Tumori

Neoformat 12.4%
Benign 9.5%
Malign 5%
- Frecventa unor Neoformatiuni depinde de vrsta copilului,
- In cav bucala predomina formaiuni din ts. Conj,de origine vasculara.
- Formaiunile au dependent de sex, la biei mai frecvent benign:
angiofibromul,limfagiomul, osteoblastomul malign:osteoblastosarcom
- Fete mai mai des se ntlnesc papilom, Teratomul, osteomul,hemangiom,sindr. Olbrait
- Unele formaiuni se transmit prin ereditare, neurofibromatoza, cerubenzom,
hemangiom fibromatoza gingivala.
- Unele formaiuni pot regresa si anume hemangiomul, limfagiom, papiloma.
- ns se ntlnesc formaiuni care ft des pot maligniza, si anume Condromul,
xerodema pigmentat, displazie fibroas, chist dermoid
Tum osoase
m des 7-12ani(cresc oasele)
Rar 12-15
F rar <1an
Tum tes moi invers
F rar 7-12
Des <1
M des 13-16(activ mare endocrin)

Clasifarea internationala a tumorilor tes. moi (Colesov)

1. Origine epiteliala :
- Benign: papilomul
- maligna carcinomului de orice varietate
2. Tumori de origine conj:
- benigne Fibromul, lipomul, leiomiomul, rabdomiomul, hemangiomul,
limfagiomul, neurofibromul,
- maligne fibrosarcom, rabdosarcom, libdosarcom, leiomiosarcom,
angiosarcom, hemangiom percitom malign,
3. Tumori de origine melanogena
- benign (nev),
- malign(melanomul malign)
4. Tumori de geneza discutabila neclara
- benign (mixomul, granulomul celular),
- maligne (granulocelulad malign, sarcom alveolar moale,sarcomul capoe)
5. Tumorile neclasificate
6. Pseudotumorale diferite veruce, Diferite chisturi (chist micoid) ,vegetaii
fibroase, fibrogranulomul, epulis gigantic, neuromul gigantic

Particularitati:
- Formaiune benign este tumora care are cretere lenta, nu metastazeaza, nu
recidiveaz dac este nlturat radical. Celule au o difereniere nalt nu sunt
sensibil nici la raze renghen nici chimice.
- La copii tumorile benigne cresc mult mai rapid ca la maturi, deseori ele foarte greu de
diagnosticat morfologic deoarece tes celulare acestor formaiuni au un caracter mic si
se aseamn cu celule sntoase astfel diagnosticarea este ft dificil.
- Unele formaiuni se transmit prin ereditare, neurofibromatoza, cerubenzom(ii la os),
hemangiom,fibromatoza gingivala.
- Unele formaiuni pot regresa si anume hemangiomul, limfagiom, papiloma.
- Unele au evolutie specifica: hemangiom,rabdomiom- crestere infiltrativa,invadeaza
regiunea sanatoasa, distrug organele adiacente
 - La copii nu se ntlnesc procese pretumorale. De care sunt caracteristic pt vrsta la
maturi.
- Celulele in tumori is mici nediferenriate ca celulele tinere sanatoase

Diagnosticarea
Diagnoza se stabileste greu din cauza lipsei semnelor patomorfologice si radiologice
Unele formatiuni morfologic nu se identifica in primii ani:
neurofibromatoza,limfogranulomatoza
Examinare <1an-o data/luna
<5ani- 3-4 ori/an
<adolescent 1data/an
Dupa operatie se examineaza o data la 6 luni timp de 1,5-2 ani

Se bazeaz in primul rnd pe examenul clinic si anume anamnez si examenul obiectiv.

- Anamnez se refer la apariia formaiunii, rapiditatea creterii si provocri cum ar fi
dureri, sau alte provocri.
- Examenul obiectiv se bazeaz pe palparea formaiunii (mai ales acelea de
proveniena vasculara), schimbarea culorii la hemangiom capilar,schimbarea
volumului(hemangiom cavernos din cauza drenarii in vasele periferice). formaiunile
care i deteriorizeaza cum ar fi limfagiomul, hemangiomul pot provoca inflamaii, cu
modificri a organelor dac se gsesc in profunzime.
- La benign nu facem deodata ex histologic
- In cele mai multe cazuri nevii se diagnostica clinic dupa aspect,culoare si cu
radioizotop(cu strontiu). Alte formaiuni este obligator examenul histologic care este o
metoda de diagnosticare definitiva.

Formatouni dupa localizare

- In cav bucala la horathl intre palatul moale si dur se gsesc glande salivare, ft des
gsesc fibrom, fibroadenom.
- In reg rdcinii limbii formatinunile se diferentiaza de distopia si maladii de
proveniena glandei tiroide:fibrom,fibrosarcom
- Muschi lat limbii:rabdomiomulin limba: fibrosarcom,angiosarcom,rabdomiosarcom
- chistul se ntlnesc destul de frecvent la vrsta de 2-5 ani.creste supraorbital spre
ungh lat ochi,nas
- mucos buzei:hemangioame,limfangioame,papilom,chist de retentie
- musc geniana: fibrom,papilom
- submucoasa gingiv a apofizei alv: mioblastom
Tratamentul
in virsta frageda in stationar,maligne la oncologic.papilom,chist de
retentie,fibrom ambulator
2etape:inlaturarea chir si ex histologic
- Toate formaiunile benigne sunt tratate in secia de OMF, ele se trateaz chirurgical
adic se nltura formaiunea in limitele tesuturilor moi crutind tesuturile sanatoase
vecine taiam1 mm in jurul formatiunei.
- Sunt unele formaiuni pot fi tratate conservativ asta se refer la formaiuni de
origine vasculara hemangiom cavernos,chistos, limfagiom (sclerozare se efectueaza
le baza de folosirea alcool 70% sau preparate hormonale, sau laserterapie, tratare cu
raze renghen ,ns aceasta metoda nu este efectiv si este duntoare deregleaz
procesul cresterij)
- este metoda combinata adic conservativ-chirurgical se refer la formaiuni de
origine vasculara care sunt localizate in profunzime sau au mrime mare(la
hemangiom cavernos,chistos,limfangiom), la nceput se recurge la tratament
sclerozare pt a micorat in volum formaiune si a a contura contururile formaiunile se
utilizeaz in mai multe etape pana atingem mrimea care apoi va fi Ok pt a nltura
chirurugical.
 - Benigne insensibil la chimio si radioterapie

Cele de origine maligna, au proveniena de origine conj se numesc sarcom, in afara de

examinare clinica ele necesita ntotdeauna examinare paraclinica si anume: histologie,
diagnosticare cu radioizotopi dar aceasta metoda nu este definitiva deoarece ea ne
vorbete dac e proces malign sau benign dar originea formaiunii nu ne indica.

Tum osoase
Clasificarea
Dupa OMS, tumorile tes osos se clasifica
a. Tumori osteogene
- Benigne osteomul, Osteoblastomul,
- Maligne ostesarcomul,
b. Tumori condrogene
- Benigne Condromul, osteocondromul, condroblastomul,
- Maligne condrosarcomul, comdrosarcomumixocortical, Condromul mezinchimal
c. Tumorile gigantocelulare
- Osteoblastomul
d. Tumorile osteomedulare sunt toate maligne sarcomhl dewing, reticolosarcomul,
limfosarcomjl,
e. Tumorile vasculare
- Benigne limfagiomul, hemangiomul,
- Maligne hemangiom pericitom malign, ambiosarcom
f. Alte formaiuni tumorile conjunctive ale oaselor (Fibromul, lipomul) liposarcom,
sarcom nedediferenta
g. Alte formaiuni osoase adamanatinomjl
h. Pseudotumorale chist osos paraartiuclar, Fibromul neosificanr, granulomul euzinofil,
miozita neosificant

godoroja diviziaza jn 3 grupe

Proces difund sunt diferite formaiuni benigne in prezenta diferitor factori nocivi pot
maligniza se refer la chisturi odontogene (chist radiucular, folicular, primar, cimentom,
displazie fibroas, granulomul euzenofil).

Diagnosticare
Se bazeaz pe examenul clinci subiectiv, obiectiv si paraclinic. Formaiunile tes osoase sunt
mult mai greu de diagnostificat deoarece ele se manifesta numai atunci cnd ele
proemineaza. Cele benigne decurg fr dureri unicul semn e bombarea sau proeminarea.
Cnd examinam la examenul subiectiv dureri neclare apar in formatiuni maligne. Osteoid sau
osteomul se manifesta grav adic ele au dureri mari nevralgice.
Formaiunile benigne cresc diferit, unele lent osteomul, cimentomul, iar cele care cresc rapid
sunt formaiuni mixomul, Osteoblastomul, se manifesta prin distrugere masiva a maxilarului
si invadeaz esuturile nconjurtoare.
Sunt formaiuni care au o cretere lenta la nceput dar apoi cresc repede si apoi se
malignizeaza de ex condromul.

Formatijnile maligne dureri pronunate, metastazare rapida, cretere rapida. Cea mai
agresiva osteosarcomul. Unele formaiuni cresc ft rapid rabdoreticosarcom, ns ele clinic se
manifesta sau manifestazeaz greu fata de altele.
Deasemenea sunt formaiuni maligne decurg clinic asemanator cu procese inflamatoare
anume ca osteomielita acut si dingosticarea este ft dificil (are febra nalt, congestie tes,
mobilitatea dintilor).

Examenul paraclinic este metoda rqdiologica (formaiunile benigne se vor manifesta in

dependent de tumori, chisturi se manifesta prin radiotransparenta rotunde cu coninut,
Fibromul prin opacitate, sclerozare)
Biopsie pt cele benigne nu este necesar, se realizeaz doar cele maligne.
Examenul histologic,
Metoda cu radioizotopi.

Tratament
Sarcomul eving se face conservativ prin radioterapie

Reabilitare
- Social
- Medicala se refer la din momentul diagnosticrii formaiunii, tratamentul si
recuperare osteoreparatorie. Se face dupa 1-2 ani dupa intervenie ca sa nu fie
recidive,
- Educaional

Profilaxia
Are 3 direcii
- Evidenierea copiilor care sunt predispui sau au prin ereditare, genetic
- Protecia prenatala a copilului mama trebuie sa fie protejata de orice factor nociv
- Diagnosticarea la timp a formatijnile benigne si tratarea lor la timp