Uniersitatea Libera Internationala din Republica Moldova

Facultatea de Drept

Catedra Drept Penal

Verificat: Gheorghe Golubenco,

Conf. Univ., doctor ULIM.

Realizat: ,

Studenta anul III, Gr 4.

1
 Cuprins:

1. Notiuni introductive;
2. Tehnica;
3. Context si terminologie;
4. Cercetarea curenta si folosirea ei in practica;
5. Folosirea in investigatia criminala;
6. Limitari ale metodei Brain amprentarea;
7. Viitoarele aplicaii i cercetarea;
8. Cum lucreaza tehnologia;
9. Comparatie cu alte tehnologii;
10. Admisibilitatea tehnologiei in instanta;
11. Concluzie.

2
 1. Notiuni introductive:
Criminalistica ca stiinta s-a bucurat de-a lungul anilor de o dezvoltare impresionanta ca de
exemplu:
1247 - Investigatorul chinez Sung Tzuh a scris cartea Hsi Duan Yu, n care descrie cum se
poate diferenia necul de strangulare, sau suicidul de crim i moarte natural, precum i
pericolul rnilor n diferite pri ale corpului.
1591 Zacharias i Hans Jansen creeaz primul microscop de aplicaie practic.
1609 - Francois Demelle public primul studiu asupra examinrii scrisului de mn.
1670 - Anton Van Leeuwenhoek inventeaz microscopul de mare precizie pe care l va folosi n
anul 1674 pentru a studia i descrie celulele roii din snge.
1728 Johan Heinrich Schulze, medic german, a demonstrat posibilitatea impunerii imaginii
fotografice a unui obiect ntr-o soluie chimic.
1804 - Johann Wilhelm Ritter, medic german, descoper radiaiile ultraviolete.
1810 - Eugene Francois VIDOCQ pune bazele primei poliii judiciare, La Suret din Paris.
1813 - Mathieu Bonaventure Orfila, profesor de chimie medicinal i legal la Universitatea
din Paris, considerat printele toxicologiei moderne, public Traite des Poisons.
1830 - Italianul Giovan Battista Amici inventeaz microscopul de polarizare a luminii.
1835 Henry Goddard realizeaz comparaii ntre striaiile de pe un glon i urmele de ghinturi
din evile armelor.
1836 Chimistul englez James MARSH, dezvolt un test de evideniere a prezenei arsenicului
n esuturi. 1853 - Ludwik Karol TEICHMANN medic polonez, a dezvoltat testul de cristalizare
a unor componente organice din snge, el descriind unui preparat care determin apariia
microscopic a cristalelor de hemin.
1858 - Sir William HERSHEL, a folosit pentru prima dat amprenta pe locuitorii din Bengal
India.
1859 - Medicul german Gustav Kirchhoff i chimistul Robert Bunsen demonstraz faptul c,
culoarea unei flcri poate fi folosit pentru a identifica substana care arde i pentru a contrui
primul spectroscop.
1875 profesorul Wilhelm Konrad Rontgen din Wurtzburg descoper razele X, respectiv faptul
c obiecte solide aezate astfel nct razele catodice produc o radiaie secundar care desemneaz
formele materiei solide
1882 Alphonse Bertillon din Paris, dezvolt un sistem de clasificare a infractorilor, bazat pe
msurtori ale corpului.
1893 profesorul austriac Hans Gross public lucrarea de investigare tiinific a infraciunilor,
Hanbuch fur Untersuchungsrichter als System der Kriminalistik.
1901 Karl Landsteiner a stabilit primul sistem de grupare a sngelui, sistemul ABO.
1901 Paul Uhlenhuth dezvolt testul de precipitare pentru distingerea sngelui uman de cel
animal.
1912 - BALTHAZARD folosete examinarea fotografic lrgit a unui glon pentru a determina
tipul armei.
1921 John Larson i Leonard Keeler construiesc primul detector de minciuni protabil.
1925 Philip O. Gravelle realizeaz microscopul comparat.
1925 Saburo Sirai, om de tiin japonez este primul care recunoate secreia unui grup
specific de antigeni n fluidele din corp, altele dect sngele.
1941 Murray Hill de la Bell Telephone Laboratories iniiaz studiul studiul de identificare a
vocii.
1960 Lucas din Canada descrie aplicaia gaz cromatografia pentru identificare poduselor de
petrol.

3
 1974 un grup de cercettori de la Aerospace Corporation dezvolt tehnologia de detectare a
rezidurilor rezultate n urma mpucturii, folosind microscopia electronic cu dispersia
electronilor razelor X (SEMEDX).
1984 Sir Alec Jeffreys descoper metoda de identificare individual din ADN: restriction
Fragment Length Polymorphism (RFLP).
2000 Lawrence A. Frawell prezint metoda Brain Fingerprinting (amprenta creierului) sau
Testul de cunoatere a vinoviei.
Si dupa parerea mea asta nu e sfirsitul, doar ca pentru nivelul de dezvoltare pe care-l
posedam la moment nu ne permite sa vedem o noua posibilitate deoarece suntem obsedati de
prezent, la fel cum pina in 2000 nu ne puteam imagina ca informatia acumulata de creirul nostru
poate fi citita, prin asa numita metoda amprentare cerebrala un detector de minciuni pentru
secolul XXI.
Amprentarea cerebrala ofera o solutie foarte stiintifica la o problema extrem de dificila,
care este alegerea intre cine este terorist si cine nu, sau cine a comis o anumita infractiune si cine
nu.
Amprenta creierului este o stiint tehnic controversat care determin dac anumite
informatii sunt stocate n creierul unei persoane, unite la o msurtoare electric ce primete
impulsurile emise de creier, acele rspunsuri la cuvinte, expresii sau imaginile care sunt
prezentate periodic pe ecranul unui computer.
Tehnologia amprenta creierului a fost inventat de Lawrence Farwell, fost profesor si
cercettor asociat la Universitatea Harvard iar n prezent presedintele si sef cercettor stiintific al
Brain Fingerprinting Laboratories. De asemenea, el a inventat Farwell Brain Communicator, care
permite unui individ de a comunica direct de la creier la un computer si sintetizator de vorbire
folosind impulsurile electrice activitatea cerebral, persoana paralizat fiind n incapacitatea de a
comunica sau de a se controla, si chiar n incapacitate de miscare.
Dr. Farwell a efectuat i publicat cercetri stiintifice care demonstreaz efectul direct al
omului de pe constiint la nivel cuantic-mecanic. El ne ajut s explicm mecanismul prin care
oamenii si folosec creierul si interactiunea lui cu mediu uman- asemeni mecanismului de
copiere pe un disc al computeului ce aseaz n straturi informatii cu care a operat.
Dr. Larry Farwell a pus la punct un nou tip de detector de minciuni care se bazeaza pe
reactia involuntara a creierului. Senzori plasati pe scalp si cuvinte sau imagini care apar succesiv
pe ecranul unui computer sunt secretul cu ajutorul caruia el spera sa puna criminalii la
inchisoare.In vreme ce un test cu poligraful se baseaza pe reactii emotionale ale suspectului,
amprentarea cerebrala inregistreaza modul in care creierul reactioneaza la cuvinte si imagini
legate de o crima, pe care criminalul le poate recunoaste. Daca persoana respectiva a fost la locul
crimei, undele cerebrale genereaza un semnal de genul aha detectabil cu ajutorul senzorilor
plasati pe scalp. Acel semnal aha nu poate fi controlat de subiect.
Dr. Farrel sustine ca metoda sa este infailibila, desi agentiile care pot beneficia de pe urma
inventiei sale nu o sustin suta la suta. El sustine ca nici macar el, care este inventatorul noului

4
detector de minciuni, nu il poate insela, si a oferit 100000 de dolari celui care va reusi acest
lucru.

2. Tehnica:
Dr. Lawrence A. Farwell-a inventat, dezvoltat, dovedit, i patentat de tehnica de Farwell
amprentarea Brain, un nou computer bazat pe tehnologie pentru a identifica infractorul de o
crima cu acuratee i tiinific de msurare a creierului de unde rspunsurile la crima-cuvinte
relevante sau Imaginile prezentate pe un computer pe ecran. Farwell Brain amprentarea a dovedit
100% corecte n peste 120 de teste, inclusiv teste de la ageni FBI, teste de inteligenta pentru o
agentie de SUA i de Marina Militar american, i pe testele de viata reala situaii reale, inclusiv
crime.
Tehnica data foloseste cunoscutul semnal electirc P300 emis de catre creierul omului, in
aproximativ 300 de milesecunde dupa ce individul e pus in situatia de a se confrunta cu un stimul
cunoscut de individ sau de o semnificatie speciala pentru el ( de exemplu i se prezinta o imagine
cu care individul deja este cunoscut ) .1
Scopul amprentei creierului se bazeaza pe detectarea acestor impulsuri P300 ca un raspuns
la stimulii legati de crima sau alte situatii investigate ,ca de exemplu, o arma a crimei, fata
victimei. Deoarece fiind bazate pe signalele EEG, sistemul nu are nevoie ca individul sa dea
raspunsuri verbale sau alte semne ale corpului sau mimici ale fetei, la intrebarile adresate sau
stimulii folositi.
Persoana care urmeaz s fie testata poarta pe cap senzori electrici care msoar EEG din
mai multe locaii de pe scalp.
Subiectul primeste stimuli constnd din cuvinte, expresii, sau imagini prezentate pe un
computer pe ecran. Stimuli sunt de trei tipuri: 1) "irelevante" stimuli care sunt irelevante pentru a
investiga situaia i fac obiectul testului, 2) "int" de stimuli care sunt relevante pentru a
investigat situaia i care sunt cunoscute de ctre aceasta-tema, i 3) "proba"stimuli care sunt
relevante pentru a investigat situaia i c obiectul neaga sau tie. Probele conin informaii care
sunt cunoscute doar de autor i anchetatori lor, i nu pentru publicul larg sau de a suspecta un
nevinovat care nu a fost la locul crimei. nainte de testare, omul de tiin identific obiectivele
la tem, i are grij ca el / ea cunoasca acesti relevanti stimuli. De asemenea, omul de tiin se
asigur c subiectul nu tie de probe pentru orice motiv, neavind nici o legtur cu crima, si ca
obiectul neag cunoaterea probelor. Subiectul este pus la curent ca probele sunt semnificative
(de exemplu, "vei vedea mai multe articole, dintre care unul este arma crimei"), dar nu se spune
care sunt elementele de probe i care sunt irelevante.2

1
Farwell L.A. (1992a). The brain-wave information detection (BID) system: a new paradigm
for psychophysiological detection of information (unpublished doctoral dissertation).
Urbana-Champaign (IL): University of Illinois.
2
Simon, S. (2005). What you dont know cant hurt you. Law Enforcement Technology,
September 2005
5
 Amprentarea creierului utilizeaza doar raspunsurile cognitive ale creierului si nicidecum nu
depinde de sentimentele la aceasta tema, si nici nu e afectata de raspunsurile emotionale.
Amprenta creierului este fundamental diferita de poligraf, care masoara emotiile pe baza
de semnale fiziologice, cum ar fi rata batailor inimii, transpiratia, si tensiunea arteriala. De
asemenea, spre deosebire de testarea poligraf, nu ncearc s stabileasc dac este sau nu
subiectul, este culcat sau daca spune adevrul. Amprenta creierului nu se bazeaza pe raspunsuri,
ci pe informatiile relevante stocate in creierul individului.3
Prin compararea rspunsurilor la diferite tipuri de stimuli, amprentarea creierului sistem
matematic calculeaza o determinare de "informaii prezente" (subiectul tie crima-informaiile
relevante cuprinse n probe de stimuli) sau "informaii absente" (subiectul nu tie de informaii),
precum i o statistic de ncredere pentru determinarea. Aceast determinare este calculat
matematic, i s nu implica subiectiv hotrrea data de omul de tiin.
3. Context si terminologie:
" Amprentarea creierului" este un computer bazat pe teste, care este proiectat pentru a
descoperi, sau s furnizeze probe n ceea ce privete vinovatia de crime, i pentru a identifica
persoanele, cu un specific de formare sau de expertiz, cum ar fi membri unei celulele teroriste.
Aceasta tehnica este folosita deasemenea ca un mijloc de depistare precoce a defectiunilor
Alzheimer si alte boli degenerative cognitive, pentru a evalua eficient masurarea raspunsurilor
emise de creier.
Tehnica data e bine descrisa de Dr. Farwell Utilizarea tesarii este creata pentru a detecta
cunostintle ascunse, in pofida eforturilor depuse pentru a ascunde aceste informatii de catre
persoana.4 Lucrarea descrie o incercare de a amprenta creierul, o tehnologie bazata pe EEG care
e capabila sa detecteze existenta unor cunostinte anterioare pastrate de creierul uman.
Emiterea impulsului P300 are loc n momentul n care subiectul este pus testarii prin
prezentarea stimulului semnificativ in contextul crimei ce apare cosecutiv pe ecranul
calculatorului.5 n cazul n care un stimul irelevant este prezentat, un P300 nu este de ateptat s
apar .6 In timp ce cerceta P300, Dr. Farwell a pentru a crea testul a decoperit ca in momentul
receptarii stimulului raspunsul este emis cu pina la 1400ms, ceea ce inseamna ca este emis cu o
viteza imitoare. Testul solicita un raspuns legat de memorie un raspuns electroencephalographic,
deoarece P300 este o componenta electrica pozitiva emisa de zona centrala a capului cu

3
Farwell, L.A. (1994) Method and Apparatus for Multifaceted Electroencephalographic
Response Analysis (MERA), U.S. Patent #5,363,858, Nov. 15, 1994
4
Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed
Knowledge Despite Efforts to Conceal. Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143.
5
Gaillard A.K.W. and Ritter W. (1983). Tutorials in event-related potential research:
endogenous components. Amsterdam: North-Holland.
6
Picton T.W. (1988). Handbook of electroencephalography and clinical neurophysiology:
human event-related potentials, Vol. 3, Amsterdam: Elsevier.
6
aproximativ 300-800 ms si o componenta electrica negativa cu un debut de 800-1200ms. Dr.
Farwell mentioneaza insa ca pentru test e deajuns si P300 pentru a caracteriza situatia.

4. Cercetarea curenta si folosirea ei in practica:

Brain amprentarea (amprenta creierului) are dou aplicaii principale: 1) de a detecta
record o anumit infraciune, act terorist, sau incident stocate n creier i 2) a detecta un anumit
tip de cunoatere, expertiza, sau de formare, cum ar fi cunotine specifice ale agenilor FBI, Al-
Qaeda-un terorist din gurp, sau bomb de decizie. 7
ntr-un studiu cu FBI-ul, Dr. Farwell i om de tiin Drew Richardson, fost sef al FBI-ul a
unitatii Chem-bio-nucleare contra terosistilor, au utilizat tehnologia data pentru a demosntra ca
subietii testelor din grupuri specifice ar putea fi identificate prin detectarea unor cunostine
cunoscute doar demembrii acestor grupuri.
Un grup de 17 de ageni FBI i 4 non-ageni au fost expusi la stimuli (cuvinte, expresii, i
acronime) care au fost strfulgerat la un computer pe ecran. Rezultatul a demonstrat ca probele
aduse cuprindeau doar informatii cnoscute doar de agentii FBI, cu o precizie de 100% au fost
identificati care din subiicte ale grupului sunt agenti si care sunt non-agenti.8
ntr-un studiu finantat de CIA, Farwell i colegii sai au testat un grup de persoane fizice in
care doar 30 din ei ulterior au avut o pregatire medicala acordata din partea marinei SUA. Toate
cele 30 de subieci au fost corect determinate, prezentind raspunsuri pozitive referitor la
cunostintele obtinute.
ntr-un alt studiu, finanate de CIA, un test efectuat asupra unui grup de persoane fizice
care se presupunea ca ar fi participat la anumite evenimente reale, dintre care unele au fost
crime, presoanele cnoscute cu aceste evenimente au dat semne de existenta a unor informatii
stocate in creierul lor, precizia testului din nou a fost de 100%. 9
ntr-un alt studiu, un grup de subieci a adoptat un scenariu simulat de spionaj i apoi au
fost testate pe stimuli relevante sub form de imagini-probe. Brain amprentarea corect a
identificat toate persoanele care au fost "informaii prezent" i "informaii absent".10

5. Folosirea in investigatia criminala:

Metoda lui Farwell a fost folosita ca proba in instanta de judecata in condamnarea lui Terry
Harrington. In urma audierii de post condamnare la 14 noiembrie 2000 cazul Iowa, rezultatele
testului au fost acceptate in instanta ca probe stiintifice, Harrington fiind eliberat da catre Curtea

7
Farwell, LA (1992b). Two new twists on the truth detector: brain-wave detection of
occupational information. Psychophysiology 29(4A):S3.
8
Farwell L.A. (1993). Brain MERMERs: detection of FBI Agents and crime-relevant
information with the Farwell MERA system. Proceedings of the International Security
Systems Symposium, Washington, D.C.
9
Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed
Knowledge Despite Efforts to Conceal. Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143

10
Farwell, L.A. and Richardson, D.C. (2006). Brain Fingerprinting in Laboratory
Conditions, Psychophysiology, 43: S38.
7
Suprema de Justitie din motive constitutionale. Sute de pagini au fost aduse ca documente
justificatoare referitor la testarea lui Harrington, au fost folosite marturiile martorilor si a
expertilor prezenti in timpul testari, sa pus problema excluderii acestei probe dar CSJ a stabilit
niste standarde care cereau ca metoda Amprentei creierului sa fie acceptata:1) testat i dovedit,
2) rezultate revizuite i publicate, 3) exacte i sistematic aplicat, i 4) i acceptat n cadrul
comunitii tiinifice.
Metoda a fost acceptata, Curtea a declarat urmtoarele:
"n primvara anului 2000, Harrington a fost supus unui test de Dr. Lawrence Farwell. Testul se
bazeaz pe un" P300 efect "."
"P-300 de efect a fost recunoscuta de aproape douzeci de ani."
"P-300 de efect a fost supus de testare i evaluare reciproc n comunitatea tiinific."
"Consensul n comunitate de psiho-physiologists este c P300 efect este valid."
"Dovezile care rezult din Harrington de" creier amprentarea 'test a fost descoperit dup fapt. " 11
Testul Brain amprentare a fost deasemenea folosit si in cazul criminalului in serie James B.
Grinder, in august 1999 Dr. Farwell testeaza informatiile din creierul criminalului care coincid cu
detaliile cu privire la asasinarea Julie Helton, astfel se face vinovat de moarea si violul Julie
Helton si inca alte trei femei.12

6. Limitari ale metodei Brain amprentarea:

Exist mai multe tipuri de cazuri n care aceast tehnologie nu se aplic. De exemplu, ntr-
o dispariie, toate autoriti pot tiu este c cineva a disprut. Ele nu pot ti dac orice crima a
fost comis. O alt situaie n care Brain amprentarea de testare nu se aplic atunci cnd toat
lumea este de acord n ceea ce sa ntmplat, dar nu exist dezacord cu privire la intenia de a
prilor. De exemplu, ntr-un asalt sexual caz de presupusa victima si de infractorul presupusa pot
cdea de acord asupra a ceea ce sa ntmplat exact, dar pe de acord sau nu a fost consensual.

Cazurile cind persoanele nu pot fi supuse testarii si anume13:

- Cind suspectu pretinde a fi un martor si nu un autor cu toate ca a asistat la crima, astfel

vor fi prezente cunotine pe care le admite deja i pe care a ctigat la locul crimei.
- Brain amprente detecteaz numai informaii, i nu intenie.
- In cazul cind anchetatorul devine banuit el anterior fiind expus la toate informaiile
disponibile ntr-un studiu anterior, nu exist informaii disponibile cu care a construi o sond de

11
Farwell, L.A. and Makeig, T. (2005). Farwell Brain Fingerprinting in the case of Harrington
v. State. Open Court X,3:7-10, Indiana State Bar Assoc.
12
Dalbey, B. (1999). Brain Fingerprinting Testing Traps Serial Killer in Missouri. The
Fairfield Ledger. Fairfield, IA, August, 1999, p 1
13
PBS Innovation Series Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts
8
stimuli, asa ca un test nu poate fi realizat. Chiar i n cazul n care suspectul stie multe din detalii
despre crima, cu toate acestea, este posibil, uneori, de a descoperi informaii importante pe care
autorul trebuie s fi ntlnite n curs de comiterea crimei, dar suspect de a susine nu tiu i nu ar
sti daca el a fost nevinovat. Astfel a fost cazul cu Terry Harrington. Prin examinarea rapoartelor,
intervievarea martorilor, i vizitnd locul crimei i zonele nconjurtoare, Dr. Farwell a fost
capabil s descopere importante caracteristici ale criminalitii care Harrington nu a fost
niciodat expuse la studiile sale anterioare. Creierul amprente de testare a artat c n creierul lui
nu conin aceste importante caracteristici ale infraciunii, ci doar de detalii despre crima pe care
le-a nvat dup fapt.
Evident, n structurarea creierului amprentare-test, un om de tiin trebuie s evite,
inclusiv informaiile care au fost fcute publice. Detectarea tie c un suspect a obinut informaii
de lectur, un ziar,care nu ar fi de utilizare, ntr-o anchet penal, precum i procedurile standard
de creier amprentarea elimina toate aceste informaii de la structurarea unui test. Stiri care conin
mai multe conturi de detalii cu privire la o crima nu interfera cu dezvoltarea unui creier amprente
de test, cu toate acestea, ei pur i simplu limiteaza materiale care pot fi testate. Chiar i n cazuri
foarte publice, acolo sunt aproape ntotdeauna mai multe detalii, care sunt cunoscute de ctre
anchetatori, dar nu sunt puse la dispoziia publicului i acestea pot fi utilizate ca stimuli de
testare a cunotinelor subiect pentru c altfel nu ar fi nici o modalitate de a ti cu excepia de
comiterea crimei. 14
- O alt situaie n care creierul amprentarea nu este aplicabil n cazul n care este ca
autoritile nu au informaii despre ceea ce a mai au avut loc. De exemplu, o persoan ar putea s
dispar n condiii specifice, n cazul n care un suspect a avut un puternic motiv pentru crim
individuale. Fr nici o dovad, autoritile nu tiu dac a avut loc o crima, sau individual a decis
s ia o excursie i nimanui nu-i spune. Dac nu exist nici un cunoscut de informaii cu privire la
un suspect care ar putea fi testate, un creier amprentarea test nu poate fi structurat.
- Brain amprentarea nu poate detecta minciuni. Este pur i simplu detecteaz informaii.
Nu li se cere ntrebri sau a rspuns n timpul unui test de creier amprente. Subiectul nici nu se
afl nici nu spune adevrul n timpul unui test de amprente creier, i de rezultatul testului nu este
afectat dac i-a mintit sau a spus adevrul n orice alt moment. Rezultatul de "informaii
prezent" sau "informaii absente" depinde dac informaiile relevante este stocat n creier, i nu
pe ceea ce face obiectul sau ce spune despre el .15
- Brain amprentarea nu stabilete dac un suspect este vinovat sau nevinovat de o crim.
Aceasta este o determinare juridice care urmeaz s fie efectuate de ctre un judector i juriu.
Brain amprentarea poate oferi dovezi tiinifice c judectorul i juriul poate cntri mpreun cu
14
Simon, S. (2005). What you dont know cant hurt you. Law Enforcement Technology,
September 2005.
15
PBS Innovation Series Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts
9
alte probe pentru a ajunge la deciziile lor cu privire la crima. Pentru a rmne n trmul tiinific
mrturie, cu toate acestea, un creier amprentarea expert, martor trebuie s depun mrturie numai
cu privire la teste tiinifice i informaiile stocate n creier ce e relevat de test. Un expert a ADN-
ului depune mrturie c dou mostre de ADN meci, una de la locul crimei i de la un suspect, dar
el nu da o incheiere "acest om este un criminal." n mod similar, un creier amprentarea expert s
depun mrturie cu privire la rezultatele de testare care obiectul a specificat informaiile stocate
n creierul su cu privire la crima (sau nu), dar interpretarea de acest mijloc de prob n ceea ce
privete vinovia sau nevinovia este numai a judecatii i a juriului. 16
Brain amprentarea poate oferi dovezi tiinifice cu privire la ce fel de informaii sunt
stocate ntr-un subiect de creier. Ea nu poate stabili ce informaii ar trebui s fie, ar putea fi, sau
ar fi stocate n obiectul a creierului n cazul n care au fost spuse vinovat sau nevinovat. Aceasta
este o dovad interpretate, i ceea cum sunt trase concluzii bazate pe aceasta, se afl n afara
trmul de tiin i a omului de tiin. nainte de test un detectiv trebuie s descopere informaii
relevante despre crima sau a investigat situaia.Brain amprentarea determin numai dac
informaiile testat este stocat n creier de subiect sau nu. Ea nu ofer date tiinifice privind
eficiena de anchet, care a obinut informaii cu privire la crima pe care a fost testat. n acest
sens, creier amprentarea este similar cu alte tiine criminalistice. n mod similar, un creier
amprentarea-test determin doar dac este sau nu prezent informaii stocate n creierul sau se
potrivete cu informaiile coninute n sond de stimuli. 17

7. Viitoarele aplicaii i cercetarea:

Timp de 15 ani Dr. Farwell si colegii lui au testat inventia in laborator, insa din momentul
in care inventia a fost pusa in aplicare si in veata reala ea a fost pusa in discutie in cercul
oamenilor de stiinta va da gres sau e o solutie18. Insa Dr. Farwell aplicind-o in viata reala a
obtinut succes ce a dus in a scapa de la moarte un om nevinovat. Tehnica a inceput a fi pusa
fregvent in aplicare de catre FBI, CAI, si o multime de savanti si toti sustin aceasta tehnologie ca
una reusita si de folos.19
Conform mrturiei jurat de Dr. William Iacono, un expert independent neafiliat cu Dr.
Farwell, care a efectuat ample cercetri n domeniu, de tiin care stau la baza creierului
16
Harrington v. State, Case No. PCCV 073247. Iowa District Court for Pottawattamie County,
March 5, 2001.

PBS Innovation Series Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts
17
Farwell, L.A. (1995a) Method and Apparatus for Truth Detection, U.S. Patent #5,406,956,
April 18, 1995.
18
Fox, C. (2006b) Brain Fingerprinting Skepticism American Observer, March 29, 2006
19
ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell Mind-
Reading Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in
Courts, March 9, 2004
10
amprentarea a publicat in sute, poate mii de articole n literatura de specialitate, precum i
specifice de aplicare a prezentei tiin n detectarea de informaii a fost publicat n aproximativ
50 de studii. Dei tiina este bine stabilita, opinii n rndul oamenilor de tiin i altele pe
chestiune de politic social persista, cum i cnd aceast tiin ar trebui s fie aplicata, Dr.
Farwell ia decizia de a aplica aceast tiin in aducerea n justiie a criminalilor (Dalbey 1999) i
eliberarea nevinovat suspeci (Harrington v. de stat) este de controversat. 20 Incercarea de a aplica
aceast tiin n depistarea a ascuns informaii au variat n precizie i cu eficacitate, n funcie de
procedurile tiinifice utilizate (v. Harrington membru).
Farwell si colegii precum i alti, oameni de tiin independeni, au obinut o precizie a ratelor ce
se apropie de 100% n ambele condiii de laborator i de cmp.21
Dr. Farwell a fost intervievat de revista Time dup ce a fost selectat n topul100: The Next
Wave, cele 100 de inovatii, care poate fi "de Picassos sau Einsteins secolului al 21-lea.", A spus
el, "Fundamentala sarcina a organelor de drept i de spionaj i counterespionage este de a stabili
adevrul. Filosofia mea este c nu exist o mare lipsa de cost n a aplica tehnologia. "22
Un raport de ctre Statele Unite a General Accounting Office (acum numita Guvernul
Responsabilitate Office), n 2001 a raportat c oamenii de tiin intervievati(inclusiv Farwell,
Iacono, Richardson, Rosenfeld, Smith, Donchin, i altele) au exprimat o nevoie de cercetare
pentru a investiga creier amprentarea cererea ca instrument stiintific(GAO Raport iniial). n
timp ce acestea au fost n unanimitate n sprijinul lor mai mult de cercetare tiinific.
Dr. Lawrence Farwell intr-un comunicat de presa mentiona"Ce nu tii nu poate face
ru"23. Astfel el sustine ca odata ce si instanta a recunoscut tehnologia drept proba atunci
tehnologia trebuie pusa in functiune, e raspunde la toate standardele, si mai mult ca ea ne
permita sa nu condamnam la moarte sau sa judecam gresit persoanele, ea ne ajuta de descoperim
teroristii si planurile bomba.
Criticii insa invocand inexactitate i susceptibilitatea referitor la tehnic, i sugereaz c ea
nu poate fi ea nu se poate de a aplicat noua tehnologie, n timp ce ea este nc n curs de
cercetare. 24

20
Abdollah, T. (2003). Brain Fingerprinting Picture-perfect crimes, Berkeley Medical
Journal Issues, Spring 2003. Accessed July 20, 2008
21
Rosenfeld, J.P., Soskins, M., Bosh, G. and Ryan, A. (2004) Simple, Effective
Countermeasures to P300-based Tests of Detection of Concealed
Information Psychophysiology, 41 pp 205219 (PDF)
22
Dale, S.S. (2001). THE BRAIN SCIENTIST: Climbing Inside the Criminal
Mind. TIME Magazine, Nov. 26, 2001, pp 80-81.
23
Simon, S. (2005). What you dont know cant hurt you. Law Enforcement Technology,
September 2005.
24
Fox, C. (2006b) Brain Fingerprinting Skepticism American Observer, March 29, 2006
11
 In doua cauze penale tehnologia a dat roade: Terry Harrington care dupa 24 de ani de
temnita a fost eliberat si JB un criminal in serie care timp de 15 ani a violat si asasinat pe Julie
Helton si inca alte trei femei.25
ntr-un interviu cu Charles Gibson la Good Morning America, a declarat Dr. Farwell, "Noi
am artat nu numai n laborator, dar n peste 100 de efective reale situaii care tehnologia a fost
eficace. i pn n prezent am ajuns niciodat un rspuns greit. "26

8. Cum lucreaza tehnologia:

Tehnologia parcurge urmatorii pasi:
Pe capul persoanei testate se lipesc niste senzori, acesti senzori sunt conectati la un
calculator care va primi asa numitele raspunsuri MERMER (memory and encoding related
multifaceted electroencephalographic response) care vor reprezenta o diagrama a raspunsurilor,
fiecare raspuns insi are destinatia sa culoarea specifica si nuvelul necesar( pozitiv sau negativ).
Persoana se aseaza in fata unui calculator pe ecranul caruia vor aparea periodic
strafugerator cuvnte, imagini relevante pentru crima impreuna cu celelate imagini sau cuvinte
irelevante, astfel incit sa nu vada ce se petrece pe calculatorul conectat la senzori.
Raspunsurile apar pe coputerul conectat la senzori, senzorii primind semnalele electrice
p300 de la creier negative si pozitive cre prezinta prezenta sau absenta informatiilor despre
stimuli. MERMER va fi emis numai in cazul in care suspectul e cunoscut cu crima altfel spus
daca el e autorul deoarece numai lui ii sunt cunoscute aceste detalii cu privire la crima.
Testul poate fi efectuat in mai putin de 1 minute.
Impulsurile electrice primite P300 reprezinta cele doua semnale P3a si P3b cele dou
wavelets sunt denumite uneori "non-int" (P3a) i "int" (P3b), P3a val "provine de la stimul-
uri frontale atenie n timpul sarcinii mecanismele de prelucrare, ntruct P3b provine de la
temporal-parietale activitate asociate cu atenie i apare legate de memorie de prelucrare
ulterioare.
P300 a fost descoperit iniial de ctre Samuel Sutton, Margery Braren, Joseph Zubin, ER i
John.

25
KTVO News at 10, KTVO TV, Kirksville, MO, August 13, 1999.
26
ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell Mind-
Reading Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in
Courts, March 9, 2004
12
Imaginea MERMER(1- intrebarea tinta; 2-intrebarea irelevanta;3-proba)

Imaginea raspunsurilor date de patru suspecti ( subiectul B este infractorul )

Imaginea Senzorilor Imaginea impulsurilor

13
Imaginea Sedintei de Testare

9. Comparatie cu alte tehnologii:

Se cunosc o multime de tehnologii care faciliteaza descoperirea cazurilor asa cum e ADN-
ul si amprentele probe fizice de la locul faptei cu privire la autor care sunt disponibile in doar 1%
din infractiuni, creierul isa e in totdeauna acolo, planificarea executia, actiinile care se
inregistreaza in creierul infractorului.
Poligraful- detectorul de minciuni, proba ce demonstreaza ca infractorul minte sau nu
asupra unui fapt, amprenta creierului insa nu are nimic de-a face cu minciuna nu se pun intrebari
si nici nu primim raspunsuri verbale insa primim raspunsuri date de creierul uman care detine
informatia relevanta sau nu.

10. Admisibilitatea tehnologiei in instanta:

O sarcina grea a sistemului justitiei penale este de a determina cine a comis crima. Cheia
diferenei dintre partea vinovata i un nevinovat suspect este c infractorul crimei are stocat in
creier scena crimei insa nevinovatul nu. Pn la inventia data, nu a fost posibil de efectuat
aceasta diferenta fundamentala in mod tiinific valabil.
Admisibilitatea Brain amprente n instana de judecat nu a fost nc stabilit. Urmtoarele
caracteristici bine stabilite de Brain amprente, cu toate acestea, va fi relevant n cazul n care
problema de admisibilitate este testat n instana de judecat. 1) Brain amprentarea a fost bine i
tiinific testate. 2) Teoria i aplicarea Brain amprente au fost supuse unor experiminte i
publicare. 3) Rata de eroare este extrem de mic - practic inexistente - i standarde clare care
reglementeaz tiinifice tehnici de exploatare a tehnologiei, au fost stabilite i publicate. 4) n
teoria i practica Brain amprente au ctigat acceptarea general n cadrul comunitii tiinifice.
5) Brain amprentarea este non-invaziva si non-testimonial.
Insa cu toate acestea deja in doua cauze penale au fost folosite ca probe in SUA( cazul JB
si Harrington) dar totusi nu sunt recunoscute pe plan international de catre instante.

n cazul n care n sistemul judiciar penal nu se aplic Brain amprentarea de testare?

Brain amprentarea testare a rezolva probleme majore att n pre-si post condamnare
domenii i poate fi o mare de active pentru a procurorilor, ct i de avocaii aprrii. Exist 14 de
milioane de crime raportate de poliie pentru a FBI-ul anual n SUA, n cele apte categorii
majore, care sunt incluse n Programul de raportare uniforme crimei. Nationala de Crim
victimizarii Ancheta, care este efectuat de ctre US Census Bureau i include suplimentare de
categorii de crime, estimeaz c peste 34 de milioane de crime sunt comise anual n SUA n doar
35% din cazuri se face o arestare.

n plus, exist aproximativ 6 milioane de persoane din SUA, fie n nchisoare, nchisoare
sau sub o form de supraveghere de stat, cum ar fi cuvnt de onoare sau de eliberare de lucru.

14
Din cei care sunt nchii, estimat la 5% la 10% sunt nevinovat. Aceasta nseamn c peste
300,000 deinui, i, posibil, mai mult de 600000, pot fi nchii pe nedrept. n total, SUA
federala, de stat i de administraiile locale cheltui peste 150 de miliarde de $ anual privind
crima. Aceasta nu include costurile de victime, suspectate de nevinovat i de a societii. De la
nivel mondial costurile sunt semnificativ mai mare dect aceast sum.

Brain amprentarea de testare pot adresa multe dintre aceste zone critice, ajutnd la
identificarea i exonereaz de vinovat nevinovat. Crime nerezolvate, de multe ori merge i
nepedepsit, pentru c autoritile nu pot stabili cu exactitate dac un suspect a cunotinelor de
detalii despre o crim care numai infractorul vrea sa stiu. n absena unor probe de ADN sau de
amprente digitale n sistemul judiciar penal de multe ori nu are metode tiinifice de identificare
a celor implicai n crime. Dovezilor circumstaniale de multe ori nu este suficient pentru a
condamnat un suspect sau chiar sa judece un caz. Brain amprentarea de testare poate determina
dac un suspect a detaliate, specifice de cunoatere de o crim i s furnizeze dovezi tiinifice n
cazul n care nici unul nu a existat anterior.

11. Concluzie:
Brain amprentarea este o tehnologie revoluionar tiinifica noua pentru rezolvarea
crimelor, identificarea autorilor i suspectii nevinovati, cu un record de 100% precizie,creata n
SUA pentru ageniile guvernamentale, cauze penale reale, i alte aplicaii.
Tehnologia indeplineste o nevoie urgent pentru agenii de aplicare a legii, corporaii,
anchetatorilor, victimele infraciunilor, i n mod fals acuzat, nevinovati suspeci.

15
 REFERINTE:

ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell Mind-Reading
Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in Courts, March 9, 2004

Abdollah, T. (2003). Brain Fingerprinting Picture-perfect crimes, Berkeley Medical Journal

Issues, Spring 2003. Accessed July 20, 2008.

Allen J.J.B. and Iacono W.G. (1997). A comparison of methods for the analysis of event-related potentials
in deception detection. Psychophysiology 34:234-240.

CBS 60 Minutes: Mike Wallace interviews Dr. Lawrence Farwell, December 10, 2000.

Dalbey, B. (1999). Brain Fingerprinting Testing Traps Serial Killer in Missouri. The Fairfield Ledger.
Fairfield, IA, August, 1999, p 1.

Dale, S.S. (2001). THE BRAIN SCIENTIST: Climbing Inside the Criminal Mind. TIME Magazine, Nov.
26, 2001, pp 80-81.

Druckman, D. and Lacey J.I. (1989). Brain and cognition: some new technologies. Washington, D.C.:
National Academy Press.

Farwell L.A. (1992a). The brain-wave information detection (BID) system: a new paradigm for
psychophysiological detection of information (unpublished doctoral dissertation). Urbana-Champaign (IL):
University of Illinois.

Farwell, LA (1992b). Two new twists on the truth detector: brain-wave detection of occupational
information. Psychophysiology 29(4A):S3.

Farwell L.A. (1993). Brain MERMERs: detection of FBI Agents and crime-relevant information with the
Farwell MERA system. Proceedings of the International Security Systems Symposium, Washington, D.C.

Farwell, L.A. (1994) Method and Apparatus for Multifaceted Electroencephalographic Response Analysis
(MERA), U.S. Patent #5,363,858, Nov. 15, 1994

Farwell, L.A. (1995a) Method and Apparatus for Truth Detection, U.S. Patent #5,406,956, April 18,
1995.

Farwell, L.A. (1995b) Method for Electroencephalographic Information Detection, U.S. Patent
#5,467,777, Nov. 21, 1995.

Farwell, L.A. and Donchin E. (1986). The brain detector: P300 in the detection of
deception. Psychophysiology 24:434.

Farwell, L.A. and Donchin, E. (1991). The Truth Will Out: Interrogative Polygraphy ("Lie Detection")
With Event-Related Brain Potentials. Psychophysiology, 28:531-547.

Farwell, L.A., Hernandez, R.S. and Richardson, D.C. (2006). Brain Fingerprinting in Field
Conditions, Psychophysiology, 43:5 S37-S38

Farwell, L.A. and Makeig, T. (2005). Farwell Brain Fingerprinting in the case of Harrington v.
State. Open Court X,3:7-10, Indiana State Bar Assoc.

Farwell, L.A. and Richardson, D.C. (2006). Brain Fingerprinting in Laboratory

Conditions, Psychophysiology, 43: S38.

Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed Knowledge
Despite Efforts to Conceal. Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143
16
 Fox, C. (2006a) Brain Fingerprinting National Security, American Observer, March 29, 2006.

Fox, C. (2006b) Brain Fingerprinting Skepticism American Observer, March 29, 2006

Gaillard A.K.W. and Ritter W. (1983). Tutorials in event-related potential research: endogenous
components. Amsterdam: North-Holland.

Harrington v. State, Case No. PCCV 073247. Iowa District Court for Pottawattamie County, March 5,
2001.

KTVO News at 10, KTVO TV, Kirksville, MO, August 13, 1999.

PBS Innovation Series Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts Accessed July 20, 2008.

Picton T.W. (1988). Handbook of electroencephalography and clinical neurophysiology: human event-
related potentials, Vol. 3, Amsterdam: Elsevier.

Rosenfeld, J.P., Soskins, M., Bosh, G. and Ryan, A. (2004) Simple, Effective Countermeasures to P300-
based Tests of Detection of Concealed Information Psychophysiology, 41 pp 205219 (PDF)

Rosenfeld, J.P. (2005) "Brain Fingerprinting: A Critical Analysis, The Scientific Review of Mental Health
Practice, Vol. 4, No. 1 (Spring/Summer 2005) pp 20-37

Simon, S. (2005). What you dont know cant hurt you. Law Enforcement Technology, September 2005.

Slaughter v. State, No. PCD-2004-277 (Okla. Ct. of Crim. App., April 16, 2004)

United States General Accounting Office Report to the Honorable Charles E. Grassley, U.S.
Senate. INVESTIGATIVE TECHNIQUES: Federal Agency Views on the Potential Application of Brain
Fingerprinting, October 2001.

Murder in mind Could reading the thoughts of criminals help free the innocent? The Guardian, March
25, 2004.

LINCURI
http://www.brainwavescience.com/criminal-justice.php
http://en.wikipedia.org/wiki/MERMER#Farwell1995a
http://www.pbs.org/wnet/innovation/episode8.html
http://forensic-evidence.com/site/Behv_Evid/Farwell_sum6_00.html

17