Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
telefonic la:
0754.025.588
0722.298.137
021.665.69.86
de Adrian Neculau
In familie, acesti copii se manifesta fie agresiv, fie prin refuzul tacut de a asculta de adulti
In mediul familial, aceste manifestari graviteaza in jurul OPOZITIEI, sub variate forme; de la
simpla inertie, pasivitate sau mutism pina la opozitia clara, insotita de agitatie distructiva (crize
clasice), agresivitate verbala sau fizica, atitudini de provocare mai mult sau mai putin subtila. In
acelasi timp, pot aparea si comportamente regresive (sub nivelul virstei): de exemplu, cautarea
subita a gesturilor de alint, unele enurezii sau encoprezii (lipsa de control sfincterian).
"Simpla inertie poate insemna refuzul tacut de a se supune sau de a asculta. Pasivitatea se
traduce prin aparenta nepasare, indiferenta la atitudinea adultului. Provocarea este adesea
perceputa de parinti ca un comportament constient rau-voitor, pe care copilul pare sa-l fi pus la
cale", explica dr. Panaitescu. In mediul scolar, dascalii semnaleaza dezinteresul scolar, oscilatiile
in efortul pentru scoala, indisciplina, absenteismul, comportamentele agresive, chiulul. La
adolescent, aceste manifestari pot fi precedate de conduite disociale, chiar antisociale si
delicvente.
In fata unor astfel de manifestari trebuie, mai intii, sa ne intrebam daca ele nu sint o reactie
directa la mediul in care traieste copilul, la exigentele, constringerile, insuficientele educative, sau
daca nu sint legate de o situatie conflictuala precisa (separatia parintilor, un eveniment familial
important etc.)", mentioneaza dr. Panaitescu.
Ceea ce este cel mai putin evident, dar constituie totusi o trasatura de caracter CENTRALA a
psihopatului este DEPENDENTA sa, pasivitatea, nevoia de a se sprijini pe cineva, (de care putem
lega importanta sa aviditate afectiva), dorinta de a seduce de la primele contacte.
De asemenea, adauga dr. Panaitescu, acesti tineri au o viata relationara saraca. Ei sint incapabili
sa intretina relatii interpersonale profunde si durabile si nu pot accepta o viata de grup. Aceasta
distinge psihopatul de sociopatul delicvent. Acesta din urma, spre deosebire de psihopat, poate
avea o viata afectiva si sexuala satisfacatoare, legaturi afective durabile, capacitatea de a
accepta idealuri de grup sau de organizatie!
In plan intelectual, desi nu au deficite globale, la acesti tineri se pot observa frecvent: esec scolar
si profesional in sarcini ce necesita observatie si reflectie, tulburari in dezvoltarea gindirii logice si
a rationamentului (ceea ce face ca unii psihopati criminali sa fie prinsi datorita unei erori stupide
de calcul comportamental).
Viata in societatile moderne si, mai ales, in cele marcate de instabilitate si nesiguranta, de criza
valorilor, poarta si amprenta lipsei de timp, mai ales de disponibilitate, pentru a-l observa pe cel
de linga tine, de a-l asculta si, eventual, de a-l sprijini.
Tipologia psihopatiilor (tulburarilor de personalitate) este variata, si, desi nu exista un tip '"pur",
exista structuri care focalizeaza trasaturi caracteriale distincte. Din nenorocire, patologia narcisica
(a personalitatilor centrate pe aspectul iubirii de sine pina la lezarea celuilalt) reprezinta, prin
predominanta lor in societatile moderne actuale, o problema terapeutica dificila nu numai pentru
psihiatri.
Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza de cele mai multe ori prin comportamente
excesive
Uneori, adolescentii cu astfel de probleme pot parea linistiti sau la locul lor", cum se spune in
limbaj popular. Dar aceasta liniste" nu dureaza. Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza
de cele mai multe ori prin comportamente excesive: "Vrea sa apara doar intr-o lumina pozitiva,
acceptata social, poate fi excesiv de atent si prevenitor, vrea sa impresioneze si o face adesea
intr-un mod care pare suspect" anturajului. Aceste persoane pot trece neobservate si exprimarea
morbiditatii lor sa se produca prin acte brutale, imprevizibile.
In general, oamenii atenti la ceea ce este in jurul lor pot sa repereze ceea ce este bizar" sau
neobisnuit intr-un comportament. In fond, agresorul Larisei nu era un tinar cu un trecut anodin!
Nu se pot prevedea astfel de comportamente patologice, cu exceptia unor manifestari evident
bizare si periculoase, care semnaleaza o boala psihica majora.
Dar, un parinte, un dascal sau un grup social receptiv sau atent, pot observa aspecte
comportamentale sau stari mai neobisnuite pentru care s-ar putea cere sfatul unui psihiatru; si
asta, de la virste mai mici, cind actul de preventie are rostul sau", spune dr. Panaitescu. Din
pacate, adauga acesta, la noi, nici pentru comportamente persistent inadaptate nu se consulta un
specialist, sau se vine, intr-un tirziu, asteptindu-se medicamente -minune, care sa rezolve
probleme comportamentale dezvoltate in ani de zile.
Sint inca apreciati specialistii" care prescriu medicamente, cit mai multe, pentru orice problema
existentiala. In psihiatrie si, cu precadere, in psihiatria virstelor tinere, medicatia este o solutie
partiala in bolile majore; consilierea si psihoterapia corecta, in care trebuie responsabilizat si
facut partas si pacientul si familia, sint singurele metode terapeutice consistente si cu rezultate pe
termen lung", puncteaza dr. Panaitescu.
In familie, acesti copii se manifesta fie agresiv, fie prin refuzul tacut de a asculta de adulti
In mediul familial, aceste manifestari graviteaza in jurul OPOZITIEI, sub variate forme; de la
simpla inertie, pasivitate sau mutism pina la opozitia clara, insotita de agitatie distructiva (crize
clasice), agresivitate verbala sau fizica, atitudini de provocare mai mult sau mai putin subtila. In
acelasi timp, pot aparea si comportamente regresive (sub nivelul virstei): de exemplu, cautarea
subita a gesturilor de alint, unele enurezii sau encoprezii (lipsa de control sfincterian).
"Simpla inertie poate insemna refuzul tacut de a se supune sau de a asculta. Pasivitatea se
traduce prin aparenta nepasare, indiferenta la atitudinea adultului. Provocarea este adesea
perceputa de parinti ca un comportament constient rau-voitor, pe care copilul pare sa-l fi pus la
cale", explica dr. Panaitescu. In mediul scolar, dascalii semnaleaza dezinteresul scolar, oscilatiile
in efortul pentru scoala, indisciplina, absenteismul, comportamentele agresive, chiulul. La
adolescent, aceste manifestari pot fi precedate de conduite disociale, chiar antisociale si
delicvente.
In fata unor astfel de manifestari trebuie, mai intii, sa ne intrebam daca ele nu sint o reactie
directa la mediul in care traieste copilul, la exigentele, constringerile, insuficientele educative, sau
daca nu sint legate de o situatie conflictuala precisa (separatia parintilor, un eveniment familial
important etc.)", mentioneaza dr. Panaitescu.
Ceea ce este cel mai putin evident, dar constituie totusi o trasatura de caracter CENTRALA a
psihopatului este DEPENDENTA sa, pasivitatea, nevoia de a se sprijini pe cineva, (de care putem
lega importanta sa aviditate afectiva), dorinta de a seduce de la primele contacte.
De asemenea, adauga dr. Panaitescu, acesti tineri au o viata relationara saraca. Ei sint incapabili
sa intretina relatii interpersonale profunde si durabile si nu pot accepta o viata de grup. Aceasta
distinge psihopatul de sociopatul delicvent. Acesta din urma, spre deosebire de psihopat, poate
avea o viata afectiva si sexuala satisfacatoare, legaturi afective durabile, capacitatea de a
accepta idealuri de grup sau de organizatie!
Viata in societatile moderne si, mai ales, in cele marcate de instabilitate si nesiguranta, de criza
valorilor, poarta si amprenta lipsei de timp, mai ales de disponibilitate, pentru a-l observa pe cel
de linga tine, de a-l asculta si, eventual, de a-l sprijini.
Tipologia psihopatiilor (tulburarilor de personalitate) este variata, si, desi nu exista un tip '"pur",
exista structuri care focalizeaza trasaturi caracteriale distincte. Din nenorocire, patologia narcisica
(a personalitatilor centrate pe aspectul iubirii de sine pina la lezarea celuilalt) reprezinta, prin
predominanta lor in societatile moderne actuale, o problema terapeutica dificila nu numai pentru
psihiatri.
Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza de cele mai multe ori prin comportamente
excesive
Uneori, adolescentii cu astfel de probleme pot parea linistiti sau la locul lor", cum se spune in
limbaj popular. Dar aceasta liniste" nu dureaza. Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza
de cele mai multe ori prin comportamente excesive: "Vrea sa apara doar intr-o lumina pozitiva,
acceptata social, poate fi excesiv de atent si prevenitor, vrea sa impresioneze si o face adesea
intr-un mod care pare suspect" anturajului. Aceste persoane pot trece neobservate si exprimarea
morbiditatii lor sa se produca prin acte brutale, imprevizibile.
In general, oamenii atenti la ceea ce este in jurul lor pot sa repereze ceea ce este bizar" sau
neobisnuit intr-un comportament. In fond, agresorul Larisei nu era un tinar cu un trecut anodin!
Nu se pot prevedea astfel de comportamente patologice, cu exceptia unor manifestari evident
bizare si periculoase, care semnaleaza o boala psihica majora.
Dar, un parinte, un dascal sau un grup social receptiv sau atent, pot observa aspecte
comportamentale sau stari mai neobisnuite pentru care s-ar putea cere sfatul unui psihiatru; si
asta, de la virste mai mici, cind actul de preventie are rostul sau", spune dr. Panaitescu. Din
pacate, adauga acesta, la noi, nici pentru comportamente persistent inadaptate nu se consulta un
specialist, sau se vine, intr-un tirziu, asteptindu-se medicamente -minune, care sa rezolve
probleme comportamentale dezvoltate in ani de zile.
Sint inca apreciati specialistii" care prescriu medicamente, cit mai multe, pentru orice problema
existentiala. In psihiatrie si, cu precadere, in psihiatria virstelor tinere, medicatia este o solutie
partiala in bolile majore; consilierea si psihoterapia corecta, in care trebuie responsabilizat si
facut partas si pacientul si familia, sint singurele metode terapeutice consistente si cu rezultate pe
termen lung", puncteaza dr. Panaitescu.
Neurobiologia agresivitii la adolesceni 24/09/2014 836 vizualizri Tinerii sunt mai impulsivi dect
adulii, reacioneaz mai acut la frustrri i sunt mai dispui s se implice n aciuni violente. Pentru a
nelege mai bine de ce ei se comport aa, ne vor ajuta studiile de neurobiologie. Cercettorii au
descoperit c un rol foarte important n generarea comportamentului agresiv i revine amygdalei o
structur par a creierului, localizat n zona temporal, care este direct responsabil de starea
emoional a omului i de reaciile la stimulii din afar. n mod normal, reaciile generate de amygdala
sunt reglate de cortexul prefrontal, care modereaz (ine sub control) expresiile emoionale, ns la
pubertate (12-13 ani), odat cu restructurarea hormonal a organismului, amygdala se mrete n
volum i devine mai activ, n timp ce cortexul prefrontal, adic supraveghetorul amygdalei, ntrzie n
dezvoltare. Astfel, emoiile adolescenilor rbufnesc fr a fi suficient de bine amortizate de cuget; ei
sunt mai curnd anxioi, dect cumptai. n diferite situaii necunoscute sau impresionante,
adolescenii, prin nsi neurofiziologia lor, reacioneaz ntr-o msur mai mare emoional, dect
raional. Abia cnd persoana devine adult (23-30 de ani), cortexul prefrontal preia controlul deplin
asupra amygdalei i inhib pornirile impulsive. Curios c adolescenii sunt mai impulsivi i dect
adulii, i dect copiii atunci cnd observ indicii ale ameninrii; n situaii atipice, ei reacioneaz
nainte de a analiza raional situaia, iau decizii riscante ntr-o msur mai mare dect alte categorii de
vrst. Iar bieii adolesceni sunt mai impulsivi dect fetele adolescente; bieilor le este mai dificil s
amortizeze reaciile spontane ale amygdalei i s-i controleze pornirile, n consecin, aa cum am
menionat, demonstreaz comportament violent, se implic n aciuni stupide, comit mai multe
infraciuni. Faptul c adolescenii sunt mai nestpnii nu doar dect maturii, dar i dect copiii,
vorbete despre aceea c impulsivitatea nu e att un criteriu al imaturitii n dezvoltarea creierului, ct
mai curnd un stadiu distinct n dezvoltarea acestuia. Unii cercettorii neurobiologi utilizeaz i
termenul de disreglare emoional i comportamental (dysregulation) atunci cnd analizeaz
posibilele cauze ale violenei adolescentine. n 2009, n revista tiinific Biological Psychiatry a fost
publicat un articol care a reconfirmat observaiile anterioare i a venit cu explicaii suplimentare privind
deosebirile fiziologice n funcionarea creierului adolescenilor comparativ cu creierul celor maturi.
Cercettorii au descoperit c la indivizii tineri informaia senzorial ajunge la amygdala ocolind
cortexul; cu alte cuvinte, informaia ajunge n zonele creierului sensibile emoional, fr a fi analizate
de zonele responsabile de prelucrarea raional a informaiei. Aceasta se ntmpl deoarece la
indivizii tineri cile neuronale talamice ce duc spre amygdala sunt mai plastice i impulsurile trec mai
uor; conductele subcorticale sunt mai funcionale dect cele corticale. n concluzie, adolescenii pot fi
caracterizai ca fiind amygdala-dependeni n reaciile lor psihice i comportamentale; ei sunt
neurobiologic mai vulnerabili la stimulii subliminali, la apelurile emoionale i motivaiile instinctuale. La
ei, reactivitatea emoional/iraional anticipeaz analiza raional a realitii. Plus la toate, la
adolesceni i regiunea responsabil pentru recompens se dezvolt mai repede dect cortexul
prefrontal (responsabil pentru decizii raionale). Drept urmare, adolescenii primesc plcere de la
activitile cu risc sporit, de la sporturile extreme, de la viteza excesiv, de la aciunile rebele, fr a fi
n stare s se controleze raional. Aceasta explic de ce tinerii se accidenteaz des, comit infraciuni,
inclusiv omucideri, dar i de ce cad n depresie uor, sunt bntuii de gnduri suicidale. Iat de ce
edinele de psihoterapie prescrise unor adolesceni nu-i prea au efectul: psihoterapia nu poate
influena neurofiziologia. Aceste particulariti n neurobiologia adolescen ilor explic u urin a cu care
ei adopt un mod de via deliberat duntor pentru sntate, care ofer senza ii tari. Consumul de
droguri, de alcool, huliganismul, aciunile delincvente n general, viziunile extremiste sunt, la aceast
vrst, consecine directe ale nclinaiei spre risc, o form a comportamentului deviant tipic
adolescentin. Unii brbai pstreaz aceste nclinaii i la o vrst mai matur. n Rusia, bunoar,
potrivit sondajelor sociologice, majoritatea responden ilor sunt dispu i s- i ri te via a de dragul unor
experiene neobinuite, cum ar fi consumul de droguri, practicarea sporturilor extreme, conducerea
automobilului n stare de ebrietate etc. Victime ale acestui comportament deviant sunt tinerii din toate
straturile sociale. O pasiune foarte periculoas, neobinuit de rspndit n rndul tinerilor, este
oprirea voluntar a respiraiei, un joc macabru care face anual numeroase victime. Jocul are mai multe
denumiri: Jocul cu fularul, Visul indian sau Srutul dragonului i, de c iva ani, a devenit popular
i n unele coli din Republica Moldova. Se tie c adolescen ii au nclina ia de a demonstra bravad,
de a consuma mai mult alcool i de a se comporta riscant mai ales n prezen a semenilor. Riscul unui
accident rutier e de cinci ori mai mare n cazul unui grup de adolescen i afla i n ma in, dect n cazul
unui adolescent solitar la volan. Aceasta se datoreaz nu doar dorin ei de a crea impresie. Afi area
trsturilor de caracter i aciunile riscante n cadrul grupului reprezint un reflex nnscut, o trstur
comportamental motenit evolutiv. Acest lucru e demonstrat de experimentele pe oareci; s-a
constatat c i la aceste animale masculii-adolesceni au nclina ia s se comporte mai riscant n
prezena semenilor. De exemplu, n prezena altora, oarecii vor consuma mai mult alcool oferit de
experimentatori. oarecii se comport aa, fiindc prezen a altor indivizi sensibilizeaz circuitul
neuronal din creier responsabil pentru recompens; riscul i ac iunile neordinare produc mai mult
plcere dac sunt comise n prezena altora. O astfel de activare neuronal, care genereaz
recompens i plcere n prezena altor indivizi, o gsim la specia uman, la adolescen i. E adevrat
c unii adolesceni sunt mai rezisteni psihologic fa de influen a care vine din partea semenilor.
Aceasta depinde de gradul de conexiune ntre circuitele neuronale din cortexul fronto-parietal i cel
prefrontal. La indivizii cu o rezistena psihologic mai nalt, conectivitatea dintre zonele corticale este
mai pronunat. Totui, n general, n pofida unor diferene individuale, la to i adolescen ii care se afl
n cercul semenilor si circuitul neuronal responsabil pentru recompens i plcere este mai sensibil.
Aceast particularitate neurobiologic este explicabil din punct de vedere evolu ionist i este
adaptativ: adolescena este perioada primelor relaii romantic i sexual, care se produceau de regul
n afara cercului familial, cu alii indivizi de aceea i vrst. Deci, cnd adolescen ii se afl n mediul
altor adolesceni, simurile i emoiile lor sunt mai intense, plcerea e mai mare; aceasta e mo tenirea
noastr evolutiv. n faa altor semeni, chiar dac ace tia sunt necunoscu i, activit ile cu risc sporit
sunt mai probabile, i ele vor fi nsoite de mai mult plcere dopaminic. Ca s nelegem ct de mare
este proporia riscului n viaa adolescenilor, voi meniona c n SUA, 80% din decese n rndul
tinerilor sunt cauzate de rni i traume obinute n diverse accidente, bti, srituri etc. Numai 20% din
tinerii de pn la 30 de ani mor din cauza unor boli cronice, i doar 1% mor din cauza infeciilor. n
SUA, n fiecare 3 minute un tnr moare din cauza rnilor. Fenomenul e comun pentru toate rile
lumii. n unele cazuri, procesele neurofiziologice din creierul adolescenilor sunt att de atipice, nct
pot fi catalogate drept disfuncii. Un studiu asupra delincvenilor de vrst adolescentin din Olanda
(de 15-21 de ani) a scos n eviden incapacitatea acestora de se pune n situaia altora i de a-i
controla impulsurile, din cauza c la ei sunt mai slab activate junciunea tempo-parietal i girusul
frontal inferior din creier. Adolescenii respectivi nu pot interpreta adecvat inteniile altor indivizi i
nclin s ia decizii orientate antisocial, lund calea infraciunilor. n sfrit, adolescenii sunt mai
imprevizibili i mai nestatornici n cadrul proceselor de cooperare la nivel de grupuri. Comportamentele
lor sunt mai puin pro-sociale dect cele ale vrstnicilor; deciziile adolescenilor sunt dificil de anticipat.
Toate aceste studii au constatat aproximativ aceleai trsturi ale neurobiologiei adolescenilor i au
semnalizat vulnerabilitatea comportamental a acestora. Observaia nu e deloc nou, doar c a fost n
sfrit certificat i lmurit tiinific. nc acum patru secole, filosoful i savantul englez Francis Bacon
formulase n acest sens urmtoarea concluzie lapidar: Tinerii sunt mai api s nscoceasc dect s
judece, s execute dect s chibzuiasc, mai potrivii pentru proiecte noi dect pentru treab
regulat. Diferena este c astzi tinerii sunt mult mai implicai n viaa cetii dect pe timpurile lui
Bacon
Vezi mai mult: http://dorianfurtuna.com/instincte/neurobiologia-agresivitatii-la-adolescenti
Copyright Dorian Furtuna
Alcoolul n exces poate omor celule cerebrale din creierul adolescentului, ceea ce nu se
ntmpl n cazul unui adult. Aceeai cantitate de alcool poate produce daune cerebrale
permanente n creierul unui adolescent i nicio daun n creierul unui adult. Pentru c au
mai mult plasticitate, mai mult substrat, mare parte din substan ele adictive se aga de
mai multe inte din creierul adolescenilor dect din cel al adul ilor. Creierul uman
gzduiete canabinoizi, receptori de care se aga canabisul atunci cnd ptrunde n
organism. S-a dovedit c aceste inte blocheaz procesul de nv are i memorare,
incapacitnd formarea de noi amintiri. Ce e interesant e c creierul adolescen ilor are
mai mult spaiu de aciune pentru canabis dect cel al adul ilor, iar substan a popose te
acolo mai mult vreme. De exemplu, dac un adolescent fumeaz ni te iarb n
weekend, efectele substanei ar putea rmne pn joia sau vinerea viitoare, durata fiind
mai mic n cazul adulilor. Citii mai mult pe NPR.org.
Controleaza-ti impulsivitatea,
lipsa atentiei si a rabdarii!
Atunci cnd adolescenii ncep s fie argoi i nervoi, prinii ar da aproape orice pentru a
putea nelege ce se petrece n creierii acestora. n curnd, acest mister va fi dezlegat de oamenii
de tiin de la Universitatea Cambridge, care au demarat un studiu n valoare de 5,4 milioane de
lire pentru a afla ce se petrece n creierii adolescenilor.
n studiu, vor fi scanai 300 de participani, care acum au ntre 14 i 24 de ani. Cercetarea se va
derula pe o perioad de mai muli ani, astfel nct oamenii de tiin s observe schimbrile ce au
loc n creier odat cu naintarea n vrst.
De obicei, adolescenii sunt impulsivi, ursuzi i mereu gata s aduc argumente contradictorii. Ed
Bullmore, profesor de psihiatrie la Universitatea Cambridge este de prere c legturile din creier
se schimb gradual pe msur ce tinerii se aproprie de maturitate, lucru care le permite s i
stpneasc mai bine emoiile i s fie mai puin impulsivi.
Tehnicile RMN ne vor oferi imagini bune care ne vor arta schimbrile anatomice aprute n
creier pe parcursul dezvoltrii. Suntem interesai n mod special de modul n care esutul din
centrul creierului, cunoscut sub numele de materie alb, se schimb de-a lungul dezvoltrii, a
explicat Bullmore.
Cred c vom afla cum n rndul adolescenilor, procesul ce st la baza luarea deciziilor depinde
mai mult de factori cu relevan pe termen scurt, stri emoionale imediate i evenimente cu efect
positiv din trecutul imediat, a declarat Bullmore. Unul dintre primii subieci ai studiului a fost o
adolescent n vrst de 16 ani care suferea de schimbri ale strilor de spirit. Cele mai mari
schimbri la observat cnd aveam 15-16 ani. n loc s fiu fericit tot timpul eram destul de
morocnoas, nervoas i aduceam mereu argumente contradictorii. M schimbasem complet,
a explicat tnra, cunoscut doar dup prenumele de Samantha.
Probabil c toi ne-am trecut prin aa ceva i o perioad foarte ciudat, complex i confuz.
Prin urmare, este foarte dificil s te exprimi. Prin utilizarea tehnicilor de imagistic i a altor
unelte, putem intercepta aceste trsturi din creierul adolescent, nelegnd modul n care acesta
se dezvolt pe msur ce se ndreapt spre maturitate, a declarat Becky Inkster, specialist n
neurotiine i project manager la Universitatea Cambridge.
n paralel, studiul s-ar putea s i ajute pe specialiti s identifice persoanele care au un risc
crescut de a dezvolta tulburri psihiatrice sau dependena la droguri. Multe boli mintale apar
pentru prima dat n adolescen sau la adulii tineri, iar noi credem c ele se manifest ca
urmare a unei dezvoltri anormale a reelelor din creier, a ncheiat Bullmore.
Share
Studiul care a fost bazat pe un sondaj in care au fost implicati 10.148 adolescenti din SUA a
relatat faptul ca aproape doua treimi dintre adolescenti s-au confruntat la un anumit moment din
viata lor cu atacuri de panica care au implicat violenta reala. Inaintea atacului, pacientii simt
tensiune sau excitatie crescanda; dupa atac pot trai sentimente diverse, de placere, satisfactie
sau libertate si pot sau nu sa simta remuscari, sentimente de culpabilitate sau reprosuri fata de
sine.
In urma studiului s-a constatat, de asemenea, ca unul din 12 adolescenti sufera de aceste
tulburari, adica aproape sase milioane de persoane. Tulburarea de control al impulsurilor,
de obicei, incepe in copilarie si persista de-a lungul anilor atingand chiar si a doua tinerete.
Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu aceasta afectiune, trebuie sa aiba in orice moment
din viata trei episoade disproportionate de agresivitate impulsiva.
Cauza exacta de aparitie a acestei boli este necunoscuta, dar poate fi legata de factori genetici,
de mediu familial sau de factori neurologici. Tulburarea intermitenta exploziva este caracterizata
prin episoade de izbucniri violente, distrugeri de bunuri si violenta domestica, agresiune fizica.
Printre acestea se numara si piromania, cleptomania, tricotilomania si viciul jocurilor de noroc.
Desi 37,8% din adolescentii cu tulburari au urmat un tratament pentru problemele emotionale, in
ideea vindecarii, doar 6,5% din totalul acestora au raspuns pozitiv la tratament.
Daca am putea detecta aparitia acestor tulburari mai devreme si daca am putea interveni cu un
tratament eficient la timp, suntem siguri ca am putea preveni un numar impresionant de acte de
violenta in viitor si de psihopatologie asociata, a declarat dr. Ronald Kessler, de la Harvard
Medical School, in SUA, citat de cotidianul Telegraph.
Raspunzand la intrebarile de la acest test vei descoperi daca faci parte din
categoria persoanelor care actioneaza spontan, fara sa stea prea mult pe
ganduri. Scrie DA in dreptul fiecarui enunt sau intrebari de mai jos daca esti
de acord cu ea si scrie NU daca esti in dezacord cu continutul tau. La finalul
celor 15 intrebari vei afla cat de impulsiv esti in luarea deciziilor.
1. Te plictiseste repede rutina?
2. Crezi ca prea multa planificare scoate toate placerile in afara vietii?
3. Iti organizeze repede mintea?
4. Se intampla vreodata sa actionezi si sa regreti mai tarziu?
5. Cumperi haine sub imboldul momentului?
6. Cumperi mancare sub imboldul momentului?
7. Ai cumparat vreodata lucruri pe care realmente nu le-ai mai dorit
apoi?
8. Ai cumparat vreodata haine pe care nu le-ai imbracat niciodata?
9. Ai cumparat vreodata carti pe care nu le-ai citit niciodata?
10. Accepti vreodata invitatii pe care mai tarziu le regreti?
11. Intri vreodata in incurcatura actionand inainte sa gandesti?
12. De regula, pregatirile pentru vacanta le faci in ultimul moment?
13. De obicei, gandesti mult asupra lucrurilor inainte de a lua decizii
majore?
14. Ai tendinta de a aprecia si califica oameni dupa o prima intalnire?
15. Organizezi vreodata petreceri spontane?
10 puncte sau mai mult: Aproape sigur esti tipul de individ care sare acolo
unde ingerilor le este teama sa mearga. Ai tendinta de a face mai intai
anumite lucruri si de a gandi asupra lor mai tarziu. Aceasta inseamna ca
adesea intri in incurcatura. Pe de alta parte, aceasta inseamna ca viata
este rar plictisoasa pentru tine.