1.

EVALUARE SUMATIVA PE BAZA EXPERIMENTULUI DE

LABORATOR
Chimia ca parte integranta a stiintelor naturii, isi bazeaza procesul teoretic de
cunoastere si intelegere a tuturor fenomenelor, legitatilor pe investigatia stiintifica, pe
activitatile practice de verificare si aplicare a rezultatelor observatiilor in domeniile
concrete ale existentei noastre. Astfel, experimentul de laborator se utilizeaza, din punct de
vedere didactic, in mai multe ipostaze: atat ca metoda de investigatie stiintifica, ca metoda
de invatare cat si metoda de evaluare.
Ierarhizarea experimentului didactic se poate realiza utilizand criterii raportate atat
la elev cat si la profesor.
I. Dupa scopul urmarit:
experimente pentru crearea motivatiei invatarii;
experimente de investigare si invatare;
experimente pentru consolidarea cunostintelor;
experimente in vederea evaluarii.
II. Dupa criteriul sferei capacitatii umane:
experimente pentru deprinderi motorii;
experimente pentru deprinderi intelectuale.
III. Dupa criteriul participativ al elevilor:
experimente demonstrative;
experimente frontale.
IV. Dupa criteriul locului in ierarhia invatarii:
experimente reproductive;
experimente productiv- creative si de cercetare.
In continuare, ne propunem sa abordam experimentul didactic ca metoda de
evaluare cumulativa (sumativa, finala) prin probe practice. Evaluarea prin activitate
experimentala are caracter predominant formatic, permitand refacerea tuturor etapelor
invatarii in structuri noi, creative.
Obiectivele generale urmarite prin astfel de activitati pot fi:
1. verificarea legilor, relatiilor, metodelor de obtinere, reactivitatii unor substante
sau redescoperirea acestora;
2. planificarea si realizarea unor activitati de explorare- investigare;
3. determinarea valorilor si marimilor;
4. interpretarea calitativa si cantitativa a datelor obtinute experimental.
Avantajele evaluarii prin experiment, pot fi considerate:
1. stimularea interesului elevilor pentru studiul disciplinelor stiintifice;
2. formarea si stimularea relatiilor de parteneriat profesor- elev, esentiala in
stabilirea unui climat afectiv, favorabil invatarii, formatii elevului;
3. participarea de catre elevi la propria formare, determinand eficienta activitatilor
realizate in conditii de autonomie si constientizarea propriului progres la un anumit
moment al invatarii raportat la capacitatile solicitate de programa si la colectivul clasei;
4. formarea trasaturilor de personalitate ale elevilor: vointa, spirit de observatie,
perseverenta, creativitate, capacitati de lucru in echipa, asociere, cooperare etc.
Propunem spre exemplificare, in cadrul evaluarii sumative pe baza experimentului,
tema:

Ingrasaminte chimice. Caracteristici.

Importanta teoretica si practica a acestora.
Algoritmul organizarii si desfasurarii unei activitati didactice de acest gen,
cuprinde:
Motivatia: cunoasterea si aplicarea in practica de catre elevi, a caracteristicilor
ingrasamintelor chimice ca principal factor de crestere a fertilitatii solurilor.
Formele sistemului de activitati practice: experimente frontale de cercetareinvestigare, pentru deprinderi intelectuale si motorii.
Obiective specifice
O 1 sa indentifice principalele caracteristici ale ingrasamintelor chimice studiate,
analizand substantele ce se constituie drept probe de lucru;
O 2 sa aplice tehnica de manuire a aparaturii de laborator, utilizand reactivii din
dotare si reusind sa redescopere caracteristicile probelor de analiza;
O 3 sa investigheze compozitia probelor de analizat, aplicand cunostintele
referitoare la proprietatile ingrasamintelor chimice;
O 4 sa interpreteze observatiile experimentale, coreland modificarile structurale cu
proprietatile substantelor constituite probe;
O 5 sa formuleze concluzii pe baza observatiilor experimentale, modeland ecuatii
ale reactiilor chimice;
O 6 sa caracterizeze diferite probe- solutii ale unor saruri, din punct de vedere
acido-bazic;
O 7 sa rezolve probleme cu caracter aplicativ legate de compozitia unor substante
chimice;
O 8 sa realizeze o schema sintetica care sa reflecte domeniile de utilizare ale
ingrasamintelor chimice precum si relatia sol- fertilitate ingrasamant.
Resurse: ingrasaminte chimice cu azot, set cu reactivi (AgNO 3 , H 2 SO 4 , HCl,
NaOH, BaCl 2 , indicator de pH), eprubete, mojar cu pistil.
Proiectarea strategiilor.
1. comunicarea temei propuse pentru evaluare, explicarea modului de desfasurare a
activitatii;
2. asigurarea continutului informational prin reactualizarea unor cunostinte utile in
rezolvarea unor sarcini de lucru;
3. explicarea sarcinilor de lucru cuprinse in fisele de observare si inregistrare a
rezultatelor;
4. efectuarea propriu zisa a sistemului de experimente de catre elevi, observandu-se
si corectandu-se modul de lucru al acestora.
Evaluarea nivelului conpetentelor elevilor:
1. profesorul compara rezultatele elevilor cu criteriile stabilite in matricea de
evaluare;
2. profesorul analizeaza completarea fiselor de observare de catre elevi, inscrie
rezultatele obtinute in grila de evaluare; apreciaza prin note, comportamentul general al
elevilor.

FISA DE LUCRU

( de observare si inregistrare a rezultatelor)

Nr.
Exp.

Experiment

1.

Stabilirea
proprietatilor
fizice ale unor
ingrasaminte
chimice

Eprubeta

Stare
de
agregare

Obiectiv

Item

Observatii
partiale

Cele 5 eprubete notate 1-5, aflate la mesele

de lucru, contin cate una dintre substantele:
NH 4 Cl, CH 3 COOH ( acid acetic), (NH 4
) 2 CO 3 , (NH 4 ) 2 SO 4 , NH 4 OH.
Caracterizati substantele constituite probe
din punct de vedere al proprietatilor fizice:
stare de agregare, miros , culoare,
solubilitate, capacitate de maruntire.
Inregistrati observatiile constatate in tabelul:

O1
O2

Culoarea

Mirosul

Solubilitatea Capacitatea de
in apa
maruntire

Punctajul
acordat prin
autoevaluare

1
2
3
4
5
2

Identificarea
ingrasamintelor
pe baza
proprietatilor
fizico- chimice
ale acestora

O
2

O
3

O
4

O
5

Eprubeta

Observatii

Cu ajutorul reactivilor disponibili, determinati substantele

chimice existente in fiecare dintre cele 5 eprubete avand in
vedere:
a) utilizarea unor cantitati mici de substanta;
b) notarea observatiilor referitoare la fenomenele constatate
cat si rezultatele finale, se vor marca in tabelul alaturat;
c) scrierea ecuatiilor reactiilor chimice care au stat la baza
identificarii realizate.
Identificati din sirul substantelor analizate, pe cele cu rol
asupra fertilitatii solurilor motivand comportarea acestora.
Ecuatia reactiei de
identificare

Substanta identificata

Punctajul
acordat prin
autoevaluare

1
2

Nr.
Exp.

Experiment

Obiect
iv

Item

Observatii
partiale

Stabilirea
comportament
ului diferitelor
solutii din
punct de
vedere acidobazic

O2
O6

Se prepara solutii ale substantelor ce au

constituit cele 5 probe de analiza,
introducandu-se in pahare Berzelius cate 1 g
de substanta solida si respectiv 5 ml din
substantele lichide peste care se adauga cate
10 ml apa distilata.
In fiecare din solutiile astfel preparate se
adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina sau
metilorange, observandu-se modificarile de
culoare ale indicatorilor.
Interpretati observatiile constatate prin
concluzii in tabelul de mai jos:

Eprubeta
Fenolftaleina

Culoarea
Metilorange

Caracterul
solutiei

1
2
Scrieti ecuatii ale reactiilor chimice posibile.
4

Determinarea
Calculati continutul procentual masic in azot al
O7
prin calcule a
ingrasamintelor chimice identificate.
compozitiei
chimice a unor
ingrasaminte
chimice
5 Stabilirea
Imaginati o schema sintetizatoare care sa ilustreze relatia solO8
domeniilor de
fertilitate- ingrasamant, utilizand cunostintele referitoare la
utilizare ale
compozitia si proprietatile substantelor chimice cu rol
ingrasamintelor
ameliorativ asupra caracteristicilor solului.
chimice
ATENTIE!
1) Se lucreaza cu cantitati mici de reactivi astfel incat sa ramana o mica portiune din
fiecare proba pentru identificari suplimentare.
2) Mirosirea substantelor se realizeaza cu multa grija.
3) Unele substante aflate la mesele de lucru sunt toxice sau corozive ; nu se ating.
Timp de lucru :
- activitatile 1, 2, 3
-50 min
- activitatile 4, 5
-20 min
Autoaprecierea activitatilor se va realiza conform urmatoarei etalonari:
Experimentul
Punctajul
1.
2.
3.
4.
5.

1p
3p
2p
1p
2p
Total: 9p+ 1p=10 p

Indicatori de evaluare

Criterii de
acordare a
calificativelor
(notei)
1. Utilizarea
corecta a
tehnicilor de
manuire a
ustensilelor si a
substantelor
chimice
2. Observarea,
prelucrarea si
inregistrarea
rezultatelor.

Indicatori de evaluare
Foarte bine (nota 9-10)

Bine (nota 7-8)

Selecteaza si foloseste corect

ustensilele si reactivii
chimici, urmarind
instructiunile cuprinse in
fisele de observare.

Selecteaza si foloseste
corect instrumentele de
lucru si reactivii
chimici. Efectueaza
corect experimentul dar
indrumat uneori de
catre profesor.
Face observatii corecte
dar
prelucrarea
si
inregistrarea
datelor
este limitata.

Face observatii corecte,

prelucreaza si inregistreaza
exact rezultatele in tabele
facand apel la comparatii,
asocieri etc.

3. Formularea Formuleaza concluzii

concluziilor
corecte, sistematice,
relevante vizand:
reactivii folositi pentru
determinarea ionilor Cl, SO
2 si determinarea NH
,
3
4

4. Integrarea
notiunilor si
conceptelor in
forme
algoritmice
calitative si
cantitative.

precum si sesizarea
insusirilor organoleptice ale
ingrasamintelor chimice
indicate. Foloseste un limbaj
stiintific adecvat.
Selecteaza notiunile
fundamentale ce stau la baza
intelegerii relatiei
ingrasaminte-fertilitate.
Realizeaza, concepe o
schema integratoare,
sugestiva cu mare relevanta.
Aplica corect algoritmul de
calcul chimic al compozitiei
procentuale.

Satisfacator
(nota 5-6)
Recunoaste si selecteaza
corespunzator ustensilele
si substantele chimice.
Are dificultati in
realizarea activitatilor
cuprinse in instructiuni.
Colecteaza datele
nesistematic si dovedeste
o insuficienta claritate a
modului de prelucrare si
inregistrare a acestora.

Formuleaza concluzii
directe ale rezultatelor
obtinute, insuficiente
insa pentru a asigura
claritatea
determinarilor.
Foloseste un limbaj
corect, adecvat.

Formuleaza concluzii,
dar unele dintre ele
demonstreaza lipsa unei
rigori stiintifice.
Limbajul utilizat este
neglijent, fara precizie,
claritate, rigoare.

Selecteaza corect
conceptele necesare
intocmirii schemei;
elaboreaza o schema
problematizata dar cu
disfunctii in stabilirea
corelatiilor.
Cunoaste algoritmul de
calcul dar are dificultati
in aplicarea efectiva.

Selecteaza concepte fara

relevanta
Schema propusa nu
evidentiaza toate
aspectele interactiilor.
Aplica gresit algoritmul
de calcul dar stabileste
corect masa molara.

2. EVALUARE FINALA PE BAZA FISEI DE INFORMARE SI

DOCUMENTARE

Tema: Elemente ale cadrului natural cu efecte asupra

calitatii mediului de viata, munca, odihna etc.
Scopul
Dezvoltarea atitudinii critice fata de extinderea poluarii in cele mai diverse dimensiuni
si educarea tinerei generatii in spiritul pastrarii unui mediu corespunzator pentru munca si viata.
Forma de activitate
Explorare investigare cu elevii pe itinerarii sub forma unei excursii didactice.
Obiective cognitive
Cunoasterea si identificarea modificarilor calitatii mediului, fie sub actiunea unor
factori naturali, fie ca urmare a activitatii omului.
Cunoasterea modalitatilor de combatere a poluarii mediului propriu de viatasi al
colectivitatii precum si a masurilor de protectie a naturii.
Obiective formative
Dezvoltarea capacitatii de observare si de aplicare a cunostiintelor in contexte noi.
Insusirea algoritmului specific cercetarii investigarii.
Dezvoltarea capacitatii de a efectua rationamente, stabilind interdependenta dintre
observatiile practice si notiunile teoretice.
Formarea atitudinilor pozitive fata de mediul inconjurator.
Formarea deprinderilor de pastrare si ocrotire a calitatii mediului inconjurator.
Proiectarea strategiilor
1.Comunicarea temei propuse pentru evaluare, comentarea modului de desfasurare si
observatii de completare a fisei (Anexa 1).
2.Recomandari privind comportarea elevilor - reguli de comportare in natura.
3.Pe timpul desfasurarii excursiei didactice, profesorul supravegheaza si urmareste la
elevi puterea de observare si de comparare, comportamentul ecologic pe tot parcursul itinerariului
4.Evaluarea activitatii didactice:
Profesorul analizeaza si compara rezultatele elevilor inscrise in fisa personala cu
componentele constitutive ale actului evaluativ de performanta (Anexa 2).
Profesorul valorifica, in lectia urmatoare de chimie, rezultatele inscrise in fisele de
observare prin dezbateri la care elevii au posibilitatea sa se exprime creativ, sa adopte concluzii si
decizii desprinse din interpretarea rezultatelor activitatii.
Nota
In functie de componentele actului evaluativ, profesorul are libertatea de a atribui
calificative sau note, in functie de corectitudinea si complexitatea fiecarui raspuns.
Avantajele evaluarii prin fise de informare si documentare
Prin modul in care sunt concepute, fisele didactice reprezinta un instrument de dirijare
a activitatii de invatare precum si un instrument cu care se evalueaza eficienta educationala a
metodei.
Fisele de informare si documentare furnizeaza informatii relevante cu privire la
capacitatea insusirii cunostiintelor teoretice si aplicarea lor in viata cotidiana.
Metoda permite adaptarea continuturilor si activitatilor la particularitatile specifice
varstelor si in functie de interesele elevilor.
Evaluare prin intermediul excursiilor didactice, permite fundamentarea unor relatii de
cooperare, a unui climat afectiv favorabil invatarii, formarii elevului.

FISA DE INFORMARE SI DOCUMENTARE

1.Numele si prenumele elevului____________________

2.Data______________
3.Itinerar, natura probelor______________
4.Puncte de observatie_____________________________________________________
________________________________________________________________________
5.Unitatea si forma de relief_________________________________________________
6.Starea timpului (senin, acoperit, vant etc.)____________________________________
________________________________________________________________________
7.Fenomene vizuale in timpul observatiei (nebulozitate, soare, roua etc.)_____________
________________________________________________________________________
8.Caracteristicile solului (sol batatorit, sol erodat etc.)____________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
9.Starea apelor din rauri, lacuri etc. (limpede, tulbure, cauze)_______________________
________________________________________________________________________
10.Gradul de acoperire cu vegetatie (%)________________________________________
11.Aspectul plantelor si starea fitosanitara (atacata de daunatori, plante parazite,
fenomene de uscare etc.)____________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
12.Fenomene de degradare:
Eroziune de suprafata___________________
Poteci batatorite de vite, rigole etc. ______________________________
Alunecari de teren (recente, stabile, dimensiuni, suprafata afectata) _________
_________________________________________________________________
Fenomene de salinizare, inmlastinire _________________________________
Extinderea unor plante slab productive sau a buruienilor__________________
________________________________________________________________________
13.Aspecte de poluare:
Surse de poluare (uzine, fabrici, depouri, ferme zootehnice, abatoare, sosele
intens circulate etc.)_______________________________________________________
________________________________________________________________________
Calitatea aerului(curat, slab poluat etc.) _______________________________
________________________________________________________________________
Calitatea apelor din rauri, lacuri (poluate: slab, mediu, intens, cauza poluarii)
________________________________________________________________________
Depunderi de praf, pulberi etc. pe acoperisul cladirilor, pe plante, sol________
________________________________________________________________________
Fenomene de degradare la arbori, arbusti ______________________________
________________________________________________________________________
Depunderi de substante nocive pe suprafata solului (titei, ingrasaminte
nedistribuite etc. )_________________________________________________________
14.Alte urme ale activitatii antropice (santuri, gropi, canalizari, irigatii, urme de incendii
etc.)____________________________________________________________________
15.Concluzii privind arealul afectat ___________________________________________
________________________________________________________________________
16.Propuneri de masuri pentru ameliorarea actiunii factorilor perturbatori asupra naturii,
pentru preintampinarea unor astfel de fenomene in viitor__________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________

Nota
In aprecierea fisei, se au in vedere
urmatoarele elemente evaluative:
Puterea de observare si comparare a
fenomenelor;
Capacitatea de sistematizare a datelor
inregistrate;
Capacitatea de a realiza conexiuni intre
fenomenele investigate;
Capacitatea de a formula argumente
viabile;
Capacitatea de previziune si formulare
de alternative privind protectia individuala si
colectiva;
Comportamentul ecologic pe toata
durata desfasurarii activitatii.

MATRICE DE EVALUARE
Componentele actului evaluativ
Criterii de evaluare
Formarea unui algoritm de cunoastere (a
la notiuni teoretice plecand de la
observatii.
Formarea si dezvoltarea spirtului stiintific, al
rigorii, conciziunii.
Calitatea evaluarilor realizate prin analiza,
sinteza, generalizarea datelor obtinute prin
investigare proprie

Parametri masurabili
Capacitatea de identificare si observare a
fenomenelor si de comparare (extragerea ajunge
esentialului prin comparatie).
Capacitatea de sistematizare a materialului
informational obtinut prin activitate proprie
Capacitatea de a face conexiuni intre fenomenele
studiate.
Capacitatea de analiza, sinteza si generalizare a
informatiilor obtinute in urma observatiilor din
arealul studiat.

Calitatea judecatilor formative, gandirea logica, Capacitatea elevilor de a face rationamente care
flexibilitatea
sa conduca la transferul cunostiintelor insusite
in contexte diferite si stabilirea masurilor
ameliorative ale arealului studiat.
Modul in care sunt respectate de elevi reguli ale
unui comportament ecologic.
Demonstrarea corecta a efectelor negative a
Formarea atitudinii ecologice, nivelul
comportarii necorespunzatoare a unor grupuri de
Implicarii directe in formularea alternativelor
turisti, ce se pot identifica in regiunea parcursa.
`

Autor: Munteanu Maria

Identificarea unor instrumente de analiza si

actiune pentru a preveni si corecta neajunsurile
provocate mediului.