Sunteți pe pagina 1din 15

3.

telefonic la:
0754.025.588
0722.298.137
021.665.69.86

26 de teste pentru cunoaterea


celuilalt

de Adrian Neculau

pre Eu alte modaliti de comand:


Sunt: 23,00 lei
1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro
momentan
indisponibil *
2. prin messenger la libraria_eusunt

Putei cere ca s fii


anuntai atunci
cnd aceast carte 3. telefonic la:
devine disponibil.
0754.025.588
Pentru aceasta
trebuie ca s fii
I autentificai. 0722.298.137
maginea mare Apasai aici pentru
a v autentifica. 021.665.69.86

Caracterul reprezinta un ansamblu de trasaturi care imprima individului o anumita obisnuinta


comportamentala in relatiile cu anturajul.Tulburarile caracteriale se exprima comportamental in
functie de virsta, si mai ales in functie de nivelul de maturizare a personalitatii. In privinta virstei,
aceste dificultati sint descrise, in marea lor majoritate, in perioada scolara, incepind de la 6 ani;
de exemplu, manifestarile de opozitie, refuzul de disciplina sfincteriana, anumite crize de nervi,
comportamente agresive la gradinita sau intre frati, trebuie observate cu atentie de catre anturaj
si solicitat sfatul unui specialist competent in psihiatria copilului" spune doctor Adriana
Panaitescu.

Manifestari de opozitie se refera la refuzul de ascultare sau comportamente contrare cererilor


adultului sau de provocare a suferintei adultului: a spune NU cind i se cere sa faca ceva sau face
ceea ce stie ca nu are voie, sau face pozne" speciale, pe care adultul le percepe ca deliberat
rauvoitoare.

In familie, acesti copii se manifesta fie agresiv, fie prin refuzul tacut de a asculta de adulti
In mediul familial, aceste manifestari graviteaza in jurul OPOZITIEI, sub variate forme; de la
simpla inertie, pasivitate sau mutism pina la opozitia clara, insotita de agitatie distructiva (crize
clasice), agresivitate verbala sau fizica, atitudini de provocare mai mult sau mai putin subtila. In
acelasi timp, pot aparea si comportamente regresive (sub nivelul virstei): de exemplu, cautarea
subita a gesturilor de alint, unele enurezii sau encoprezii (lipsa de control sfincterian).

"Simpla inertie poate insemna refuzul tacut de a se supune sau de a asculta. Pasivitatea se
traduce prin aparenta nepasare, indiferenta la atitudinea adultului. Provocarea este adesea
perceputa de parinti ca un comportament constient rau-voitor, pe care copilul pare sa-l fi pus la
cale", explica dr. Panaitescu. In mediul scolar, dascalii semnaleaza dezinteresul scolar, oscilatiile
in efortul pentru scoala, indisciplina, absenteismul, comportamentele agresive, chiulul. La
adolescent, aceste manifestari pot fi precedate de conduite disociale, chiar antisociale si
delicvente.

In fata unor astfel de manifestari trebuie, mai intii, sa ne intrebam daca ele nu sint o reactie
directa la mediul in care traieste copilul, la exigentele, constringerile, insuficientele educative, sau
daca nu sint legate de o situatie conflictuala precisa (separatia parintilor, un eveniment familial
important etc.)", mentioneaza dr. Panaitescu.

Deoarece caracterul copilului este un ansamblu dinamic, orice problema semnalata va fi


interpretata de catre specialist. Doar acesta poate analiza complexitatea contextuala si cea a
structurii individuale intr-o anumita etapa", adauga dr. Panaitescu.

Instabilitatea si impulsivitatea agresiva a unui adolescent ar trebui sa ne puna pe ginduri

Tendinta de a trece la actiune si frecventa conduitelor ce angajeaza conflicte grave cu mediul,


reprezinta nucleul notiunii de Psihopatie. Anomaliile caracteriale precum impulsivitatea
agresiva, instabilitatea, sint evidente in schimburile relationale", subliniaza dr. Panaitescu. Un
copil cu astfel de probleme prezinta urmatoarele comportamente: incapacitate de asteptare, de
reflectare si autocontrol, cu exprimare prin gesturi bruste (trintirea usii la plecare, lovirea si
distrugerea unor obiecte din apropiere sau importante pentru anturaj, lovirea surprinzatoare a
cuiva apropiat, fuga ca refuz sau opozitie etc). Foloseste cuvinte dure, rostite pe un ton agresiv
sau batjocoritor s.a.m.d. Instabilitatea consta in schimbarea aparent inexplicabila a dispozitiei si
atitudinii, de obicei intre stari extreme: veselie-tristete, nervozitate-blindete, ascultare-intoleranta
si iritabilitate sau indisponibilitate", sustine dr. Panaitescu.

Dependenta afectiva - o alta caracteristica a acestor adolescenti

Ceea ce este cel mai putin evident, dar constituie totusi o trasatura de caracter CENTRALA a
psihopatului este DEPENDENTA sa, pasivitatea, nevoia de a se sprijini pe cineva, (de care putem
lega importanta sa aviditate afectiva), dorinta de a seduce de la primele contacte.

Aceasta dependenta afectiva devine, la un moment dat, intolerabila pentru subiect si il


antreneaza intr-o provocare agresiva a anturajului, in noi actiuni distructive, determinind noi
rupturi relationale. Dependenta afectiva nu se refera doar la relatiile din familie, ci si la cele ce se
construiesc pe parcursul vietii si se refera la starea unei persoane care este supusa unei fiinte
sau unui lucru. Starea de dependenta scapa controlului vointei si exprima conflicte inconstiente,
cu originea in istoria mai indepartata a persoanei. A se observa persoanele care nu se pot separa
in pofida unor contradictii sau incompatibilitati caracteriale majore. Provocarea agresiva se poate
exprima prin distrugerea de catre un tinar a unor bunuri pentru care parintii au facut mari eforturi
sau prin afisarea unor comportamente ce contravin intregii educatii sau modelelor avute in
familie; sau prin autoflagelare (isi provoaca leziuni prin taiere, lovire), pentru a impresiona sau
santaja anturajul", explica dr. Panaitescu.

De asemenea, adauga dr. Panaitescu, acesti tineri au o viata relationara saraca. Ei sint incapabili
sa intretina relatii interpersonale profunde si durabile si nu pot accepta o viata de grup. Aceasta
distinge psihopatul de sociopatul delicvent. Acesta din urma, spre deosebire de psihopat, poate
avea o viata afectiva si sexuala satisfacatoare, legaturi afective durabile, capacitatea de a
accepta idealuri de grup sau de organizatie!

Apar tulburari in dezvoltarea gindirii logice

In plan intelectual, desi nu au deficite globale, la acesti tineri se pot observa frecvent: esec scolar
si profesional in sarcini ce necesita observatie si reflectie, tulburari in dezvoltarea gindirii logice si
a rationamentului (ceea ce face ca unii psihopati criminali sa fie prinsi datorita unei erori stupide
de calcul comportamental).

Astfel, se observa frecvente perturbari in aprecierea timpului, incapacitatea de a-si prezenta


propria istorie, propriul trecut, si de a se proiecta in viitor. Dificultatile de expresie si de
comunicare verbala sint obisnuite. Viata lor imaginara apare adesea saraca, reprezentata de
fantasme in care agresiunea, abandonul, rupturile, singuratatea, sfidarea legii, reprezentarile
odioase si de distrugere, ocupa cel mai mult viata psihica", subliniaza dr. Panaitescu.

Parintii trebuie sa-si faca timp pentru copii

Viata in societatile moderne si, mai ales, in cele marcate de instabilitate si nesiguranta, de criza
valorilor, poarta si amprenta lipsei de timp, mai ales de disponibilitate, pentru a-l observa pe cel
de linga tine, de a-l asculta si, eventual, de a-l sprijini.

"Efectele acestei insingurari si ale individualismului excesiv se resimt serios si in calitatea


parintilor si, desigur, in calitatea ingrijirii copiilor. Nu intimplator, in tarile civilizate se recurge cu
naturalete la consultarea unui psihiatru pentru probleme care depasesc intelegerea sau
disponibilitatea parintilor de a le rezolva. Parintii trebuie sa-si faca timp pentru copii, sa-i observe,
supravegheze si, atunci cind constata ca exista probleme, sa se adreseze unui specialist", spune
dr. Panaitescu.

Tipologia psihopatiilor (tulburarilor de personalitate) este variata, si, desi nu exista un tip '"pur",
exista structuri care focalizeaza trasaturi caracteriale distincte. Din nenorocire, patologia narcisica
(a personalitatilor centrate pe aspectul iubirii de sine pina la lezarea celuilalt) reprezinta, prin
predominanta lor in societatile moderne actuale, o problema terapeutica dificila nu numai pentru
psihiatri.

Observatiile clinice si studiile acumulate ne permit, fara indoiala, o interventie profilactica


(preventiva) importanta, in strinsa interdependenta cu anturajul imediat al copilului, cu scoala, cu
institutiile (sau organizatiile ) cu rol formativ si coercitiv social si, nu in ultimul rind, cu factorul
politic. Amatorismul, omniscientismul sau actiunile pompieristice, si in acest domeniu,
declanseaza adesea malignizarea multor comportamente vulnerabile", incheie dr. Panaitescu.

Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza de cele mai multe ori prin comportamente
excesive
Uneori, adolescentii cu astfel de probleme pot parea linistiti sau la locul lor", cum se spune in
limbaj popular. Dar aceasta liniste" nu dureaza. Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza
de cele mai multe ori prin comportamente excesive: "Vrea sa apara doar intr-o lumina pozitiva,
acceptata social, poate fi excesiv de atent si prevenitor, vrea sa impresioneze si o face adesea
intr-un mod care pare suspect" anturajului. Aceste persoane pot trece neobservate si exprimarea
morbiditatii lor sa se produca prin acte brutale, imprevizibile.

In general, oamenii atenti la ceea ce este in jurul lor pot sa repereze ceea ce este bizar" sau
neobisnuit intr-un comportament. In fond, agresorul Larisei nu era un tinar cu un trecut anodin!
Nu se pot prevedea astfel de comportamente patologice, cu exceptia unor manifestari evident
bizare si periculoase, care semnaleaza o boala psihica majora.

Dar, un parinte, un dascal sau un grup social receptiv sau atent, pot observa aspecte
comportamentale sau stari mai neobisnuite pentru care s-ar putea cere sfatul unui psihiatru; si
asta, de la virste mai mici, cind actul de preventie are rostul sau", spune dr. Panaitescu. Din
pacate, adauga acesta, la noi, nici pentru comportamente persistent inadaptate nu se consulta un
specialist, sau se vine, intr-un tirziu, asteptindu-se medicamente -minune, care sa rezolve
probleme comportamentale dezvoltate in ani de zile.

Sint inca apreciati specialistii" care prescriu medicamente, cit mai multe, pentru orice problema
existentiala. In psihiatrie si, cu precadere, in psihiatria virstelor tinere, medicatia este o solutie
partiala in bolile majore; consilierea si psihoterapia corecta, in care trebuie responsabilizat si
facut partas si pacientul si familia, sint singurele metode terapeutice consistente si cu rezultate pe
termen lung", puncteaza dr. Panaitescu.

Caracterul reprezinta un ansamblu de trasaturi care imprima individului o anumita obisnuinta


comportamentala in relatiile cu anturajul.Tulburarile caracteriale se exprima comportamental in
functie de virsta, si mai ales in functie de nivelul de maturizare a personalitatii. In privinta virstei,
aceste dificultati sint descrise, in marea lor majoritate, in perioada scolara, incepind de la 6 ani;
de exemplu, manifestarile de opozitie, refuzul de disciplina sfincteriana, anumite crize de nervi,
comportamente agresive la gradinita sau intre frati, trebuie observate cu atentie de catre anturaj
si solicitat sfatul unui specialist competent in psihiatria copilului" spune doctor Adriana
Panaitescu.

Manifestari de opozitie se refera la refuzul de ascultare sau comportamente contrare cererilor


adultului sau de provocare a suferintei adultului: a spune NU cind i se cere sa faca ceva sau face
ceea ce stie ca nu are voie, sau face pozne" speciale, pe care adultul le percepe ca deliberat
rauvoitoare.

In familie, acesti copii se manifesta fie agresiv, fie prin refuzul tacut de a asculta de adulti

In mediul familial, aceste manifestari graviteaza in jurul OPOZITIEI, sub variate forme; de la
simpla inertie, pasivitate sau mutism pina la opozitia clara, insotita de agitatie distructiva (crize
clasice), agresivitate verbala sau fizica, atitudini de provocare mai mult sau mai putin subtila. In
acelasi timp, pot aparea si comportamente regresive (sub nivelul virstei): de exemplu, cautarea
subita a gesturilor de alint, unele enurezii sau encoprezii (lipsa de control sfincterian).

"Simpla inertie poate insemna refuzul tacut de a se supune sau de a asculta. Pasivitatea se
traduce prin aparenta nepasare, indiferenta la atitudinea adultului. Provocarea este adesea
perceputa de parinti ca un comportament constient rau-voitor, pe care copilul pare sa-l fi pus la
cale", explica dr. Panaitescu. In mediul scolar, dascalii semnaleaza dezinteresul scolar, oscilatiile
in efortul pentru scoala, indisciplina, absenteismul, comportamentele agresive, chiulul. La
adolescent, aceste manifestari pot fi precedate de conduite disociale, chiar antisociale si
delicvente.

In fata unor astfel de manifestari trebuie, mai intii, sa ne intrebam daca ele nu sint o reactie
directa la mediul in care traieste copilul, la exigentele, constringerile, insuficientele educative, sau
daca nu sint legate de o situatie conflictuala precisa (separatia parintilor, un eveniment familial
important etc.)", mentioneaza dr. Panaitescu.

Deoarece caracterul copilului este un ansamblu dinamic, orice problema semnalata va fi


interpretata de catre specialist. Doar acesta poate analiza complexitatea contextuala si cea a
structurii individuale intr-o anumita etapa", adauga dr. Panaitescu.

Instabilitatea si impulsivitatea agresiva a unui adolescent ar trebui sa ne puna pe ginduri

Tendinta de a trece la actiune si frecventa conduitelor ce angajeaza conflicte grave cu mediul,


reprezinta nucleul notiunii de Psihopatie. Anomaliile caracteriale precum impulsivitatea
agresiva, instabilitatea, sint evidente in schimburile relationale", subliniaza dr. Panaitescu. Un
copil cu astfel de probleme prezinta urmatoarele comportamente: incapacitate de asteptare, de
reflectare si autocontrol, cu exprimare prin gesturi bruste (trintirea usii la plecare, lovirea si
distrugerea unor obiecte din apropiere sau importante pentru anturaj, lovirea surprinzatoare a
cuiva apropiat, fuga ca refuz sau opozitie etc). Foloseste cuvinte dure, rostite pe un ton agresiv
sau batjocoritor s.a.m.d. Instabilitatea consta in schimbarea aparent inexplicabila a dispozitiei si
atitudinii, de obicei intre stari extreme: veselie-tristete, nervozitate-blindete, ascultare-intoleranta
si iritabilitate sau indisponibilitate", sustine dr. Panaitescu.

Dependenta afectiva - o alta caracteristica a acestor adolescenti

Ceea ce este cel mai putin evident, dar constituie totusi o trasatura de caracter CENTRALA a
psihopatului este DEPENDENTA sa, pasivitatea, nevoia de a se sprijini pe cineva, (de care putem
lega importanta sa aviditate afectiva), dorinta de a seduce de la primele contacte.

Aceasta dependenta afectiva devine, la un moment dat, intolerabila pentru subiect si il


antreneaza intr-o provocare agresiva a anturajului, in noi actiuni distructive, determinind noi
rupturi relationale. Dependenta afectiva nu se refera doar la relatiile din familie, ci si la cele ce se
construiesc pe parcursul vietii si se refera la starea unei persoane care este supusa unei fiinte
sau unui lucru. Starea de dependenta scapa controlului vointei si exprima conflicte inconstiente,
cu originea in istoria mai indepartata a persoanei. A se observa persoanele care nu se pot separa
in pofida unor contradictii sau incompatibilitati caracteriale majore. Provocarea agresiva se poate
exprima prin distrugerea de catre un tinar a unor bunuri pentru care parintii au facut mari eforturi
sau prin afisarea unor comportamente ce contravin intregii educatii sau modelelor avute in
familie; sau prin autoflagelare (isi provoaca leziuni prin taiere, lovire), pentru a impresiona sau
santaja anturajul", explica dr. Panaitescu.

De asemenea, adauga dr. Panaitescu, acesti tineri au o viata relationara saraca. Ei sint incapabili
sa intretina relatii interpersonale profunde si durabile si nu pot accepta o viata de grup. Aceasta
distinge psihopatul de sociopatul delicvent. Acesta din urma, spre deosebire de psihopat, poate
avea o viata afectiva si sexuala satisfacatoare, legaturi afective durabile, capacitatea de a
accepta idealuri de grup sau de organizatie!

Apar tulburari in dezvoltarea gindirii logice


In plan intelectual, desi nu au deficite globale, la acesti tineri se pot observa frecvent: esec scolar
si profesional in sarcini ce necesita observatie si reflectie, tulburari in dezvoltarea gindirii logice si
a rationamentului (ceea ce face ca unii psihopati criminali sa fie prinsi datorita unei erori stupide
de calcul comportamental).

Astfel, se observa frecvente perturbari in aprecierea timpului, incapacitatea de a-si prezenta


propria istorie, propriul trecut, si de a se proiecta in viitor. Dificultatile de expresie si de
comunicare verbala sint obisnuite. Viata lor imaginara apare adesea saraca, reprezentata de
fantasme in care agresiunea, abandonul, rupturile, singuratatea, sfidarea legii, reprezentarile
odioase si de distrugere, ocupa cel mai mult viata psihica", subliniaza dr. Panaitescu.

Parintii trebuie sa-si faca timp pentru copii

Viata in societatile moderne si, mai ales, in cele marcate de instabilitate si nesiguranta, de criza
valorilor, poarta si amprenta lipsei de timp, mai ales de disponibilitate, pentru a-l observa pe cel
de linga tine, de a-l asculta si, eventual, de a-l sprijini.

"Efectele acestei insingurari si ale individualismului excesiv se resimt serios si in calitatea


parintilor si, desigur, in calitatea ingrijirii copiilor. Nu intimplator, in tarile civilizate se recurge cu
naturalete la consultarea unui psihiatru pentru probleme care depasesc intelegerea sau
disponibilitatea parintilor de a le rezolva. Parintii trebuie sa-si faca timp pentru copii, sa-i observe,
supravegheze si, atunci cind constata ca exista probleme, sa se adreseze unui specialist", spune
dr. Panaitescu.

Tipologia psihopatiilor (tulburarilor de personalitate) este variata, si, desi nu exista un tip '"pur",
exista structuri care focalizeaza trasaturi caracteriale distincte. Din nenorocire, patologia narcisica
(a personalitatilor centrate pe aspectul iubirii de sine pina la lezarea celuilalt) reprezinta, prin
predominanta lor in societatile moderne actuale, o problema terapeutica dificila nu numai pentru
psihiatri.

Observatiile clinice si studiile acumulate ne permit, fara indoiala, o interventie profilactica


(preventiva) importanta, in strinsa interdependenta cu anturajul imediat al copilului, cu scoala, cu
institutiile (sau organizatiile ) cu rol formativ si coercitiv social si, nu in ultimul rind, cu factorul
politic. Amatorismul, omniscientismul sau actiunile pompieristice, si in acest domeniu,
declanseaza adesea malignizarea multor comportamente vulnerabile", incheie dr. Panaitescu.

Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza de cele mai multe ori prin comportamente
excesive

Uneori, adolescentii cu astfel de probleme pot parea linistiti sau la locul lor", cum se spune in
limbaj popular. Dar aceasta liniste" nu dureaza. Adolescentul cu probleme psihice se tradeaza
de cele mai multe ori prin comportamente excesive: "Vrea sa apara doar intr-o lumina pozitiva,
acceptata social, poate fi excesiv de atent si prevenitor, vrea sa impresioneze si o face adesea
intr-un mod care pare suspect" anturajului. Aceste persoane pot trece neobservate si exprimarea
morbiditatii lor sa se produca prin acte brutale, imprevizibile.

In general, oamenii atenti la ceea ce este in jurul lor pot sa repereze ceea ce este bizar" sau
neobisnuit intr-un comportament. In fond, agresorul Larisei nu era un tinar cu un trecut anodin!
Nu se pot prevedea astfel de comportamente patologice, cu exceptia unor manifestari evident
bizare si periculoase, care semnaleaza o boala psihica majora.
Dar, un parinte, un dascal sau un grup social receptiv sau atent, pot observa aspecte
comportamentale sau stari mai neobisnuite pentru care s-ar putea cere sfatul unui psihiatru; si
asta, de la virste mai mici, cind actul de preventie are rostul sau", spune dr. Panaitescu. Din
pacate, adauga acesta, la noi, nici pentru comportamente persistent inadaptate nu se consulta un
specialist, sau se vine, intr-un tirziu, asteptindu-se medicamente -minune, care sa rezolve
probleme comportamentale dezvoltate in ani de zile.

Sint inca apreciati specialistii" care prescriu medicamente, cit mai multe, pentru orice problema
existentiala. In psihiatrie si, cu precadere, in psihiatria virstelor tinere, medicatia este o solutie
partiala in bolile majore; consilierea si psihoterapia corecta, in care trebuie responsabilizat si
facut partas si pacientul si familia, sint singurele metode terapeutice consistente si cu rezultate pe
termen lung", puncteaza dr. Panaitescu.

Neurobiologia agresivitii la adolesceni 24/09/2014 836 vizualizri Tinerii sunt mai impulsivi dect
adulii, reacioneaz mai acut la frustrri i sunt mai dispui s se implice n aciuni violente. Pentru a
nelege mai bine de ce ei se comport aa, ne vor ajuta studiile de neurobiologie. Cercettorii au
descoperit c un rol foarte important n generarea comportamentului agresiv i revine amygdalei o
structur par a creierului, localizat n zona temporal, care este direct responsabil de starea
emoional a omului i de reaciile la stimulii din afar. n mod normal, reaciile generate de amygdala
sunt reglate de cortexul prefrontal, care modereaz (ine sub control) expresiile emoionale, ns la
pubertate (12-13 ani), odat cu restructurarea hormonal a organismului, amygdala se mrete n
volum i devine mai activ, n timp ce cortexul prefrontal, adic supraveghetorul amygdalei, ntrzie n
dezvoltare. Astfel, emoiile adolescenilor rbufnesc fr a fi suficient de bine amortizate de cuget; ei
sunt mai curnd anxioi, dect cumptai. n diferite situaii necunoscute sau impresionante,
adolescenii, prin nsi neurofiziologia lor, reacioneaz ntr-o msur mai mare emoional, dect
raional. Abia cnd persoana devine adult (23-30 de ani), cortexul prefrontal preia controlul deplin
asupra amygdalei i inhib pornirile impulsive. Curios c adolescenii sunt mai impulsivi i dect
adulii, i dect copiii atunci cnd observ indicii ale ameninrii; n situaii atipice, ei reacioneaz
nainte de a analiza raional situaia, iau decizii riscante ntr-o msur mai mare dect alte categorii de
vrst. Iar bieii adolesceni sunt mai impulsivi dect fetele adolescente; bieilor le este mai dificil s
amortizeze reaciile spontane ale amygdalei i s-i controleze pornirile, n consecin, aa cum am
menionat, demonstreaz comportament violent, se implic n aciuni stupide, comit mai multe
infraciuni. Faptul c adolescenii sunt mai nestpnii nu doar dect maturii, dar i dect copiii,
vorbete despre aceea c impulsivitatea nu e att un criteriu al imaturitii n dezvoltarea creierului, ct
mai curnd un stadiu distinct n dezvoltarea acestuia. Unii cercettorii neurobiologi utilizeaz i
termenul de disreglare emoional i comportamental (dysregulation) atunci cnd analizeaz
posibilele cauze ale violenei adolescentine. n 2009, n revista tiinific Biological Psychiatry a fost
publicat un articol care a reconfirmat observaiile anterioare i a venit cu explicaii suplimentare privind
deosebirile fiziologice n funcionarea creierului adolescenilor comparativ cu creierul celor maturi.
Cercettorii au descoperit c la indivizii tineri informaia senzorial ajunge la amygdala ocolind
cortexul; cu alte cuvinte, informaia ajunge n zonele creierului sensibile emoional, fr a fi analizate
de zonele responsabile de prelucrarea raional a informaiei. Aceasta se ntmpl deoarece la
indivizii tineri cile neuronale talamice ce duc spre amygdala sunt mai plastice i impulsurile trec mai
uor; conductele subcorticale sunt mai funcionale dect cele corticale. n concluzie, adolescenii pot fi
caracterizai ca fiind amygdala-dependeni n reaciile lor psihice i comportamentale; ei sunt
neurobiologic mai vulnerabili la stimulii subliminali, la apelurile emoionale i motivaiile instinctuale. La
ei, reactivitatea emoional/iraional anticipeaz analiza raional a realitii. Plus la toate, la
adolesceni i regiunea responsabil pentru recompens se dezvolt mai repede dect cortexul
prefrontal (responsabil pentru decizii raionale). Drept urmare, adolescenii primesc plcere de la
activitile cu risc sporit, de la sporturile extreme, de la viteza excesiv, de la aciunile rebele, fr a fi
n stare s se controleze raional. Aceasta explic de ce tinerii se accidenteaz des, comit infraciuni,
inclusiv omucideri, dar i de ce cad n depresie uor, sunt bntuii de gnduri suicidale. Iat de ce
edinele de psihoterapie prescrise unor adolesceni nu-i prea au efectul: psihoterapia nu poate
influena neurofiziologia. Aceste particulariti n neurobiologia adolescen ilor explic u urin a cu care
ei adopt un mod de via deliberat duntor pentru sntate, care ofer senza ii tari. Consumul de
droguri, de alcool, huliganismul, aciunile delincvente n general, viziunile extremiste sunt, la aceast
vrst, consecine directe ale nclinaiei spre risc, o form a comportamentului deviant tipic
adolescentin. Unii brbai pstreaz aceste nclinaii i la o vrst mai matur. n Rusia, bunoar,
potrivit sondajelor sociologice, majoritatea responden ilor sunt dispu i s- i ri te via a de dragul unor
experiene neobinuite, cum ar fi consumul de droguri, practicarea sporturilor extreme, conducerea
automobilului n stare de ebrietate etc. Victime ale acestui comportament deviant sunt tinerii din toate
straturile sociale. O pasiune foarte periculoas, neobinuit de rspndit n rndul tinerilor, este
oprirea voluntar a respiraiei, un joc macabru care face anual numeroase victime. Jocul are mai multe
denumiri: Jocul cu fularul, Visul indian sau Srutul dragonului i, de c iva ani, a devenit popular
i n unele coli din Republica Moldova. Se tie c adolescen ii au nclina ia de a demonstra bravad,
de a consuma mai mult alcool i de a se comporta riscant mai ales n prezen a semenilor. Riscul unui
accident rutier e de cinci ori mai mare n cazul unui grup de adolescen i afla i n ma in, dect n cazul
unui adolescent solitar la volan. Aceasta se datoreaz nu doar dorin ei de a crea impresie. Afi area
trsturilor de caracter i aciunile riscante n cadrul grupului reprezint un reflex nnscut, o trstur
comportamental motenit evolutiv. Acest lucru e demonstrat de experimentele pe oareci; s-a
constatat c i la aceste animale masculii-adolesceni au nclina ia s se comporte mai riscant n
prezena semenilor. De exemplu, n prezena altora, oarecii vor consuma mai mult alcool oferit de
experimentatori. oarecii se comport aa, fiindc prezen a altor indivizi sensibilizeaz circuitul
neuronal din creier responsabil pentru recompens; riscul i ac iunile neordinare produc mai mult
plcere dac sunt comise n prezena altora. O astfel de activare neuronal, care genereaz
recompens i plcere n prezena altor indivizi, o gsim la specia uman, la adolescen i. E adevrat
c unii adolesceni sunt mai rezisteni psihologic fa de influen a care vine din partea semenilor.
Aceasta depinde de gradul de conexiune ntre circuitele neuronale din cortexul fronto-parietal i cel
prefrontal. La indivizii cu o rezistena psihologic mai nalt, conectivitatea dintre zonele corticale este
mai pronunat. Totui, n general, n pofida unor diferene individuale, la to i adolescen ii care se afl
n cercul semenilor si circuitul neuronal responsabil pentru recompens i plcere este mai sensibil.
Aceast particularitate neurobiologic este explicabil din punct de vedere evolu ionist i este
adaptativ: adolescena este perioada primelor relaii romantic i sexual, care se produceau de regul
n afara cercului familial, cu alii indivizi de aceea i vrst. Deci, cnd adolescen ii se afl n mediul
altor adolesceni, simurile i emoiile lor sunt mai intense, plcerea e mai mare; aceasta e mo tenirea
noastr evolutiv. n faa altor semeni, chiar dac ace tia sunt necunoscu i, activit ile cu risc sporit
sunt mai probabile, i ele vor fi nsoite de mai mult plcere dopaminic. Ca s nelegem ct de mare
este proporia riscului n viaa adolescenilor, voi meniona c n SUA, 80% din decese n rndul
tinerilor sunt cauzate de rni i traume obinute n diverse accidente, bti, srituri etc. Numai 20% din
tinerii de pn la 30 de ani mor din cauza unor boli cronice, i doar 1% mor din cauza infeciilor. n
SUA, n fiecare 3 minute un tnr moare din cauza rnilor. Fenomenul e comun pentru toate rile
lumii. n unele cazuri, procesele neurofiziologice din creierul adolescenilor sunt att de atipice, nct
pot fi catalogate drept disfuncii. Un studiu asupra delincvenilor de vrst adolescentin din Olanda
(de 15-21 de ani) a scos n eviden incapacitatea acestora de se pune n situaia altora i de a-i
controla impulsurile, din cauza c la ei sunt mai slab activate junciunea tempo-parietal i girusul
frontal inferior din creier. Adolescenii respectivi nu pot interpreta adecvat inteniile altor indivizi i
nclin s ia decizii orientate antisocial, lund calea infraciunilor. n sfrit, adolescenii sunt mai
imprevizibili i mai nestatornici n cadrul proceselor de cooperare la nivel de grupuri. Comportamentele
lor sunt mai puin pro-sociale dect cele ale vrstnicilor; deciziile adolescenilor sunt dificil de anticipat.
Toate aceste studii au constatat aproximativ aceleai trsturi ale neurobiologiei adolescenilor i au
semnalizat vulnerabilitatea comportamental a acestora. Observaia nu e deloc nou, doar c a fost n
sfrit certificat i lmurit tiinific. nc acum patru secole, filosoful i savantul englez Francis Bacon
formulase n acest sens urmtoarea concluzie lapidar: Tinerii sunt mai api s nscoceasc dect s
judece, s execute dect s chibzuiasc, mai potrivii pentru proiecte noi dect pentru treab
regulat. Diferena este c astzi tinerii sunt mult mai implicai n viaa cetii dect pe timpurile lui
Bacon
Vezi mai mult: http://dorianfurtuna.com/instincte/neurobiologia-agresivitatii-la-adolescenti
Copyright Dorian Furtuna

Analiznd dezvoltarea cerebral a oamenilor, cercettorii au observat c, la un


adolescent, lobul frontal al creierului, mai exact regiunea care controleaz procesul de
luare a deciziilor, este deja construit, dar nu i complet izolat, cptuit, a a c semnalele
se mic mai ncet.

Avem o izolaie natural care se numete mielin, spune Jensen. E o grsime i


dureaz pn se dezvolt. Celulele construiesc mielina i o dezvolt de jur mprejurul
exteriorului acestor ci cerebrale, iar asta dureaz ani de zile. Acest proces de cptuire
ncepe n partea din spate a creierului, de unde continu spre cea din fa. Creierul nu e
complet matur dect pe la sfritul vrstei de 20 de ani, spune Jensen, uneori chiar mai
trziu. n partea din fa a lui se afl cortextul frontal i cel prefrontal, regiuni care se
ocup cu percepia, empatia, cu funcii executive precum controlul impulsurilor sau al
comportamentelor de risc. Acestea sunt cele din urm zone cptuite cu mielin. Cartea
explic i de ce adolescenii sunt susceptibili la adicii.

Dependena, spune specialista, este de fapt o form de nv are. n sensul c exist


expunere repetat, doar c la o substan, fiind un proces care nu activeaz acea parte
a creierului pe care o folosim pentru a nva, ci sistemul de recompens de la nivel
cerebral. nvatul stimuleaz i amplific o sinaps. Substan ele fac acela i lucru. Astfel,
se creaz un circuit de recompens n jurul subsatn ei pentru o dependen mai
puternic i de mai lung durat. Adicia este, din pcate, la fel de eficient ca nv area
de lucruri noi n creierul adolescentului. E important ca adolescen ii s tie c pot deveni
dependeni mai uor dect adulii i c efectele substan elor pe care le consum sunt
mai periculoase i mai de lung durat n cazul lor.

Alcoolul n exces poate omor celule cerebrale din creierul adolescentului, ceea ce nu se
ntmpl n cazul unui adult. Aceeai cantitate de alcool poate produce daune cerebrale
permanente n creierul unui adolescent i nicio daun n creierul unui adult. Pentru c au
mai mult plasticitate, mai mult substrat, mare parte din substan ele adictive se aga de
mai multe inte din creierul adolescenilor dect din cel al adul ilor. Creierul uman
gzduiete canabinoizi, receptori de care se aga canabisul atunci cnd ptrunde n
organism. S-a dovedit c aceste inte blocheaz procesul de nv are i memorare,
incapacitnd formarea de noi amintiri. Ce e interesant e c creierul adolescen ilor are
mai mult spaiu de aciune pentru canabis dect cel al adul ilor, iar substan a popose te
acolo mai mult vreme. De exemplu, dac un adolescent fumeaz ni te iarb n
weekend, efectele substanei ar putea rmne pn joia sau vinerea viitoare, durata fiind
mai mic n cazul adulilor. Citii mai mult pe NPR.org.
Controleaza-ti impulsivitatea,
lipsa atentiei si a rabdarii!

Pentru ca toate acestea sunt mai strans legate decat ai


crede si pentru ca vei gasi mari beneficii in a-ti antrena
creierul sa fie mai rabdator, mai planificat si mai organizat.
Si poate ca te va ajuta sa stii si ca a renunta la
impulsivitate nu echivaleaza cu a renunta si la
spontaneitate, care se aseamana cu cea dintai doar prin
faptul ca ambele implica un timp de raspuns imediat.
Numai ca asemanarile se opresc aici, pentru ca, pentru a iti
cultiva spontaneitatea ai nevoie ca mintea ta sa fie clara,
organizata si calma. Adica chiar opusul tumultului
emotional pe care-l resimti atunci cand actionezi impulsiv.
Studiile stiintifice au aratat ca exista o legatura intre
comportamentele impulsive si a lipsei unei stimulari
adecvate a cortexului prefrontal, regiunea creierului care
este responsabila pentru superzivarea, ghidarea si
directionarea comportamentelor. Cortexul prefrontal este
de asemenea responsabil si pentru existenta unor abilitati
precum cele sociale, controlul impulsurilor, reglarea
emotionala, gandirea rationala, planificarea, prioritizarea,
calcularea consecintelor si administrarea timpului. Cand
aceasta regiune a creierului nu este destul de stimulata,
ratiunea ni se incetoseaza, nu mai stim cum sa comunicam,
cum sa judecam si cum sa actionam in favoarea intereselor
noastre, iar daca lasam acest lucru sa devina o obisnuinta,
suntem mult mai predispusi tulburarilor emotionale.
Iata in continuare cateva exercitii cu ajutorul carora iti vei
stimula cortexul prefrontal:
Petrece-ti mai mult timp gandindu-te la lucrurile
care iti plac decat la cele care nu iti plac. Multe
studii stiintifice arata ca gandirea negativa nu iti
afecteaza numai starea emotionala si deciziile pe care
le iei, dar si sanatatea creierului, functionarea
sistemului imunitar, si, in unele cazuri, chiar si nivelul
hormonilor din organism.
Adu-ti aminte de succesele tale anterioare, fie
ele de natura personala, profesionala, sau
sociala. Care au fost calitatile personale de care te-ai
folosit? Cum gandeai in acele momente? Dupa ce ai
reusit sa identifici abilitatile pe care le-ai avut, tot ce
ramane de facut este sa te gandesti la cum te poti
folosi de ele in viitor, pentru a iti atinge scopurile.
Fa-ti o lista cu obiectivele tale de
viitor. Gandeste-te la toate lucrurile pe care iti doresti
sa le obtii in viitorul apropiat, pe termen mediu, si in
viitorul indepartat. Cu cat stii mai bine ce vrei, cu atat
iti va fi mai usor sa te indrepti in directia corecta.
Straduieste-te ca obiectivele tale sa fie cat mai clare si
bine definite. Un exemplu de obiectiv neclar suna cam
asa: Sa fiu mai productiv(a) la munca., in timp ce un
obiectiv bine definit suna in felul urmator: Sa cer mai
multe sarcini incepanad cu saptamana viitoare, sa cer
feed-back saptamanal pentru munca depusa, si nu mai
intru pe internet pana nu imi termin treburile.
Nu te grabi sa termini lista in prima zi, este chiar indicat
sa adaugi cate ceva la ea timp de mai multe zile. Pentru
a iti spori sansele de reusita, asigura-te ca verifici lista
zilnic, nu doar sporadic ci cu atentie si rabdare; nu uita
nici de modificari, pe care va fi necesar sa le adaugi ori
sa schimbi ceva in planurile tale, sau de fiecare data
cand ai avansat cu unul din obiective. Ca un ultim sfat,
incearca sa vizualizezi progresul catre implinirea unui
obiectiv, pas cu pas. In acest fel vei sti mult mai bine de
unde sa incepi si cum sa continui.
Citeste un articol mai lung, si apoi fa-i un
rezumat. Daca nu te-ai descurcat prea bine, repeta
acest exercitiu cat pana cand poti exprima cu usurinta
ce ai citit.
Gaseste mai multe activitati care sa te stimuleze
in mod pozitiv, care sa insemne ceva pentru tine
si care sa te bucure.
Vorbeste mai rar. Pune mai multa atentie in ideea pe
care vrei sa o transmiti, in felul in care o prezinti, la
vocea pe care o folosesti, si la limbajul trupului.
Cere ajutorul persoanelor pe care le admiri si
care stii ca se pricep.
Prioritizeaza-ti proiectele si ocupa-te de cele mai
putin placute la inceput. Daca incepi in ordine
inversa, este posibil ca apoi sa nu mai ai destula
motivatie sa continui.
Evita situatiile conflictuale care rezulta in
certuri, mai ales daca predispozitia ta este sa le cauti.
Acest fel de stimulare negativa inhiba gandirea critica,
atentia si rabdarea, si, cu cat repeti mai mult un astfel
de raspuns, cu atat mai automat va deveni.

Atunci cnd adolescenii ncep s fie argoi i nervoi, prinii ar da aproape orice pentru a
putea nelege ce se petrece n creierii acestora. n curnd, acest mister va fi dezlegat de oamenii
de tiin de la Universitatea Cambridge, care au demarat un studiu n valoare de 5,4 milioane de
lire pentru a afla ce se petrece n creierii adolescenilor.

n studiu, vor fi scanai 300 de participani, care acum au ntre 14 i 24 de ani. Cercetarea se va
derula pe o perioad de mai muli ani, astfel nct oamenii de tiin s observe schimbrile ce au
loc n creier odat cu naintarea n vrst.

De obicei, adolescenii sunt impulsivi, ursuzi i mereu gata s aduc argumente contradictorii. Ed
Bullmore, profesor de psihiatrie la Universitatea Cambridge este de prere c legturile din creier
se schimb gradual pe msur ce tinerii se aproprie de maturitate, lucru care le permite s i
stpneasc mai bine emoiile i s fie mai puin impulsivi.

Tehnicile RMN ne vor oferi imagini bune care ne vor arta schimbrile anatomice aprute n
creier pe parcursul dezvoltrii. Suntem interesai n mod special de modul n care esutul din
centrul creierului, cunoscut sub numele de materie alb, se schimb de-a lungul dezvoltrii, a
explicat Bullmore.

Profesorul Bullmore consider c schimbrile aprute la nivelul materiei albe, firele de


comunicare dintre celulele cerebrale, cresc capacitatea minii de a gndi pe termen lung. El
explic faptul c schimbrile conexiunilor din creier vor fi asociate cu schimbri cognitive,
emoionale i de comportament. Acestea vor fi msurate separat prin teste care msoar
impulsivitatea i comportamentul n situaii de asumare a riscului.

Cred c vom afla cum n rndul adolescenilor, procesul ce st la baza luarea deciziilor depinde
mai mult de factori cu relevan pe termen scurt, stri emoionale imediate i evenimente cu efect
positiv din trecutul imediat, a declarat Bullmore. Unul dintre primii subieci ai studiului a fost o
adolescent n vrst de 16 ani care suferea de schimbri ale strilor de spirit. Cele mai mari
schimbri la observat cnd aveam 15-16 ani. n loc s fiu fericit tot timpul eram destul de
morocnoas, nervoas i aduceam mereu argumente contradictorii. M schimbasem complet,
a explicat tnra, cunoscut doar dup prenumele de Samantha.
Probabil c toi ne-am trecut prin aa ceva i o perioad foarte ciudat, complex i confuz.
Prin urmare, este foarte dificil s te exprimi. Prin utilizarea tehnicilor de imagistic i a altor
unelte, putem intercepta aceste trsturi din creierul adolescent, nelegnd modul n care acesta
se dezvolt pe msur ce se ndreapt spre maturitate, a declarat Becky Inkster, specialist n
neurotiine i project manager la Universitatea Cambridge.

n paralel, studiul s-ar putea s i ajute pe specialiti s identifice persoanele care au un risc
crescut de a dezvolta tulburri psihiatrice sau dependena la droguri. Multe boli mintale apar
pentru prima dat n adolescen sau la adulii tineri, iar noi credem c ele se manifest ca
urmare a unei dezvoltri anormale a reelelor din creier, a ncheiat Bullmore.

Sursa: Daily Mail

Tot mai multi adolescenti,


predispusi la tulburari impulsive
11 Iulie 2012

Share

Unul din 12 adolescenti sufera de tulburari ale controlului


impulsurilor, conform unui nou studiu realizat de psihologi. Cercetarea sugereaza ca tulburarile
de control al impulsurilor sunt legate de anumiti hormoni, impulsuri nervoase anormale si variatii
in functia si chimia creierului.

Studiul care a fost bazat pe un sondaj in care au fost implicati 10.148 adolescenti din SUA a
relatat faptul ca aproape doua treimi dintre adolescenti s-au confruntat la un anumit moment din
viata lor cu atacuri de panica care au implicat violenta reala. Inaintea atacului, pacientii simt
tensiune sau excitatie crescanda; dupa atac pot trai sentimente diverse, de placere, satisfactie
sau libertate si pot sau nu sa simta remuscari, sentimente de culpabilitate sau reprosuri fata de
sine.
In urma studiului s-a constatat, de asemenea, ca unul din 12 adolescenti sufera de aceste
tulburari, adica aproape sase milioane de persoane. Tulburarea de control al impulsurilor,
de obicei, incepe in copilarie si persista de-a lungul anilor atingand chiar si a doua tinerete.
Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu aceasta afectiune, trebuie sa aiba in orice moment
din viata trei episoade disproportionate de agresivitate impulsiva.

Cauza exacta de aparitie a acestei boli este necunoscuta, dar poate fi legata de factori genetici,
de mediu familial sau de factori neurologici. Tulburarea intermitenta exploziva este caracterizata
prin episoade de izbucniri violente, distrugeri de bunuri si violenta domestica, agresiune fizica.
Printre acestea se numara si piromania, cleptomania, tricotilomania si viciul jocurilor de noroc.

Desi 37,8% din adolescentii cu tulburari au urmat un tratament pentru problemele emotionale, in
ideea vindecarii, doar 6,5% din totalul acestora au raspuns pozitiv la tratament.

Daca am putea detecta aparitia acestor tulburari mai devreme si daca am putea interveni cu un
tratament eficient la timp, suntem siguri ca am putea preveni un numar impresionant de acte de
violenta in viitor si de psihopatologie asociata, a declarat dr. Ronald Kessler, de la Harvard
Medical School, in SUA, citat de cotidianul Telegraph.

Studiul a fost publicat in revista Archives of General Psychiatry.

Testele de personalitate, de inteligenta, de aptitudine sau cu caracter


emotional sunt preferate de milioane de oameni intrucat sunt un instrument
la indemana oferit de psihologi prin care ne putem cunoaste pe noi insine
exact asa cum suntem la momentul testului, rezultatul insumarii tuturor
conceptiilor, experientelor, convingerilor si crezurilor noastre de viata. Unele
dintre ele ne duc pe un drum bun si prosper al vietii, altele din contra,
bucland in probleme fara sa stim de ce.

Aboneaza-te la Newsletterul cu noutatile zilnice Sfatulparintilor.ro intre 1-


8 martie si castigi automat un gift card de la Elefant.ro! Detalii aici.
Urca-ti poza preferata a copilului tau la Galeria foto Sfatulparintilor.ro,
cheama-ti prietenii sa iti voteze poza si poti castiga gift card de cumparaturi
la Diverta! Detalii aici.

Raspunzand la intrebarile de la acest test vei descoperi daca faci parte din
categoria persoanelor care actioneaza spontan, fara sa stea prea mult pe
ganduri. Scrie DA in dreptul fiecarui enunt sau intrebari de mai jos daca esti
de acord cu ea si scrie NU daca esti in dezacord cu continutul tau. La finalul
celor 15 intrebari vei afla cat de impulsiv esti in luarea deciziilor.
1. Te plictiseste repede rutina?
2. Crezi ca prea multa planificare scoate toate placerile in afara vietii?
3. Iti organizeze repede mintea?
4. Se intampla vreodata sa actionezi si sa regreti mai tarziu?
5. Cumperi haine sub imboldul momentului?
6. Cumperi mancare sub imboldul momentului?
7. Ai cumparat vreodata lucruri pe care realmente nu le-ai mai dorit
apoi?
8. Ai cumparat vreodata haine pe care nu le-ai imbracat niciodata?
9. Ai cumparat vreodata carti pe care nu le-ai citit niciodata?
10. Accepti vreodata invitatii pe care mai tarziu le regreti?
11. Intri vreodata in incurcatura actionand inainte sa gandesti?
12. De regula, pregatirile pentru vacanta le faci in ultimul moment?
13. De obicei, gandesti mult asupra lucrurilor inainte de a lua decizii
majore?
14. Ai tendinta de a aprecia si califica oameni dupa o prima intalnire?
15. Organizezi vreodata petreceri spontane?

Cotarea si interpretarea rezultatelor:


Noteaza cu 1 punct daca ai raspuns DA la intregarile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10, 11, 12, 14 si 15 si NU la intrebarea 13.

10 puncte sau mai mult: Aproape sigur esti tipul de individ care sare acolo
unde ingerilor le este teama sa mearga. Ai tendinta de a face mai intai
anumite lucruri si de a gandi asupra lor mai tarziu. Aceasta inseamna ca
adesea intri in incurcatura. Pe de alta parte, aceasta inseamna ca viata
este rar plictisoasa pentru tine.

Intre 4 si 9 puncte: Ai ocazional impulsuri irezistibile, insa in majoritatea


timpului le tii sub control.
3 puncte sau mai putin: Esti de departe prea inteligent si prea logic pentru
a te supune impulsurilor imediate. S-ar putea sa ai impresia ca faci lucruri
sub impulsul momentului, insa in mod obisnuit nu prea cedezi unor
asemenea tentatii.

Alte teste de personalitate gasiti aici.