ETAPELE CERCETRII IINIFICE

1. Consideraii preliminare

Orice tip de cercetare presupune parcurgerea mai multor etape, care se nlnuie ntr-o
ordine strict ierarhizat. Diversele etape ale unei cercetri sociale sau educaionale sunt
legate ntre ele si de modul cum se demareaz demersul tiinific. Acest moment determin
n mare msur nsi rezultatele finale pe care le vom obine, care sunt dealtfel proiectate
din start.

Se ntmpl deseori ca n cursul unei cercetri s fim confruntai cu probleme pe care nu

reuim s le explorm deoarece nu au fost luate n considerare la demararea acesteia.

Datorit interdependenelor strnse ntre toate momentele unei cercetri, foarte important
rmne faza iniial, a alegerii si proiectrii temei de cercetare, atunci cnd stabilim
scopurile pe care le urmrim, tipul anchetei si tehnicile de prelucrare a datelor pe care le
vom folosi.

n acelai timp, de la bun nceput trebuie s lum n considerare si o serie de elemente

concrete, pragmatice: condiiile n care se desfoar o cercetare, posibilitile de finanare,
precum i posibilitile de utilizare a datelor si concluziilor ce vor reiei din cercetare.
Evaluarea resurselor umane i financiare trebuie s conduc la dimensionarea si alegerea
acelor tehnici de culegere a datelor si de prelucrare posibile cu resursele pe care le
deinem, fr ns a mpienta asupra calitii tiinifice a cercetrii.

Acest lucru nseamn c nu se poate face rabat de la principiile metodologiei tiinifice pe

motiv c nu exist resurse de un fel sau altul. Se alege acea metodologie, acele metode ce
pot fi utilizate att n raport cu tema de cercetare, dar si cu posibilitile concrete deinute
de cei care o iniiaz.

De asemenea, este important s reinem faptul c n proiectarea cercetrii, si apoi n

realizarea ei, nu se pornete n nici un caz de la premise ideologice sau morale, ci strict de
la principiile tiinifice ce se pot aplica la tema respectiv. Chiar dac parcurgerea etapelor
este comun oricrei teme de cercetare, n schimb tehnicile de culegere a datelor

1
trebuie s se adapteze la subiect si la teoria de referin. Toate aceste cerine reprezint n
fapt respectarea principiului neutralitii axiologice i, simultan, a cerinelor deontologice,
a condiiilor, posibilitilor concrete de demarare si realizare a unei cercetri educaionale.

n domeniul educaional, problema respectrii cerinelor menionate mai sus este cu att
mai stringent, cu ct prin natura lor astfel de teme au o puternic ncrctur axiologic i
psiho-moral. Caracterul temelor n cauz nu trebuie s presupun ns abdicarea de la
principiile general valabile pentru orice cercetare tiinific psihosocial. Etapele ce trebuie
parcurse sunt identice cu cele ale oricrei cercetri psihosociale, indiferent de subiect.

Punctul de plecare al oricrei cercetri educaionale l reprezint o problem psihosocial,

sau mai simplu spus o ntrebare de tipul de ce?, care?, cum? etc. . De ce o anumit
populaie colar obine performane nalte ntr-un anumit domeniu? Care sunt factorii
absenteismului colar? Etc. Desigur c astfel de ntrebri sunt nenumrate, toate ateptnd
un rspuns tiinific, care s depeasc nivelul simului comun.

2. Etapele cercetrii tiinifice

2.1 Selectarea temei de cercetare

Importana acestui prim pas pleac de la complexitatea realitii psihosociale care nu poate
fi cunoscut n mod empiric dect prin cunoaterea treptat si cumulativ a faptelor,
fenomenelor si proceselor sociale ce o compun, la un anumit moment dat si ntr-un loc
anume.

ntruct nu exist criterii strict tiinifice de selectare a unei teme de cercetare, alegerea
poate fi determinat de o serie de condiii i factori, printre care pot fi amintii:

- nivelul atins de cunoaterea n domeniu

- posibilitile materiale pe care le ofer mediul educaional pentru a se autocunoate

- personalitatea cercettorului sau a celui care comand cercetarea

2
- formaia profesional si soliditatea cunotinelor n domeniu

- modelele culturale dominante si cele mprtite de cercettor

- normele si valorile predominante la un moment dat n societate

- etc.

Lipsa criteriilor tiinifice si complexitatea problemelor educaionale, determin existena

unor posibiliti nelimitate de alegere a temei de cercetare, a crei calitate depinde de
msura n care rspunde la o problem psiho-social, dar i de modul cum rspunde la
acea problem. Dac, n principiu, depistarea problemelor din sfera educaional nu
prezint dificulti deosebite, dat fiind multitudinea acestora i dinamica lor, modalitile
n care sunt acestea abordate si elucidate, presupune cunotine de specialitate, chiar si din
domeniile conexe, foarte bine nsuite, ct si stpnirea metodelor tiinifice de investigare.

Prin urmare, orice cercetare debuteaz cu formularea unor probleme, care pot fi :

a. probleme teoretice, cnd au un specific strict teoretic

b. probleme educaionale sau factuale, caracterizate tocmai prin natura lor psihosocial

c. probleme factual-teoretice, respectiv cele care se refer la corespondena dintre faptele

psihosociale si teoria luat ca referin

De-a lungul timpului s-au propus mai multe strategii de formulare a temelor de cercetare:

1. Recunoaterea si tolerarea diversitii opiunilor conceptuale, instrumentale si

ontologice, care desemneaz faptul c aderarea la o teorie nu coincide cu standardizarea
interpretrilor si formulrilor conceptuale.

2. Asigurarea unei continuiti si cumulativiti a rezultatelor cercetrilor care vizeaz

aceiai problem, deci necesitatea asigurrii unei continuiti n cercetare, constnd n
analiza empiric, eventual repetat a acelorai probleme si a celor corelate, analiza
secundar a aceluiai set de date, precum si diversificarea interpretrilor. Acest demers are
la rndul lui mai multe momente ce necesit a fi parcurse:

Primul pas n formularea modelului unei probleme const n specificarea obiectivului

urmrit, care deriv din precizarea temei de cercetare. Identificarea obiectivului propriu-

3
zis al unei cercetri poate fi o operaie foarte simpl, detalierea implicaiilor sale solicit n
schimb delimitri atente, care vor influena desfurarea ntregii cercetri. Din acest motiv
se impune cteva ntrebri, crora trebuie s le gsim un rspuns n aceast faz de debut a
cercetrii. Acestea se refer la: tipul de informaie factual necesar pentru elucidarea
problemei, implicaiile practice ale abordrii unei anumite teme si bineneles la
implicaiile teoretice vizate prin abordarea unei probleme anume.

De asemenea, un element deosebit de important pentru prima etap a oricrei cercetri este
documentarea solid teoretic, n general, dar n special n domeniul n care se ncadreaz
problema abordat, pentru asigurarea continuitii si cumulativitii, dar si cunoaterea
realitii psihosociale ce impune o anumit problem spre cercetare, respectiv a contextului
educaional concret ce urmeaz a fi cercetat prin metode tiinifice.

Aceast prim etap pune i probleme: n special pentru nceptori exista tendina de a
alege teme mult prea ample sau care sunt sau au fost abordate frecvent de ali
specialiti. Desigur, este important intuiia cercettorului, dar acesta este potenat de
formaia teoretic si metodic si de o bun cunoatere a realitii sociale. Exist fr nici o
ndoial oameni cu o capacitate deosebit de a identifica probleme psihosociale n mediul
educaional, mai ales cele mai puin evidente, mai complexe, despre care se poate spune c
simt realitatea psihosocial cu care se confrunt.

2.2 Formularea ipotezelor

A doua etap a oricrei cercetri sociale o constituie formularea ipotezelor cu referin

teoretic si/sau factual. De fapt n orice aciune uman, raional formulm ipoteze pentru
a ne dirija comportamentul n cunostin de cauz.

Ipoteza poate fi definit ntr-o multitudine de moduri. De exemplu, Lazr Vlsceanu

definete ipoteza ca un enun predictiv condiional cu privire la relaia dintre atributele,
variabilele care caracterizeaz unitile primare sau structurile analizate. O definiie mai
simpl este urmtoarea (Ion Mrginean): ipoteza este un enun referitor la relaia
dintre dou sau mai multe fenomene.

4
O ipotez, indiferent de natura ei teoretic sau factual, nu se poate fundamenta, testa,
valida, confirma dect pe o serie coordonat de experiene sau date empirice. O ipotez
corect din punct de vedere logic si raportat la o teorie de referin este sau trebuie s fie
empiric verificabil n vederea validrii si integrrii sale teoretice. Drept urmare, sunt
statuate n general, trei condiii metodologice pentru formularea adecvat a unei ipoteze
tiinifice. Acestea sunt urmtoarele:

1. ipoteza trebuie s fie corect din punct de vedere formal (logic ) i saturat de
semnificaii

2. orice ipotez se bazeaz ntr-o anumit msur pe cunoaterea prealabil si ca atare

trebuie s fie compatibil cu cunoaterea tiinific precedent

3. o ipotez se impune s fie empiric testabil cu ajutorul procedeelor obiective ale

tiinei, adic n conformitate cu datele empirice controlate cu ajutorul tehnicilor tiinifice
si ale teoriei de referin.

n funcie de termenii pe care i conine, se pot distinge dou tipuri de ipoteze:

a. ipoteze empirice, adic atribute observabile si msurabile, testabile prin experien,

respectiv acelea care generalizeaz pe baza unei analize a unor stri observabile

b. ipoteze teoretice, ce conin termeni neobservabili n realitate, cum ar fi structura

social, statusul social, reele de comunicare, comportament organizaional etc.

Ca atare, ipoteza poate fi :

- un dat apriori, bazat pe cunoaterea anterioar, caz n care formularea ei presupune

cunoaterea domeniului si a cercetrilor ntreprinse pn la momentul demarrii cercetrii
proprii.

- construit pe baza unei aciuni constatative n cadrul populaiei care urmeaz s fie
cercetat, demers care se bazeaz fie pe datele statistice existente, fie prin efectuarea unei
preanchete ce reprezint o recunoatere a terenului pentru debarasarea de ideile
preconcepute i stereotipe.

Indiferent de natura ei, ipoteza este nainte de toate o construcie mental, imaginativ.
Ipotezele trebuie s fie verificabile prin cercetare si s se obin rezultate generalizabile.

5
Pentru a putea fi considerat tiinific, n tiinele socioumane o ipotez trebuie s
ndeplineasc dou caliti eseniale:

1. s fie plauzibil, adic s prezinte consisten intern - respectiv s nu conin enunuri

incompatibile i s prezinte consisten extern, adic s fie compatibil cu teoriile

anterioare.

2. s fie testabil, nsemnnd c prin datele cercetrii s poat fi validat sau infirmat.

Pentru a demonstra validitatea unei ipoteze, aceasta trebuie verificat. n acest scop se
construiete un plan de observaie, n funcie de problema aleas pentru cercetare, de
posibilitile concrete si de diferite alte circumstane, se utilizeaz diferite tipuri de date.

Exemple de ipoteze:

1. Tema: Strategii acionale i de negociere n organizaii colare; ipoteza1: negocierea

sindical este dependent de funcionarea parteneriatului social la diferite niveluri si de
tipul de comunicare dintre partenerii implicai; ipoteza2: calitatea si eficiena negocierii
sindicale este determinat de calitatea partenerilor, de contextul n care se desfsoar si de
cantitatea de informaii deinute de fiecare dintre parteneri; ipoteza 3: eficiena aciunii
unitilor colare depinde de resursele financiare de care dispun, de resursele materiale, de
gradul de profesionalism n domeniu si de cunotinele manageriale; etc.

2. Tema: Stima de sine la adolescenii delicveni: ipotez: statutul de delicvent

determin un nivel ridicat al stimei de sine n cazul adolescenilor.

2.3 Construcia variabilelor (operaionalizarea)

n a treia etap modelele ipotetice se traduc n termeni cu inciden empiric, sau ceea ce
se cheam construirea variabilelor. Acestea sunt de mai multe tipuri:

a. variabile sociodemografice, n funcie de care un individ este plasat ntr-o structur

social, definindu-i poziia: vrst, gen, loc de munc, stare civil, nivel de instruire, loc de
munc, venituri etc.

6
b. variabile atitudinale si comportamentale, ce caracterizeaz individualitatea unei
persoane din punctul de vedere al atitudinilor si comportamentelor sale fa de anumite
obiecte sociale.

c. variabile socio-structurale, care se refer la caracteristicile grupurilor n care este

integrat persoana investigat, poziia n stratificarea sau ierarhia social: funcii de
conducere sau subordonare, reele sociale n care se integreaz, instituii n care lucreaz,
organizaii educaionale, civice sau politice n care desfoar anumite activiti etc.

Pentru ca ipotezele construite s fie verificabile, este necesar ca variabilele studiate s fie
n numr suficient (s asigure un grad suficient de saturaie).

Variabilele sunt de dou feluri: dependente si independente n funcie de care se msoar

si se apreciaz primele dintre ele, cele dependente.

Construcia variabilelor sau a spaiului de atribute, cum le-a numit Paul Lazarsfeld,
reprezint n acelai timp operaionalizarea conceptelor i elaborarea schemei operaionale
de cercetare.

Conceptul de variabil desemneaz proprietatea fenomenelor si proceselor psihosociale de

a varia n funcie de moment, loc, colectivitate, individ indiferent de natura fenomenului
respectiv. Ca atare termenul de variabil caracterizeaz orice fenomen psihosocial, cum se
poate deduce si din tipurile enunate puin mai nainte.

Stabilirea variabilelor este realizabil prin analiza literaturii de specialitate, prin

consultarea altor cercetri, a experilor sau chiar a oamenilor obinuii si bineneles prin
utilizarea imaginaiei analistului social. dintre toate variabilele stabilite trebuie reinute
doar cele care sunt congruente semantic si coreleaz ntre ele.

Operaionalizarea presupune urmtorul traseu:

1. definirea conceptelor

2. determinarea dimensiunilor acestora

3. transformarea dimensiunilor n indicatori

Toate cele trei, concepte, dimensiuni, indicatori reprezint variabile, desigur n msur n
care au proprieti ce se modific n funcie de anumite criterii. Acest parcurs poate

7
merge mai departe, indicatorii la rndul lor pot fi operaionalizai n indici, care contribuie

la reconstrucia distribuiei empirice. Indicele este ntotdeauna subordonat indicatorului.

1. n ceea ce privete conceptele, n funcie de coninut sunt dou tipuri de concepte (dup
Septimiu Chelcea):

a. concepte ce desemneaz uniti sociale, cum ar fi: oamenii, grupurile, colectivitile,

societile i produsele materiale si sprituale ale acestora,

b. concepte ce se refer la calitile obiectelor sociale, concretizate n caracteristici

individuale sau grupale, relaionale si contextuale.

2. Dimensiunile se refer la acele aspecte care prezint un anumit grad de generalitate al

domeniului cercetat, ele fiind tot concepte cu un grad mai sczut de generalitate. Cuprinse
de obicei n schema operaionalizrii, ele sunt relative si oarecum ambigue , fiind n
practic considerate fie concepte, fie indicatori. Mai ales n cazurile simple conceptul este
operaionalizat direct prin indicatori.

3. Indicatorii pot fi definiionali, empirici si de inferen, corespunztor funciilor pe care

le ndeplinesc.

Realizarea unei cercetri concrete impune elaborarea de indicatori empirici, direct

msurabili, ceea ce reprezint transformarea conceptelor si dimensiunilor n termeni
operaionali de cercetare. Indicatorii stau la baza ntocmirii instrumentelor de cercetare:
chestionare, ghiduri de interviu, observaie etc.

2.4 Stabilirea metodelor de cercetare si elaborarea instrumentelor de culegere a

datelor

Odat operaionalizarea ncheiat se poate trece la alegerea metodelor sau metodei de

cercetare adecvate fiecrei probleme n parte. Dincolo de aceast adecvare, absolut
obligatorie, alegerea unei metode sau alta ine si de opiunea cercettorului si de resursele
umane si materiale existente.

n funcie de metoda aleas se realizeaz instrumentele de cercetare specifice acesteia. ntr-

o cercetare educaional bine fundamentat si elaborat aceast etap se ncheie cu

8
testarea schemei operaionale si a tehnicilor (instrumentelor de cercetare) elaborate, care
poart denumirea de anchet pilot. Aceasta este un fel de repetiie general a cercetrii
propriu-zise, care se realizeaz pe un numr redus de uniti sociale, dar similare celor ce
vor fi cuprinse n cercetare. Ancheta pilot poate confirma sau infirma metodologia folosit,
ceea ce poate conduce la completarea, modificarea si adecvarea construciei teoretice, a
celei tehnice, si, la limit, chiar la renunarea la respectiva cercetare. De asemenea aceasta
dimensioneaz mai exact costurile cercetrii si timpul necesar realizrii ei.

2.5 Determinarea unitilor sociale si /sau a populaiei investigate

n cercetarea social unitile care pot constitui surse de date ( n sens de informaii) pot fi
indivizii, grupurile, organizaiile, colectivitile, societile.

Acest demers presupune trei operaii metodologice distincte, strns legate ntre ele:
stabilirea colectivitii statistice generale, gruparea unitilor, a populaiei si alegerea
eantioanelor asupra crora urmeaz s se realizeze investigaia propriu-zis.

Toat aceast operaie are ca punct de referin problema sau problemele psihosociale care
constituie obiectul cercetrii.

Colectivitatea statistic general se refer la toate persoanele sau grupurile implicate n

procesele aferente problemei, care dein informaii despre aceasta sau au prin statutul lor
anumite atribuii n gestionarea ei.

Dup determinarea colectivitii statistice generale se grupeaz unitile sau populaia n

funcie de caracteristicile lor sociale (demografice, economice, profesionale, sociale etc.).

Acest demers este necesar att pentru stabilirea eantionului, atunci cnd e cazul, ct mai
ales pentru prelucrarea si analiza informaiilor ce vor fi obinute. Cercetrile sociologice
pot fi realizate prin studierea ntregii populaii, denumit anterior colectivitate statistic
general, sau, cel mai adesea, prin studierea unui eantion din aceast populaie.

Exist o serie de reguli generale de eantionare, ns ele trebuie adaptate i adecvate la

metodele de cercetare utilizate.

9
2.6 Esantionarea

n orice cercetare, o situaie ideal ar permite studierea ntregii populaii care reprezint
obiectul de studiu al cercetrii. ns, dar de cele mai multe ori acest lucru este practic
imposibil, motiv pentru care se apeleaz la eantionare. Atunci cnd colectivitile studiate
sunt de dimensiuni reduse este posibil studierea totalitii unitilor sociale componente
sau loturi din populaia respectiv.

Eantionarea const n selectarea unor uniti primare din populaia existent, pentru a
ajunge la un grup relativ restrns cu caracteristici statistice de reprezentativitate.
Investigarea ntregii populaii este statistic echivalent sau cvasiechivalent cu investigarea
unui eantion reprezentativ. Pentru aceasta trebuie ndeplinite dou condiii:

1. prima condiie a unei bune eantionri este ca eantionul obinut s ofere o imagine ct
mai exact a populaiei din care a fost selectat.

2. fiecare unitate de referin trebuie s dispun de aceiai probabilitate de a fi selectat.

Eantionarea se bazeaz pe dou teorii statistice, si anume legea numerelor mari si calculul
probabilitilor. Prima dintre ele fundamenteaz mrimea, iar cea de a doua selecia
unitilor.

Un eantion reprezentativ trebuie s ndeplineasc cel puin dou condiii eseniale:

a. s fie elaborat aleator, n conformitate cu legile probabilitii, ca mod de selecie

b. gradul de eterogenitate al unitilor primare incluse n eantion (de obicei indivizi) s

coincid cu cel specific populaiei de referin.

Caracterul eterogen se determin n funcie de mai multe variabile de referin ale seleciei:
vrst, gen, mediu de reziden, nivel de instrucie, venit, stare civil, apartenen politic
etc.

Variabilele de referin pot varia n funcie de problema studiat, unele dintre ele fiind
generale aproape pentru orice cercetare, cum ar fi genul, vrsta, mediul de reziden,
nivelul de instrucie. Eantionul rezultat este omogen n raport cu variabila n funcie de
care este selectat i eterogen prin dispersia unitilor selectate.

10
Reprezentativitatea se realizeaz prin pstrarea n eantion a aceleiai eterogeniti care
exist n populaia de referin, toate celelalte condiii fiind controlate.

Mrimea eantionului este una din problemele cele mai discutate, deoarece n mentalitatea
comun se consider c validatea acestuia este dat de numrul ct mai mare al unitilor
cuprinse n eantion. n realitate mrimea optim este stabilit n funcie de gradul de
reprezentativitate, dar i de alte elemente n afara celor propriu-zis statistice, care in
printre altele de resurse, implicit de costuri.

2.6.1 Tipuri de eantionare

Cea mai cunoscut distincie, considerat clasic, este aceea dintre:

- eantioanele aleatoare (probabilistice)

- eantioanele nealeatoare (neprobabilistice).

O procedur de eantionare este aleatoare atunci cnd fiecare individ din populaie are o
ans calculabil si nonnul de a fi ales n eantion (Rotariu, Ilu: Ancheta sociologic si
sondajul de opinie). Aceast definiie presupune s tim nu numai ci indivizi cuprinde
populaia, dar si s-i putem identifica n mod simplu si fr echivoc. Acest fapt presupune
existena unei liste a populaiei care s permit identificarea fiecrui individ.

Trebuie precizat c reprezentativitatea se poate calcula numai pentru eantioanele

probabilistice, si c fiecare tehnic de eantionare presupune formule specifice de estimare
a erorii.
Eantionarea simpl aleatoare

Atunci cnd se folosete aceast procedur , indivizii care formeaz eantionul sunt alei n
mod uniform si cu o probabilitate identic pentru fiecare. Procedura de selecie este cea a
loteriei, confecionndu-se pentru fiecare individ un bilet care se introduce ntr-o urn, de
unde se extrag un numr de bilete corespunztoare mrimii eantionului. Aceast tehnic
simpl este n fapt utopic pentru populaii foarte mari.

n cercetarea tiinific, atunci cnd se folosete eantionare simpl aleatoare se apeleaz la

tabelele cu numere aleatoare. Prin diferite mijloace se genereaz serii lungi de numere
ntmpltoare. Pe de alt parte, specialistul n eantionate trebuie s posede o list cu toi

11
indivizii din populaie (de exemplu, recensminte, registrele colare, baze de date furnizate
de birourile de eviden a populaiei, sau listele electorale, dac ne referim doar la
populaia major).
Esantionarea stratificat

Acest tip de eantionare este tot o procedur probabilistic, n care se pornete de la o

diviziune a populaiei dup un anumit criteriu. Alegerea eantionului se face n mai multe
etape, selectnd dup aceiai procedur simplu aleatoare un numr de subeantioane de
mrimea corespunztoare fiecrui strat n populaia total.

Se apreciaz c eantioanele probabilistice stratificate au o reprezentativitate superioar

celor simplu aleatoar si ofer posibilitatea de a compara grupurile de populaie clar
delimitate n realitate .
Esantionarea multistadial

n cel mai multe cercetri care au n vedere un spaiu extins, respectiv cel naional, sau
regional, cu o dispersie accentuat a unei populaii numeroase, se folosete eantionarea
multistadial sau grupal.

n construcia eantionului se pornete de la nu de la individ, ci de la grupuri mari aflate n

proximitate spaial, de exemplu judee, se trece apoi la altele mai mici, cu aceleai
caracteristici, de exemplu localiti, pn se ajunge la nivelul indivizilor.

Astfel de esantioane sunt frecvent utilizate, dar trebuie ponderate valorile diferitelor
grupuri care se constituie n uniti distincte, dar care nu sunt echivalente din punct de
vedere al ponderii pe care o dein n cadrul populaiei totale. De aceea acest tip de
esantionare se utilizeaz combinat cu esantionarea stratificat. Traian Rotariu si Petru Ilu
consider c eficacitatea practic a acestui tip de esantionare prevaleaz asupra
inconvenienelor teoretice, esantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite n
anchete si sondaje, pentru ameliorarea reprezentativitii lor procedndu-se aproape

ntotdeauna la mbinarea cu esantionarea stratificat.

Acest tip de esantionare mai poart numele si de esantionare cluster.

Esantionarea multifazic

12
Aceasta este un tot un tip de esantionare probabilistic , care se difereniaz de celelalte
datorit faptului c reprezentativitatea esantionului este dat de caracteristica studiat.
Ceea ce nseamn c pentru fiecare ntrebare se construieste un esantion diferit, atunci
cnd problematica investigat necesit aprofundarea unor aspecte, care implic utilizarea
unor esantioane de mrime variabil. Autorii citai deseori aici menioneaz c
Eantionarea multifazic ...const, n esen, n alegerea, iniial, a unui eantion de
dimensiune mare, la nivelul cruia se aplic un instrument de cercetare mai simplu,
eantion care la rndu-i se supune unor operaii succesive de eantionare, determinndu-se
astfel loturi din ce n ce mai mici, crora li se vor aplica (si) alte instrumente, de regul tot
mai complexe, mai subtile si deci mai sofisticate. Aceste operaii pot fi realizate simultan
sau succesiv.
Esantionarea pe cote

Acest tip de eantionare este nealeatoriu, dar formal se aseamn cu eantionarea

stratificat. Motivele pentru care se apeleaz la aceast eantionare sunt:

- rapiditatea realizrii anchetei, deoarece operatorul nu trebuie s caute o persoan anume,

ci persoane care s aib calitile fixate n cotele eantionului

- se folosete atunci cnd nu exist o baz de eantionare bine pus la punct, adic acele
liste din care se extrage eantionul

Chiar dac nu este posibil calcularea reprezentativitii, aceast esantionare este mult
folosit de sine stttoare sau combinat, dar presupune o experien ndelungat a celui,
celor care o practic. Acestea constituie cele mai cunoscute tipuri de eantionare, la care se
poate aduga si ceea ce se numesc eantioanele fixe sau panel, folosite n anchetele cu
acelai nume.

2.6.2 Aspecte practice ale eantionrii

Toate cercetrile din tiinele socioumane folosesc o form sau alta de eantionare, fie c
este vorba despre cercetrilor realizate la nivel naional, zonal, locale, sau chiar un studiu
de caz. n funcie de dimensiunea populaiei, de problema cercetat, de posibilitile
concrete n care are loc o cercetare se aplic tehnici mai mult sau mai puin stricte de
realizare practic a eantioanelor.

13
1. Una din procedurile practice, inevitabile o constituie stabilirea pasului de eantionare,
dup ce sa stabilit mrimea esantionului, n funcie de gradul de reprezentativitate, sau cum
este cunoscut de eroarea de esantionare. Aceasta, ideal, trebuie s se situeze ntre 1 si 3 la
sut, dar cea mai frecvent este de 3,5%.

2. Atunci cnd lipseste cadrul de esantionare, acesta poate fi nlocuit cu ajutorul

delimitrii unor zone pe spaiul ocupat de populaia de investigat. Suprafaa total se
mparte n zone mai mici, care devin obiect de selecie simplu aleatoare sau stratificat.
Spre exemplu o cercetare desfsurat ntr-un oras, pentru construcia esantionului se
zoneaz localitatea si din cadrul acestora se face o selecie n interiorul crora se va realiza
cercetarea. Procedura prezint multe inconveniente ce in de modalitile n care se
delimiteaz zonele, de excluderea unora foarte importante n cadrul seleciei.

3. O procedur frecvent utilizat este metoda intinerariilor. Dup ce s-a stabilit mrimea
esantionului, se stabilesc unitile de cercetare si se aleg punctele de sondaj, adic adresele.
Prima adres de la care ncepe intinerarul fiecrui operator de teren se trage la sori printr-o
procedur oarecare si i se stabilete un pas. ncepnd de aici va proceda n felul urmtor:
Pe strada X, se includ in eantion toate locuintele care au nr cu so Aceast modalitate este foarte
frecvent folosit, mai ales n cercetrile zonale si locale, dar si n cel naionale, unde dup
o esantionare a tuturor localitilor grupate dup criteriul mrimii, adic a numrului de
locuitori, n cadrul fiecreia se procedeaz dup metoda intinerariilor.

Se constata c procedurile de eantionare sunt diverse si relativ complicate. n toate

cazurile operatorii trebuie s respecte ntocmai instruciunile primite de la cei ce au
proiectat cercetarea si s aleag persoanele pe care le intervieveaz dup criteriile stabilite,
fr nici o abatere.

2.7 Desfsurarea cercetrii pe teren

Aceasta este etapa n care pe eantionul realizat se culeg informaiile cu ajutorul metodelor
preconizate: chestionar, interviu, observaie etc. Aceast faz presupune si organizarea
propriu-zis a derulrii studiului n teren: fixarea intervalului temporar, repartizarea
sarcinilor, instruirea operatorilor, dac e cazul, asigurarea ritmicitii

14
colectrii datelor, controlul asupra respectrii volumului si structurii esantionului, a
corectitudinii datelor colectate.

2.8 Prelucrarea informaiilor

Si aceast etap la rndul ei cuprinde o serie de operaii care ncep cu verificarea datelor
recoltate, cu post codificarea informaiilor dac este cazul, se continu cu realizarea
machetei de prelucrare a informaiilor, dup care urmeaz prelucrarea propriu-zis, care
difer n funcie de metodele de colectare a datelor.

Cele mai multe din prelucrri, mai ales n ancheta pe baz de chestionar, n sondajele de
opinie, n cercetrile de amploare, se face electronic pe baza unor programe adecvate, cel
mai utilizat fiind programul SPSS. n cazul unor cercetri de mai mic amploare se poate
efectua prelucrarea si manual. Astfel, n cercetrile calitative tehnicile de prelucrare sunt la
rndul lor calitative si se realizeaz dup strategii specifice, adecvate metodei si
posibilitilor concrete.

2.9 Analiza datelor si redactarea raportului de cercetare

O dat prelucrate informaiile, acestea sunt interpretate, explicate, ncheindu-se ciclul prin
care s-a nceput cercetarea, pe baza lor fiind n primul rnd testate ipotezele, dup care se
trece la formularea unor generalizri de natur social sau sociologic, mergnd pn la
elaborarea unor enunuri teoretice. Pe baza analizei datelor se redacteaz raportul de
cercetare, care ns trebuie s cuprind si tot parcursul( etapele) studiului ntreprins.

Aceast structur a oricrei cercetri sociale, respectiv etapele ei, poate diferi n form de
la un autor la altul, n sensul c pot fi sintetizate n doar trei-patru etape sau, din contra,
detailate foarte mult. De exemplu, Ioan Mrginean n lucrarea Proiectarea cercetrii
sociale identific 40 de momente( etape) ale cercetrii sociale.

15