere se folosesc insa cu mare discernamant, in doze
sub 10ppm pentru a evita fenomenul de antibiorezistenta a germenilor prin
consum prelungit de antibiotice.
Flavomicina este un bactericid care stimuleaza sporul de crestere in
greutate, ecloziunea, productia de oua, daca este cu 10ppm in nutretul
combinat.
Eritronicina se utilizeaza in doze de 5 20 ppm in nutreturi combinate
pentru pasari, porci si taurina in vederea stimularii cresterii si reducerii
cunsumului de nutret.
Doza de 100ppm previne starea de stress in timpul transportului
indelungat, in timpul vaccinarilor sau a erorilor tehnologice de crestere si
furajere. Substanta activa se gaseste si in preparatul Gallimicin.
Tylan este un antibiotic furajer eficace in prevenirea tulburarilor
degestive la porci sau la purcei, a microplaziei la pui si a sintezei infectioase la
curci, in doza de 10 40ppm.
Apramicina este activa in tratarea si prevenirea tulburarilor digestive
la porci sau in cazul bronho-pneumoniilor, doza eficienta fiind de 100ppm prin
utilizare 10 40 zile.
Se utilizeaza preparatul Apralan care intra in structura premixurilor
medicamente pentru nutretule combinate.
Substantele enzimatice. Enzimele sunt biocatalizatori chimici cu rol
in reglarea metabolismului nutritiv; sint produse de glandele endocrine sau
eliberate de plante, bacterii sau ciuperci.
Subtilaza Z intervine in predigerarea amidonului si partial a
substantelor proteice din amestecurile furajere alcatuite pe baza de cereale
(porumb, orz, ovaz, grau). Preparatul sporeste degestibilitatea amidonului
foloseste la tineretul intarcat timpuriu la care echipamentul enzimatic propriu
este incomplet dezvoltat.
Aspergilaza Z este un preparat enzimatic de uz furajer obtinut prin
cultivarea submersa a unor tulpini de Aspergillus pentru producerea de
proteina usor asimilabila destinata rumegatoarelor supuse ingrasarii.
Suifort este un preparat lipido-proteic usor asimilabil cu 6% grasime si
9% proteina, destinat intarcarii purceilor prin distribuire peste nutretul
combinat in prorortie de 5 10%, iar la purceii tratati 15 20%.
Lactosilul este un preparat biologic realizat din culturi selectionate de
bacterii acidolactice, utilizat pentru oprirea proceselor fermentative
nefavorabile din furaje insilozate; contine arome placute, imprima nutretului
insusiri dietetice. Folosit ca adaos in furaje se utilizeaza 1kg/t, iar ca adaos in
furajarea directa la tineret sau gestante cantitatea de 0,3 kg/zi.
Lactosiul conserva bine vitaminele si enzilele din nutret insilozat, fapt
ce-I creste gradul de cunsumabilitate si digestibilitate.
Substante colorate. Pigmentii vegetali se realizeaza din extract de
lucerna sau faina de ardei, se folosesc in cantitati de 0,2% in nutreturile
combinate, cu scopul realizarii pigmentarii pielii puilor broiler sau a
galbenusului de ou. Extractul de faina de lucerna contine 1500mg xantofila si
750 mg caroten/kg.
Substante hormonale. Hormonii se folosesc ca biostimulenti in scopul
ridicarii eficientei substantelor nutritive . substantele sintetice SINOVEX si
ROLGRE sunt utilizate in hrana oilor adulte (2mg), tineretului taurin la
ingrasat (10 mg) si bovinelor adulte (30 mg), la care se recomanda si
preparatul MELENGESTEROL acetat (MGA)- 0,5 mg/zi.
Hormonii asigura sporisea cresterii ci 18%, stratul de grasime se
reduce si creste productia de carne.
Substantele antioxidante. Se adauga cu scolul de a preveni oxidarea
grasimilor cat si degradarea unor substante active (vitamine liposolubile).
Lecitina pritejeaza impotriva oxidarii grasimilor; contribuie la
conservarea inlocuitorilor de lapte timp de 30 zile, daca se adauga in proportie
de 2 5%.
BHT,BHA Santoquin (butil hidroxitoluen, butil hidroxianisol) sunt
antioxidante metabolice , active si in organismul animal; reduc oxidarea -
carotenului din faina de lucerna, agrasimilor din faina de peste si de carne-
oase, a ileiului din germeni de cereale, a vitaminelor liposolubile, contribuie la
conservarea pigmentilor naturali din faina de lucerna si porumb. Doza
utilizata este de 125 150 mg/t nutret combinat.
Acidul citric se utilizeaza ca antioxidant in conservarea grasimilor in
produse destinate consumului uman si in inlocuitorii de lapte pentru vitei.
Acidul propionic are actiunea fungicida si bactericida, asigura
conservarea cerealelor cu umiditate ridicata (1 l/t) prin pulverizarea sub forma
de aerosoli in masa cerealelor.
Substante azotate sintetice neproteice (SASN). Utilizarea SASN a
pornit de la necesittea asigurarii cerintelor sporite de proteine pe cale sintetica,
prin surse conventionale de proteina anorganica. Utilizarea SASN a fost
posibila datorita specificului microorganismelor ruminale a rumegatoarelor de
a-si sintetiza proteina proprie pe seama azotului neproteic, urmand ca in
stomac glandular si intestin, bacteriile sa fie distruse, iar proteina sa fie
descompusa pana la aminoaciziii utilizabili de organismul animalului gazda.
Cele mai utilizate SASN sunt ureea (carbanida) si starea
(amidon+uree).
Ureea CO(NH2)2 este o pulbere fina, incolora si foarte higroscopica,
care poate inlocui proteina naturala; o tona de uree poate inlocui 7 t sroturi de
floarea-soarelui sau 12 t mazare sau 30 t porumb.
Ureea se descompune usor in amoniac (NH3) cand ajunge in rumenul
rumegatoarelor, iar acesta este utilizat de bacteriile ruminale, ca sursa de
hrana. Pe aceasta cale azotul anorganic din uree partucupa la formarea
proteinei vegetale bacteriene. Bacteriile vor fi consumatede protozoare astfel
incat proteina vegetala bacteriana se trabsforma in proteina de origine animala
cu mare valoare biologica, iar protozoarele, prin descompunerea intestinala,
pun la dispozitia organismului gazda aceasta valoroasa sursa de prpteina.
Urilizarea ureei trebuie facuta insa cu mult discernamant, in doze
verificate si dupa o acomodare a organismului cu ureea sintetica. Excesul de
amoniac determina stari de intoxicatie, manifestate prin hipersalivatie,
timpanism, tulburari de echilibru si stare de coma. Pentru a preveni
intoxicatiile, se utilizeaza zaharul si acizii organici (acetic, lactic, propionic),
care fermenteaza in rumen si favorizeaza o degakare lenta a amoniacului,
astfel ca se poate preveni sau interveni cu succes in cazurile de intoxicatie.
Doza optima este de 25 grame uree pentru 100 kg greutate vie, la toate
categoriile de rumegatoare, dupa intarcarea si cu respectarea urmatoarelor
masuri:
- folosirea alimentelor bogate in glucide (faina de porumb)pentru
dezvoltarae numeroasa a bacteriilor ruminale;
- asigurarea sarurilor minerale (NaCl 3,5%, Ca 1%, P 0,8%) si a vitaminei A
(40mil. Ul/t combinate);
- se aplica numai la animalele sanatoase dupa o acomodare cu doze mici de
uree, pe o perioada de 10 zile, pentru a preveni intoxicatiile.
In cazul intoxicatiilor se intervine cu unul din antidoturile administrate
pe cale bucala:5l lapte, 1 l otet 9 diluat 1:3 ci apa.
In completare, se administreaza 1 l solutie de 30% melasa saau zahar.
Cand a aparut timpanism se face trocarizarea ruminala pentru
evacuarea gazelor din rumen, apoi se injecteaza glucoza si cofeina in vena
jugulara. Dupa inlaturarea formei acute se intervine cu 1 l ulei de soia sau
floarea-soarelui pentru actionatrea peristaltismului intestinal. Pentru a preveni
intoxicatiile cu uree, au aparut noi tehnologii de preparare bazate in special pe
amestecarea ureei cu amidon gelatinizat.
STAREA (amidon +uree) este un amestec eficace, dintre uree (20%) si
amidon gelatinizat provenit din cereale supuse unui tratament termic (75%),
in prezenta unui liant (bentonita de sodiu 50%).
Produsul elimina riscul intoxicatiei, inbunatateste plalatabilitatea
furajului prin modificarea gustului din amar in dulce.
STAREA se utilizeaza ca supliment de proteina, in functie de
greutatea vie, varsta si starea fiziologica.
Preparate furajere.
Nutreturi cominate.
Nutretul cobinat este un amestec omogen forma din mai multe macro si
microcomponente care satisface cerintele nutritive pentru specia si categoria
pentru care este detinat.
- RETETE DE NUTRETURI COMBINATE PENTRU PASARI