Drept Penal Sem 2

1. Incriminarea Tentativei
C.Pen prevede ca Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede
expres aceasta,precum si din unele dispozitii speciale,care indica expres
pedepsirea tentativei in anumite cazuri.Intr-o prima modalitate,se prevede
incriminarea si pedepsirea tentativei chiar in textul de lege in care se
descrie fapta tip,consumata,in alineatul imediat urmator celui in care se
prevede continutul faptei.

2. Sanctionarea tentativei
In codul Penal de la 1868 a ales sistemul incriminarii limitate si
diversificarii pedepsei in ceea ce priveste regimul santionar al
tentativei.Tentativa se sanctioneaza numai cand legea prevede expres
aceasta,iar pedeapsa prevazuta de lege este mai redusa in cazul tentativei
decat in cazul infractiunii fapt consumat.

3. Sanctionarea tentativei in Codul Penal in vigoare

Tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea
consumata ale carei limite se reduc la jumatate.Astfel:
-daca pentru infractiunea fapt consumat legea prevede pedeapsa inchisorii de la
10 la 20 de ani,pentru tentativa pedeapsa se va stabili intre 5 si 10 ani.
-daca pentru infractiunea comisa legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata ,in
cazul tentativei se aplica o pedeapsa a inchisorii de la 10 la 20 de ani

4. Cauzele de nepedepsire a tentativei

Codul Penal in vigoare prevede ca nu se pedepseste autorul care inainte de
descoperirea faptei s-a desistat ori a incunostiintat autoritatile de comiterea
acesteia astfel incat consumarea sa poata fi impiedicata sau a impiedicat el
insusi consumarea infractiunii.

5. Notiunea si conditiile desesizarii

Prin desistare se intelege renuntare de buna-voie la hotararea de a
savarsii infractiunea si de incetarea actiunii care constituie element
material al infractiunii.Existenta desistarii presupune indeplinirea
cumulativa a mai multor conditii:
1.Se refera la interuperea actului de executare.
2Caracterul voluntar al interuperii actului de executare.
3.Desistarea trebuie sa intervina inainte de descoperirea faptei.

6. Notiunea si conditiile impiedicarii producerii

rezultatului
Potrivit art 34 teza a II-a nu se pedepseste autorul care inainte de
descoperirea faptei a incunostiintat autoritatile de comiterea acesteia
 astfel incat consumarea sa poata fi impiedicata sau a impiedicat el insusi
consumarea infractiunii.
Impiedicearea producerii rezultatului presupune indeplinierea urmatoarelor
conditii:
a)actul de executare sa fie incheiat.
b)impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc in mod voluntar.
c)impiedicarea producerii rezultatului trebuie sa aiba loc inainte de
descoperirea faptei.
d)impiedicarea producerii rezultatului sa fie efectiva.
e)impiedicarea producerii rezultatului este posibila numai in cazul
infractiunii pentru care legea prevedea conditia unui rezultat material
,independet de actiune si determinat de aceasta.

7. Actele de executare calificata

Actele de executare calificate sunt intalnite frecvent in cazul infractiunilor
complexe,cand pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii
rezultatului actele savarsite intrunesc elementele constitutive ale
infractiunii absorbite ,infractorul nefiind pedepsit pentru infractiunea
complexa de a carei executare s-a desistat ,ori a impiedicat producerea
rezultatului ,dar va fi pedepsit pentru infractiunea absorbita care s-a
consumat pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii
rezultatului. Spre ex,fapta aceluia care dupa ce a patruns in locuinta unei
persoane prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor a scos dintr-un
dulap mai multe lucruri cu intentia de a le insusi ,dar apoi din proprie
initiativa a parasit incaperea fara sa-si insuseasca ceva constituie tentativa
de furt calificat prin efractie care nu se pedepseste intrucat faptuitorul s-a
desistat.In sarcina inculpatului se va retine insa infractiunea de distrugere
savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor

8. Efectele desistarii si ale impiedicarii producerii

rezultatului
Expresia nu se pedepsestecu care incepe dispozitia din alin 1 al art 34 ne
arata ca suntem in prezenta unei cauze de impunitate.Aceste cauze de
impunitate : desistarea si impiedicarea producerii rezultatului fac ca autorul sa nu
fie sanctionat ,dar nu inlatura existenta tentativei care isi pastreaza toate
trasaturile generale ale infractiunii:
tipicitate,vinovatie,antijuridicitate,imputabilitate

9. Infractiunea fapt consumat

Infractiunea fapt consumat reprezinta forma atipica sau perfecta a
infractiunii in raport cu fazele desfasurarii activitatii infractionale .O infractiune se
considera consumata atunci cand actele de executare au fost duse pana la capat
si s-a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare.

10. Infractiunea fapt epuizat

Infractiunea fapt epuizat este o forma derivata si atipica a infractiunii
caracterizata prin producerea dupa momentul consumarii faptei a unor urmari noi
,fie prin amplificarea rezultatului initial ,fie prin continuarea activitatii
infractionale dupa ce aceasta a atins momentul consumarii.Aceste
urmari,ulterioare momentului consumarii infractiunii continua sa se produca pana
la un moment final ,moment al epuizarii faptului dincolo de care nicio evolutie a
rezultatului nu mai este posibila

11. Infractiunea simpla.Notiune.Caracterizare

Infractiunea Simpla infractiune al carei element material consta intr-o
activ.unica sau intr-un fapt simplu adica intr-o actiune sau inactiune instantanee
care produce rezultatul prevazut in norma de incriminare ,a fost denumita in
doctrin penala infractiune simpla. Aceasta este de cele mai multe ori
instantanee .La infractiunea simpla instantanee in momentul consumarii
infractiunii actiunea sau inactiunea a incetat iar rezultatul s-a produs integral .

12. Infractiunea continua.Notiune.Caracterizare

Infractiunea continua a fost definita ca fiind acea infractiune la care
actiunea se continua neintrerupt o durata oarecare de timp sau ca infractiune al
carei element material constand intr-o actiune sau inactiune se prelungeste in
timp natural chiar dupa momentul consumarii pana la un moment al epuizarii
cand inceteaza activitatea infractionala .
Specific infractiunii continue este ca in desfasurarea actiunii sau inactiunii ce
constituie elementul material al infractiunii exista un moment in care acumularile
cantitative fac ca rezultatul ca pana atunci nerelevant din punct de vedere penal
sa dobandeasca relevanta penala .Acest moment a fost denumit ,momentul
consumativ.Spre deosebire de infractiunea instantanee unde momentul
consumativ este punctul final al activitatii infractionale ,la infractiunea continua
momentul consumativ reprezinta un punct intermediar ,intrucat de la acest punct
actiunea sau inactiunea constitutiva pe de o parte si procesul de producere al
rezultatului pe de alta parte sunt susceptibile de prelungire pana cand autorul
insusi ori o interventie externa le pune capat.

13. Infractiunea deviata.Notiune.Caracterizare

Infractiunea deviata este acea forma a unitatii naturale de infractiune
caracterizata prin devierea faptei materiale de la obiectul sau persoana impotriva
careia este indreptata datorata erorii faptuitorului asupra altei persoane sau altui
obiect decat acela pe care voia sa il vatame ori prin devierea actiunii de la un
obiect sau o persoana asupra careia era indreptata spre alt obiect sau spre alta
persoana datorita greselii faptuitorului .
Infractiunea deviata se prezinta asadar in 2 forme :
a) infractiunea sav.prin devierea actiunii faptuitorului datorita erorii acestuia in
executarea actiunii spre un alt obiect sau persoana decat ceva vizata (eror in
personam)
b) infractiunea sav .prin devierea actiunii datorita greselii autorului spre o alta
pers.sau un alt obiect decat cel vizat ( aberatio ictus)
 14. Infractiunea continuata.Notiune.Caracterizare
Infractiunea continuata este def de art 35.alin 1 care prevede ca infractiunea
este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp dar in
realizarea aceleasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni

15. Infractiunea continuata.Conditii

CONDITIILE INFRACTIUNII CONTINUATE
1) UNITATE DE SUBIECT ACTIV .
2)savarsirea la diferite intervale de timp a mai multor ACTIUNI SAU
INACTIUNI.
3) actiunile sau inactiunile sa prezinte fiecare in parte continutul aceleasi
4) unitatea de rezolutie infractionala
5)unitatea de subiect pasiv.

16. Infractiunea complexa.Notiune.Caracterizare

INFRACTIUNEA COMPLEXA potrivit art 35.,alin 2 CP ,definim infractiunea
complexa ca o forma a unitatii legale de infractiune in continutul careia intra ca
element constituiv sau ca element circumstantial agravant o actiune care
constituie prin ea insasi o fapta prevazutade legea penala .
Infractiunea complexa se prezinta sub 2 forme diferite :
a) infractiune complexa ca infractiune tip este creata prin inculderea in
continutul sau ca element constitutiv a unei actiuni sau inactiuni care constituie
prin ea insasi O FAPTA prevazuta de legea penala .Au aceasta forma toate
actiunile complexe propriu-zise ( talharia. ,actele de diversiune )
b) infractiunea complexa agravata care se caracterizeaza prin absorbirea ca
element circumstantial agravat in continutul unei infractiuni de baza a unei
actiuni sau inactiuni care constituie prin ea insasi o infractiune . Legislatia
cunoaste astfel de infractiuni care in configuratia tipica sunt infractiuni simple dar
care in variantele lor agravate sunt infractiuni complexe : lipsirea de libertate in
mod ilegal, actul sexual cu un minor ,furtul calificat.

17. Infractiunea progresiva.Notiune.Caracterizare

Infractiunea progresiva este definita in doctrina penala ca fiind acea infractiune

care dupa atingerea momentului consumativ corespunzator unei anumite
infractiuni, fara interventia faptuitorului isi amplifica progresiv rezultatul, ori se
produc urmari noi corespunzator unor infractiuni mai grave.

Infractiunea realizata, corespunzator rezultatului mai grav amplificat, absoarbe in

continutul sau continuturile infractiunilor mai usoare realizate anterior.

Data savarsirii infractiunii progresive. Ca si infractiunile continui, continuate,

pentru infractiunea progresiva este importanta determinarea momentului
epuizarii, al producerii ultimului rezultat amplificat in functie de care devin
incidente celelalte institutii de drept penal.
 18. Infractiunea de obicei.Notiune.Caracterizare
Notiune. Prin infractiune de obicei sau de obisnuinta se intelege infractiunea al
carui continut se realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa
rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului.

Caracteristic pentru infractiunea de obicei este repetarea faptelor de acelasi fel

de un numar suficient de mare din care sa rezulte indeletnicirea. Fiecare fapta
luata separat nu are semnificatie penala, ci doar impreuna reliefeaza obisnuinta
faptuitorului de a savarsi infractiunea si pericolul social ce poate caracteriza
infractiunea.(exemplu:cersetoria)

19. Pluralitatea de
infractiuni.Notiune.Caracterizare
In sens larg prin pluralitate de infractiuni se intelege un grup de doua sau mai
multe infractiuni:
- Legatura obiectiva dintre infractiuni poarta denumirea de conexitate
- In functie de conditiile in care se desfasoare pluralitatea de infractiuni distingem
dintre conexitate cronologica atunci cand infractiunile au fost savarsite in acelasi
timp , topografica atunci cand au fost savarsite in acelasi loc , etiologica atunci
cand una din infractiuni serveste drept cauza celeilalte, consecventiala cand una
din infractiuni serveste drept scop pentru cealalta;
Institutia juridical a conexitatii prezinta sub aspect proceasual penal reunind
reuniunea cazurilor in fata instantei
In dreptul penal sunt consecrate forme ale pluralitatii de infractiuni ,
concursul de infractiuni , recidiva si pluralitate intermediara.

20. Concursul de infractiuni.Notiune.Caracterizare

Este definit ca forma pluralitatii de infractiuni constand in doua sau mai multe
infractiuni savarsite de aceeasi persoana inaite de a fi definitive condamnata
pentru una din ele.
Conditiile de existent ale concursului de infractiuni :
1.Savarsirea de doua sau mai multe infractiuni
2. Infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana.
3.Infractiunile sa fie savarsite inainte ca persoana pe care le-a comis sa fie
definitive condamnata pentru una din ele
4.Infractiunile savarsite sau cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii ,
aceasta inseamna ca cel putin doua infractiuni sa poata atrage raspunderea
penala a celui care le-a savarsit.

21. Concursul real de

infractiuni.Modalitati
 Concursul real sau material de infractiuni:
Se caracterizeaza prin imprejurarea ca cele doua sau mai multe infractiuni pe
care il alcatuiesc sunt comise prin doua sau mai multe actiuni sau inactiuni
distincte adica , care constituie fiecare in parte concursul unei infractiuni de sine
statatoare
Concursul real de infractiuni prezinta doua modatlitati :
-concursul simplu la care intre infractiunile pe care il compun nu exista legatura
obiectiva (in-rem) si concursul cu conexitate sau caracterizat format din
infractiuni intre care exista o legetura obiectiva.
In cazul concursului simplu intalnim concursul omogen :- cand infractiunile care il
compun sunt savarsite in baza unor rezolutini distincte sau forme de vinovatie
distincte (exemplu:lovirea cu aceasi ocazie a doua personae).
Daca infractiunile sunt diferite exista concurs real eterogen-exista in cazul
parasiri postului de un revizor de ace intr-o statie SNCPR fara acordul sefului
statiei care a mers sa consume bauturi alcoolice dupa care a fost gasit la locul
de munca in stare de ebrietate.

Concursul cu conexitate este formate din infractiuni intre care exista un raport de
la infractiune mijloc la infractiune scop, de la cauza la effect . Aceasta modalitate
se prezinta in doua variante:
- Prima varianta consta in comiterea unei infractiuni pentru a putea savarsi
alta(ex:inselaciunea savarsita printr-un inscris fals, violarea de domiciliu urmat de
un furt prin efractie, comiterea omorului in scop de talharie )
- A doua varianta consta in savarsirea unei infractiuni pentru ascunderea alteia : in
acest caz hotararea s-a luat dupa ce prima a fost savarsita deci este comisa cu
intentie pe cand prima infractiune s-a savarsit fie cu intentie fie din culpa (ex:se
comite o ucidere din culpa de catre un conducator auto dupa care acesta
paraseste locul accidentului pentru a nu fi descoperit ).

22. Concursul formal de

infractiuni.Notiune.Caracterizare
Potrivit art.38 alin.2 din Codul penal exista concurs formal de
infractiuni cand o singura actiune sau inactiune savarsita de o persoana din
cauza imprejurarilor in care a avut loc, sau urmarilor pe care le-a produs
realizeaza continutul mai multor infractiuni. Ceea ce diferentiaza concursul real
sau ideal de infractiuni de concursul material sau real este imprejurarea in care
cele doua infractiuni il compun nu sunt savarsite prin tot atatea actiuni sau
inactiuni ca in cazul concursului real si printr-o singura actiune sau inactiune in
care sunt comprimate elementele caracteristice obiective si subiective ale
acestei infractiuni . Astfel , raportul sexual cu o persoana de sex diferit , care este
ruda in linie directa sau frate sau sora , profitand de posiblitate de a se apara ,
constiutie infractiune de viol cat si de incest , in concurs formal

23. Pedeapsa in cazul concursului de infractiuni

 In teoaria dreptului penal s-au conturat de-a lungul timpului trei mari sisteme
sanctionare a concursului de infractiuni :
Sistemul cumului arithmetic , sistemul cumulului juridic , cumulul absortie
fiecare cunoscand mai multe variante .
1 . Sistemul cumulului aritmeti- stabileste fiecare pedeapsa pt fiecare infractiune
in parte sa fie totalizate
2. Sistemul absortiei consta in obligarea condamnatului la execturea celei mai
grele pedepse , pedeapsa cea mai grea absoarbe pe cele usoare
3. Sistemul cumulului juridic a aparut din necesitatea de a compensa
inconvenientele celor doua sisteme anterioare. Potrivit acestui sistem , instant
stabileste cate o pedeapsa pentru fiecare infractiune concurenta , iar apoi aplica
pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita in cadrul unor limite prevazute de
lege. (In esenta cumulul consta in aplicarea pedepesei cele mai grele si
agravarea acesteia.)

24. Sanctionarea concursului de

infractiuni in CODUL PENAL in vigoare
- Spre deosebire de codul penal anterior , care adoptase cumulul juridic cu spor
facultativ variabil , Codul Penal in vigoare a adoptat sistemul cumulului juridic cu
spor obligatoriu fix. Sanctionarea concursului se face in doua etape :
1. Se stabileste categoria pedepsei si cuantumul acesteia pentru fiecare
infractiune comisa.
2. Se face aplicarea pedepsei tinand seama de principiile cumulului juridic .
- Se executa pedeapsa cea mai grea la care se adauga un spor de o treime din
totalul celorlalte pedepse stabilite , cu exceptia situatiei in care s-a stabilit
pedeapsa detentiunii pe viata la care nu se poate adauga un spor .

25. Recidiva.Notiune
Recidiva este o forma a pluralitatii de infractiuni care in consta in savarsirea din
nou a unei infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru
o alta infractiune.Termenul de recidiva folosit initial in medicina a inceput sa fie
folosit in dreptul penal la sfarsitul sec.16 si provine de la adjectival ,, recidivus
cu sensul de ,,decazut,, .

26. Structura recidivei

Este conditionata de existent a doua elemente :
O prima condamnare
O infractiune ulterioara acestei condamnari
In teoria dreptului penal s-a dat defnirea acestor 2 elemente :
PRimul termen al recidivei trebuie sa fie o condamnare , o achitare neputand
constitui prin termen al recidivei indifferent ce motive o justifica . De asemenea o
masura educative data catre un minor nu poate fi un termen al recidivei.
Primul termen poate consta : fie printr-o condamnare pronuntata de o instanta
nationala , fie de o instanta a unui alt stat , daca hotararea judecatoreasca
pronuntata in strainatate a fost recunoscuta potrivit legii romane.
Termenul 2 : este format dintr-o noua infractiune al recidivei a devenit definitiva
si aceasta infractiune poate fi de aceasi gravitate sau de o gravitate diferita fata
de primul termen.
Reglementarea recidivei trebuie sa tina seama de trasaturile si variatiunile pe
care le reprezinta cei doi termini ai recidivei .
 27. Modalitatile recidivei
A. Dupa natura infractiunilor:
1) Recidiva generala se retine indiferent daca prima si a doua infractiune sunt
sau nu sunt de acelasi fel. Deci existenta ei nu este conditionata de natura
infractiunilor comise, putnd fi de natura diferita ori de aceeasi natura.
2) Recidiva speciala se retine doar n masura n care cele doua infractiuni sunt
ndreptate mpotriva aceluiasi obiect juridic.
B. Dupa timpul scurs ntre executarea pedepsei pentru infractiunea
anterioara si savrsirea noii infractiuni:
1) Recidiva perpetua sau permanenta atrage retinerea strarii de recidiva
indiferent care e intervalul de timp scurs ntre cele doua condamnari.
2) Recidiva temporara cnd starea de recidiva se retine doar daca infracti-
unea este savrsita ntr-un anumit interval de timp calculat de la condamnarea
pentru prima infractiune (La crima recidiva e ntotdeauna perpetua).
C. Dupa gravitatea condamnarii pentru prima infractiune:
1) Recidiva absoluta apare cnd existenta ei nu e conditionata de gravitatea
primei condamnari.
2) Recidiva relativa apare cnd existenta ei e conditionata de o anumita
gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara.
D. Dupa locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul
termen al recidivei:
1) Recidiva nationala sau teritoriala apare cnd prima condamnare a fost
pronuntata de o instanta romna.
2) Recidiva internationala apare cnd prima condamnare a fost pronuntata de
o instanta straina.
E. Dupa tratamentul sanctionator:
1) Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal att
pentru infractorul la prima recidiva, ct si pentru cel care a perseverat n
recidiva ( multirecidivist).
2) Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului
cu fiecare noua recidiva.
3) Recidiva cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de
sanctionare pentru toate modalitatile recidivei.
4) Recidiva cu regim sanctionator diferentiat presupune un regim de
sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei.
F. Dupa momentul savrsirii celei de-a doua infractiuni:
1) Recidiva postcondamnatorie
2) Recidiva postexecutorie
G. Dupa condamnarile care formeaza primul termen al recidivei:
1) Recidiva mare
2) Recidiva mica

28. Conditiile referitoare la primul

termen al recidivei postcondamnatorii
Legea penala a renunta la reglementarea micei recidive astfel ca in continuare
ne vom referi la marea recidiva care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
:
1 Sa existe o hotarare definitiva de condamnare la pedeapsa detentiunii pe viata
sau la pedeapsa inchisorii mai mare de un an
 2.Hotararea de condamnare sa fi fost pronuntata pentru o infractiune cu intentie
sau cu intentie depasita
3.Condamnarea sa nu fie dintre cele care potrivit art. 42 Cod Penal , nu atrag
starea de recidiva

29. Conditiile referitoare la cel de al doilea termen

al recidivei
1. Sa se savarseasca din nou o infractiune cu intentie sau preaterintentie. NU
se cere ca infractiune sa fie de aceasi natura ca aceea pentru care a fost
condamnat anterior , legea consacrand recidiva generela. Infractiunea
poate avea forma tentativei sau a faptului consumat ori poate consta in
savarsirea acestora ca autor , complice , instigator. Savarsirea unei
infractiuni in perioada termenului gratierii conditionate constituie recidiva
post-condamnatorie. Al doilea termen al recidivei poate fi format si dintr-un
concurs de infractiuni pentru ca ce intereseaza este ca pedeapsa pravazuta
de lege pentru cel putin o infractiune concurenta sa fie mai mare de un an.
2. Pedeapsa prevazute de lege pentru noua infractiune sa fie de cel putin un
an, chiar daca aceasta este prevazuta alaturi de amenda ca pedeapsa
alternativa. Daca in cazul primului termen se are in vedere pedeapsa
concret stabilita de instanta , in cazul celui de al doilea termen se are in
vedere limita maxima speciala pravazuta pentru textele incriminatorii iar nu
limita minima.

30. Conditiile referitoare la primul

termen al recidivei postexecutorii
1. Existenta unei hotarari de condamna la pedeapsa detentiunii pe viata sau
la pedeapsa inchisorii cu termean de un an.
2. Infractiune sa fie savarsita cu intentie sau cu intentie depasita
3. Pedeapsa pentru infractiunea savarsita sa fi fost in intregima executata sau
considerate ca executata.

4 .Condamnarea sa nu intre in categoria celora care nu atrag starea de

recidiva , potrivit art.42 din codul penal

31. Conditiile celui de al doilea termen :

1. Sa se fi savarsit o infractiune cu intentie sau cu preate-intentie
2. Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie de cel putin un an.
3. Cea de a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea sau considerarea ca
executata a primei pedepse .
4. Infractiunea sa nu se incadreze in categoriile la care face referire art. 42 din
Codul Penal.

32. Sanctionarea recidivei

In sanctionarea recidivei legiuitorul a facut distinctive dintre recidiva post
condamnatorie si post executorie , recurcand la cumulul arithmetic si
majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate in cazul
recidivei post-executorie .Pedeapsa in cazul recidivei in situatia in care al
doilea termen este o infractiune unica.
 33. Pluralitatea intermediara de infractiuni
Potrivit art.44 Exista plurarlitate intermediara de infractiuni in cazul in care in
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care
pedeapsa este executata sau considerate ca executata , persoana condamnata
savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege
pentru starea de recidiva .

34. Pluralitatea de infractori.Notiune

Pluralitatea de infratori este situatia in care 2 sau mai multe persoane au
comis prin eforturi conjugate o fapta prevazuta de legea penala . Este o situtatie
simetrico-opusa pluralitatii de infractiuni , cand aceaiasi persoana savarseste 2
sau mai multe infractiuni ; in cazul pluralitatii de infractori aceiasi infractiune este
savarsita de 2 sau mai multe persoane. Fapta fiind savarsita prin contributia
tuturor faptuitorilor , raspunderea penala a acestora este in general aceeasi Cea
ce este caracteristic pluralitatii de infractori este unicitatea faptei prevazuta de
legea penala existenta mai multor subiecti activi si vointa comuna a acestora de
a contribui la savarsirea faptei

35. Pluralitatea naturala.Notiune.Caracterizare

Este acea forma a pluralitatii de infractori determinata de natura faptei
prevazuta de legea penala care nu poate fi savarsita decat prin contribuita a
doua sau mai multe persoane , din acest motiv pluralitate naturala este numita si
PLURALITATE NECESARA. O prima categorie de infractiuni savarsita in conditii de
pluralitate naturala sunt cele care nu pot fi savarsite decat prin contributia a 2
persoane fizice si din acest motiv sunt numite infractiuni BILATERALE

36. Pluralitatea constituita.Notiune.Conditii de

existenta
Pluralitatea constituita : este o forma a pluralitatii de infractori careia prin
asocierea sau gruparea mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni .
Spre deosebire de celelalte forme de pluralitati de infractori , pluralitatea
constituita se caracterizeaza prin acea ca , i-a nastere prin simplul fapt al
asocierii sau al gruparii mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni
indiferent daca aceasta grupare a fost sau nu de umarea punerea in practica a
unora din proiectele lor infractionale .
Conditii de exista ale pluralitatii constituite :
A.Sa existe o grupare de mai multe persoane
B.Gruparea sa fie constituita pe o anumita perioada de timp sa nu aiba caracter
ocazional
C.Gruparea sa aiba un program si o structura ierarhica

37. Pluralitatea ocazionala.Notiune

Participatia penala se refera in principiu la infractiuni care potrivit enuntului
legal pot fi savarsite de catre o singura persoana dar care in realitate sunt
rezultatul actiunii conjugate a 2 sau mai multe persoane.
Participatia penala propri-zisa (perfecta) reprezinta acel de particapatie
obisnuita sau comuna la care toti participantii (autori , instigatori , complici)
actioneaza cu intentie , iar in cazul infractiunilor de culpa toti faptuitorii(co-autori)
actioneaza din culpa . Participatia penala propriu-zisa este forma tipica si frecvent
intalnita in practica ce consta in cooperarea la savarsirea unei infractiuni a unui
numar de persoane mai mare decat cel impus de lege dintre care atat autorul cat
si ceilalati participanti actioneaza cu intentie . Orice contributie neintentionata
este incompatibila cu ideea de participatie penala proprie la infractiunile din
culpa participati aparand ca o conlucrare din culpa a 2 sau mai multe persoane la
savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte prevazuta de legea penala
38. Autoratul.
Codul Penal, in art. 38, ne precizeaza cine este autor al infractiunii. Astfel,
potrivit acestui text de lege,autor este persoana care savarseste in mod
nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala.
Sunt situatii cand fapta prevazuta de legea penala se savarseste in mod direct,
nu numai de o singura persoana, ci de mai multe in aceste cazuri ne aflam in
prezenta coautoratului

39. Coautoratul
Prin coatutorat intelegem acea forma de participatie prin savarsirea in mod
nemijlocit a unei fapte prevazute de legea penala de catre 2 sau mai multe
persoane care devin astfel coautor a acelei fapte . Coautoratul presupune
existenta unei legaturi subiective intre persoanele care savarsesc in mod
nemijlocit fapta prevazuta de legea penala . In lipsa unei legaturi subiective
fiecare participant v-a raspunde in calitate de autor si nu de coautor .
Contributiile coautorilor nu trebuie sa fie identice , exista coautorat chiar daca
numai lovitura data de un participant este mortala iar celelalte aplicate de ceilalti
nu . Exista tentativa la infractiunea de omor comisa in coautorat cu toate ca
numai unul dintre infractori a produs cele 2 leziuni ce au pus in pericol viata
victimei din moment ce ambii inculpati au atacat simultan cu cutitele .

40. Conditiile coautoratului

-activitatea autorilor sau a coautorilor trebuie sa fie indreptata
impotriva aceluiasi obiect juridic
-participantii sa savarseasca in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea
penala
-o a treia conditie priveste legatura subiectiva intre coautori

41. Infractiuni la care coautorul nu este posibil

Infraciunile caracterizate de o pluritate constituit Toi cei care particip la

asemenea acte sunt autori.Alturi de aceste fapte exist aciuni nesusceptibile
de coautorat.

Ex: Infraciunile cu autor unic (care se comit n persoan proprie)

- Prostituia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, mrturia mincinoas etc.

Coautoratul nu e posibil la infraciunile din culp. n cazul acestor infraciuni nu
poate exista legtura subiectiv dintre participani. Coautoratul nu este posibil la
aciunile omisive, atunci cnd prin inaciune fiecare ncalc o obligaie personal.

42. Instigarea.
Instigarea este o forma a participatie penale constand in fapta unei persoane
instigator care cu intentie determina prin orice mijloace pe o alta persoana
instigat sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala . Cea ce caracterizeaza
instigarea , este faptul ca instigatorul este cel dintai care ia hotararea de a
savarsi infractiunea dar nu trece la savarsirea faptei ci transmite aceasta
hotarare altei persoane , care determinata sa savarseasca fapta prevazuta de
legea penala trece in mod concret la comitera ei. Instigatorul este cel care fara a
participa fizic la infractiune a sugerat autorului material sa o comita . Instigatorul
este din cauzele generatoare ale infractiunii si poate fi considerat ca autor
moral sau intelectual

43. Complicitatea.
Este definita ca forma a participatiei penale ce consta in fapta persoanei care
cu intentie inlesneste sau ajura in orice mod la savarsirea unei fapte prevazuta
de legea penala ori promite inainte ori dupa savarsirea faptei ca va tainui
bunurile provenite din aceasta sau il va favoriza pe faptuitor chiar daca dupa
indeplinirea faptei prevazuta de legea penala promisiunea nu este respectata .
Complicitatea reprezinta o contributie indirecta la savarsirea infractiunii intrucat
complicele nu determina nici realizeaza in mod mijlocit fapta prevazuta de legea
penala ci inlesneste autorului aceasta realizare

44. Formele complicitatii

A.In functie de natura sprijinului acordat(MATERIALA SAU MORALA)
B.In raport de momentul in care este realizata contributia complicelui se
face distinctie in complicitate anterioara si concomitenta
C.In functie de forma in care se prezinta ajutorul acordat autorului exista
complicitate prin actiune si complicitate prin inactiune .

45. Participatia improprie.Notiune.Caracterizare

Participatia proprie poate exista in toate formele de participatie . In forma
coautoratului in cazul in care unul sau mai multi autori savarsesc fapta cu
intentie iar altii din culpa sau fara vinovatie in forma instigari improprii in cazul in
care se savarsesc acte de determinare cu intentie la savarsirea de catre o alta
persoana din culpa sau chiar fara vinovatie a unei fapte prevazuta de legea
penala sau in forma complicitatii impropri in cazul in care o persoana ajuta sau
inlesneste cu intentie o alta persoana care savarseste din culpa sau chiar fara
vinovatie o fapta prevazuta de legea penala
 Modalitatile participatiei improprie :
Variatiunile pe care le reprezinta participatia improprie in raport cu natura
contributiei date la savarsirea faptei si in raport cu atitudinea psihica a celui care
a dat aceasta contributie poarta denumirea de modalitati.
Participatie improprie cunoaste 4 modalitati :
A Modalitatea intentie si culpa
B Modalitatea intentie si lipsa de vinovatie
C Modalitatea culpa si intentie
D Modalitatea lipsa de vinovatie in intentie

46. Raspunderea penala.Notiune

Este o institutie juridica fundamentala a dreptului penal care impreuna cu
celelalte 2 institutii fundamentale :infractiunea si sanctiunea alcatuiesc structura
fundamentala a dreptului penal.
Prin raspundere juridica se intelege obligatia unei persoane de a suporta o
anumita consecinta juridica ca urmare a incalcarii unui drept al altuia.

47. Cauze care inlatura raspunderea

penala.Notiune.Caracterizare
In legislatia noastra penala cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:
amnistia,prescriptia raspunderii penale,lipsa plangerii prealabile,retragerea
plangerii prealabile si impacarea partilor.Tot la capitolul cauze care inlatura
raspunderea penala trebuie introduce si masurile de inlocuire a raspunderii
penale care sunt :renuntarea la urmarire penala si renuntarea la pedeapsa.

48. Efectele cauzelor care inlatura raspunderea

penala.
Efectele acestor cauze au semnificatie atat pe planul dreptului penal material
cat si pe planul dreptului procesual penal.
Pe planul dreptului penal material, cauzele care inlatura raspundera penala au
efect extinctiv al raportului juridic penal.
Pe plan procesual penal, aceste cauze impiedica punerea in miscare a actiunii
penale sau exercitarea acesteia. Daca intervin inainte de inceperea urmaririi
penale aceasta nu se va mai incepe, iar daca procesul penal este inceput, acesta
inceteaza, fie in faza de urmarire penala, printr-o solutie de incetarea urmaririi
penale, fie in faza de judecata prin incetarea procesului penal.

49. Amnistia.Notiune.Caracterizare
Amnistia este un act de clementa al puterii legiuitoare (Parlamentul
Romaniei)care pentru ratiuni de politica penala inlatura posibilitatea aplicarii
sanctiunilor penale pentru anumite infractiuni anume prevazute de legiuitor.
Amnistia are caracter obligatoriu,astfel ca persoana condamnata nu poate sa
refuze amnistia.Cu toate acestea,suspectul sau inculpatul are dreptul sa ceara
continuarea procesului penal pentru a-si dovedi nevinovatia.Daca se dovedeste
ca a savarsit infractiunea nu va putea refuza beneficiul amnistiei.

50. Clasificarea amnistiei

 I. In raport de aria de incidenta amnistia poate fi :
- amnistie generala atunci cand priveste toate infractiunile savarsite
pana la data acordarii ei indiferent de natura,gravitatea sau sediul
legislativ al infractiunilor
- amnistie speciala care se acorda numai pentru anumite infractiuni
prevazute in actul de clementa
II. In raport de conditiile in care se acorda:
- -amnistie neconditionata (pura si simpla) atunci cand acordarea
beneficiului ei nu depinde de indeplinirea vreunei conditii cu privire
la fapta savarsita ,la persoana faptuitorului sau la imprejurarile in
care s-a comis infractiunea
- -amnistie conditionata cand acordarea ei este subordonata
indeplinirii unor conditii
III. In raport cu momentul in care intervine actul de amnistie:
- -amnistie intervenita inainte de condamnare (amnistie proprie)
- -amnistia intervenita dupa condamnare (amnistie improprie

51. Efectele amnistiei

Principalul efect al amnistiei este inlaturarea raspunderii penale.Pe langa acest
efect mai exista si alte efecte:
I. Amnistia antecondamnatorie sau proprie constituie o cauza care inlatura
raspunderea penala pentru infractiunile savarsite anterior momentului
adoptarii
II. Amnistia postcondamnatorie sau improprie are ca efect pe langa inlaturarea
raspunderii penale inlaturarea pedepsei pronuntate si a celorlalte consecinte
ale condamnarii;ea inlatura pedeapsa principala daca nu a fost executata sau
restul de pedeapsa ramas neexecutat
Amnistia inlatura executarea pedepselor complementare.Cat priveste pedeapsa
accesorie aceasta inceteaza odata cu executarea pedepsei principale.

52. Limitele efectelor amnistiei

Amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta.Amnistia nu produce
efecte asupra despagubirilor civile sau a cheltuielilor judiciare stabilite prin
hotararea de condamnare care pot fi puse in executare potrivit legii
civile.Persoana careia i s-a desfacut contractul de munca ca urmare a savarsirii
infractiunii nu poate pretinde reintegrarea in functia detinuta anterior.

53. Prescriptia raspunderii penale

Desemneaza acea cauza de stingere a obligatiei infractorului de a suporta
consecintele penale ale faptei savarsite ca efect al trecerii unui interval de timp
anume precizat prin dispozitii legale.
Spre deosebire de prescriptia pedepsei ,prescriptia raspunderii penale opereaza
prin simpla trecere a timpului,fara a cere indeplinirea vreunei conditii active cum
ar fi buna conduita.

54. Prescriptia raspunderii

penale.Notiune.Caracterizare
Definiie. Prescripia rspunderii penale const n stingerea raportului juridic
penal de conflict, nscut prin svrirea unei infraciuni, ca urmare a nerealizrii
lui ntr-un anumit termen prevzut de lege.

Terminologie. Sintagma prescripia rspunderii penale sau prescripia

pedepsei este folosit n dou accepiuni desemnnd att o cauz legal de
nepedepsire, ct i instituia juridic purtnd aceeai denumire, ca parte a
dreptului penal general.
Fundament. n literatura juridic s-a subliniat, pe bun dreptate, c justificarea
prescripiei este strns legat de raiunea represiunii penale i, de aceea, dup
trecerea unui timp ndelungat de la svrirea infraciunii, aplicarea (sau
executarea) pedepsei devine ineficient n raport cu scopul sanciunilor de drept
penal i nu se mai realizeaz preveniunea general, deoarece rezonana social
a faptei a sczut considerabil, iar infractorul asupra cruia a planat tot timpul
ameninarea sanciunii s-a putut ndrepta.

55. Efectele prescriptiei raspunderii penale

Implinirea termenului prevazut de lege are drept consecinta ca prescriptia isi
produce automat efectul inlaturand posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept
penal.

56. Imprescriptibilitatea unor infractiuni

Art.153 alin(2) Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul:
a) Infractiunile prevazute la art.188 (Omorul) si art.189(Omorul calificat) si
infractiunile intentionate urmate de moartea victimei.
b) Infractiunilor de genocid,contra umanitatii si de razboi,indiferent de data la
care au fost comise
57. Intreruperea cursului prescriptiei
Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinire
oricarui act de procedura in cauza.
Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la
infractiune,chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.
Termenele prevazute la art.154,daca au fost depasite cu inca o data,vor fi
socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni.
Admiterea in principiua cererii de redeschidere a procesului penal face sa curga
un nou termen de prescriptie a raspunderii penale.

58. Suspendarea cursului prescriptiei

Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat
o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica
punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal
Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare
Suspendarea cursului prescriptiei are un efect mai limitat fiindca nu determina
decat o amanare a curgerii termenului de prescriptie ,termen care se prelungeste
cu durata cat a existat impiedicarea.Suspendarea produce efecte in
personam,opereaza numai in raport cu persoanele fata de care nu a fost posibila
punerea in miscare a actiunii penale
 59. Conditiile care trebuie indeplinite pentru
introducerea plangerii prealabile
Plangerea prealabila este actul procesual penal prin care persoana vatamata
printr-o infractiune isi manifesta in mod expres vointa de a fi tras la raspundere
penala faptuitorul,act procesual fara de care nu poate interveni aplicarea legii
penale si,pe cale de onsecinta,nu poate incepe si nici continua urmarirea penala.
Plangerea prealabila trebuie formulata personal de cel vatamat care are
capacitatea deplina a drepturilor sale.In cazul in care persoana vatamata prin
infractiune este un minor cu capacitate de exercitiu restransa,plangerea
prealabila

60. Conditiile retrageri plangerii prealabile

Pentru a fi valabila plangerea prealabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) Sa aiba loc in cazurile prevazute de lege
b) Sa existe o manifestare de vointa v neechivoca de retractare
c) Sa fie totala si neconditionata
d) Sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii
In cazul in care exista mai multe persoane vatamate prin aceeasifapta,retragerea
plangerii prealabile sa fie facuta de catre victime.

61. Efectele retragerii plangerii prealabile

Plangerea prealabila produce efecte in rem.
In caz de participatie fapta atrage raspunderea penala tuturor
participantilor,chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine numai cu privire la
unul dintre ei.(indivizibilitate pasiva)
Daca prin infractiune au fost vatamate mai multe persoane,fapta atrage
raspunderea penala chiar daca plangerea s-a facut sau se mentine numai de
catre una dintre persoanele vatamate (indivizibilitatea activa)
Plangerea prealaabila are asadar caracter indivizibil(in raport cu efectele pe care
le produce) si caracter personal (neputand fi introdusa de alte persoane decat
victima nfractiunii)

62. Conditiile impacarii partilor

a) Impacarea partilor se poate realiza in cazul acelor infractiuni pentru care
legea prevede aceasta modalitate,adica reprezinta o cauza care inlatura
raspunderea penala.
b) Impacarea partilor reprezinta un act bilateral,adica intervine intre cele doua
parti.
c) Impacarea este personala,adica are loc intre persoanele care s-au inteles sa
puna capat conflictului
d) Impacarea nu opereaza decat daca a intervenit pana la citirea actului de
sesizare
e) Impacarea,ca si retragerea plangerii prealabile,trebuie sa fie totala si
neconditionata,adica sa aiba in vedere stingerea procesului penal.cat si civil
Impacarea trebuie sa fie definitiva,odata intervenita impacarea nu mai poate fi
revocata

63. Anularea executarii pedepsei sub supravegere

 Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana
condamnata mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a
hotararii prin care s-a dispus suspendarea,pentru care i s-a aplicat pedeapsa
inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen,suspendarea se
anuleaza,aplicandu-se,dupa caz,dispozitiile privitoare la concursul de
infractiuni,recidiva sau pluralitatea intermediara.
In caz de concurs de infractiuni sau pluralitatea intermediara,instanta poate
dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante,daca sunt indeplinite
conditiile prevazute in art.91.Daca se dispune suspendarea executarii pedepsei
sub supraveghere,termenul de supraveghere se calculeaza de la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare prin care s-a pronuntat anterior
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

64. Conditiile de acordare a liberarii conditionate in

cazul pedepsei inchisorii
(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa,daca:
a) Cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei,in
cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani,sau cel putin trei patrimi din
durata pedepsei,dar nu mai mult de 20 de ani,in cazul inchisorii mai
mari de 10 ani
b) Cel condamnat se afla in executarepedepsei in regim semideschis sau
deschis
c) Cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin
hotararea de condamnare,afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut
nicio posibilitate sa le indeplineasca
d) Instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se
poate reintegra in societate.
(2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani,se poate dispune
liberarea conditionata,dupa executarea efectiva a jumatate din durata
pedepsei,in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani,sau a cel putin doua treimi
din durata pedepsei,in cazul inchisorii mai mari de 10 ani,daca sunt indeplinite
conditiile prevazute in alin(1) lit b),d)
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute de alin(1) se tine seama de
partea din durata pedepsei ce poate fi considerata,potrivit legii,ca executata pe
baza muncii prestate.In acest caz,liberarea conditionata,nu poate fi dispusa
inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei
inchisorii,cand aceasta nu depaseste 10 ani,si a cel putin doua treimi,cand
pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) In calculul fractiunilor e pedeapsa prevazute in alin (2) se tine seam de partea
din durata pedepsei ce poate fi considerata,potrivit legi,ca executata pe baza
muncii prestate.In acest caz liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte
de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii,cand
aceasta nu depaseste 10 ani,si a cel putin jumatate,cand pedeapsa este mai
mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea
liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale
viitoaare si a consecintelor la care se expune,daca va mai comite infractiuni
 sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii
revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii duratei
pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

65. Revocarea liberarii conditionate

(1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata,cu rea-credinta,nu
respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse,instanta
revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa
(2) Daca dupa acordarea lberarii celui condamnat a savarsit o noua
infractiune,care a fost descoperita in termenul de supravegheresi pentru care
s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii,chiar dupa expirarea acestui
termen,instanta revoc liberarea si dispune executarea restului de
pedeapasa.Pedeapasa pentru noua infractiune se stabileste si se executa,dupa
caz,potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluritate intermediara.
(3) Dispozitiile alin(1) si alin (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul
liberariiconditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata.
66. Anularea liberarii conditionate
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana
condamnata mai svarsise o infractiune pana la acordarea liberarii,pentru care i
s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen,liberarea se
anuleaza aplicandu-se,dupa caz,dispozitiile privitoare la concursul de
infractiuni,recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) In cazul in care,in raport de pedeapsa rezultata,sunt indeplinite conditiile
prevazute in art.99 sau art.100,instanta poate acorda liberarea
conditionata.Daca s-a dispus liberarea,termenul de supraveghere se calculeaza
de la data acordarii primei liberari.
(3) Cand dupa anulare,instanta dispune executarea pedepsei rezultante,partea din
durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
neexecutata la data anularii liberarii se va executa dupa executarea pedepsei
inchisorii.

67. Efectele liberarii conditionate

In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua infractiune descoperita pana la
expirarea termenului de supraveghere,nu s-a dispus revocarea liberarii
conditionate si nu s-a descoperito cauza de anulare,pedeapsa se considera
executata.

68. Masurile de siguranta.Notiune.Caracterizare

Sunt sanctiuni de drept penal cu scop preventiv destinate sa inlature o stare
de pericol si sa preintampine savarsirea faptelor prevazute de legea penala .
Masurile de siguranta au carater post-delictual , sensul ca pot fi luate in cazul
savaririi unor fapte prevazute de legea penala. In cazul in care faptuitorul
prezinta pericol pentru societate iar aceasta periculozitate nu poate fi
inlaturata decat prin luarea unor masuri de siguranta
69. Obligarea la tratament
medical.Notiune.Caracterizare
(1) Daca faptuitorul,din cauza unei boli,incluziv cea provocata de consumul cronic
de alcool sau de alte substante psihoactive,prezinta un pericol pentru
societate,poate fi obligat sa urmeze un tratament medical pana la insanatosire
sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol
(2) Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu urmeaza
tratamentul,se poate dispune internarea medicala
(3) Daca peroana obligata la tratament este condamnata la o pedepsa privativa de
libertate,tratamentul e efectueaza si in cursul executarii pedepsei.

70. Internarea medicala.Notiune.Caracterizare

Cand faptuitorul este bolnav psihic,consumator cronic de substante psihoactive
sau sufera de o boala infectocontagioasa si prezinta pericol pentru societate,se
poate lua masura internarii intr-o unitate sanitara de specialitate,pana
lainsanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de
pericol.

71. Interzicerea ocuparii unei functi sau profesii

(1) Cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii,nepregatirii,sau altor
cauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functi,pentru exercitarea
unei profesii sau meserii ori pentru desfasurarea unei alte activitati,se poate
lua masur interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa acea functie ori de a
ecercita acea profesie,meserie sau activitate.
Masura de siguranta poate fi revocata la cerere,dupa trecerea unui termen de cel
putin un an,daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au incetat.O
noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen de cel putin un an
de la data respingerii cererii anterioare

72. Confiscarea speciala

(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) Bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala
b) Bunurile care au fost folosite,in orice mod,sau destinate a fi folosite la
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,daca sunt alte
faptuitorului sau daca,apartinandaltei persoane,aceasta a cunoscut
scopul folosirii lor
c) Bunurile folosite,imediat dupa savarsirea faptei,pentru a asigura
scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului
obtinut,daca sunt ale faptuitorului sau daca,apartinand altei
persoane,aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.
d) Bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte
prevazute de legea penala sau pentru a rasplati un faptuitor
e) Bunurile dobandite prin savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala,daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care
nu servesc la despagubirea acesteia.
f) Bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) In cazul prevazut in alin(1) lit b) si lit. C),daca valoarea bunurilor supuse
confiscarii este vladit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei,se
dispune confiscarea in parte,prin echivalent banesc,tinand seama de urmarea
produsa sau care s-ar fi putu produce si de contributia bunului la
 aceasta.Daca bunurile au fost produse,modificate sau adaptate in scopul
savarsiri faptei prevazute de legea penala,se dispune confiscarea lor in
intregime.
(3) In cazurile prevazute la alin (1) lit.b) si c) daca bunurile nu pot fi
confiscate,intrucat nu apartin infractorului,iar persoana careia ii apartin nu a
cunoscut scopul folosirii lor,se va confisca echivalentul in banii al acestora cu
aplicarea dispozitiilor alin (2).
(4) Dispozitiile alin (1) lit b) nu se aplica in cazul faptelor savarsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin (1) lit b) e) nu se gasesc,in locul
lor se confisca bani si bunur pana la concurenta valorii acestora.
Se confisca,de asemenea,bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor
supuse confiscarii,precum si bunurile produse de acestea,cu exceptia bunurilor
prevazute in alin (1) lit b) si lit c).

73. Confiscarea extinsa.

(1) Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decat cele mentionate la art.112,in cazul
in care persoana este condamnata pentru comiterea uneia dintre urmatoarele
infractiuni,daca fapta este susceptibila sa ii procure un folos material si
pedeapsa prevazuta de legea penala este inchisoare de 4 ani sau mai mare:
a) Infractiuni privind traficul de droguri si de precurori.
b) Infractiuni privind traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile
c) Infractiuni privind frontiera de stat a Romaniei.
d) Infractiunea de spalare a banilor
e) Infractiuni din legislatia privind prevenirea si combaterea porngrafiei.
f) Infractiuni din legislatie privind combaterea terorismului
g) Constituirea unui grup infractional organizat.
h) Infractiuni contra patrimoniului
i) Nerespectarea regimului armelor,munitiilor,materialelor nucleare si al
materiilor explozive.
j) Falsificarea de monede,timbre sau alte valori.
k) Divulgarea secretului economic,concurenta neloiala,nerespectarea
dispozitiilor privind operatii de import sau export,deturnarea de
fonduri,infractiuni privind regimul importului si al exportului,precum si al
introducerii si scoaterii si tara de deseuri si reziduri.
l) Infractiuni privind jocurile de noroc.
m) Infractiuni de coruptie,infractiunile asmilate acestora,precum si
infractiunile impotriva intereselor financiare ale uniunii Europene.
n) Infractiuni de evaziune fiscala
o) Infractiuni privind regimul vamal
p) Infractiuni de frauda comise prin sisteme informatice si mijloace de plata
electronice
q) Traficul de organe,tesuturi sau celule de origine umana.
(2) Confiscarea extinsa se dispune daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) Valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata,intr-o perioada
de 5 ani inainte,si,daca este cazul,dupa momentul savarsirii
infractiuni,pana la data emiterii actului de sesizare a instantei,depaseste
in mod vadit veniturile obtinute de acesta in mod licit.
b) Instanta are convngerea ca bunurile respective provin din activitati
nfractionale de natura celor prevazute la alin(1)
(3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin (2) se va tine seama si de valoarea bunurilor
transferate de catre persoana condamnata ori de un tert unui membru al
familiei sau unei perosoane juridice asupra careia peroana condamnata detine
controlul.
(4) Prin bunuri,conform prezentului articol se intelege si sumele de bani
(5) La stabilirea diferentei dintre bunurile licite si valoarea bunurilor dobandite se
vor avea in vedere valoarea bunurilor la data dobandirii lor si cheltuielile facute
de persoana condamnata,membrii familiei acestuia.
(6) Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc,in locul lor se confisca banii si
bunuri pana la concurenta valorii acestora
(7) Se confisca,de asemenea,bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea
bunurilor supuse confiscarii,precum si bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobandite in perioada
prevazuta la alin(2) care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei
condamnate.

74. Conditiile raspunderii penale a minorilor

(1) Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal
(2) Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se
dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant
(3) Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

75. Supravegherea ca masura educativa

Masura educativa a supravegherii consta in controlarea si indrumarea minorului
in cadrul programului sau zilnic,pe o durata cuprinsa intre doua si 6 luni,sub
coordonarea serviciului de probatiune,pentru a asigura participarea la cursuri
scolare sau de formare profesionala si prevenirea desfasurarii unor activitati sau
intrarea in legatura cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de
indreptare a acestuia.

76. Consemnarea la sfarsit de saptamana ca

masura educativa
(1) Masura educativa a consemnarii la sfarsit de saptamana consta in obligatia
minorului de a nu parasi locuinta in zilele de sambata si duminica pe o durata
cuprinsa intre 4 si 12 saptamani,afara de cazul in care,in aceasta perioada,are
obligatia de a participa la anumite programe ori de a desfasura anumite
activitati impuse de instanta.
(2) Supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probatiune

77. Asistarea zilnica ca masura educativa

(1) Masura educativa a asistarii zilnice consta in obligatia minorului de a respecta
un program stabilit de serviciul de probatiune,care contine orarul si conditiile
de desfasurare a activitatilor,precum si interdictiile impuse minorului
(2) Masura educativa a asistarii zilnice se ia pe o durata cuprinsa intre 3 si 6
luni,iar supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probatiune
 78. Stagiul de formare civica-masura educativa
Masura educativa a stagiului de formare civica consta in obligatia minorului de
a participa la un program cu o durata de cel mult 4 luni,pentru a-l ajuta sa
inteleaga consecintele legale si sociale la care se expune in cazul savarsirii de
infractiuni si pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor.
Organizarea,asigurarea participarii si supravegherea minorului,pe durata
cursului de formare civica,se fac sub coordonarea serviciului de probatiune,fara
a afecta programul scolar,sau profesional al minorului
79. Internarea intr-un centru educativ ( Art.124)
(1) Masura educativa a internarii intr-un centru educativ consta in internarea
minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor,unde va urma un
program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor
sale,precum si programe de reintegrare sociala.
(2) Internarea se dispune pe o perioada intre 1 si 3 ani
(3) Daca in perioada internarii minorul savarseste o noua infractiune sau este
judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior,instanta poate
mentine masura internarii intr-un centru educativ,prelungind durata
acesteia,fara a depasi maximul prevazut de lege sau o poate inlocui cu masura
internarii intr-un centru de detentie
(4) In cazul in care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru
insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in
vederea reintegrarii sociale,dupa executarea a cel putin jumatate din durata
internarii,instanta poate dispune:
a) Inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada
egala cu durata internarii neexecutata,dar nu mai mult de 6 luni,daca
persoana internata nu a implinit varsta de 18 ani
b) Liberarea din centrul educativ,daca persoana internata a implinit varsta
de 18 ani.
(5) Odata cu inlocuirea sau liberarea,instanta impune respectarea uneia sau mai
multor obligatii prevazute la art.121 pana la implinirea duratei masurii
internarii.
(6) Daca minorul nu respecta,cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii
asistarii zilnice sau obligatiile impuse,instanta revine asupra inlocuirii sau
liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii
internarii intr-un centru educativ.
(7) In cazul savarsirii,pana la implinirea duratei internarii,a unei noi infractiuni de
catre o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani,si fata de care s-a dispus
inlocuirea masurii internarii intr-un centru educativ cu masura asistarii
zilnice,instanta revine asupra inlocuirii si dispune:
a) Executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale,cu
posibilitatea prelungirii duratei acesteia pana la maximul prevazut de
lege
b) Internarea intr-un centru de detentie

80. Internarea intr-un centru de detentie

(1) Masura educativa a internarii intr-un centru de detentie consta in internarea
minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor,cu regim de paza
 si supraveghere,unde va urma programe intensive de reintegrare
sociala,precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit
aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioada intre 2 si 5 ani,afara de cazul in care
pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 20 de ani sau
mai mare ori detentiunea pe viata,cand internarea se ia pe o perioada cuprinsa
intre 5 si 15 ani.
(3) Daca in perioada internarii minorul savarseste o noua infractiune sau este
judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior,instanta prelungeste
masura internarii,fara a depasi maximul prevazut in alin(2) determinat in raport
cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru infractiunile
savarsite.din durata masurii educative se scade perioada executata pana
landata hotararii.
(4) In cazul in care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru
insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in
vederea reintegrarii sociale,dupa executarea a cel putin jumatate din durata
internarii,instanta poate dispune:
a) Inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada
egala cu durata internarii neexecutate,dar nu mai mult de 6 luni,daca
persoana internata nu a implinit varsta de 18 ani.
b) Liberarea din centru de detentie,daca persoana internata a implinit
varsta de 18 ani.
(5) Odata cu inlocuirea sau liberarea,instanta impune respectarea uneia sau mai
multor obligatii prevazute in art. 121,pana laimplinirea duratei masurii
internarii.
(6) Daca minorul nu respecta,cu rea-credinta,conditiile de executare a masurii
asistarii zilnice sau obligatiile impuse,instanta revine asupra inlocuirii sau
liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii
internarii intr-un centru de detentie.
(7) In cazul savarsirii,pana la implinirea duratei internarii,a unei noi infractiuni de
catre o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani,si fata de care s-a dispus
inlocuirea masurii internarii intr-un centru de detentie cu masura asistarii
zilnice,instanta revine asupra inlocuirii si dispune:
a) Executarea restului ramas din durata masurii internarii intr-un centru de
detentie
b) Prelungirea duratei acestei internarii in conditiile prevazute la alin(3).

81. Gratierea.notiune
Masura de clementa,acordata individual de Presedintele Romaniei sau colectiv de
catre Parlment,prin lege organica ce consta in iertarea unui condamnat de
executarea in total sau in parte a pedepsei ori comutarea pedepsei intr-una mai
usoara.Gratierea inlatura executarea pedepsei principale,ea nu inlatura
condamnarea si consecintele condamnarii.Cei aflati in stare de recidiva sau
persoanele care au comis infractiuni in stare de recidiva nu beneficiaza de
gratiere.

82. Efectele graterii asupra pedepselor principale

(1) Gratierea are ca efect inlaturarea,in totul sau in parte,a executarii pedepsei ori
comutarea acesteia in alta mai usoara
(2) Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare si a masurilor
educative neprivative de libertate,in afara de cazul cand se dispune astfel prin
actul de gratiere.
(3) Gratierea nu are are efect asupra masurilor de siguranta si aupra drepturilor
persoanei vatamate
(4) Gratierea nu are efect asupra pedepselor a caror executare este suspendata
sub supraveghere,in afara de cazul in care se dispune altfel prin actul de
gratiere.

83. Prescriptia executarii

pedepsei.Notiun.Caracterizare
(1) Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale
(2) Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale in cazul:
a) Infractiunilor de genocid,contra umnitatii si de razboi,indiferent de data
la care au fost comise.
b) Infractiunilor prevazute la art 188 si 189 si al infractiunilorintentionate
urmate de moartea victimei
(3) Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale nici in cazul
infractiunilor prevazute la alin (2) lit.b) pentru care,la data intrarii in vigoare a
acestei dispozitii,nu s-a indeplinit termenul de prescriptie a executarii

84. Intreruperea cursului prescriptiei executarii

pedepsei
(1) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se intrerupe prin
inceperea executarii pedepsei.sustragerea de la executare ,dupa inceperea
executarii pedepsei,faca sa curga un nou termen de prescriptie de la data
sitragerii.
(2) Cursul termenului de prescriptie a executarii se intrerupe si prin savarsirea din
nou a unei infractiuni
(3) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se intrerupe si
prin inlocuirea obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca
neremunerata in folosul comunitatii

85. Suspendarea cursului prescriptiei executarii

pedepsei
(1) Cursul termenului prescriptiei executarii pedepsei este suspendat in cazurile si
conditiile prevazute in Codul de procedura penala.
(2) Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.

86. Conditii privind renuntarea la urmarirea penala.

(1) n cazul infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau
pedeapsa nchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renuna la urmrirea
penal cnd, n raport cu coninutul faptei, cu modul i mijloacele de
svrire, cu scopul urmrit i cu mprejurrile concrete de svrire, cu
urmrile produse sau care s-ar fi putut produce prin svrirea infraciunii,
constat c nu exist un interes public n urmrirea acesteia.
(2) Cnd autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute
n vedere i persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avut anterior
 svririi infraciunii i eforturile depuse pentru nlturarea sau diminuarea
consecinelor infraciunii.
(3) Procurorul poate dispune, dup consultarea suspectului sau a inculpatului, ca
acesta s ndeplineasc una sau mai multe dintre urmtoarele obligaii:
a) s nlture consecinele faptei penale sau s repare paguba produs
ori s convin cu partea civil o modalitate de reparare a acesteia;
b) s cear public scuze persoanei vtmate;
c) s presteze o munc neremunerat n folosul comunitii, pe o
perioad cuprins ntre 30 i 60 de zile, n afar de cazul n care, din
cauza strii de sntate, persoana nu poate presta aceast munc;
d) s frecventeze un program de consiliere
(4) n cazul n care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul s
ndeplineasc obligaiile prevzute la alin. (3), stabilete prin ordonan
termenul pn la care acestea urmeaz a fi ndeplinite, care nu poate fi mai
mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaii asumate prin acord de mediere
ncheiat cu partea civil i care curge de la comunicarea ordonanei
(5) Ordonana de renunare la urmrire cuprinde, dup caz, meniunile prevzute
la art. 286 alin. (2), precum i dispoziii privind msurile dispuse conform alin.
(3) din prezentul articol i art. 315 alin. (2)-^(4), termenul pn la care
trebuie ndeplinite obligaiile prevzute la alin. (3) din prezentul articol i
sanciunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum i cheltuielile judiciare.
(6) n cazul nendeplinirii cu rea-credin a obligaiilor n termenul prevzut la
alin. (4), procurorul revoc ordonana. Sarcina de a face dovada ndeplinirii
obligaiilor sau prezentarea motivelor de nendeplinire a acestora revine
suspectului ori inculpatului. O nou renunare la urmrirea penal n aceeai
cauz nu mai este posibil.
(7) Ordonana prin care s-a dispus renunarea la urmrirea penal se comunic n
copie persoanei care a fcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dup
caz, altor persoane interesate

87. Conditii privind renuntarea la aplicarea

pedepsei
(1) Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt intrunite
urmatoarele conditii:
a) Infractiunea savarsita prezinta o gravitate redusa,avand in vedere natura si
intinderea urmarilor produse,mijloacele folosite,modul si imprejurarile in care
au fost comisa,motivul si scopul urmarit.
b) In raport de persoana infractorului,de conduita avuta anterior de savarsirii
infractiunii,de efortul depus de aceasta pentru diminuarea sau inlaturarea
consecintelor infractiunii,precum si de posibilitatile sale de indreptare,instanta
apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inportuna din cauza consecintelor pe
care le-ar avea asupra peroanei acestuia.
(2) Nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca:
a) Infractorul a mai suferit anterior o condamnare,cu exceptia cazurilor
prevazute in art.42 lit.a) si lit.b) sau pentru care a intervenit reabilitarea,ori
s-a implinit termenul de reabilitare.
b) Fata de acelasi infracto s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in
ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat
 c) Infractorul s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata sau a incercat
zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragere la raspundere
penala a autorului sau a participantilor
d) Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoare
mai mare de 5 ani
(3) In caz de concurs de infractiuni,renuntarea la aplicarea pedepsei se poate
dispune daca pentru fiecare infractiune concurenta sunt indeplinite conditiile
prevazute in alin (1) si alin(2).

88. Circumstantele.Notiune.Caracterizare
Circumstantele sunt stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac
parte din continutul infractiunii, dar care au legatura cu fapta savarsita sau cu
persoana faptuitorului si pot spori sau atenua pericolul social al faptei ori
periculozitatea infractorului.Astfel de stari pot determina fie agravarea, fie
atenuarea pedepsei ce i se aplica inculpatului, spre deosebire de elementele
circumstantiale care servesc la calificarea infractiunii.Circumstantele pot fi
clasificate in :
a) circumstante legale sau judiciare (judecatoresti): sunt lasate la aprecierea
instantei de judecata,putandu-le retine sau nu in favoarea inculpatului,
b) circumstante agravante sau atenuante,
c) circumstante reale sau personale: dupa cum ele se refera la fapta sau
faptuitor.Circumstantele reale se resfrang asupra celorlalti participanti in
masura in care acestia le-au cunoscut.Circumstantele peronale nu se resfrang
asupra celorlalti participanti.

89. Circumstantele atenuate legale

(1) Urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuate legale:
a) Savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau
emotii,determinata de o provocare din partea persoanei vatamate,produsa
prin violenta,printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta
actiune ilicita grava;
b) Depasirea limitelor legitimei aparari;
c) Depasirea limitelor starii de necesitate;
d) Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune,in cursul
urmaririi penale sau al judecatii,pana la primul termen de judecata,daca
faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de
5 ani anterior comiterii faptei.Circumstanta atenuata nu se aplica in cazul
savarsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei,de furt
calificat,talharie,piraterie,fraude comise prin sisteme informatice si mijloace
de plata electronice,ultraj,ultraj judiciar,purtare abuziva,infractiuni contra
sigurantei publice,infractiuni contra sanatatii publice,infractiuni contra
libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate,contra
securitatii nationale,contra capacitatii de lupta a fortelor
armate,infractiunilor de genocid,contra umanitatii si de razboi,a
infractiunilor privind frontiera de stat a Romaniei,a infractiunilor la legislatia
privind prevenirea si combaterea terorismului,a infractiunilor de
coruptie,infractiunilor asimilate infractiunii de coruptie,a celor impotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene,a infractiunilor privitoare la
nerespectarea regimului materiilor explozive,materialelor nucleare sau al
 altor materii radioactive,privind regimul juridic al drogurilor,privind regimul
juridic al precursorilor de droguri,a celor privind spalarea banilor,privind
activitatile aeronautice civile si cele care pot pune in pericol siguranta
zborurilor si securitatea aeronautica,privind protectia martorilor,privind
interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist,rasist sau
xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor
infractiuni contra pacii si omenirii,a celor privind tragicul de organe,tesuturi
sau celule de origine umana,privind prevenirea si combaterea pornografiei
si a celor la regimul adoptiilor.

90. Circumstante atenuate judiciare

Pot constitui circumstante atenuate judiciare:
a) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea
consecintelor infractiunii
b) Imprejurarile legate de fapta comisa,care diminueaza gravitatea infractiunii
sau periculozitatea infractorului.

91. Efectele circumstantelor atenuate

(1) In cazul in care exista circumstante atenuate,limitele speciale ale pedepsei
prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc cu o treime
(2) Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata,in cazul retinerii
circumstantelor atenuate se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.
(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data,indiferent de
numarul circumstantelor atenuate retinute.

92. Circumstantele agravate

Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante
a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;
b) Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente
degradante
c) Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol
alte persoane sau bunuri;
d) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major,daca aceasta a fost comisa
impreuna cu un minor.
e) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei
vatamate,datorata varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze;
f) Savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte
substante psihoactive,cand a fost provocata in vederea comiterii infractiuni
g) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita
de o calamitate,de starea de asediu sau de starea de urgenta.
h) Savarsirea infractiunii pentru motive legate de
rasa,nationalitate,etnie,limba,religie,gen,orientare sexuala,opinie ori
apartenenta politica,avere,origine sociala,varsta,dizabilitate,boala cronica
contagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi
 fel,considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport
cu celelalte

93. Efectele circumstantelor agravante.Limitele

agravarii pedepsei(Art.78)
(1) In cazul in care exista circumstante agravante,se poate aplica o pedeapsa pana
la maximul special.Daca maimul special este neindestulator,in cazul inchisorii se
poate adauga un spor pana la 2 ani,care nu poate depasi o treime din acest
maxim,iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din
maximul special
(2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data,indiferent de
numarul circumstantelor agravante retinute

94. Concursul intre cauzele de atenuare a

pedepsei(Art.79)
(1) Cand in cazul aceleiasi infractiuni sau incidente doua sau mai multe dispozitii
care au ca efect reducerea pedepsei,limitele speciale ale pedepsei prevazute de
lege pentru infractiunea savarsita se reduc prin aplicarea succesiva a
dispozitiilor privitoare la tentativa,circumstante atenuate si cazuri speciale de
reducere a pedepsei,in aceasta ordine

95. Concursul intre cauzele de agravare a pedepsei

(Art.79)
(2) Daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea
raspunderii penale,pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesiva a dispozitiilor
privitoare la circumstante agravante,infractiune continuata,concurs sau recidiva.

96. Concurs intre cauzele de atenuare si agravare a

pedepsei(Art.79)
Cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de
reducere a pedepsei si una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei,limitele
speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc
conform alin(1),dupa care limitele de pedeapsa rezultate se majoreaza conform
alin(2).

97. Conditiile de amanare a aplicarii

pedepsei(Art.83)
(1) Instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei,stabilind un termen de
supraveghere,daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) Pedeapsa stabilita,inclusiv in cazul concursului de infractiuni,este amenda
sau inchisoarea de cel mult 2 ani.
b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii,cu
exceptia cazurilor prevazute in art.42 lit.a) si lit.b) sau pentru care a
intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare.
 c) Infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in
folosul comunitatii
d) In raportde persoana infractorului,de conduita avuta anterior savarsirii
infractiunii,de eforturile depuse de aceasta pentru inlaturarea sau
diminuarea consecintelor infractiunii precum si de posibilitatile sale de
indreptare,instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este
necesara,dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada
determinata.
(2) Nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca pedeapsa prevazuta de
lege pentru infractiunea savarsita este de 7 ani sau mai mare sau daca
infractorul s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata sau a incercat
zadarnicirea aflarii adevarului ori a indentificarii si tragerii la raspundere penala a
autorului sau a participantilor
(3) Amanarea aplicarii pedepsei inchisorii atrage si amanarea aplicarii amenzii care
insoteste pedeapsa inchisorii in conditiile art.62
(4) Sunt obligatorii prezentarea motivelor care au determinat amanarea aplicarii
pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a
consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va
respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe
durata termenului de supraveghere

98. Efectele amanarii aplicarii pedepsei(Art.90)

(1) Persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu i se mai aplica
pedeapsa si nu este supusa niciunei decaderi,interdictii sau incapacitati ce ar
putea decurge din infractiunea savarsita,daca nu a savarsit din nou o infractiune
pana la expirarea termenului de supraveghere,nu s-a dispus revocarea amanarii
si nu s-a descoperit o cauza de anulare.
(2) Amanarea aplicarii pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de
sigurata si a obligatiilor civile prevazute in hotarare.

99. Revocarea amanarii aplicarii pedepsei (Art.88)

(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata,cu rea-
credinta,nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile
impuse,instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei.
(2) In cazul cand,pana la expirarea termenului de supraveghere,persoana
supravegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin
hotarare,instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea
pedepsei,afara de cazul cand persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate
sa le indeplineasca.
(3) Daca dupa amanarea aplicarii pedepsei,persoana supravegheata a savarsit o
noua infractiune,cu intentie sau intentie depasita,descoperita in termenul de
supraveghere,pentru care s-a pronuntat o condamnare chiar dupa expirarea
acestui termen,instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea
pedepsei.Pedeapsa aplicata ca urmare a revocarii amanarii si pedeapsa pentru
noua infractiune se calculeaza conform dispozitiilor privitoare la concursul de
infractiuni
(4) Daca infractiunea ulterioara este savarsita din culpa,instanta poate mentine sau
revoca amanarea aplicarii pedepsei.In cazul revocarii,dispozitiile alin(3) se aplica
in mod corespunzator.
 100. Anularea amanarii aplicarii pedepsei(Art.89)
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana
supravegheata mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a
hotararii prin care s-a dispus amanarea,pentru care i s-a aplicat pedeapsa
inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen,amanarea se anuleaza,aplicandu-
se,dupa caz,dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni,recidiva sau
pluralitatea intermediara.
(2) In caz de concurs de infractiuni,instanta poate dispune amanarea aplicarii
pedepsei rezultante daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art.83.Daca se
dispune amanarea aplicarii pedepsei,termenul de supraveghere se calculeaza de
la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat anterior amanarea
aplicarii pedepsei.

101. Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub

supraveghere (Art.91)
(1) Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supravegere daca
sunt intrunite urmatoare conditii:
a) Pedeapsa aplicata,inclusiv in caz de concurs de infractiuni,este inchisoarea
de cel mult 3 ani;
b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai
mare de un an,cu exceptia cazuriloe prevazute in art.42 sau pentru care a
intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare.
c) Infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in
folosul comunitati;
d) In raport de persoana infractorului,de conduita avuta anterior savarsirii
infractiunii,de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea
consecintelor infractiunii precum si de posibilitatile sale de
indreptare,instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei este suficienta,chiar
fara executarea acesteia,condamnatul nu va mai comite alte infractiuni,insa
este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
(2) Cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate in conditiile
art.62,amenda se executa chiar daca executarea pedepsei inchisorii a fost
suspendata sub supraveghere
(3) Nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere,daca:
a) Pedeapsa aplicata este numai amenda;
b) Aplicarea pedepsei a fost initial amanata,dar ulterior amanarea a fost
revocata;
c) Infractorul s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata sau a incercat
zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere
penala a autorului sau a participantilor.
(4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a intemeiat
condamnarea,precum si a celor ce au determinat suspendarea executarii
pedepsei si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a
consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va
respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe
durata termenului de supraveghere.
 102. Efectele suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere
(1) In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua infractiune descoperita pana la
expirarea termenului de supraveghere,nu s-a dispus revocarea suspendarii
executarii pedepsei sub supraveghere si nu s-a descoperit o cauza de
anulare,pedeapsa se considera executata.
(2) Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu produce efecte asupra
masurilor de siguranta si a obigatiilor civile prevazute in hotararea de
condamnare

103. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub

supraveghere(Art.96)
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata,cu rea-
credinta,nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse
ori stabilite de lege,instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(2) Daca pana la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheata nu
indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare,instanta revoca
suspendarea si dispune executarea pedepsei,afara de cazul in care persoana
dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca.
(3) Daca pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii in conditiile art.62 nu a
fost executat si a fost inlocuita cu pedeapsa inchisorii potrivit art.63 alin(2) sau
art.64 alin(5) si alin (6),instanta revoca suspendarea si dispune executarea
pedepsei,l care se adauga pedeapsa inchisorii care a inlocuit amenda.
(4) Daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit o noua
infractiune,descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat
o condamnare la pedeapsa inchisorii,chiar dupa expirarea acest termen,instanta
revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa,dupa
caz,potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.
(6) Daca infractiunea ulterioara este savarsita din cupla,instanta poate mentine sau
revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere,in cazul
revocarii,dispozitiile alin(1),alin(4) si alin(5) se aplica in mod corespunzator.

104. Reabilitarea
Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat este deplin integrat,pe
plan juridic,in societate.Reabilitarea constituie,asadar,o cauza care inlatura
consecintele penale si extrapenale care au rezultat dntr-o condamnare,facand ca
fostul condamnat sa se bucure din nou de dreptul la egalitate in fata legii.

105. Reabilitarea de drept.Conditii(Art.165)

Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii,la
pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei
executare a fost suspendata sub supraveghere,daca in decurs de 3 ani
condamnatul nu a savarsit o alta infractiune.

106. Reabilitarea judecatoreasca (Art.166)

(1) Condamnatul poate fi reabilitat,la cerere,de instanta,dupa implinirea
urmatoarelor termene:
a) 4 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani,dar care
nu depaseste 5 ani.
b) 5 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani,dar care
nu depaseste 10 ani.
c) 7 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani sau in
cazul detentiunii pe viata,comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.
d) 10 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata,considerata
executata ca urmare a gratierii,a implinirii termenului de prescriptie a
executarii pedepsei sau a liberarii conditionate.
(2) Condamnatul decedat pana la implinirea termenului de reabilitare poate fi
reabilitat daca instanta,evaluand comportarea condamnatului pana la
deces,apreciaza ca merita acest beneficiu.

107. Calcularea termenelor de reabilitare.(Art.167)

(1) Termenele prevazute in art.165 si art.166 se socotesc de la data cand a luat
sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris.
(2) Pentru cei condamnati la pedeapsa amenzii,termenul curge din momentul in care
amenda a fost achitata integral sau executarea ei s-a stins in orice alt mod.
(3) In caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa,termenul curge
de la data actului de gratiere,daca la acea data hotararea de condamnare era
definitiva,sau de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare,daca
actul de gratiere se refera la infractiuni in curs de judecata.
(4) In caz de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei,termenul curge de
la data implinirii termenului de supraveghere
(5) In cazul condamnarilor succesive,termenul de reabilitare se calculeaza in raport
cu pedeapsa cea mai grea si curge de la data executarii ultimei pedepse.

108. Efectele reabilitarii.(Art.169)

(1) Reabilitarea face sa inceteze decaterile si interdictiile,precum si incapacitatile
care rezulta din condamnare.
(2) Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care
condamnatul a fost scos in urma condamnarii ori de redare a gradului militar
pierdut.
(3) Reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta

109. Pedeapsa
Pedeapsa este o forma de constrangere juridica proprie dreptului penal.constituie
termenul tehnic pentru a denumi sanctiunea care se aplica in cazul savarsirii unei
infractiuni.Pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de
reeducare,prevazuta de lege,aplicata de instanta judecatoreasca infractorului in
scopul prevenirii savarsirii de infractiuni.

110. Trasaturile pedepsei

a) pedeapsa este o masura de constrangere, deoarece persoana fata de care se
aplica este pusa sa sufere, in mod silit, anumite privatiuni sau restrictii.
b) pedeapsa este un mijloc de reeducare. are in mod firesc si un puternic rol si
efect educativ, de impiedicare a repetarii conduitei antisociale, de indreptare a
condamnatului, de formare si permanentizare in constiinta acestuia a convingerii
ca respectarea legii penale este o necesitate.
c) pedeapsa este un mijloc de constrangere statala, deoarece nu poate fi aplicata
decat de stat in numele societatii.
d) pedeapsa se aplica numai in cazul comiterii unei infractiuni. Pedeapsa este
sanctiunea specifica dreptului penal. Nu exista pedeapsa in general, ci numai
pedeapsa ca sanctiune pentru o anumita infractiune. Din punct de vedere
conceptual, pedeapsa reprezinta consecinta incalcarii preceptului normei penale.
e) pedeapsa se aplica infractorului, adica nu poate fi aplicata decat celui vinovat de
savarsirea unei infractiuni, neexistand deci raspundere penala pentru fapta
penala a altei persoane. In aceasta trasatura se reflecta caracterul personal al
pedepsei.
f) pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni. Pedeapsa
constituind mijlocul prin care sunt sanctionate incalcarile legii penale, scopul ei
coincide cu scopul acestei legi, anume apararea sociala impotriva infractiunilor.
Prin aplicarea si executarea pedepsei nu se urmareste cauzarea unor suferinte
fizice sau injosirea celui condamnat, ci indreptarea sa, prevenirea savarsirii in
viitor de noi infractiuni de catre acesta.

111. Scopul si functiile pedepsei

In art. 52 C. pen., in teza a doua, alin. (1), se prevede ca scopul pedepsei
este prevenirea savarsirii de noi infractiuni. Acest scop decurge din necesitatea
apararii societatii impotriva infractiunilor.
Realizarea scopului pedepsei include atat preventia speciala, adica prein-
tampinarea savarsirii de noi infractiuni de catre cel condamnat, cat si preventia
generala, adica preintampinarea savarsirii de noi infractiuni de catre alte
persoane predispuse sa savarseasca fapte penale.
In vederea realizarii scopului sau, pedeapsa indeplineste anumite functii -
denumite si scopuri imediate ale pedepsei, si anume:
a) Functia de constrangere sau represiune. Ca masura de constrangere statala,
pedeapsa este de neconceput fara cauzarea unei anumite suferinte, fara
impunerea unei privatiuni sau restrictii celui condamnat si fara dezaprobarea ce o
insoteste. Ea reprezinta echivalentul pe plan sanctionator al gradului de pericol
social pe care il prezinta fapta savarsita si faptuitorul ei si de aceea este
intotdeauna o masura cu caracter represiv.

b) Functia de reeducare. Aceasta functie decurge din caracterul de mijloc de

reeducare pe care il are pedeapsa. Deoarece constrangerea nu ar putea conduce,
ea singura, la realizarea scopului pedepsei, functia de constrangere trebuie sa se
completeze cu functia de reeducare. Numai prin imbinarea acestor doua functii
se poate asigura realizarea scopului urmarit de stat prin aplicarea de pedepse
fata de infractori.
In dispozitia din alin. (2) al art. 52 C. pen. se arata ca prin executarea pedepsei
se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de
drept si fata de regulile de convietuire sociala. Reeducarea tinde deci la
prefacerea constiintei condamnatului, la combaterea si lichidarea conceptiilor si
deprinderilor antisociale.
In dispozitia art. 52 alin. (2), partea finala, se prevede ca executarea pedepsei
nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana
condamnatului. Orice suferinte adaugate celor inerente pedepsei sau expunerea
condamnatului la batjocura altora, la acte de violenta, supunerea permanenta la
munci degradante etc. pot constitui infractiunea de supunere la rele tratamente
(art. 267 C. pen.).
Dispozitia din art. 52 C. pen. care interzice suferintele fizice si injosirea
condamnatului este profund umanista, fiindca pedeapsa nu urmareste razbu-
narea si prigonirea, ci, dimpotriva, reeducarea si indreptarea condamnatului, or
aceasta finalitate nu se poate realiza cand omul este injosit si torturat.

c) Functia de exemplaritate. Este o functie adiacenta, care consta in influenta

pe care pedeapsa aplicata condamnatului o exercita asupra altor persoane.
Exista oameni care se abtin de a savarsi infractiuni nu din convingere, ci din
teama de pedeapsa. Pedeapsa indeplineste deci si o functie de intimidare a celor
ce ar fi ispititi sa comita infractiuni.

d) Functia de eliminare. Aceasta este, de asemenea, o functie adiacenta, care

consta in eliminarea temporara sau definitiva a condamnatului din societate.
Eliminarea temporara se realizeaza ori de cate ori pedeapsa inchisorii se executa
in locuri de detinere, ceea ce apare necesar in cazul infractiunilor cu un grad inalt
de pericol social. Eliminarea definitiva a condamnatului din societate nu este
posibila decat in cazurile strict prevazute de lege, cand infractorului i se aplica
pedeapsa detentiunii pe viata. Eliminarea serveste la realizarea preventiei
speciale, dar, in egala masura, si la realizarea preventiei generale.