Leoaica tanara, iubirea

de Nichita Stanescu

Nichita Stanescu este un mare poet al literaturii romane, el fiind totodata si un autor canonic.
Nichita Stanescu se numara printre reprezentantii neomodernismului in poezia romaneasca, acesta
fiind unul dintre cei mai renumiti neomodernisti romani.
Neomodernismul este o orientare a anilor 60-70 ce s-a manifestat si inliteratura si aduce
redescoperirea sensibilitatii creatoare, a emotiei estetice siinnoirea limbajlui poetic dupa un deceniu
in care literatura fusese cenzurata siideologizata politic de catre regimul comunist din Romania
acelei perioade. Nichita Stanescu alaturi de ceilalti poeti nemodernisti ai generatiei 60 precum
Marin Sorescusau Ana Blandiana, refac legaturile cu literatura poetica modernista interbelica.
Poezia "Leoaic tnr, iubirea" de Nichita Stanescu este o arta poetica de factura
neomodernista si face parte din al doilea volum al autorului, intitulat "O viziune a sentimentelor"
aparut in anul 1964. Volumul "O viziune a sentimentelor" are ca tema iubirea ca stare de certitudine.
Poezia "Leoaic tnr, iubirea" de Nichita Stnescu este, de asemenea, si o art poetic erotic,
n care eul liric este puternic marcat de intensitatea i fora celui mai uman sentiment, iubirea.
Este o art poetic, deoarece autorul i exprim, prin mijloace artistice, crezul liric (propriile
convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii.
Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de
expresie) i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii).
Este considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizandu-se prin transparenta
imaginilor si proiectia cosmica, prin originalitatea metaforelor si simetria compozitiei.
Poezia "Leoaic tnr, iubirea" de Nichita Stanescu apartine neomodernismului prin ineditul
abordarii temei, prin ambiguitatea limbajului poetic, subtilitatea metaforelor si ineditul imaginilor
artistice, noutatea metaforelor, deschiderea textului spre interpretari multiple senzorialul si
afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului, innoirile prozodice.
Titlul ( alctuit dintr-un substantiv comun nsoit de un epitet adjectival i explicat printr-o
apoziie ) sugereaz puterea de seducie, agresivitatea unui sentiment care poate conduce la
pierderea identitii. Titlul este exprimat printr-o metafor prin care sugereaz extazul poetic la
apariia neateptat a iubirii, vzute sub forma unui animal de prad agresiv, "leoaic tnr",
explicitat chiar de poet prin apoziia "iubirea".
Tema poeziei "Leoaic tnr, iubirea" este intalnirea neasteptata cu iubirea, ca ,,intamplare a
fiintei. Aceasta nvleste ca un animal de prad printr-o apartie brusca, surprinzatoare si agresiva
asupra fiintei umane transformand-o definitiv si schimbandu-i perceptia barbatului indragostit asupra
lumii si asupra sa.
Motivul central al textului, care prin repetare devine laitmotiv este acela al leoaicei care
simbolizeaza atat iubirea ca pasiune si fascinatie complesitoare.
Lirismului subiectiv are ca repere transmiterea in mod direct a sentimentelor si prezenta
marcilor lexico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric, precum pronume si verbe la persoana I
singular si adjective posesive la persoana l. Discursul liric ia forma unei confesiuni despre propria
experienta in trairea sentimentului.
Incipitul reia titlul poeziei ca prim vers si din acest moment sugestia violentei este anulata iar
sentimentul va fi situat in sfera de semnificatii a simbolului leului, respectiv putere, forta, agresivitate
dar si eleganta si noblete, simbol care, prin feminizare, capata noi valente imbogatindu-se cu ideea
de posesivitate, leoaica, prin latura ei materna, iar senzualitatea si gratia sunt corespunzatoare
varstei - tanara.
Compozitional, poezia are trei secvente lirice, corespunzaotare celor trei strofe: in prima este
prezentata intalnirea neasteptata cu iubirea, ce-a de-a doua descrie, intr-un tablou cosmogonic,
transformarea lumii ca efect al iubirii, iar in ultima secventa este redata constatarea metamorfozei
fiintei ca urmare a intalnirii cu iubirea si proiectia in eternitate a sentimentului.
Simteria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii- leoaica, plasate la inceputul si la
sfarsitul textului poetic care coreleaza cu doua perceptii diferite ale eului asupra lumii ce sugereaza
ca transformarea este totala si ireversibila.
Prima secventa prezinta momentul intalnirii bruste si dureroase a fiintei cu iubirea, in maniera
metaforica, momentul indragostirii propriu-zise, fiind o intalnire neasteptata a fiintei umane cu
iubirea, cu toate ca sentimentul exista deja in sufletul omului.
A doua secenta prezinta o descriere cosmogonica a recreierii universului sub influenta
transfiguratoare a iubirii. Nu este vorba doar de o reconfigurare ci de o reconstructie atat a
universului exterior cat si a celui interior, al carei rezultat il reprezinta modificarea fundamentala a
perceptiei omului, repsectiv poetului, asupra realitatii. Cercul reprezinta un simbol al perfectiunii ce
are in centru eul creator.
A treia secventa ilustreaza faptul ca fiinta umana nu se mai recunoaste pe sine dupa intalnirea
cu iubirea. Metamorfoza dupa trairea iubirii este ireversibila. Transformarile sufletesti se reflecta in
planul fizic.
Finalul poeziei evidentiaza ideea potrivit careia iubirea proiecteaza omul in eternitate. Iubirea,
ca forma a spiritului, invinge timpul, s au poate, temtor, eul liric este nesigur, nu poate ti ct timp
iubirea l va ferici.

Leoaica tnr, iubirea

de Nichita Stanescu

Leoaica tnr, iubirea

mi-ai srit n fa.
M pndise-n ncordare
mai demult.
Colii albi mi i-a nfipt n fa,
m-a mucat leoaica, azi, de fa.

i deodata-n jurul meu, natura

se fcu un cerc, de-a-dura,
cnd mai larg, cnd mai aproape,
ca o strngere de ape.
i privirea-n sus ini,
curcubeu tiat n dou,
i auzul o-ntlni
tocmai lng ciocrlii.

Mi-am dus mna la sprncean,

la tmpl i la brbie,
dar mna nu le mai tie.
i alunec-n netire
pe-un deert n strlucire,
peste care trece-alene
o leoaic armie
cu micrile viclene,
nc-o vreme,
i-nc-o vreme...