Sunteți pe pagina 1din 10

http://www.editurauniversitara.ro/ http://scoliozacifozaspondiloza.blogspot.ro/2012/05/cifoza.html http://www.kinetoflex.ro/utile/repere-osoase-antropometrice.html http://www.kineto.info/?p=475 http://www.librariaatlas.ro/kinetoterapie-editura-polirom-p-18824.html? osCsid=750ea92f57b8cc1a3ecaa73c906d2cdb http://www.scrigroup.com/sanatate/KINETOTERAPIA-SI-COLOANAVERTE64786.

php

Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.

Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape: I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale, reeducarea posturala si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima etapa a durat 5-8 sedinte, insotite de relaxare si invatarea pacientului de a pastra pozitiile corecte in viata zilnica. II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa asuplizarea si tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa mentina corectia. Se trece la tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si a membrelor. Programul de kinetoterapie invatat la sala se continua si la domiciliu. III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in care se tinde sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici. Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiei corecte. Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au loc in toate planurile. Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens orientandu-se spre o activitate normala.

Program de kinetoterapie

Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni la cativa ani, in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz de reusita. De asemenea, urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la copii pana la sfarsitul perioadei de crestere.

Exercitii posturale Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor necesare, fie la o oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia capului sau a trunchiului, fie in ortostatism cu spatele la un plan dur, fie din decubit dorsal pe plan dur, permitand astfel sesizarea deficientelor.

1. In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului executate atat din fata cat si din profil. 2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul capului, toracele si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei presiuni date de maini; se merge prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt trase spre inapoi, dar fara sa determine cresterea lordozei. 3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregii coloane si mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap. Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie pe varfuri si semiflexia membrelor inferioare. 4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp ce se efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap normal, pe calcaie, pe varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea verticala a bratelor, cu haltere; se mentine corectia in pozitie aplecat inainte. 5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 15 cm, se apleaca corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara fixa; lomba aplatizata; se flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe spalier, apoi genunchii se extind si trunchiul urca mereu pastrand contactul cu scara. Se inclina corpul inainte pe glezne, pana se ajunge la verticala si, mentinand pozitia dreapta de pe spalier, se merge prin camera. Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi. 6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza retroversia bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a avantaja retroversia, apoi intinsi.

Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului si a gatului, la care se asociaza fixarea scapulara si ridicarea la verticala a unui brat, apoi a ambelor brate. (fig.11)

7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile intre coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte: - se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu intindere axiala - idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical; - flectarea capului inainte, apoi flexie extensie, pe planul de 45 stang, apoi drept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax; - Circumductie a capului miscare lenta. 8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se cauta o lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu coborarea barbiei. 9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a gatului si capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare. Retroversia bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu rotatia externa a membrelor inferioare (fig. 12).

10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea activa si pasiva a umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin extensie a trunchiului. 11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata privind in jos: se ridica apoi capul cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a gatului; se roteaza capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia si se revine la pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si in sens invers.

Exercitii de mers

1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la piept. 2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu ridicarea cate unui genunchi indoit la piept. 3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un baston apucat de capete. 4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui picior. 5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati, tinut intre coate. 6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le prin latera

Exercitii de asuplizare

Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor mici expiratii pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.

A. Asuplizari ale coloanei dorsale. 1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse inainte, mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum de actiune la D6 - D8. Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe sol pe o expiratie relaxata. 2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe perete, cu sau fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare toracovertebrala efectuata de catre kinetoterapeut pe expiratii relaxate. 3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a lungul corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile facute. Mobilizare: ducerea bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului in inspir; se revine in expir. Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul varfului cifotic.

4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu capastrul al regiunii cervico- dorsale fig. 13).

5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin, o perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu mentinerea retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul retropulsate. Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor relaxante. 6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine lipit de spalier (fig. 14).

7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara lipita de scara fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului (fig. 15).

8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul curburii maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se retropulseaza capul si gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta a mainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte (fig. 16).

9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a spalierului. Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de care aceasta este sprijinita. Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva secunde si apoi se revine pentru relaxare (fig. 17).

B. Asuplizari ale coloanei lombare.

10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte, mainile pe sol, subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a sacrului in sensul retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de alungire. Miscari active de retroveriune a bazinului. 11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia membrelor inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care actioneaza in axul coapselor si apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza cu bratele. 12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin intinse, cu mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia trunchiului pe membrele inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont de adaptare ca pentru exercitiul precedent.

Exercitii de tonifiere Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand mana in mana cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor efectua din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.

1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza adductia puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare. 2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul urechilor: se adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii raman paralele cu solul); se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare. 3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia trunchiului cu ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie. 4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare mana: ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri. 5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului, antebratele in sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare, redresand intreaga coloana vertebrala (fig. 18).

6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul basculat se plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in prelungirea corpului, antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorul bratelor, capul reculeaza puternic inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala superioara pana la nivelul chingii. 7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui greutate poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a musculaturii este crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea sacului. 8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile se aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele se indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului. 9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor cap, gat, bazin, bratele lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre a decola omoplatii in timpul unei inspiratii. 10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv ajutorul bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite pozitii: lateral, de-a lungul corpului, la ceafa. 11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele tinute la verticala, indepartarea gambelor. 12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat. Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).

13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de gimnastica: tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul celalalt al bancii. Intre repetari se executa exercitii de respiratie. 14. Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului. Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului. 15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se fac rotatii ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.

16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul omoplatilor, se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule. 17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele inainte si perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a coatelor, decoland omoplatii in inspiratie. 18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si ducerea bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 10 secunde. 19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei vertebrale, prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu ambele maini, (bratele indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale coatelor si implicit a trunchiului, mentinand contactul coloanei cu bastonul. fig. 20 20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor cu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4). 21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se flecteaza lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale. fig. 21 fig. 22

Exercitii respiratorii

Aceasta activitate va fi integrata in capitolul de fata, ea deoarece intereseaza in cea mai mare parte regiunea cervico-dorso-lombara. Exercitiile privind reeducarea respiratorie cuprind atat exercitii de reeducare a actului respirator, de asuplizare toracica precum si de dezvoltare toracica si functionala. 1. Recunoasterea si controlul timpilor respiratori: inspirul, marcand inceputul exercitiului, expirul, oprirea lui. 2. Studiul expiratiei in pozitie ortostatica corijata, cu spatele la perete. Se executa o inspiratie libera, apoi se expira lent, relaxat, prelungita printr-o contractie abdominala progresiva, cu retractia localizata spre regiunea pubiana. 3. Studiul respiratiei abdominale si costale superioare. Din pozitie de decubit dorsal, genunchii flectati, bazin basculat, picioarele cu plantele pe sol. Se face o expiratie libera, urmata de o inspiratie toracala, abdomenul rezistand umflarii exagerate.

4. Culcat dorsal cu genunchii indoiti, bazinul basculat, o mana pe torace, cealalta pe abdomen. Se respira linistit, amplu, sesizand diferitele deficiente: respiratie nazala insuficienta, imobilitate toracica in regiunea inalta sau joasa, respiratie eventual numai abdominala. 5. Decubit ventral pe sol sau la marginea unei mesei, cu o perna abdominala. Se va efectua o inspiratie ampla predominant toracica, si o expiratie lenta, relaxanta, in timp ce kinetoterapeutul apasa coastele cu presiuni lente pe unghiile posterioare ale acestora si articulatiile costovertebrale. 6. Inspiratie ampla, expiratie prelungita. Se inspira amplu, pacientul controland manual miscarea normala a cutiei toracice; se expira profund, prelungit, cu contractia si retractia musculaturii abdominale. 7. Exercitii de apnee. Apnee in inspiratie, apnee in expiratie. Se va tine seama de starea cardiovasculara a subiectului. 8. Pozitie asezat, corijata, largirea unui hemitorace prin extensie laterala lenta pe o inspiratie profunda. Pacientul trebuie sa simta largirea hemitoracelui, respirand numai pe narina de partea respectiva. 9. Exercitii spirometrice, practicate in pozitii corijate, adaptandu-se in functie de varsta si starea cardiovasculara.

Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei

Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie secundara, de prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de scoala spatelui (school back). 1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 30 centimetri distanta de scara fixa, apoi apropiindu-le treptat. 2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu palma in jos, la nivelul xifoidului se exerseaza scurtarea si marirea distantei dintre cele doua maini. 3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se execura rotari spre inapoi a acestora , extensii. 4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier. 5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre volan a scaunului soferului.

6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si delordozari. 7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea coapselor, abducerea lor. 8. Din pozitia patrupeda se executa extensii alternative ale bratelor