BILANTUL ARTICULAR

EVALUAREA UMARULUI

Rotatia in sus si abductia Forta 5 si 4 decubit dorsal, bratele flectate la 90 grade, in

omoplatului usoara abductie si coatele in extensie. Subiectul ridica bratul,
punand omoplatul in abductie; examinatorul opune o rezistenta,
apucand antebratul si cotul si impingand bratul in jos spre masa,
se noteaza miscarea de aripa a omoplatului, de la care marginea
spinala se ridica de la planul toracelui, substitutia realizand-o
muschii anteriori ai toracelui.

Forta 3 decubit dorsal, bratele flectate la 90 grade, omoplatii

asezati pe masa, toracele fixat, subiectul impinge bratul in sus,
omoplatul trebuie sa fie in abductie completa fara miscare de
aripa (daca muschii extensori ai cotului sunt slabi, cotul poate fi
flectat sau se sustine antebratul).

Forta 2 asezat, bratele flectate la 90 grade si sprijinite pe masa,

toracele fixat, subiectul impinge bratul inainte punand
omoplatul in abductie.

Forta 1 si 0 examinatorul impinge usor bratul spre inapoi

pentru a percepe o contractie a marelui dintat; trebuie observat
omoplatul pentru a decela miscarea de aripa; se pot palpa
digitatiile marelui dintat pe fata anterioara a coastelor pentru a
simti o contractie.

Ridicarea omoplatului Forta 5 si 4 asezat, bratele atarnate, subiectul ridica umerii cat
mai sus posibil; rezistenta sa aplica pe partea cea mai de sus a
omoplatului si in jos.

Forta 3 asezat, bratele atarnate, subiectul ridica umerii pe toata

amplitudinea de miscare.

Forta 2 decubit ventral, umerii sustinuti de examinator si

fruntea asezata pe masa, subiectul trage umerii spre cap pe toata
amplitudinea de miscare.

Forta 1 si 0 decubit ventral, examinatorul palpeaza fibrele

superioare ale trapezului, paralel cu vertebrele cervicale si
aproape de insertia lor deasupra claviculei.

Nota: Break test subiectul este inclinat cu capul spre umar, se

incearca ruperea pozitiei.

Adductia omoplatului Forta 5 si 4 decubit ventral, bratele in abductie la 90 grade si

in rotatie externa, coatele flectate in unghi drept, toracele fixat,
subiectul ridica bratul in abductia orizontala, miscarea situandu-
 se intre omoplat si torace si nu la nivelul articulatiei
glenohumerale. Adductia si fixarea omoplatului se realizeaza
prin actiunea partii mijlocii a trapezului; se opune o rezistenta
pe unghiul extern al omoplatului (nu trebuie sa se apese pe
humerus). Daca muschii glenohumerali sunt slabi, bratul poate
fi dus vertical pe marginea mesei.

Forta 3 decubit ventral, bratul in abductie la 90 grade si in

rotatie externa, cotul flectat in unghi drept, toracele fixat,
subiectul ridica bratul si aduce omoplatul in adductie.

Forta 2 asezat, bratul sprijinit pe masa, in pozitie intermediara

intre flexie si abductie; toracele fixat, subiectul aduce bratul in
abductie orizontala si omoplatul in adductie. Nu exista
posibilitate de substitutie.

Forta 1 sau 0 asezat sau decubit ventral, se palpeaza portiunea

mijlocie a trapezului, intre radacina spinei omoplatului si
coloana vertebrala, pentru a percepe o contractie.

Nota: break test subiectul in adductie completa, se incearca

inserarea mainilor intre coloana si scapula.

Coborarea si adductia Forta 5 si 4 decubit ventral, fruntea asezata pe masa, bratul de

omoplatului evaluat intins deasupra capului, subiectul ridica bratul +
imobilizeaza omoplatul printr-o contractie fortata a partii
inferioare a trapezului, se opune o rezistenta pe unghiul extern
al omoplatului, spre in sus si in afara (daca flexia umarului este
limitata, bratul poate atarna de-a lungul mesei).

Metoda alternativa daca deltoidul este slab, bratul este ridicat

pasiv de catre examinator, subiectul incearca sa ajute miscarea,
se opune o rezistenta ca in testul de mai sus.

Forta 3 si 2 decubit ventral, fruntea asezata pe masa, bratul

intins deasupra capului, subiectul ridica bratul de pe planul
mesei pe toata amplitudinea de miscare fara ca omoplatul sa fie
tras in sus sau ca acromionul sa fie coborat spre in fata pentru
nota 3 sau pe o parte din amplitudinea de miscare pentru nota 2.

Forta 1 si 0 examinatorul palpeaza fibrele portiunii inferioare

ale trapezului intre omoplat si ultimele vertebre dorsale.

Rotatia in jos si adductia Forta 5 si 4 decubit ventral, bratul in rotatie interna + adductie
omoplatului de-a curmezisul spatelui, umerii relaxati, subiectul ridica bratul
si aduce omoplatul in adductie; se opune o rezistenta pe
marginea spinala a omoplatului in jos si putin in afara.
 Forta 3 decubit ventral, bratul in rotatie interna + adductie de-
a curmezisul spatelului, umerii relaxati, subiectul ridica bratul si
aduce omoplatul in adductie pe toata amplitudinea de miscare
(daca muschii glenohumerali sunt slabi, se poate pune o usoara
rezistenta impotriva omoplatului pentru nota 3).

Forta 2 asezat, bratul in rotatie interna + adductie la spate,

trunchiul fixat, exercitand o presiune inainte si inapoi pentru a
impiedica flexia si rotatia; subiectul aduce omoplatul in adductie
pe toata amplitudinea de miscare.

Forta 1 si 0 examinatorul palpeaza muschii romboizi la

unghiul format de marginea spinala a omoplatului si fibrele
externe ale portiunea inferioare a trapezului.

Flexia umarului Forta 5 si 4 asezat, bratele atarnate si coatele usor flectate,

omoplatul fixat, subiectul flecteaza bratul la 90 grade, palma
spre in jos pentru a impiedica rotatia externa cu substitutie prin
biceps brahial; se aplica o rezistenta deasupra cotului, subiectul
nu trebuie sa faca rotatie, adductie orizontala sau abductia
bratului.

Forta 3 asezat, bratul atarnat si cotul usor flectat, omoplatul

fixat, subiectul flecteaza bratul la 90 grade, palma spre in jos.

Forta 2 decubit lateral, bratul sprijinit pe o planseta neteda

(sau sustinut de examinator), cotul usor flectat, omoplatul fixat,
subiectul duce bratul inainte pana la flexia de 90 grade.

Forta 1 si 0 decubit dorsal, examinatorul palpeaza fibrele

partii anterioare a deltoidului pe fata anterioara a articulatiei
umarului.

Nota: subiectul poate executa o rotatie externa a bratului si

incearca sa flecteze bratul datorita bicepsului brahial; bratul
trebuie sa pastreze pozitia intermediara intre rotatia interna si
cea externa.

Extensia umarului Forta 5 si 4 decubit ventral, bratul in rotatie interna + adductie,

palma spre in sus pentru a impiedica rotatia externa, omoplatul
fixat; subiectul extinde bratul pe toata amplitudinea de miscare,
se opune o rezistenta deasupra cotului.

Forta 3 decubit ventral, bratele pe langa trunchi, omoplatul

fixat; subiectul extinde bratul pe toata amplitudinea de miscare.

Forta 2 decubit lateral, bratul flectat si asezat pe o planseta

neteda (sau sustinut de examinator), omoplatul fixat; subiectul
 extinde bratul in rotatie interna pe toata amplitudinea de
miscare.

Forta 1 si 0 decubit ventral, examinatorul palpeaza fibrele

marelui rotund, pe partea inferioara a marginii axilare a
omoplatului si fibrele marelui dorsal dedesubt.

Nota: miscarea trebuie sa se efectueze la nivelul articulatiei

glenohumerale, subiectul nu trebuie sa basculeze omoplatul
inainte, incercand sa completeze amplitudinea de miscare.

Abductia umarului Forta 5 si 4 asezat, bratul atarnat in pozitie intermediara intre

rotatie interna si rotatie externa, cotul usor flectat, omoplatul
fixat; subiectul face abductia la 90 grade fara ca articulatia
umarului sa fie in rotatie externa (palma orientata in jos pentru a
impiedica rotatia externa cu substitutie prin biceps brahial); se
opune o rezistenta deasupra articulatie cotului.

Forta 3 asezat, bratul in pozitie intermediara intre rotatie

interna si rotatie externa, cotul usor flectat, omoplatul fixat;
subiectul face abductia pana la 90 grade fara ca articulatia
umarului sa fie in rotatie externa (palma in jos).

Forta 2 decubit dorsal, bratul pe langa trunchi in pozitie

intermediara intre rotatia externa si interna, cotul usor flectat,
omoplatul fixat deasupra acromionului, subiectul face abductia
pana la 90 grade, fara ca articulatia umarului sa fie in rotatie
externa.

Forta 1 si 0 examinatorul palpeaza portiunea mijlocie a

deltoidului pe fata externa a treimii superioare a bratului.

Nota: subiectul poate puna bratul in rotatie externa si incearca sa

substituie bicepsul brahial in timpul abductiei; trebuie mentinut
bratul in pozitie intermediara intre rotatie externa si rotatie
interna.

Abductia orizontala a Forta 5 si 4 decubit ventral, bratul in abductie 90 grade asezat

umarului pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei,
omoplatul fixat; subiectul face abductie pe toata amplitudinea de
miscare; se opune o rezistenta deasupra cotului, miscarea se
efectueaza mai ales la nivelul articulatiei glenohumerale si nu
intre omoplat si torace.

Forta 3 decubit ventral, bratul in abductie 90 grade asezat pe

masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei, omoplatul
fixat; subiectul face abductie pe toata amplitudinea de miscare.
 Forta 2 asezat, bratul sustinut si flectat la 90 grade, omoplatul
fixat; subiectul face abductie orizontala pe toata amplitudinea de
miscare.

Forta 1 si 0 se palpeaza fibrele musculare ale portiunii

posterioare a deltoidului pe fata posterioara a articulatiei
umarului.

Adductia orizontala a Forta 5 si 4 decubit dorsal, bratul in abductie 90 grade,

umarului subiectul face adductia bratului pe toata amplitudinea de
miscare; se opune o rezistenta deasupra articulatiei cotului.

Forta 3 decubit dorsal, bratul in abductie 90 grade, subiectul

face adductia bratului aducandu-l la verticala.

Forta 2 asezat, bratul pe masa la 90 grade abductie, trunchiul

fixat, subiectul isi duce bratul inaine pe toata amplitudinea de
miscare.

Nota: se poate izola, pana la un anumit punct, partea sternala si

partea claviculara a marelui pectoral; in testarile (5) si (4),
rezistenta se aplica in directie opusa liniei de tractiune a fibrelor,
adica in sus si in afara pentru partea sternala, si in jos si in afara
pentru partea claviculara; in testarea (3), bratul poate fi pus intr-
o abductie mai mare de 90 grade pentru a evalua partea sternala,
si intr-o abductie mai mica de 90 grade pentru a evalua partea
claviculara; bratul este, in aceste caz, ridicat la verticala in
directia fibrelor de evaluat.

Rotatia externa a umarului Forta 5 si 4 decubit ventral, bratul in abductie la 90 grade si

asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei,
omoplatul fixat cu mana si antebratul, dar lasa posibilitatea de a
face o rotatie; subiectul balanseaza antebratul inainte si in sus, si
face o rotatia externa a bratului pe toata amplitudinea de
miscare; rezistenta se aplica pe antebrat deasupra pumnului.

Forta 3 decubit ventral, bratul in abductie la 90 grade si asezat

pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei,
omoplatul fixat si mana contra fetei anterioare a bratului pentru
a impiedica abductia (fara a jena miscarea); subiectul balanseaza
antebratul inainte si in sus; si face o rotatie externa a bratului pe
toata amplitudinea de miscare.
 Forta 2 decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea
mesei in rotatie interna, omoplatul fixat; subiectul face rotatia
externa a bratului pe toata amplitudinea de miscare (nu trebuie
ca antebratul sa fie in supinatie, ceea ce ar permite o
amplitudine completa de rotatie externa).

Forta 1 si 0 se poate palpa micul rotund, pe marginea axilara a

omoplatului, si subspinosul, pe corpul omoplatului sub spina.

Rotatia interna a umarului Forta 5 si 4 decubit ventral, bratul in abductie la 90 grade si

asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei,
omoplatul fixat cu mana si antebratul, dar lasa posibilitatea de a
face o rotatie; subiectul balanseaza antebratului inapoi si apoi in
sus, si face o rotatie interna a bratului pe toata amplitudinea de
miscare; rezistenta se aplica pe antebrat deasupra pumnului.

Forta 3 decubit ventral, bratul in abductie la 90 grade si asezat

pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei,
omoplatul fixat; subiectul balanseaza antebratul inapoi si in sus,
si face o rotatie interna a bratului pe toata amplitudinea de
miscare.

Forta 2 decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea

mesei in rotatie externa, omoplatul fixat; subiectul face rotatia
interna a bratului pe toata amplitudinea de miscare (nu trebuie
ca antebratul sa fie in pronatie, ceea ce ar permite o amplitudine
completa de rotatie interna.

Forta 1 si 0 se pot palpa fibrele subscapularului in

profunzimea axilei aproape de insertia lor.

Miscari test pentru umar: pieptanatul, imbracatul hainei.

EVALUAREA COTULUI

Flexia cotului Forta 5 si 4 asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie,

bratul fixat, subiectul flecteaza cotul pe toata amplitudinea de
miscare; se opune o rezistenta deasupra pumnului.

Forta 3 asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul

fixat, subiectul flecteaza cotul pe toata amplitudinea de miscare.

Forta 2 decubit dorsal, bratul in abductie la 90 grade si rotatie

externa, bratul fixat, subiectul face sa alunece pe masa pe toata
amplitudinea de miscare a flexiei cotului (daca amplitudinea de
miscare este limitata pentru rotatia externa la nivelul articulatiei,
testul se poate face punand bratul in rotatie interna).
 Forta 1 si 0 examinatorul poate palpa tendonul bicepsului
brahial inaintea cubitusului; fibrele musculare sunt percepute pe
fata anterioara a bratului.

Nota: daca subiectul incearca sa se serveasca de lungul

supinator, se va mentine antebratul in pozitie intermediara intre
pronatie si supinatie; daca rotundul pronator intra in actiune,
antebratul va ajunge in pronatie.

Nota: flexorii pumnului pot sa se contracte pentru a ajuta flexia

cotului si pumnului, care vor fi astfel puternic flectate, pumnul
trebuie relaxat.

Extensia cotului Forta 5 si 4 decubit dorsal, bratul flectat la 90 grade si cotul in

flexie, subiectul este fixat, subiectul extinde cotul pe toata
amplitudinea de miscare, se opune o rezistenta deasupra
pumnului in planul de miscare al antebratului.

Forta 3 decubit dorsal, bratul flectat la 90 grade si cotul in

flexie, subiectul este fixat, subiectul extinde cotul pe toata
amplitudinea de miscare.

Forta 2 decubit dorsal, bratul in abductie la 90 grade si in

rotatie externa, cotul in flexie, bratul fixat; subiectul extinde
cotul pe toata amplitudinea de miscare (daca amplitudinea
miscarii este limitata la nivelul articulatiei, in ceea ce priveste
rotatia externa, testul poate fi executat punand bratul in rotatie
interna).

Forta 1 si 0 examinatorul poate palpa tendonul tricepsului la

nivelul articulatiei cotului si fibrele musculare pe fata
posterioara a bratului.

Supinatia antebratului Forta 5 si 4 asezat, bratul atarnat, cotul flectat la 90 grade si

antebratul in pronatie pentru a impiedica rotatia la nivelul
umarului; muschii pumnului si degetelor relaxati; bratul fixat,
subiectul face supinatia antebratului; se opune o rezistenta pe
fata dorsala a extremitatii inferioare a radiusului + se exercita o
contrapresiune pe fata anterioara a cubitusului, rezistenta se
poate aplica apucand fata dorsala a mainii.

Forta 3 si 2 asezat, bratul atarnat, cotul flectat la 90 grade,

antebratul in pronatie sustinut de examinator; muschii pumnului
si degetelor relaxati, subiectul face supinatia antebratului pe
toata amplitudinea de miscare pentru nota (3) si pe o intindere
limitata pentru nota (2).
 Forta 1 si 0 se poate palpa scurtul supinator pe marginea
radiala a antebratului daca muschii extensori care il acopera nu
sunt in activitate, se percepe tendonul bicepsului brahial inaintea
cubitusului.

Nota: nu trebuie ca subiectul sa faca rotatia externa a bratului si

sa aduca cotul inaintea toracelui atunci cand antebratul este in
supinatie; in urma acestei miscari, antebratul poate parea in
supinatie, dar amplitudinea miscarii este limitata, aceasta
miscare poate face antebratul sa se roteze in supinatie fara a se
produce contractie musculara.

Pronatia antebratului Forta 5 si 4 asezat, bratul atarnat, cotul flectat la 90 grade,

pentru a impedica o rotatie la nivelul umarului, si antebratul in
supinatie, muschii pumnului si degetelor relaxati, bratul fixat;
subiectul face pronatia antebratului pe toata amplitudinea de
miscare; se opune o rezistenta pe fata anterioara a extremitatii
inferioare a radiusului in acelasi timp cu o presiune contrara pe
fata posterioara a cubitusului.

Forta 3 si 2 asezat, bratul atarnat, cotul flectat la 90 grade,

antebratul in supinatie si sustinut de examinator, muschii
pumnului si degetelor relaxati; subiectul face pronatia
antebratului pe toata amplitudinea de miscare pentru nota (3) si
pe o amplitudine limitata pentru nota (2).

Forta 1 si 0 asezat, examinatorul palpeaza fibrele rotundului

pronator in treimea superioara fata anterioara antebrat, pe linia
oblica, care mergea de la epitrohleea humerala la marginea
externa a radiusului.

Nota: subiectul nu trebuie sa aiba bratul in rotatie interna sau in

abductie in cursul miscarii de pronatie; acestea ar da aparenta
unei amplitudini complete de miscare de pronatie si ar permite
antebratul sa ruleze in pronatie.

Flexia pumnului Forta 5 si 4 asezat, antebratul in supinatie asezat pe masa,

muschii policelui si degetelor relaxati, antebratul fixat, subiectul
flecteaza pumnul.

Pentru evaluarea marelui palmar, se opune o rezistenta la baza

metacarpianului al 2-lea, in sensul de extensie + deviatie a
cubitusului; pentru evaluarea cubitalului anterior, se opune o
rezistenta la baza metacarpianului al 5-lea in sensul de extensie
si deviatie a radiusului.

Forta 3 asezat, antebratul in supinatie asezat pe masa, muschii

 policelui si degetelor relaxati, antebratul fixat; subiectul
flecteaza pumnul cu deviatie radiala sau cubitala.

Forta 2 asezat, antebratul sustinut si mana asezata pe marginea

sa interna, muschii policelui si degetelor relaxati, antebratul
fixat; subiectul flecteaza pumnul facand sa alunece mana pe
masa; muschii vor fi notati in functie de deviatia care s-a produs.

Forta 1 si 0 examinatorul palpeaza tendonul marelui palmar pe

fata antero-externa a pumnului si tendonul cubitalului anterior
pe fata sa antero-interna.

Nota: nu trebuie ca degetele sa se rotunjeasca, inainte sau in

timpul opunerii rezistentei, pentru a evita substitutia prin flexorii
degetelor.

Extensia pumnului Forta 5 si 4 asezat, antebratul in pronatie asezat pe masa,

muschii policelui si degetelor relaxati, antebratul fixat, subiectul
face extensia pumnului.

Pentru evaluarea primului si celui de al doilea radial, se opune o

rezistenta pe fata dorsala a metacarpianului al 2-lea si al 3-lea, in
sensul flexiei si deviatiei cubitusului.

Forta 3 asezat, antebratul in pronatie asezat pe masa, muschii

policelui si degetelor relaxati, antebratul fixat; subiectul face
extensia pumnului cu deviatie cubitala sau cu deviatie radiala.

Forta 2 asezat, antebratul sustinut, mana asezata pe marginea

sa interna, antebratul fixat; subiectul extinde pumnul facand sa
alunece mana pe masa pe toata amplitudinea de miscare,
muschii vor fi notati in functie de deviata care se observa.

Forta 1 si 0 se pot palpa tendoanele extensorilor pumnului pe

fata postero-externa a pumnului, in prelungirea metacarpienelor
al 2-lea si al 3-lea, si pe fata postero-interna, deasupra
metacarpianului al 5-lea.

Nota: nu trebuie sa lasam degetele sa se intinda, inaintea

extensiei pumnului sau in timp ce se opune o rezistenta, pentru a
se evita substitutia prin extensorii degetelor.

Lecia 7 Centura scapular si articulaia scapulo-humeral

I. Structura funcional a centurii scapulare

Legtura dintre partea superioar a trunchiului si membrele superioare este realizat de
centura scapular.

Scheletul centurii scapulare este alctuit din dou oase: clavicula si omoplatul. Clavicula este
un os lung, turtit,

asezat transversal, deasupra toracelui ntre manubriul sternal si acromionul omoplatului.

Omoplatul (scapula) este

un os lat, triunghiular, cu baza n sus, turtit antero-posterior, aplicat pe faa postero-extern a

toracelui, ntre primul

si al optulea spaiu intercostal.

Articulaiile centurii scapulare sunt: articulaia sterno-clavicular

articulaia acromio-clavicular

articulaia scapulo-toracic

Biomecanica articulaiei sterno-claviculare

Articulaia sterno-clavicular este o diartroz prin dubl mbucare,

deci o articulaie selar, are dou grade de libertate: permite claviculei miscri de ridicare si
coborre si miscri de

proiectare nainte si napoi, iar ca o rezultant a acestora si miscri de circumducie.

Adevratul pivot al acestor

miscri este ligamentul costo-clavicular n jurul cruia se realizeaz aceste miscri.

Extremitile claviculei, n diversele miscri, se deplaseaz concomitent, dar n sens invers,

astfel:

- n miscarea de proiecie nainte a claviculei extremitatea ei intern basculeaz napoi, iar

cea extern -nainte.

- n miscarea de proiecie napoi a claviculei, extremitatea ei intern basculeaz nainte, iar

cea extern -napoi..

- n miscarea de circumducie, extremitatea intern are o amplitudine mai mic, iar cea
extern o amplitudine mai

mare.

Muschii motori ai articulaiei sterno-claviculare sunt:

-muschii ridictori ai claviculei /

muschii pentru proiecia napoi a claviculei

- trapezul

- sternocleidomastoidianul (captul clavicular)

-muschii cobortori ai claviculei /

muschii pentru proiecia nainte a claviculei:

-marele pectoral, deltoidul, subclavicularu

Biomecanica articulaiei acromio-claviculare.

Articulaia acromio-clavicular este o artrodie (capul articular este mai mic dect o jumtate
de sfer). Are

miscri de alunecare, care desi foarte limitate, permit omoplatului basculri de mare
amplitudine. Aceast

articulaie confer centurii scapulare o anumit suplee. Fr ea miscrile claviculei ar

antrena miscri bruste si

necoordonate ale omoplatului pe torace..

Biomecanica articulaiei scapulo-toracice Omoplatul se sprijin indirect pe torace, prin

intermediul

claviculei, la nivelul articulaiei sterno-claviculare.

Ridicarea omoplatului este realizat de fasciculele superioare ale trapezului, de romboid si

unghiular.

Realizat concomitent si bilateral, contribuie la ridicarea braelor prin nainte, sus.

Coborrea omoplatului se realizeaz de fasciculele inferioare ale trapezului, de dinatul mare

si dorsalul

mare. Realizat concomitent si bilateral, contribuie la realizarea poziiei stnd (poziia de

drepi).

II. Articulaia scapulo-humeral (articulaia umrului).

1. Structura funcional a articulaiei scapulo-humerale

18

Aceast articulaie este o enartroz (capul articular este mai mic dect o jumtate de sfer).

a). suprafeele articulare sunt: capul humerusului, si cavitatea glenoid a omoplatului,

ambele acoperite cu

cartilaj hialin. Cavitatea glenoid este nconjurat de bureletul glenoidian, care-i mreste
capacitatea.
b). cele dou suprafee sunt meninute n contact de o capsul articular ntrit n partea
superioar de un

ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale (Fig. 34).

2. Muschii care particip la miscrile umrului sunt:

a. muschii posteriori ai coloanei vertebrale (descrisi anterior)

b. muschii toraco-brahiali (descrisi anterior).

c. muschii scapulo-brahiali:

deltoidul
este cel mai voluminos. Prin baza lui, se inser proximal pe treimea extern a
marginii anterioare a

claviculei, pe marginea extern a acromionului si pe buza inferioar a marginii posterioare a

spinei omoplatului.

Toate aceste fascicule converg spre tendonul distal, care se inser pe buza superioar a
amprentei deltoidiene de pe

faa extern a humerusului. Aciunea lui este complex, in totalitatea lui. Dac ia punct fix
pe centura scapular,

este abductor al braului. Cnd ia punct fix pe humerus, deltoidul trage centura scapular si
toracele, cum se

ntmpl n poziia atrnat si n miscrile de crare.

coraco-brahialul
se inser proximal pe apofiza coracoid impreuna cu scurta portiune a
bicepsului, iar distal n

treimea mijlocie a feei interne a humerusului. Cnd ia punct fix pe apofiza coracoid este
proiector nainte,

adductor si rotator n afar a humerusului, iar cnd ia punct fix pe humerus, l apropie pe
acesta de apofiza

coracoid si deci de omoplat, ca n poziia atrnat si in miscarile de crare.

supraspinosul
are o form triunghiular, se inser intern pe fosa supraspinoas a
omoplatului si extern pe faeta

superioar a marii tuberoziti a extremitii superioare a humerusului. Cnd ia punct fix pe

omoplat este abductor

al braului, iar cnd ia punct fix pe humerus, trage omoplatul ctre acesta.

subspinosul
se inser intern pe fosa subspinoas a omoplatului si extern pe faeta mijlocie
a marii tuberoziti a
extremitii superioare a humerusului. Cnd ia punct fix pe omoplat este rotator n afar al
braului si cnd ia punct

fix pe humerus trage omoplatul ctre bra.

micul
rotund situat imediat n afara subspinosului, se inser intern pe fosa subspinoas a
omoplatului si extern pe

faa inferioar a marii tuberoziti a extremitii superioare a humerusului. Cnd ia punct

fix pe omoplat este rotator

n afar al humerusului si cnd ia punct fix pe humerus trage omoplatul ctre bra

marele
rotund este un muschi puternic, se inser intern pe unghiul inferior al omoplatului,
se ndreapt n sus, n

afar si nainte, ocoleste faa intern a extremitii superioare a humerusului si se innser pe

buza posterioar a

culisei bicipitale a humerusului. Cnd ia punct fix pe omoplat, este un adductor al braului,
iar cnd ia punct fix pe

humerus este un ridictor al omoplatului.

subscapularul
se inser intern n fosa subscapular si extern pe mica tuberozitate a
extremitii superioare a

humerusului. Cnd ia punct fix pe omoplat este un rotator nuntru si un adductor al braului,
iar cnd ia punct fix

pe humerus trage omoplatul ctre bra.

3. Biomecanica articulaiei scapulo-humerale

Articulaia scapulo-humeral este cea mai mobil articulaie. Are trei grade de libertate: Ea
acioneaz n

strns corelaie funcional cu articulaiile centurii scapulare, mrindu-se astfel

amplitudinea de miscare a

membrului superior fa de trunchi.

Miscarea de abducie (de ndeprtare a braului). n aceast miscare cele dou extremiti
ale humerusului sufer o

deplasare n sens invers. Extremitatea inferioar urc iar cea superioar coboar. Miscarea se
face pn cnd marea

tuberozitate se loveste de poriunea superioar a bureletului glenoidian. n acest moment,

suprafaa articular a
capului humeral prseste aproape cavitatea glenoid si intr n contact cu poriunea
inferioar a capsulei articulare.

muschii abductori ai umrului sunt:

- deltoidul cu toate fasciculele lui;

- supraspinosul (chiar singur n afara deltoidului)

- lunga poriune a bicepsului brahial (are un rol secundar)

Miscarea de abducie se poate face numai pn la un unghi de 900. Peste aceast valoare,
ridicarea humerusului nu

este posibil datorit prezenei acromionului. Ridicarea braului peste 900 se face numai cu
ajutorul miscrii de

bascul lateral a scapulei.

Miscarea de adducie se face n sens invers, un rol important revine greutii membrului si
gravitaiei, miscarea

fiind controlat tot de muschii abductori care, prin contracia lor izometric, dirijeaz
apropierea membrelor

superioare de trunchi.

muschii adductori ai umrului sunt: pectoralul mare,

dorsalul mare, rotundul mare, rotundul mic, subscapular, coraco-brahial, biceps brahial
(cu scurta poriune),

triceps brahial (cu lunga poriune).

Miscrile de proiecie nainte (anteducie) si napoi (retroducie)

19

Ele se fac: cu bascularea capului humeral napoi, n anteducie si cu bascularea capului

humeral nainte, n

retroducie, in timp ce extremitatea inferioara a humerusului se deplaseaza in sens invers, pe

un arc de cerc dispus

sagital.Amplitudinea proieciei nainte este de 950 iar cea a proieciei napoi de

200. Amplitudinea lor se poate mri prin intervenia centurii scapulare si a coloanei
vertebrale pn la 180o n

anteducie si 35o n retroducie.

n anteducie intervin muschii: - marele pectoral

- coraco-brahialul

- deltoidul (fascicule claviculare)

n retroducie intervin muschii: - deltoidul (fascicule spinale)

- marele dorsal

Miscrile de rotaie nuntru (median) si n afar (lateral)

Ele se realizeaz n jurul unui ax longitudinal ce trece prin capul

humeral in jurul axei anatomice lungi a humerusului. Amplitudinea lor este de 800 pentru
rotaia extern si 950

pentru rotaia intern.In miscarea de rotatie inuntru, capul humerusului alunec dinainte
napoi pe cavitatea

glenoid. Miscarea este produs de muschii supraspinos, rotundul mare, subscapular. n

miscarea de rotaie n

afar, capul humerusului alunec dinapoi nainte pe cavitatea glenoid. Miscarea este
produs de muschii

subspinos si micul rotund.

Miscarea de circumducie

Aceast miscare nsumeaz miscrile precedente care se execut in jurul celor trei axe. Capul
humeral

descrie un mic cerc urmrind conturul cavitii glenoide, n timp ce extremitatea inferioar a
humerusului descrie

un cerc mare, dar n sens invers. ntre articulaiile centurii scapulare si articulaia scapulo-
humeral este o strns

legtur n miscrile variate si ample ale membrului superior.

Intrebari de autoevaluare

Care este structura funcional a centurii scapulare ?

Care este structura funcional a articulaiei scapulo-humerale ?

Ce fel de articulaie este articulaia scapulo-humeral ?

Cte grade de libertate are articulaia scapulo-humeral ?

Care sunt muschii implicai n miscrile umrului ?

Ce miscri se fac n articulaia scapulo-humeral ?