Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Stiinte
Catedra de Chimie Biologie
Profil: Chimie
Specializarea: Chimie
Anul de studiu: 2
Semestrul: 4
Titularul disciplinei: Conf. dr. Vatca Gheorghe
Obiectivele disciplinei:
Cursul are ca obiectiv principal introducerea in bazele analizei intsrumentale prin prezentarea
principilor generale si tratarea metodelor electrochimice, potentiometrice, voltametrice, coulombmetrice,
amperometrice si polarografice. Se vor accentua cunostintele legate de electrozi (tipuri,
caracteristici, mod de constructie) si biozenzori. Cunostintele teoretice vor fi aprofundate la partea de
laborator prin utilizarea unor aplicatii practice din domeniul analizei intsrumentale.
Programa analitica
Tipul activitatii Continutul Ore alocate
Curs
1 Analiza instrumentala. Principii generale. 2
2 Metode electrochimice. Principii si clasificare. 2
3 Metode potentiometrice. Principiul metodei. Reactii de oxido 4
reducere.
Ecuatia lui Nerst. Potential de reducere.
4 Electrozi. Clasificare, electrozi de referinta, indicatori, electrozi 4
ioni sensibili.
5 Biosenzori. Definire, clasificare, caracterizarea biosenzorilor. 3
6 Biosenzori cu celule. Principiu de functionare si caracteristici. 3
Tipuri de biosenzori cu celule. Aplicatii.
7 Celule electrochimice. Celula galvanica, electrolitica. 2
8 Aplicatii potentiometrice. Determinarea activitatii si 6
concentratiei.
Determinarea pH ului direct si indirect. Potentiometrie
directa si indirecta.
Aparatura in titrarea potentiometrica.
9 Metode voltametrice de analiza. Princiul metodei, aparatura si 6
aplicatii. Voltametria ciclica.
10 Coulometrie. Separari electrolitice. Aparatura si aplicatii. 4
11 Metode amperometrice de analiza. Principiul metodei, 3
aparatura, performanta.
12 Metoda polarografic de analiz. Tehnici polarografice noi. 3
TOTAL 42
Laborator
1 Norme de tehnica securitatii muncii in laboratorul de analiza 2
instrumentala.
2 Recoltarea si prelucrarea probelor. 4
3 Metode de dezagregare a probelor solide (sol, roci, alimente, 2
vegetaie)
4 Determinarea pH-ului. Metoda colorimetrica i metoda 2
electometric.Experimental efectueaz analize pe diferite
probe de sucuri ape minerale, apa potabil apa plat,
zmntn, iaurt. Exactitate prin repetabilitate pe 2 probe
diferite. Prezentarea grafic i interpretarea rezultatelor
5 Metoda de calibrare a pH-metrului cu soluii etalon de 2
calibrare n trei puncte. ntocmirea diagramei de dispersie a
rezultatelor individuale pentru valori ale pH-ului. obinute pe 2
probe diferite. Prezentarea sub form grafic a rezultatelor
experimentale.
6 Determinarea conductivitii. Metoda de calibrare a 2
conductometrului cu soluii etalon de calibrare. Experimental
se efectueaz determinari pe probe de ap potabil, sucuri,
ape minerale. Exactitate prin repetabilitate pe 2 probe diferite.
Prezentarea grafic a rezultatelor experimentale.
7 Diagrama de dispersie a rezultatelor individuale pentru valori 2
ale conductivitii. Experimental s-au folosit 2 soluii de
saramur cu concentraii de 1 i 2 %.
8 Determinarea poteniometric a punctului de echivalen n 4
titrrile acido-bazice. Titrarea manual n prezen de
indicatori, cu msurarea pH-ului n funcie de volumul de
reactiv adugat.
Aciditate, experimental se utilizeaz sucuri, ap mineral, ap
potabil. Reprezentarea grafic, pH=f(V HCl
0.1N).Determinarea punctelor de echivalen prin metoda
grafic pentru FF si MO.
9 Metoda electrogravimetric de analiz. Dozarea 2
electrogavrimetric a cuprului
10 Analiza vinului. Determinarea densitii la vinuri. Determinarea 2
alcoolului din vinuri cu alcoolmetru. Determinarea temperaturii
i a zahrului din vinuri cu termozaharometru. Experimental se
utilizeaz vin alb, vin rou.
11 edin de recuperare 2
12 Test final de verificare a cunostintelor. 2
TOTAL 28
Bibliografie
1. A.M. Josceanu Scurt incursiune n analiza instrumental, Ed. Ars Docendii, Bucureti 2001
2. Vatca Gheorghe Lucrari practice de analiza instrumentala, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2002
3. Kedeky, L. Senzori electrochimici, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova 1982
4. I. Slavici Aparate de analiz fizico-chimic, Ed. Tehnic., Bucuresti 1982
5. G. Vatc Metode instrumentale de analiz, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006
METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZ
Transportul de mas
Transportul de mas prin soluie spre suprafaa unui electrod are loc prin trei
mecanisme, n funcie de fora (gradientul) sub care are loc fenomenul. n funcie
de aceasta, avem:
1. Transportul de mas n difuziune are loc sub aciunea unui gradient de
concentraie, care apare ntre mas soluiei i suprafaa electrodului unde are loc o
reacie electroactive. n zona adiacent catodului apare un strat de difuziune, , n
care are loc o scdere a concentraiei a speciei electroactive (figura 2.1.).
Transportul de mas prin difuzie este specific soluiilor aflate n stare
staionar (neagitate).
Legea care descrie transportul de mas prin difuziune este Legea lui Fick,
care exprim proporionalitatea direct dintre viteza de difuziune i gradientul de
concentraie care apare n soluie.
dl
K(C0 -Ce ) (2.1.)
dt
unde:
Co concentraia speciei electroactive n masa soluiei;
Ce concentraia speciei electroactive la suprafaa electrodului (concentraia
de polarizare);
K constant de viteza;
Figura 2.1. Reprezentarea schematic a transportului de mas prin difuziune
dl
K C0 (2.2.)
dt
2. Transportul de mas prin migraie se face sub aciunea unui cmp electric.
Ionii migreaz spre electrodul de semn contrar, unde se descarc i conduc la
obinerea unor specii chimice noi. Anionii migreaz spre anod, iar cationii spre
catod.
(Figura 2.2.)
Specia chimic a crei stare de oxidare scade se numete agent oxidant (Ce4+),
iar cea a crei numrul de oxidare creste, se numete agent reductor (Fe2+). Astfel,
oxidantul se reduce, iar reductorul se oxideaz. n urma unei reacii de oxido-
reducere are loc un transfer de electroni de la agentul reductor la cel oxidant.
n general, o reacie redox poate fi scris astfel:
m Ox1 + p Red 2 m Red1 + p Ox 2
unde:
Ox1 i Ox2 speciile oxidate;
Red1 i Red2 speciile reduse.
Reacia general a unui proces redox poate fi descompus n dou reacii
pariale, care implic, fiecare, cte un cuplu redox (forma oxidat i forma redus):
m Ox1 + mpe - m Red1
p Red 2 - mpe - p Ox 2
m Ox1 + p Red 2 m Red1 + p Ox 2
Reactivitatea unui cuplu redox este determinat de tendina lui de a pierde sau ctiga
electroni, tendina exprimat cu ajutorul Ecuaiei lui Nernst, care pentru un sistem
redox de tipul :
Ox + ne- Red
va avea forma:
RT aox
Eox / red Eox0 / red ln (3.1.)
nF ared
unde:
Eox0 / red - potenialul standard de reducere, [V];
R constant universal a gazelor, [8,314 J.(mol.K)];
F constant lui Faraday, [99,484 C/Eg];
T temperatura, [K]
n numrul de electroni implicai n reacie (cedai sau acceptai),
[adimensionai];
aox, ared activitatea formei oxidate, respectiv reduse, din soluie, [mol/l].
a = f C (3.2.)
unde:
C concentraia molar a speciei, [mol/l].
f factor de activitate
Relaia lui Nernst poate fi scris i sub forma:
2,30 RT f C
Eox / red Eox0 / red log ox ox (3.3.)
nF f red Cred
n soluii diluate:
f ox f red 1 (3.4.)
iar relaia (3.3.) va avea forma:
2,303RT C
Eox / red Eox0 / red log ox (3.5.)
nF Cred
se obin expresiile:
m
0
EOx1 / Red1 EOx
2,303RT
log
Ox1 (3.6.)
1 / Red1 m
mpF Re d1
EOx 2 / Red 2 E 0
2,303RT
log
Ox2 (3.7.)
Ox 2 / Red 2 p
mpF Re d 2
Potenialul reaciei se obine facnd diferena:
Ereactie EOx2 / Re d 2 EOx1 / Re d2 (3.8.)
i se obine Ecuaia lui Nernst pentru o reacie redox:
p m
Ereactie E 0
E 0
2,303RT
log
Ox2 Re d1 (3.9.)
Ox2 / Re d 2 Ox1 / Re d1 p m
mpF Re d 2 Ox1
Desfurarea reaciei chimice depinde de diferena dintre cele dou poteniale redox,
E. Cu ct aceast diferena este mai mare, cu att reacia este mai rapida i
transformarea mai completa. La echilibru:
Ereactie = 0 (3.10.)
Iar constanta de echilibru a reaciei, K, va avea forma:
p m
K
Ox2 Re d1
p m
Re d 2 Ox1
(3.11)
0 0 2,303RT
EOx1 / Re d1
EOx log K (3.12.)
2 / Re d 2
mpF
de unde rezulta:
Cu 2+ 2e Cu ( s ) E 0Cu 2+ / Zn 0,337V
2 H 2+ 2e H 2 E 0H + / H 0,000V
2