MEDICINA DENTARA *5 Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa

- propuneri intrebari - anestezia nervului nazo-palatin:

Tema nr. 1
Anestezia in medicina dentara
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 6-53
A. treimea anterioara a fibromucoasei palatine
B. cele doua treimi posterioare ale fibromucoasei
palatine
C. gingia palatina din dreptul molarilor superiori
D. septul nazal , baza si aripa nasului
E. podeaua nazala si celulele etmoidale
(pag. 25)

*1 Care din substantele anestezice enumerate 6 Anestezia locala prin iniltratie este:
mai jos face parte din grupa derivatilor A. anestezia topica
esterici:
B. anestezia submucoasa
A. Procaina (Novocaina)
C. anestezia intradermica
B. Bupivacaina
D. anestezia subcutanata in straturi
C. Hostacaina
E. anestezia subcutanata in baraj
D. Articaina
(pag. 20)
E. Mepivacaina
7 Anestezia tronculara periferica se adreseaza:
(pag. 6)
A. unui singur dinte
*2 Care este anestezia locala in care se obtine
anestezia dintelui dar nu si a partilor moi: B. filetelor nervoase terminale

A. anestezia topica C. numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-

dentare, gingie , os alveolar
B. anestezia locala prin infiltratie
D. unui trunchi nervos si ramurilor sale
C. anestezia tronculara-periferica
E. si partilor moi inervate de trunchiul nervos
D. anestezia bazala anesteziat
E. anestezia intraligamentara (pag. 23)
(pag. 22)
8 Pentru anestezia nervului palatin anterior se
*3 Anestezia topica se poate folosi pentru folosesc urmatoarele repere:
anestezia nervului: A. ultimul molar la 1cm deasupra coletului
A. lingual, in santul mandibulo lingual , in dreptul B. la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei
molarului de minte pterigoide
B. alveolar supero-anterior C. santul palatin in dreptul molarului unu
C. mentonier D. papila incisiva
D. incisiv E. gaura incisiva
E. alveolar inferior (pag. 26-27)
(pag. 19)
9 Anestezia nervului alveolar supero-anterior
*4 Reperele pentru anestezia la tuberozitate teritoriul anesteziat:
sunt: A. dintii frontali superiori (IC,IL,C)
A. creasta zigomato-alveolara B. mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona
B. radacina meziala a molarului de 6 ani C. peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa
C. mucoasa fixa care il tapeteaza

D. creasta temporala D. jumatate din buza superioara corespunzatoare

E. creasta temporo-zigomatica E. zona tuberozitatii

(pag. 24) (pag. 28)

Pag. 1 din 161

10 Anestezia nervului alveolar inferior- repere:
A. creasta temporala situata medial si posterior de
marginea anterioara a ramului mandibular
B. plica pterigomandibulara
C. planul de ocluzie al molarilor inferiori
D. creasta temporala situata exterior si posterior de
marginea posterioara a ramului mandibular
E. planul de ocluzie al dintilor superiori
14 Anestezia nervului mentonier si incisiv:
A. se anestezieaza dintii frontali inferiori de partea
cu anesteza
B. anestezia se face in gaura mentoniera
C. directia acului este oblica in jos, inauntru si
inainte
D. punctia se practica in mucoasa mobila, in dreptul
radacinii meziale a primului molar inferior

(pag. 29) E. sunt anesteziati si premolarii inferiori

(pag. 32)
11 Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce
priveste tehnica de anestezie George Gaw 15 Complicatiile locale ale anesteziei loco-
Gates: regionale:
A. directia acului este inapoi si inafara A. necroza mucoasei
B. punctia se realizeaza in mucoasa obrazului B. durerea
C. acul patrunde in preofunzime 3-3,5cm C. trismus
D. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul D. tulburari oculare
lingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporal E. alveolita postextractionala
E. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul (pag. 39)
lingual, nervul bucal
(pag. 30) 16 Sincopa vaso-vagala
A. se descriu trei stadii
12 Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce
priveste tehnica de anestezie Veisbrem : B. in stadiul presincopal apare paloarea
faciala,greata,cascat,hiperventilatie
A. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal C. in stadiul sincopal apare pierderea brusca si
tranzitorie a starii de constienta
B. punctia anestezica se poate practica la 1,5 cm
deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori D. pierderea cunostintei este manifestarea clinica a
hipoxiei cerebrale acute
C. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal, nervul maseterin E. condiuta terapeutica va avea ca obiectiv
imbunatatirea pana la normalizare
D. directia acului este perpendiculara pe planul a irigatiei si oxigenarii cerebrale
mucos
(pag. 43)
E. acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul osos
la nivelul tuberozitatii mandibulare 17 Manifestarile clinice ale alergiei sunt:
(pag. 30) A. prurit
13 Nervul bucal: B. eritem
A. inerveaza gingia vestibulara de la gaura C. angioedem
mentoniera inapoi D. dispnee cu wheezing
B. este o anestezie de completare a anesteziei la E. hipertensiune arteriala
Spix
(pag. 45)
C. substanta anestezica este injectata submucos,
in vestibulul inferior 18 Accident general hipoglicemic tablou clinc
D. inerveaza planseul bucal A. senzatie acuta de foame
E. inerveaza lobulul urechei B. confuzie mentala, letargie
(pag. 31) C. greata si cresterea motilitatii gastrice
D. crestere capacitatii la efort
E. hipertensiune arteriala
(pag. 50)

Pag. 2 din 161

 19 Gaura infraorbitala este situata:
A. la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
B. la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a
marginii infraorbitale
C. pe aceeasi linie cu gaura mandibulara
D. la 5mm inauntrul liniei verticale mediopupilare
E. pe linia verticala ce trece intre cei doi premolari
superiori
(pag. 28)
Tema nr. 2
Extractia dentara
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 64-102
*1 Contraindicatiile relative generale ale
extractiei dentare pot fi:
A. boli cardiovasculare cu risc mediu
B. tratamente anticoagulante
C. tulburari urinare
D. colecistita
E. abcese perimandibulare
(pag. 66)
*2 Recomandari dupa extractia dentara simpla:
A. Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2
ore
B. Se pot face clatiri usoare cu solutii de antiseptice
dupa indepartarea pansamentului supraalveolar
C. Spalatul dintilor este permis a se incepe in
aceeasi zi cu extractia
D. Edemul postoperator poate fi redus folosind un
prisnit rece aplicat pe obraz in zona extractiei
E. Se instituie obligatoriu antibioterapie
(pag. 66)
*3 Fractura tuberozitatii maxilare
A. Este un accident ce survine frecvent in timpul
extractiei oricarui molar superior
B. Daca fragmentul osos ramane atasat de periost
se indeparteaza chirurgical
C. Defectul se inchide prin sutura secundara a
mucoasei acoperitoare
D. Se pot produce comunicari oro-sinusale largi
E. Daca dintele si tesutul osos formeaza corp
comun se indeparteaza impreuna.
(pag. 66)
*4 Lezarea n. lingual in timpul extractiei
molarilor inferiori
A. Apare frecvent in cazurile extractiei molarului de
minte
B. Tulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul
C. Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru a
nu leza n. lingual
D. Trepanarea osoasa se face cat mai mult la
nivelul corticalei linguale
E. Recuperarea spontana in urma lezarii nervului
este mult mai putin probabila
(pag. 66)
*5 Extractia molarului 2 superior:
A. Morfologia molarului 2 este similara cu cea a
molarului 3 superior
B. Radacinile sunt mai lungi si mai putin divergente
ca la molarul unu superior
C. Tehnica este aceasi ca la toti molarii superiori
D. Instrumentarul folosit este similar celui utilizat
pentru extractia molarului 3 superior
E. Este extras mai usor decat molarul unu superior
(pag. 66)
6 Contraindicatii locale ale extractiei dentare
sunt:
A. Leziuni locale ale mucoasei orale
B. Sinuzita maxilara rinogena
C. Boli cardiovasculare
D. Procese supurative cronice
E. Procese supurative acute
(pag. 66)
7 In cazul pacientilor care urmeaza tratamente
anticoagulante:
A. Prezinta un risc major de sangerare masiva
B. Extractia se practica doar la INR <2.5
C. Sutura plagii postextractionale nu este obligatorie
D. Se recomanda aplicarea unei placi de protectie
ce se mentine 48-72 de ore
E. Se reia medicatia anticoagulanta a 3 a zi dupa
extractie
(pag. 66)
Pag. 3 din 161
8 Extractia incisivilor superiori:
A. Osul alveolar prezinta o grosime mai redusa
palatinal
B. Decolarea gingivo-mucoasei are rol de a mari
dimensiunile coroanei clinice a dintelui
C. Se aplica mai intai falca vestibulara a clestelui,
dupa care falca palatinala
D. Luxarea dintelui se realizeaza in sens vestibulo-
oral
E. Miscarile de rotatie nu sunt indicate a se aplica
(pag. 66)
9 Chiuretajul alveolei postextractionale:
A. Nu este indicat dupa extractii simple
B. Indeparteaza tesuturile patologice restante
C. chiuretajul fundului alveolei se face cu presiune
bine dozata
D. Se face cu o chiureta dreapta la mandibula sau
una curba la maxilar
E. Este indicat dupa orice extractie dentara
(pag. 66)
10 Sutura postextractionala:
A. este obligatorie dupa orice extractie
B. se recomanda si in cazul extractiilor simple
C. daca marginile plagii nu se pot afronta in
totalitate nu se face sutura
D. sutura protejeaza chiagul alveolar
E. dirijeaza cicatrizarea
(pag. 66)
11 Extractia premolarului 1 superior:
A. premolarul 1 superior are frecvent o radacina si
mai rar doua radacini
B. corticala vestibulara este mai sbtire decat cea
palatinala
C. luxarea se face in sens vestibulo-oral
D. dintele va fi extras prin tractiune in sens ocluzal
si usor palatinal
E. clestele se aplica cat mai apical
(pag. 66)
12 Extractia caninului superior:
A. Radacina caninului determina prezenta
eminentei canine
B. frecvent corticala palatinala este subtire
C. decolarea gingivo-mucoasei se face cu ajutorul
elevatorului sau sindesmotomului curb
D. o complicatie a extractiei este fracturarea unei
portiuni din corticala palatinala
E. dupa luxatie, dintele este tractionat pe o directie
vestibulo-incizala
(pag. 66)
13 Extractia molarului de minte superior erupt
pe arcada:
A. are de obicei radacinile divergente
B. este extras cu clesti speciali pentru molari de
minte superiori
C. este extras cu clesti speciali pentru molari de
minte superiori
D. frecvent extractia se face doar cu elevatoarele
E. fractura tuberozitatii este mai mica daca se
foloseste elevatorul curb pentru extractia
molarilor de minte superiori
(pag. 66)
14 Extractia molarului de minte mandibular
erupt:
A. are de obicei radacini conice, fuzionate
B. osul alveolar este mai subtire vestibular
C. osul alveolar prezinta o mare duritate la nivel
retromolar
D. se descriu doua tehnici distincte de extractie a
molarului trei mandibular
E. anestezia se realizeaza prin procedee diferite
fata de cele folosite pentru ceilalti molari
mandibulari
(pag. 66)
15 Reguli in folosirea elevatorului drept:
A. se aplica intotdeauna vestibular si lingual
B. suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in
contact cu dintele ce trebuie extras
C. in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintii
adiacenti pentru a evita lezarea sau luxarea
acestora
D. elevatorul drept nu se foloseste pentru extractia
dintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fost
separate
E. capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liber
pentru a luxa dintele
(pag. 66)
16 Indicatiile de extactie a dintilor permanenti
sunt multiple find legate de:
A. starea dintelui respective
B. starea dintilor antagonisti
C. patologia structurilor adiacente
D. afectiunile asociate
E. tehnica aleasa
(pag. 64)
Pag. 4 din 161
17 Indicatiile extractiei dentare legate de 22 Contraindicatiile locale ale extractiei dentare
patologia dento- paradontala: sunt:
A. dinti cu parodontopatie marginala cronica si A. stomatita orala
mobilitate de gradul II- III B. sinuzita maxilara rinogena
B. dinti malpozitionati
C. leucemie acuta
C. dinti mult extruzati
D. abcese periosoase
D. dinti care au determinat procese supurative
E. tumori benigne labio- cervicale
sinusale
(pag. 65)
E. dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena
(pag. 64) Tema nr. 3
Patologia eruptiei dentare
18 Indicatiile extractiei dentare legate de
patologia pseudotumorala sau tumorala de Bibliografie asociata temei:
cauza dentara: Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
A. dinti care au dus la aparitia unor leziuni Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
hiperplazice reactive (epulis-like) 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 116-122, 131-157, 159-169
B. dinti care au suferit transformari chistice
C. dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral *1 Factorii ce nu usureaza odontectomia M3
D. dinti inclusi ce nu mai pot erupe inferior.

E. dinti cu distructii coronoradiculare intinse A. raportul direct cu canalul mandibular

(pag. 64) B. spatiul fata de molarul doi
C. pozitie mezio- angulara
19 Indicatii extractiei dentare legate de
patologia traumatica OMF D. radacini conice sau fuzionate

A. dinti cu fracturi radiculare, oblice sau E. spatiu parodontal larg

longitudinale (pag. 141)
B. dinti din focare de fractura ale oaselor *2 In etiopatogenia incluziei dentare sunt
C. dinti erupti ce provoaca inghesuiri incriminati factori locali
D. dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice A. anomalii cromozomiale
E. dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF B. tulburari metabolice
(pag. 64) C. despicaturile labio-maxilo-palatine
20 Indicatiile extractiei dentare legate de D. persistenta pe arcada peste limita normala
anomalii de numar, forma, pozitie ale cronologica a dintelui temporar
dintilor: E. dizostoza cleidocraniana
A. dinti inclusi ce nu mai pot erupe (pag. 131)
B. dinti inclusi ce provoaca inghesuiri *3 Complicatii septice locale asociate incluziei
C. dinti extruzati M3 inferior
D. dinti luxati complet A. septicemia
E. dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic B. osteomielita
(pag. 64) C. tromboflebita de sinus cavernos
21 Contraindicatiile absolute ale extractiei D. abces endooral
dentare sunt: E. meningita
A. leucemia acuta (pag. 141)
B. prolaps de valva mitrala
C. infarct miocardic mai recent de 4 luni
D. infarct miocardic mai vechi de 6 luni
E. procese supurative acute
(pag. 65)

Pag. 5 din 161

*4 Contraindicatiile redresarii chirurgical- 9 Factori care usureaza odontectomia M3
ortodontice a caninului inclus inferior
A. pacienti tineri A. pozitia mezio- angulara
B. spatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creat B. radacini lungi si subtiri
prin metode ortodontice C. clasa C dupa Pell si Gregory
C. dintele nu prezinta anomalie de forma sau volum
D. spatiu paradontal ingust
D. dintele se afla este intr-o pozitie verticala sau
E. radacini formate pe 1/3 sau 2/3
normal oblica
(pag. 141)
E. incluzia nu este profunda
(pag. 165) 10 Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sau
incluziei molarului de minte inferior
*5 Complicatiile dupa odontectomia molarului
de minte inferior A. mortificari pulpare si resorbtii radiculare ale
molarului de 12 ani
A. luxatia ATM
B. trismus
B. fractura mandibulei
C. sialoree, asialie
C. hemoragia postextractionala (precoce sau
D. nevralgi dentare
tardiva)
E. gingivo- stomatita
D. lezarea pachetului vascular nervos alveolar
inferior (pag. 144)
E. luxatia sau fractura molarului de 12 ani 11 Decapusonarea molarului de minte inferior
(pag. 151) este indicata in urmatoarele situatii:

6 Factori locali incriminati in incluzia dentara A. spatiu suficient pe arcada

B. incluzie osoasa partiala sau totala
A. reducerea spatiului de pe arcada
C. incluzie verticala
B. cauze toxice (Raze X)
D. capuson de mucoasa subtire, care acopera fata
C. modificarea axului de dezvoltare a dintelui
ocluzala a molarului de minte
D. osteoscleroza procesului alveolar
E. spatiu retromolar insuficient
E. disostoza cleidocraniana
(pag. 146)
(pag. 116)
12 Factori care ingreuneaza odontectomia M3
7 Factori generali incriminati in incluzia dentara inferior
A. deficite de crestere scheletala in anomaliile A. radacini conice sau fuzionate
dento- maxilare (sindromul compresiei de
B. contact strans cu molarul doi
maxilar)
C. incluzie osoasa completa
B. sindromul Down
D. clasa I dupa Pell si Gregory
C. avitaminoze (in special vitamina D)
E. pozitia mezio- angulara
D. tendinta filogenetica de reducere dimensionala a
structurii osoase scheletale (pag. 141)
E. disfunctii endocrine 13 Contraindicatiile decapusonarii molarului de
(pag. 116) minte inferior

8 Complicatii mecanice specifice incluziei A. incluzie verticala

dentare B. anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sau
A. pericoronarita radacinilor molarului de minte
C. incluzie submucoasa
B. incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari
C. leziuni carioase D. capuson de mucosa gros
E. spatiu retromolar insuficient
D. chisturi mandibulare
(pag. 146)
E. fracturi mandibulare
(pag. 122)

Pag. 6 din 161

14 Acidente ce se pot produce in cursul 19 Indicatiile redresarii chirurgical- ortodontice
odontectomiei M3 superior a caninilor inclusi
A. luxarea sau facturarea molarului de 12 ani A. dintele prezinta anomalii de forma sau volum
B. fractura tuberozitatii B. dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal
C. hemoragie postoperationala de eruptie
C. incluzia este profunda
D. luxatia mandibulei
D. dintele este intr-o pozitie orizontala
E. comunicare oro- sinuzala
(pag. 157) E. la pacienti tineri
(pag. 165)
15 Complicatiile dupa odontectomia M3 inferior
sunt legate de: 20 In odontectomia caninului inclus se pot
produce o serie de accidente intraoperatorii
A. luxatia mandibulei
A. luxarea dintilor vecini
B. fractura de unghi mandibular post operator
B. deschiderea foselor nazale
C. durerea, edemul si trismusul postoperator
C. fractura procesului alveolar
D. inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentare
sau osoase D. complicatii infectioase
E. complicatii infectioase E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 151) (pag. 161)

16 La examenul clinic al arcadelor dento- Tema nr. 4

alveolare pot fi observate o serie de odificari Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
care pot sugera prezenta incluziei dentare
Bibliografie asociata temei:
A. prezenta pe arcada a dintelui temporar (insotita
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
de lipsa dintelui definitiv)
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
B. absenta tremelor si diastemelor 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
C. deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini pag. 174-194
D. prezenta unor fistule cronice
1 Indicatiile rezectiei apicale
E. absenta proceselor inflamatori ale mucoasei
(pericoronarite) A. resorbtii radiculare externe sau interne

(pag. 117) B. fractura radiculara verticala

C. obturatii de canal in exces ce nu mai pot fi
17 Factori locali incriminati in etiopatogenia indepartate
incluziei dentare
D. raportul nefavorabil coroana radacina
A. despicaturile labio- maxilo- palatine
E. cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare
B. densitatea osului inconjurator
(pag. 174)
C. anemiile
2 Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale
D. persistenta de lunga durata a dintilor temporari
A. imposibilitatea de abord mai ales in cazul
E. traumatisme sau infectii ale germenelui dentar
efectuari interventiei la dintii laterali
(pag. 116)
B. resturi radiculare cu o absenta marcata de
18 Infectarea sacului pericoronar a molarului tesuturi dure dentare
inclus se produce astfel: C. vecinatatea unor formatiuni anatomice
A. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza D. pacienti cu teren nefavorabil
mobila
E. fractura radiculara orizontala
B. de la o gangrena complicata a dintilor antagonisti
(pag. 175)
C. de la o punga parodontala de vecinatate
D. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase
E. de la un focar de osteomielita
(pag. 141)

Pag. 7 din 161

3 Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale
A. corticala vestibulara groasa
B. dinti fara valoare protetica
C. daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 din
lungimea radacinii implantata in os sanatos
D. parodontopatie marginala cronica
E. imposibilitate de abord din cauze diverse
(microstomie, sclerodermie)
(pag. 175)
4 Avantajele lamboului semilunar pentru
rezectia apicala
A. dimensiunile limitate ale lamboului ofera un
acces minim
B. pacientul poate mentine o buna igiena orala
C. necesita o anestezie locala extinsa
D. nu se intervine asupra margini gingivale libere
E. nu exista un punct de referinta pentru
repozitionarea lamboului
(pag. 177)
5 Dezavantajele lamboului intrasulcular
triunghiular (sau in L)
A. sutura interdentara este mai dificila
B. este indicat pentru dintii cu radacini scurte
C. irigatia lamboului este minima
D. interesarea festonului gingival poate duce la un
deficit fizionomic
E. igiena orela mai dificil de mentinut
(pag. 178)
6 Dezavantajele lamboului intrasulcular
trapezoidal pentru rezectia apicala
A. tensiunea in lambou este minima
B. vascularizatia lamboului este deficitara
C. radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
D. sutura interdentara este mai dificila
E. decolarea lamboului dificila la inceput
(pag. 179)
7 Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke in
rezectia apicala
A. accesul este favorabil dupa decolarea lamboului
B. irigatia lamboului este maxima
C. festonul gingival nu este interesat
D. pacientul poate mentine o buna igiena orala
E. ofera un acces favorabil pentru chirurgia
paradontala
(pag. 177)
8 Principii generale privind incizia si crearea
lambourilor in rezectia apicala
A. incizia verticala se va extinde in mucoasa mobile
B. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si
continua
C. baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decat
marginea sa libera
D. lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de
edentatiile protezate conjunct
E. lamboul va fi creat incat sa protejeze structurile
anatomice de vecinatate
(pag. 181)
9 Principii generale privind rezectia si
indepartarea apexului
A. nu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimea
radacini
B. in cazul unei obturatii de canal incomplete este
necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia
C. se va rezeca un segment apical de 1-3 mm
rareori mai mult
D. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la
45
E. in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se va
practica rezectia apicala numai la dintele cauzal
(pag. 187)
10 Situatii clinice ce necesita obturatie de canal
intraoperator pe cale directa
A. ace rupte pe canal
B. prezenta unei reconstituiri corono- radiculare
C. obturatie veche si incompleta care nu poate fi
indepartata in intregime
D. canale cu secretie persistenta
E. radacini cu anomalii ale canalelor
(pag. 188)
11 Calitatile materialelor de obturatie retrograde
A. sa fie solubil si stabil volumetric
B. sa permita priza si adeziunea la substratul
radicular in mediu umed
C. sa prezinte radioopacitate
D. sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului
radicular
E. sa fie biocompatibil
(pag. 190)
Pag. 8 din 161
 12 Accidente intraoperatorii intanlite in rezectia * 17 Dezavantajele lamboului semilunar pentru
apicala rezectia apicala
A. lezarea apexului dintelui vecin A. nu se intervine asupra marginii gingivale libere
B. rezectia incomplete a apexului si neindepartarea B. dimensiunile limitate ale lamboului ofera un
acestuia acces minim
C. fractura radacinii C. repozitionarea lamboului nu ridica probleme
D. necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire existand puncte de referinta
D. accesul este favorabil dupa decolarea lamboului
E. patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa
nazala, sinus maxilar E. insertia gingivala marginala nu este modificata
(pag. 192) (pag. 177)

13 Complicatii postoperatorii imediate ale * 18 Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale

rezectiei apicale
A. vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
A. mobilitate excsiva a dintelui din cauza B. pacienti cu imunosupresie
compromiterii implantarii
C. raport nefavorabil coroana- radacina
B. suprainfectare
D. inposibilitate de abord din cauze diverse
C. tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sau (microstomie, sclerodermie)
parestezii)
E. corticala vestibulara groasa
D. hemoragie postoperatorie
(pag. 175)
E. hematom
(pag. 193) * 19 Complicatii postoperatorii tardive intanlite in
rezectia apicala
14 Complicatii postoperatorii tardive ale
A. edem
rezectiei apicale
B. suprainfectare
A. edem
C. hematom
B. tulburari de vindecare
D. necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire
C. colorarea tesuturilor din cauza materialelor de
obturatie E. hemoragie postoperatorie
D. suprainfectare (pag. 193)
E. mobilitate excesiva a dintelui din cauza * 20 Accidente intraoperatorii in rezectia apicala
compromiterii implantarii
A. ramanerea de material de obturatie in campul
(pag. 193) operator
15 Avantajele lamboului intrasulcular B. suprainfectare
trapezoidal in rezectia apicala C. hematom
A. este indicat pentru abordul mai multor dinti D. fractura radacinii
B. ofera un acces favorabil pentru chirurgia E. mobilitate excesiva a dintelui din cauza
paradontala compromiterii implantarii
C. decolarea lamboului este dificila la inceput (pag. 192)
D. sutura interdentara se realizeaza cu usurinta
E. tensiunea in lambou este minima
(pag. 179)

* 16 Indicatiile rezectiei apicale

A. fractura radiculara a 1/3 apicale
B. parodontita apicala acuta
C. dinti fara valoare protetica
D. dinti cu implantare compromisa
E. fractura radiculara verticala
(pag. 175)

Pag. 9 din 161

Tema nr. 5
Tratamentul chirurgical preprotetic
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 198-220
*1 Frenurile labiale sau lingual:
A. necesita de cele mai multe ori corectare
chirurgicala
B. in scop ortodontic se intervine asupra frenurilor
linguale
C. frenul labial poate determina aparitia unei
pseudo-anchiloglosii
D. frenurile labiale pot impiedica inserarea
protezelor mobile
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 198)
*2 Frenul lingual:
A. este constituit din tesut fibros
B. poate sa contina si fibre muscular din m hipoglos
C. se corecteaza prin frenoplastie in z
D. poate sa dea tulburari de fonatie
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 200)
*3 Frenul labial:
A. este format dintr-un strat subtire de tesut
conjunctiv dens
B. sunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicale
de corectare
C. frenul labial inferior anormal inserat poate fi
responsabil de trauma locala
D. nivelul insertiei alveolare este fix
E. insertia alveolara a frenului poate sa depaseasca
nivelul papilei incisive la mandibula
(pag. 199)
*4 Hiperplazia inflamatorie:
A. indiferent de faza de evolutie tratamentul este
chirurgical
B. interventia chiruricala se face numai sub
anestezie generala
C. este o hiperplazie de iritatie
D. dupa interventia chirurgicala nu se poarta
proteza 48-72 de ore
E. leziunea este localizata numai in fundul de sac
vestibular
(pag. 203)
*5 Fibromatoza tuberozitara:
A. clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafata
neregulata
B. prin prezenta sa creste distant dintre tuberozitate
si apofiza coronoida
C. tratamentul este numai chirurgical
D. este preferata sutura cu fire separate pentru
vindecarea primara a plagii
E. dupa interventia chirurgiala proteza nu se aplica
pentru 48-72 de ore
(pag. 204)
6 Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:
A. apare la pacientii noi purtatori de proteeze totale
B. examenul histopatologic se efectueaza
obligatoriu
C. aplicarea protezei postinterventional creste
disconfortul postoperator
D. vindecarea se realizeaza per secundam
E. etiologia este iritativ-mecanica cronica
(pag. 206)
7 Creasta balanta:
A. este o zona de hiperplazie de aspect inflamator
B. localizata de obicei in zonele frontale edentate
C. purtarea protezei rebazate dupa interventia
chirurgicala nu este obligatorie
D. corectarea acestei leziuni creste inaltimea
sacului vestibular
E. apare atat la mandibula cat si la maxilar
(pag. 207)
8 Plastia santului pelvilingual:
A. este indicate cand osul alveolar are un contur
necorespunzator protezarii
B. inaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm
C. se indica a se efectua sub anestezie generala
D. la final se aplica un conformator chirurgical fixat
pentru 2-3 zile
E. suprafata expusa a periostului e acoperita cu
grefe de piele
(pag. 208)
Pag. 10 din 161
9 Vestibuloplastia la maxilar:
A. prin aceasta interventie tesutul submucos e
indepartat
B. mucoasa labial si vestibulara sunt repozitionate
cu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburi
transcorticale
C. indicata atunci cand mucoasa labial mobile este
scurta
D. incizia se realizeaza la nivelul fundului de sac
vestibular
E. indicata la pacientii cu atrofie severa sis ant
vestibular neutru
(pag. 209)
10 Torusul palatin:
A. este localizat la mandibula
B. are etiologie necunoscuta
C. are dimensiuni si forma variabile
D. are o crestere progresiva dimensionala
E. este acoperit frecvent de o mucoasa normal
(pag. 211)
11 Torusul mandibular:
A. are o crestere brusca asmptomatica
B. e localizat pe versantul lingual al procesuli
alveolar mandibular
C. este uni- sau bilateral
D. este localozat la maxilar
E. la pacientii edentate total se indica rezectia
modelanta
(pag. 211)
12 Osteoamele periferice:
A. sunt localizate frecvent vestibular
B. apar atat la mandibula cat si la maxilar
C. sutura se face cu fir continuu
D. de obicei nu necesita tratament
E. se intervine doar daca provoaca tulburari
functionale
(pag. 212)
13 Tuberoplastia:
A. tehnica se efectueaza sub anestezie locala
B. indicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare
C. prezinta risc de hemoragie masiva
D. nu se poate anticipa adancimea santului
retrotuberozitar rezultat postoperator
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 211)
Tema nr. 6
Infectii oro-maxilo-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 242-268, 270-288
*1 Semne generale ale flegmonului:
A. temperatura intre 36-38 gr C
B. pastrarea statusului mental
C. hipoglicemie
D. aliura ventriculara mai mica decat 90
E. tahipnee
(pag. 245)
*2 Abcesul spatiului vestibular:
A. din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3
faze
B. in faza submucoasa durerile sunt intense
C. tratamentul consta in incizie si drenaj pe cale
exo-orala a colectiei purulente
D. tratamentului chirurgical I se asociaza analgezice
si AINS
E. antibioterapia este obligatorie
(pag. 247)
*3 Abcesul spatiului palatinal:
A. are ca punct de plecare incisivii laterali inferiori
B. diagnosticul diferential se face cu diferite tumori
ale mandibulei
C. este delimitat caudal de palatal dur
D. poate depasi rafeul median
E. un drenaj eficient al colectiei purulente nu
necesita antibioterapie
(pag. 248)
*4 Abcesul spatiului paramandibular:
A. este o supuratie a portiunii superioare a spatiului
bucal
B. abordul este intotdeauna endooral
C. incizia orala este plasata orizontal in vestibulul
superior in dreptul premolarilor
D. cea mai frecventa cauza este pericoronarita
supurata a molarului 3 superior
E. examenul oral este dificil datorita trismusului
(pag. 253)
Pag. 11 din 161
*5 Delimitarea spatiului canin: 10 Delimitarea spatiului submandibular:
A. medial: spatial bucal A. lateral: m. milohioidian
B. superior: marginea infraorbitala B. anterior:spatial submental
C. lateral: oasele nazale C. inferior: osul hioid
D. anterior: osul maxilar D. posterior: m. hioglos
E. inferior:tegumentul E. inferior: m. stiloglos
(pag. 254) (pag. 257)

6 Delimitarea spatiului bucal: 11 Abcesul spatiului submandibular:

A. superior: arcul zigomatic
B. inferior : tegumentul
C. anterior: spatial corpului mandibular
D. medial: m. buccinator
E. posterior: spatial maseterin
(pag. 251)
7 Abcesul spatiului genian:
A. punct de plecare cel mai frecvent premolarii
superiori si inferiori
B. marginea bazilara ramane accesibila palparii
C. diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuz
hemifacial
D. drenajul optim se realizeaza pe cale endoorala
E. nu este obligatorie suprimarea factorului cauzal
(pag. 252)
8 Abcesul spatiului canin:
A. este dat de pocesul apical al caninilor inferiori
A. are punct de plecare molarul 3 superior
B. marginea bazilara a mandibulei este mascata in
treimea sa posterioara
C. diagnosticul diferential se face cu abcesul salivar
D. antibioterapia nu este necesara
E. diagnosticul diferential se face cu adenopatii
metastatice
(pag. 258)
12 Abcesul spatiului submentonier:
A. are punct de plecare infectiile dento-parodontale
ale molarilor inferiori
B. simptomatologia inflamatorie orala este absenta
C. diagnosticul diferential se face cu stafilococii
cutanate
D. incizia este endo-orala
E. tratamentul chirurgical se asociaza cu
antibioterapie
(pag. 260)

B. erodeaza corticala osoasa sub insertia m. 13 Abcesul spatiului maseterin:

ridicator al unghiului gurii
C. tumefactia sterge santul nazo-genian
D. procesul infectios se poate extinde spre regiunile
vecine
E. se poate complica si cu tromboflebita sinusului
cavernos
(pag. 254)
9 Abcesul spatiului infratemporal:
A. are ca punct de plecare punctia sinusala gresit
efectuata
B. diagnosticul diferential se face cu nevralgia de
trigemen
C. abordul poate fi endooral sau cutanat
D. pacientii au temperatura este normala
E. pacientii prezinta hemicranii de intensitate foarte
mare
(pag. 256)
A. are ca punct de plecare patologia infectioasa a
molarilor inferiori
B. procesul supurativ se poate localiza superficial
imediat sub tegument
C. edemul de vecinatate este absent
D. incizia se efectueaza numai cutanat
E. diagnosticul diferential se face cu tumorile
maligne ale maxilarului
(pag. 261)
14 Spatiul laterofaringian delimitare:
A. medial: spatial retrofaringian
B. lateral: muschii constrictor superiori ai faringelui
C. posterior: capsula parotidiana
D. inferior: osul hioid
E. superior: baza craniului
(pag. 265)

Pag. 12 din 161

15 Abcesul spatiului retrofaringian: Tema nr. 7
A. are punct de plecare molarii inferiori Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar
B. apare prin difuzarea procesului infectios din Bibliografie asociata temei:
spatiile vecine Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
C. Simptomele frecvente sunt febra si frisonul Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
D. clinic se evidentiaza tumeactia gatului
pag. 292-308
E. drenajul se asigura pe cale endo-orala
(pag. 266) *1 Semne subiective majore ale sinuzitei
maxilare acute:
16 Abcesul spatiului prevertebral
A. rinoree purulenta
A. nu este de cauza odontogena
B. febra
B. diagnosticul diferential se face cu parotiditele
C. obstructie nazala
supurate acute
D. cacosmie
C. drenajul este asemanator cu cel al supuratiei
retrofaringiene E. dureri cu iradiere in regiunea occipital
D. se confunda usor cu abcesul de spatiu (pag. 296)
retrofaringian
*2 Semne subiective minore ale sinuzitei
E. supuratia poate evolua in sens ascendant maxilare acute:
(pag. 267)
A. halitoza
17 Abcesul limbii: B. tuse
A. este de cauza odontogena C. curbatura
B. poate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii D. inapetenta
C. supuratia poate avea un caracter limitat E. oboseala
D. diagnosticul diferential se face cu tumorile (pag. 297)
benigne ale mandibulei
*3 Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
E. trismusul este accentuat trebuie diferentiata de :
(pag. 268)
A. puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare
18 Flegmonul planseului oral: cornice pe baza anamnezei

A. se mai numeste si ,,angina Ludwig,, B. sinuzita cronica rinogena

B. cuprinde toate structurile planseului bucal C. sinuzita maxilara fungica

C. are punct de plecare pericoronaritele supurate D. sinuzita maxilara alergica

ale molarilor de minte superiori E. mucocelul
D. debuteaza frecvent sub forma unei supuratii a (pag. 299)
spatiului vestibular
*4 Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara
E. diagnosticul diferential se face cu adenopatii trebuie diferentiata de:
metastatice de nivel I suprainfectate
(pag. 270) A. nevralgii infraorbitare
B. algii vasculare ale fetei
19 Flegmonul difuz hemifacial:
C. sinuzita acuta rinogena
A. diagnosticul diferential se face cu abcesul
D. supuratii geniene de cauza dentara
palatinal
E. tumori maligne de mezo- si de suprastructura
B. frecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiului
submandibular (pag. 299)
C. trismusul este absent
D. are ca punct de plecare traumatisme cranio-
faciale
E. indepartarea factorului cauzal dentar este
obligatoriu
(pag. 272)

Pag. 13 din 161

*5 Cura radicala a sinusului maxilar: 10 Semne obiective minore ale sinuzitei
maxilare acute:
A. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei
sinusului maxilar A. stare generala alterata
B. procedeul chirurgical cel mai indicat este B. curbatura
Caldwell-Luc
C. Halitoza
C. postoperator pacientul poate present jena
D. oboseala
dureroasa meteo-dependenta
E. hipertensiune arteriala
D. pot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul
dintilor superiori (pag. 297)
E. toate raspunsurile corecte 11 Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
(pag. 302) trebuie diferentiata de :

6 Sinusul maxilar: A. sinuzita acuta rinogena

A. este cel mai mic sinus paranazal B. sinuzita maxilara alergica

B. se formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine C. supuratii geniene de cauza dentara

C. dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei D. sinuzita cronica rinogena

de 15 ani E. nevralgii infraorbitre
D. comunica cu cavitatea nazala la nivelul peretelui (pag. 299)
intersinonazal
12 Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara
E. este implicat in apararea imuna nespecifica trebuie diferentiata de:
(pag. 292)
A. sinuzita cronica rinogena
7 Sinuzita maxilara de cauza dentara: B. algii vasculare ale fetei
A. este frecventa la copii si tineri C. nevralgii infraorbitare
B. nu se intalneste niciodata la sugari D. sinuzita maxilara fungica
C. are o incidenta scazuta in randul populatiei E. osteomielita maxilarului
generale (pag. 299)
D. este data de chisturi radiculare suprainfectate
13 Cura radicala a sinusului maxilar
E. are punct de plecare dintii grupului frontal maxilar
(pag. 295) A. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei
sinusului maxilar
8 Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare: B. are ca scop indepartarea partial a mucoasei
A. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusului maxilar
sinuzali C. procedeul chirurgical cel mai indicat este
B. diabetul zaharat Caldwell-Luc

C. chisturi foliculare suprainfectate D. drenajul sinusului se asigura prin crearea unei

contradeschideri in fosa nazala
D. osteita procesului alveolar
E. poate da tulburari de sensibilitate la nivelul
E. Hipertensiunea arterial dintilor superiori
(pag. 295) (pag. 302)
9 Semne obiective majore ale sinuzitei 14 Plastia comunicarii oro-sinuzale se poate
maxilare acute: efectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:
A. durere unilaterala A. lambou in colereta rasturnat si suturat in defect
B. febra 38-39 C B. lambou vestibular si lambou palatinal
C. obstructie nazala C. lambou in colereta si lambou palatinal
D. senzatie de plenitudine D. lambou in colereta si lambou lingual
E. anosmie E. lambou lingual si lambou palatinal
(pag. 296) (pag. 308)

Pag. 14 din 161

 15 Comunicarea oro-sinuzala rezultata prin *4 Mecanisme de producer a fracturilor de
extractia complete a dintelui mandibula:
A. atitudinea terapeutica se face in functie de A. mecanismul de flexie
dimensiunea deschiderii B. mecanismul de presiune
B. daca deschiderea este sub 2 mm nu necesita
C. mecanismul de tasare
tratament chirurgical
D. mecanismul de smulgere
C. daca deschiderea este peste 7 mm plastia
comunicarii se face in 2 planuri E. toate raspunsurile corecte
D. indiferent de deschidere este nevoie de (pag. 317)
tratament chirurgical
*5 Pentru stabilirea diagnosticului de fractura
E. toate raspunsurile corecte de madibula se recomanda urmatoarele
(pag. 304) tipuri de investigatii radiologice:
A. ortopantomograma
Tema nr. 8
Traumatologie oro-maxilo-faciala B. radiografia tangential de ram si unghi mandibular
Bibliografie asociata temei: C. radiografia in incidenta Parma
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - D. radiografia in incidenta Caldwell
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si E. toate raspunsurile corecte
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
(pag. 332)
pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394
6 Factori de risc locali pentru vindecarea
*1 Factori de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor:
intarziata a plagilor:
A. suprainfectarea plagii
A. suprainfectarea plagii
B. hematoame
B. hematoame
C. sutura plagii in tensiune
C. sutura plagii in tensiune
D. varsta avansata
D. plagi zdrobite
E. radio/chimioterapia in antecedente
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 314)
(pag. 315)
7 Factori de risc generali pentru vindecarea
*2 Factori de risc generali pentru vindecarea intarziata a plagilor:
intarziata a plagilor:
A. plagi zdrobite
A. plagi zdrobite
B. corpi restanti in plaga
B. corpi restanti in plaga
C. deficite nutritionale
C. deficite nutritionale
D. diabet zaharat
D. folosirea excesiva a electrocoagularii
E. varsta avansata
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 314)
(pag. 315)
8 Fracturile subcondiliene joase:
*3 Zone de minima rezistenta ale mandibulei
sunt: A. linia de fractura este localizata la nivelul colului
condilian
A. implanturi dentare inserate la nivelul mandibulei
B. linia de fractura este situata sub insertia m.
B. zona parasimfizara pterigoidian lateral
C. colul condilului mandibular C. capul condilului poate ramane angrenat in
D. gaura mentoniera articulatie
E. toate raspunsurile sunt corecte D. fragmentul mic este basculat inauntru si inainte
(pag. 316) E. sunt fracture ale apofizei condiliene
(pag. 327)

Pag. 15 din 161

9 Fracturile subcondiliene inalte:
A. linia de fractura are traiect oblic de la incizura
sigmoida la marginea posterioara a mandibulei
B. fragmentul mare este tractionat in sus si inapoi
de muschii ridicatori
C. sunt fracturile colului condilian
D. deplasarile secundare sunt frecvente si de
amploare
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 327)
10 Oase ale viscerocraniului implicate in
fracturile masivului facial
A. oasele zigomatice
B. oasele lacrimale
C. gonionul
D. cornetele nazale superioare
E. sfenoidul
(pag. 361)
11 Fractura Le Fort I
A. se numeste disjunctie cranio maxilara joasa
B. edemul facial este important facies in butoi
C. este o fractura transversal joasa
D. semnul Guerin pozitiv
E. tulburari de ocluzie minima
(pag. 364)
12 Fractura Le Fort II
A. se numeste fractura tip Guerin
B. deformeaza etajul mijlociu al fetei
C. pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbar
unilateral
D. pacientul prezinta epistaxis bilateral
E. mecanismul de producere este numai direct
(pag. 364)
13 Fractura Le Fort III
A. se mai numeste disjunctive cranio-maxilara inalta
B. mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al
fetei in raport cu baza craniului
C. se poate insoti de fractura bazei craniului
D. semnele clinice esentiale sunt aceleasi cu cele
din fracturile Le Fort I
E. la nivel cervico-facial nu prezinta semne clinice
majore
(pag. 365)
14 Semne clinice ale fracturilor anterioare de
malar fara deplasare
A. echimoza palpebrala in binoclu
B. limitarea deschiderii gurii
C. uneori epistaxis bilateral
D. echimoze ale conjunctivei bulbare
E. discreta hipoestezie in teritoriul infraorbital
(pag. 381)
15 semne clinice ale fracturilor anterioare de
malar cu deplasare
A. exoftalmie sau enoftalmie
B. echimoza palpebrala in binoclu
C. epistaxis unilateral
D. hipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateral
E. crepitatii gazoase
(pag. 381)
Tema nr. 9
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si
cervico-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443
*1 Chistul branhial:
A. este asemanator cu chistul dermoid
B. abordul chirurgical se realizeaza pe cale endo-
orala din motive estetice
C. este intotdeauna benign
D. poate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cm
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 407)
*2 Chistul dermoid :
A. este aproape intotdeauna congenital
B. se poate confunda usor cu un chist branhial
C. este o formatiune de natura tumorala
D. este un chist de dezvoltare
E. niciun raspuns nu este corect
(pag. 403)
*3 Chistul canalului tireoglos:
A. este un chist de dezvoltare
B. se malignizeaza frecvent
C. are dimensiuni ce depasesc 10 cm
D. diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid
E. este cel mai rar chist cervical
(pag. 409)
Pag. 16 din 161
*4 Gusa lingual:
A. consta in persistenta tesutului glandular
parotidian aberant in baza limbii
B. este o formatiune chistica rara
C. se poate maligniza usor
D. diagosticul diferential se face cu limfangioamele
E. niciun raspuns corect
(pag. 410)
*5 Mucocelul:
A. apare in urma unui traumatism acut asupra
mucoasei orale
B. apare in urma unor microtraumatisme cronice
asupra mucoasei orale
C. de cele mai multe ori se sparge eliminand
continutul salivar
D. evolueaza spre vindecare spontana
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 410)
6 Chistul dermoid
A. este un chist de dezvoltare
B. diagnosticul diferential se face cu ranula
sublinguala
C. apare frecvent la adultii tineri
D. include intotdeauna structure derivate din toate
cele 3 straturi germinative embrionare
E. este aproape intotdeauna congenital
(pag. 403)
7 Chistul teratoid:
A. are aceeasi localizare ca si chistul dermoid
B. diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid
C. este aproape intotdeauna congenital
D. este o formatiune de natura tumorala
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 404)
8 Chistul branhial:
A. este localizat de a lungul m.
sternocleidomastoidian
B. apare in special la adolescent sau adulti tineri
C. este mai recent la sexul masculin
D. are o perioada scurta de latent dupa care se
dezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamani
E. diagnosticul diferential se face cu limfangioamele
cervical
(pag. 406)
9 Chistul canalului tireoglos
A. diagnosticul diferential se face cu tumorile
benign ale mandibulei
B. apare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani
C. apare frecvent pe linia mediana
D. are dimensiuni relative mici
E. afecteaza mai des sexul feminine
(pag. 409)
10 Mucocelul:
A. se poate transforma intr-un sialochist
B. este frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii
C. este frecvent pe mucoasa jugala
D. apare rar la nivelul buzei superioare
E. nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului
(pag. 411)
11 Gusa linguala:
A. este o formatiune chistica
B. este mai frecventa la sexul masculin
C. creste in timpul menstruatiei
D. se diferentiaza cu rabdomiosarcom
E. tratamentul in majoritatea cazurilor nu este
chirurgical
(pag. 410)
12 Ranula:
A. este caracteristica glandelor salivare mici
B. este o formatiune chistica ce se poate maligniza
usor
C. prezinta o coloratie tipica albastruie
D. se poate perfora spontan
E. diagnosticul diferential se face cu chistul
gastrointestinal heterotopic
(pag. 413)
13 Chistul sebaceu
A. se mai numeste si chist epidermoid
B. isi are originea la nivelul folicului pilos
C. ia nastere prin blocarea excretiei de sebum
D. apare relative rar la nivel genian
E. este frecvent la pubertate
(pag. 415)
14 Tumori Epulis-like sunt:
A. granulomul piogen
B. granulomul congenital
C. lipomul
D. macula melanica orala
E. rabdomiomul
(pag. 416)
Pag. 17 din 161
15 Tumori benigne musculare sunt: 20 Papilomul:
A. miozita osifianta A. este o proliferare tumorala maligna
B. granulomul congenital B. este o proliferare tumorala maligna
C. hemangiomul C. este o formatiune tumorala cu crestere
D. fibromul exofitica,verucoasa sau conpidiforma
D. dimensiunea mai mare de 1 cm apare excetional
E. hipertrofia maseterina benigna
(pag. 416) E. diagnosticul diferential se face cu fibromul
mucoasei orale
16 Granulomul piogen (pag. 425)
A. este o formatiune tumorala vasculara
Tema nr. 10
B. este o formatiune tumorala maligna
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor
C. este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii maxilare
orale Bibliografie asociata temei:
D. nu are character piogen Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
E. este o masa pseudotumorala pediculata sau Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
sesila 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
(pag. 418) pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517

17 Fibromul osifiant periferic: *1 Chisturile odontogene sunt:

A. se numeste si epulis fibros A. keratochistul odontogen
B. nu este un fibrom propriu-zis B. chistul canalului incisiv
C. are intotdeauna legatura cu un dinte cauzal C. chistul nazo-labial
D. se localizeaza la nivelul palatului moale D. chistul nazo-palatin
E. apare mai frecvent la sexul masculin la pacientii E. toate raspunsurile corecte
in varsta (pag. 450)
(pag. 420)
*2 Chisturile neodontogene sunt:
18 Granulomul periferic cu celule gigante:
A. chistul folicular
A. se numeste si epulis cu celule gigante B. chistul de eruptie
B. are etiologie iritativa C. chistul gingival al adultului
C. apare la orice varsta D. chistul median mandibular
D. se localizeaza exclusiv la nivelul planseului oral E. niciun raspuns corect
E. are dimeniuni ce depasesc 8-10 cm (pag. 450)
(pag. 421)
*3 Chisturi inflamatorii sunt:
19 Granulomul congenital:
A. chistul rezidual
A. are caracter recidivant B. chistul osos anevrismal
B. este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti C. chistul nazo-palatin
C. diagnosticul diferential se face cu chistul gingival D. chistul Gorlin
al nou-nascutului
E. chistul sialo-odontogen
D. este frecvent la adolescenti
(pag. 450)
E. tratamentul este chirurgical
(pag. 423) *4 Keratochistul odontogen:
A. a fost denumit si chist primordial
B. reprezinta 5-10 % din totalul chisturilor
odontogene
C. radiologic apare sub forma unor leziuni osoase
radotransparente cu limite nete
D. tratamentul este chirurgical
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 453)

Pag. 18 din 161

*5 Cherubismul 11 Chistul gingival al adultului:
A. este o afectiune frecventa cu caracter familial A. diagnosticul diferential se face cu tumorile
B. se manifesta de obicei in primele 3 luni de viata maligne ale mandibulei
B. aspectul histopatologic este similar chistului
C. copii au aspect de ,,heruvim,,
parodontal lateral
D. exista 2 forme anatomo-clinice de cherubism
C. apar recidive si dupa extirparea completa
E. niciun raspuns corect
D. tratamentul consta in chistectomie simpla
(pag. 512)
E. radiologic se evidentiaza resorbtie osoasa
6 Chisturi odontogene sunt: (pag. 461)
A. chistul dentiger
12 Chistul odontogen glandular:
B. chistul odontogen calcificat
A. este o entitate anatomo-patologica frecventa
C. hematomul de eruptie
B. clinic apare frecvent la adolescenti
D. chistul radicular
C. in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul in
E. defectul osos Stafne regiunea posterioara
(pag. 450) D. initial este asimptomatic
7 Chisturi neodontogene sunt: E. diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul
A. chistul nazo-platin (pag. 463)

B. chistul nazo-labial 13 Chistul nazo-palatin:

C. chistul osos traumatic
D. chistul parodontal lateral
E. chistul gingival al nou-nascutului
(pag. 450)
8 Chistul folicular:
A. este denumit si chist dentiger
B. diagnostic diferential se face cu ameloblastomul
C. tratamentul consta in chistectomie
D. recidivele sunt frecvente chiar si dupa
indepartare completa
A. este chistul canalului incisiv
B. este cel mai rar chist neodontogen al cavitatii
orale
C. este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale
D. radiologic se evidentiaza o radiotransparenta
bine delimitata
E. dupa extirpare completa nu apar recidive
(pag. 464)
14 Chistul nazo-labial:
A. patogenia sa este incerta

E. se transforma rapid in tumori maligne B. apare de obicei la persoanele adulte

(pag. 458) C. mai frecvent la sexul masculin
D. este un chist de dezvoltare
9 Chistul de eruptie:
E. apare frecvent in partile moi ale buzei superioare
A. este analogul la nivelul partilor moi al chistului
folicular (pag. 465)

B. nu are cauza dentara 15 Chistul radicular:

C. mucoasa acoperitoare este franjurata
D. diagnosticul diferential nu ridica probleme
E. examenul histopatologic este rareori efectuat
(pag. 458)
10 Chistul parodontal lateral:
A. este un chist primordial derivate din resturile
Malassez
A. este un chist inflamator endoosos
B. este o complicatie a patologiei dentare
C. prezinta 2 forme anatomice
D. este cel mai frecvent chist din patologia oaselor
maxilare
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 466)

B. deriva din resturile lamei dentare

C. radiologic se observa radiotransparenta de
peste 3-4 cm
D. dintii adiacenti sunt mobile si devitali
E. diagnosticul diferential se face cu chistul
radicular primordial
(pag. 460)

Pag. 19 din 161

16 Ameloblastomul intraosos solid sau
multichistic
A. poate sa apara la orice varsta
B. este rar intre 10-19 ani
C. este frecvent localizat la maxilar
D. radiologic are aspect de radiotransparenta
multiloculara cu margini regulate
E. initial tumora este asimptomatica
(pag. 474)
17 Ameloblastomul unichistic:
A. poate aparea de novo sau prin transformarea
tumorala benigna a epiteliului unui chist
odontogen
B. diagnosticul de ameloblastom chistic se
stabileste dupa examenul histopatologic
C. diagnosticul diferential se face cu chistul rezidual
D. radiologic se prezinta sub forma unei
radiotransparente multiloculare slab delimitate
E. reprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor
(pag. 480)
18 Fibromul ameloblastic:
A. se confunda adeseori cu odontomul
B. localizarea predilecta este la mandibula in zona
anterioara
C. clinic este in general asimptomatic
D. are aspectul unei mase tumorale lichide
apparent delimitate la exterior de o capsula
E. mai frecvent la sexul feminin
(pag. 483)
19 Cementoblastomul:
A. afecteaza mai adesea dintii maxilari
B. apare mai frecvent la adultii peste 30 de ani
C. diagnosticul diferential se face osteoblastomul
D. este o proliferare de tip hamartom a
cementoblastilor
E. se asociaza cu o simptomatologie dureroasa
difuza
(pag. 492)
Tema nr. 11
Tumori maligne oro-maxilo-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 545-584
*1 Factorii de prognostic rezervat legati de
adenopatia cervical sunt:
A. un numar crescut de ganglioni clinic pozitivi
B. prezenta ganglionilor la nivele c ervicale
inferioare
C. implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateral
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi
invecinate
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 569)
*2 Radiatiile solare:
A. Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nm
B. Spectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm
C. Spectrul infrarosu este responsabil de
modificarile tesutului conjunctiv
D. Spectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metri
E. Radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile
solare
(pag. 546)
*3 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:
A. Fibroza submucoasa orala
B. Eritroleucoplazia
C. Lichenul plan
D. Glosita sifilitica
E. Candidoza hiperplazica
(pag. 551-552)
*4 Elementele clinice ale ulceratiei tumorale
maligne oro-maxilo-faciale au urmatoarele
caracteristici:
A. Fundul ulceratiei are aspect granular
B. Fundul ulceratiei are aspect neted
C. Marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
D. Marginile ulceratiei au un versant extern
anfractuos
E. Marginile ulceratiei au un versant intern neted
(pag. 553)
Pag. 20 din 161
*5 Cheilita actinica: 11 Factorii care influenteaza diseminarea
metastica a tumorii primare sunt:
A. Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de ani
B. Afecteaza cu predilectie sexul feminin A. Localizarea primara a tumorii

C. Se localizeaza in special la buza superioara B. Dimensiunile tumorii primare

D. Se localizeaza in special la buza inferioara C. Profunzimea invaziei

E. Nici un raspuns nu este corect D. Invazia perinervoasa

(pag. 556) E. Nici un raspuns nu este correct
(pag. 558)
6 Factorii de risc local in aparitia tumorilor
maligne oro-maxilo-faciale sunt: 12 Biopsia incizionala este indicata:
A. Tutunul A. Leziunilor tumorale de dimensiuni mici
B. Alcoolul B. Tumorilor inoperabile
C. Varsta C. Bolnavilor care refuza interventia chirurgicala
D. Radiatiile solare D. Leziunilor acute inflamatorii
E. Paramixovirusurile E. Toate raspunsurile sunt false
(pag. 545-546) (pag. 562)

7 Factorii generali de risc in aparitia tumorilor 13 Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt

maligne oro-maxilo-faciale sunt: date de :
A. Varsta A. Leziunile acute cu caracter inflamator
B. Radiatiile solare B. Leziunile vasculare
C. Deficitul imunitar C. Tumori parotidiene
D. Alcoolul D. Zone anatomice cu risc vital
E. Fumatul E. Tumori inoperabile
(pag. 547-548) (pag. 562)

8 Zonele orale de maxim risc in aparitia 14 Urmatoarele grade Papanicolau sunt

tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt: adevarate:
A. Buza A. Gradul 1 - absenta celulelor atipice
B. Fata ventral a limbii B. Gradul 2 citologie sugestiva pentru malignitate
C. Mucoasa jugala C. Gradul 3 citologia anormala dar fara semne de
D. Fata dorsala a limbii malignitate(modificari de tip inflamator)
D. Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentru
E. Fibromucoasa palatina
malignitate
(pag. 550)
E. Gradul 5 caracter net de malignitate
9 Leziunile cu potential de malignizare sunt: (pag. 563)
A. Fibroza submucoasa orala 15 Localizarile cele mai comune pentru
B. Glosita sifilitica metastaze la distanta ale tumorilor maligne
C. Eritroplazia oro-maxilo-faciale sunt:

D. Lichenul plan A. Plamanii

E. Leucoplazia B. Ficatul
(pag. 550-552) C. Oasele
D. Colonul
10 Leziunile premaligne sunt:
E. Creierul
A. Lichenul plan
(pag. 569)
B. Eritroleucoplazia
C. Eritroplazia
D. Glosita sifilitica
E. Candidoza
(pag. 550-552)

Pag. 21 din 161

16 Asigurarea marginilor libere la nivelul partilor 20 Evidarea cervicala laterala intereseaza:
moi in cazul extirparilor curative se
A. Nivelul 2
realizeaza:
B. Nivelul 3
A. Pentru tumorile T1 margini libere negative la
cel putin 1cm C. Nivelul 4
B. Pentru tumorile T1 margini libere negative la D. Ganglionii suboccipitali
cel putin 1.5 cm E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
C. Pentru tumorile T2 margini libere negative la (pag. 579)
cel putin 2 cm
D. Pentru tumorile T3 margini libere negative la Tema nr. 12
cel putin 3 cm Patologia articulatiei temporo-mandibulare
E. Pentru tumorile T4 margini libere negative la Bibliografie asociata temei:
cel putin 4 cm Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
(pag. 571) Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
17 Evidarea cervicala radicala implica pag. 679-685, 687-693, 695-702
indepartarea urmatoarelor:
A. Glanda submandibulara *1 Una din urmatoarele metode terapeutice in
sindromul algodisfunctional este
B. Teaca carotica
contraindicata la ora actuala:
C. Vena jugulara externa
A. Un regim alimentar semilichid pe toata durata
D. Ganglionii cervcali tratamentului
E. Muschiul omohioidian B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid
(pag. 575) C. Administrarea de analgezice si miorelaxante cu
actiune centrala
18 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face
cand: D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in
profunzime
A. Se impune un abort cervical pentru tumora
primara E. Mecanoterapia

B. Pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe (pag. 683)

interventii chirurgicale *2 Diagnosticul difererntial al artritei infectioase
C. Pacientii sunt tineri si pot suporta interventii nespecifice se face cu urmatoarele afectiuni,
chirurgicale de lunga durata cu exceptia:
D. Profilactic A. Foliculita pretragiana
E. Toate raspusurile sunt corecte B. Luxatia articulatiei temporomandibulare
(pag. 582) C. Furunculul pretragian
19 Clasificarea TNM: D. Limfangita pretragiana
A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata E. Parotiditele urliene
B. T1 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa (pag. 696)
maxima
*3 Pozitiile patologice ale condilului in
C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sindromului algodisfunctionall sunt:
sa maxima
A. Pozitia cranialal in fosa glenoida
D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea
sa maxima B. Pozitia caudala
E. T2 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa C. Pozitia dorsala
maxima D. Pozitia ventrala
(pag. 566) E. Toata raspunsurile sunt corecte
(pag. 679)

Pag. 22 din 161

*4 Durerea in sindromul algodisfunctional este: 9 Semnele clinice in contuziile ATM sunt:
A. Cu caracter acut A. Trismus accentuat
B. Este simptomul predominant B. Devierea mentonului de partea afectata
C. Este constanta C. Hiposialie
D. Este bine localizata D. Durere articulara spontana
E. Toata raspunsurile sunt adevarate E. Articulatie sensibila la palpare
(pag. 681) (pag. 687)

*5 Hiperplazia condiliana apare mai frecvent in 10 Factorii favorizanti in luxatia anterioara acuta
perioada: temporo mandibulara sunt:
A. 13-17 ani A. Laxitatea capsulei articulare
B. 18-30 ani B. Cavitate glenoida putin adanca
C. 20-40 ani C. Deformari condiliene
D. 50-60 ani D. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori
E. 16-32 ani E. Toate raspunsurile sunt false
(pag. 687) (pag. 688)

6 Factorii etiologici ce pot provoca devierea 11 In luxatia temporo mandibulara anterioara

condililor de la pozitia lor normala sunt: bilaterala sunt prezente urmatoarele semne
clinice:
A. Pierderea molarilor si premolarilor
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor A. Inocluzie vertical frontal

C. Contacte premature cu devieri si rotatii ale B. Linie interincisiva deviata

mandibulei C. Depresiune pretragiana
D. Interfente in lateralitate D. Mandibula este retrudata
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus E. Gura este partial deschisa
(pag. 679) (pag. 688)
7 Pozitiile patologice ale condilului in 12 Luxatia temporo mandibulara anterioara
sindromul algo disfunctional sunt: unilaterala se manifesta prin:
A. Pozitia centrica A. Contact molar doar pe partea afectata
B. Pozitia caudala,datorata pierderii molarilor si B. Linia interincisiva deplasata contralateral
premolarilor
C. Obrazul este relaxat pe partea afectata
C. Pozitia cranial in fosa,care are ca rezultat o
D. Obraz turtit si alungit pe partea opusa
comprimare a discului
E. Toate raspunsurile sunt adevarate
D. Pozitia dorsala
(pag. 689)
E. Pozitia ventrala
(pag. 679) 13 In luxatia temporo mandibulara posterioara
apar urmatoarele simptome:
8 Semnele clinice subiective in sindromul algo
disfunctional sunt: A. Obraji turtiti
B. Prognatism mandibular
A. Oboseala musculara
C. Gura intredeschia la 1-2 cm
B. Hipotonia muschilor masticatori
D. Otoragie
C. Senzatie de obstructive auriculara unilateral
E. Miscari mandibulare absente
D. Deviatii ale mandibulei
(pag. 693)
E. Durere
(pag. 681) 14 Retrodiscita este:
A. Proces inflamator al capsulei si sinoviei
B. Produsa prin traumatism articular acut
C. Cu frecventa mica
D. Produsa prin deplasari anterioare exaggerate
E. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate treptat
(pag. 695)
Pag. 23 din 161
15 Simptomatologia artritei reumatoide este: 20 Luxatia laterala are urmatoarele caracteristici:
A. Tumefactie articulara A. Frecventa extrem de rara
B. Limitarea progresiva a functiei articulare B. Posibila numai prin asociere cu fractura
C. Crepitatii subcondiliana
C. Ocluzie incrucisata
D. Modificari ale ocluziei
D. Predomina semnele fracturii subcondiliene
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 697) E. Menton deviat de partea opusa leziunii
(pag. 693)
16 Diagnosticul diferential al artritei infectioase
nespecifice se face cu: Tema nr. 13
A. Pericoronarita supurata Patologia glandelor salivare
B. Furunculul pretragian Bibliografie asociata temei:
C. Limfadenita pretragiana Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
D. Parotiditele urliene 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
E. Foliculita pretragiana pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770
(pag. 696)
*1 Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent cu
17 Particularitatile afectiunilor degenerative varste intre:
artrozice sunt: A. 5-10 ani
A. Apare la 40% din populatia peste 60 de ani B. 10-15 ani
B. Consecutive traumatismelor articulare in C. 20-30 ani
antecedente
D. 30-60 ani
C. Consecutive bruxismului
E. 60-70 ani
D. Deteriorarea tesutului articular moale
(pag. 723)
E. Examenul RX se efectueaza obligatoriu cu gura
deschisa *2 In abcesul salivar prin ostiumul canalului de
(pag. 699) excretie se elimina:
A. Saliva cu aspect normal
18 Hiperplazia condiliana se caracterizeaza prin:
B. Saliva opalescent
A. Apare mai frecvent la pacientii cu varsta intre si
13-27 ani C. Puroi
B. Etiopatogenie ereditara in afectarile bilaterale D. Secretie seroasa
C. Alungirea ramului si corpului mandibulei de E. Secretie sero-sangvinolenta
partea afectata (pag. 727)
D. Ocluzie deschisa in zona frontala
*3 Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:
E. Toate raspunsuile sunt false
A. Frecvente
(pag. 687)
B. Foarte frecvente
19 Durerea in sindromul algo-disfunctional este: C. Rare
A. Constanta D. Foarte rare
B. Insconstanta E. Exceptionale
C. Are caracter acut (pag. 728)
D. Are caracter cronic
*4 Tratamentul de electie in cazul calculilor
E. Este simptomul predominant situati la nivelul canalului Stenon este:
(pag. 681) A. Litotritia extracorporeala
B. Parotidectomia superficial
C. Endoscopic
D. Parotidectomia totala
E. Nici una din variantele mentionate
(pag. 733)

Pag. 24 din 161

*5 Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai 10 Calculii intracanaliculari au urmatoarele
frecvent la nivelul: caracteristici:
A. Glandelor salivare accesorii A. Forma sferoidala
B. Parotidei B. Sunt ovoidali
C. Glandei submandibulare C. Fusiformi
D. Glandei sub-linguale D. Au un sant longitudinal
E. Nici una din localizareile mentionate E. Culoare galbuie
(pag. 744) (pag. 725)

6 In lipsa unuii tratament imediat, sechelele 11 Litiaza salivara:

cele mai frecvente si mai importante ale
A. Apare cel mai frecvent in canaloul Stenon
plagilor post-traumatice parotidiebe sunt:
B. Afecteaza preponderant sexul masculine
A. Hemoragia
C. Este mai frecvent in canalul Wharton sau glanda
B. Hematomul submandibulara
C. Fistula salivara D. Este intalnita cel mai frecvent intre 30-60 de ani
D. Sindromul Frey E. Afecteaza preponderant sexul feminine
E. Paralizia de nerv facial (pag. 723)
(pag. 719)
12 Dupa Dan Theodorescu, colica salivara se
7 Intreruperea coninuitatii canalului stenon manifesta prin:
necesita:
A. Febra
A. Sutura acestia dupa descoperirea ambelor B. Criza dureroasa
capete
C. Sialoree reflexa
B. Repozitionarea transjugala a segmentului
posterior sectionat D. Tumora salivara fantoma
C. Radioterapie in doze sclerozante E. Congestive tegumentara salivara
D. Plastia cu grefa (pag. 726)
E. Parotidectomie totala 13 Submaxilectomia este necesara cand:
(pag. 719) A. Exista stadiul de abces salivar
8 Semnele clinice ale serostomiei sunt: B. Calcul situate intraglandular cu diametrul mai
mic de 8 mm
A. Mucoasa orala rosie, acoperita frecvent de
depozite candidozice C. Esecul litotritiei extracorporeala
B. Mucoasa orala este umeda palida D. Calculi intraglandulari multipli
C. Limba depapilata E. Exista calculi pe canalul Wharton palpabili in
planseu in treimea anterioara
D. Ragade comisurale
(pag. 733)
E. Carioactivitate crescuta, in special carii de colet
(pag. 722) 14 Parotidectomia in litiaza parotidiana se
practica astfel:
9 Calculii salivari sunt formati in principal din:
A. In mod cu totul exceptional
A. Fosfati de calciu B. Cand exista calculi multiplii (mai multi de 3)
B. Fosfati de sodium situati intraglandular
C. Oxalati de calciu C. Dupa esecul litotritiei
D. Oxalati de potasiu D. Cand calculi sunt situati intracanalicular in
apropierea orificului de excretie
E. Carbonat de calciu
(pag. 725) E. Toate raspuspunsurile sunt corecte
(pag. 733)

Pag. 25 din 161

15 Adenomul pleomorf:
A. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul
parotiodei
B. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei
submandibulare
C. Apare in special in perioada 40-60 de ani
D. Apare in special in perioada 20-30 de ani
E. Toate raspunsile sunt false
(pag. 744)
16 Indiferent de localizare, evolutia adenomului
pleomorf este:
A. Crestere lenta progresiva
B. Crestere rapida
C. Absenta durerii
D. Durere
E. Se ascociaza adenopatia cervical
(pag. 744)
17 Semnele clinice de malignizare ale
adenomului pleomorf parotidian sunt:
A. Alterarea starii genarale
B. Aparitia adenopatiei locoregionale
C. Fixarea la tesuturile adiacente
D. Paralizia pe traectul unor ramuri sau pe tot
teritoriul nervului facial
E. Hiposialie
(pag. 747)
18 Tumora Warthin
A. Apare mai frecvent intre 50-60 de ani
B. Apare mai fervent intre 30-60 de ani
C. Afecteaza mai frecvent sexul masculine
D. Afecteaza mai frecvent sexul feminine
E. Este in stransa interdependent cu fumatul
(pag. 748)
19 Carcinoul adenoid chistic apare:
A. La copii
B. La adolescent
C. La varsta adulta
D. Mai frecvent la sexul masculin
E. Fara predilectie la un anumit sex
(pag. 751)
20 Sindromul Frey se caracterizeaza prin:
A. Asialie
B. Hiperemia tegumentelor parotideo-maseterine
C. Pareza nervului facial
D. Hipersudoratiein regiunea operata in timpul
meselor
E. Hiperestezie in teritoriul nervului auriculo-
temporar
(pag. 764)
Tema nr. 14
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare
severe
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 787-816
*1 Tratamentul ortodontic prechirurgical:
A. este ultima etapa in planul general de tratament
B. tratamentul chirurgical trebuie instituit inainte ca
dezvoltarea somatica sa se fi incheiat
C. Tratamentul ortodontic depinde de rezultatul
chirurgical
D. Obiectivele terapiei ortodontice se stabilesc in
functie de tipul de interventie chirurgicala care se
prefigureaza
E. Deplasarile dentare se fac mai lent in primele trei
luni postoperator
(pag. 787)
*2 Decompensarea ortodontica:
A. in mod fiziologic dentitia va compensa functional
anomalia
B. nu exista potential recidivant postchirurgial
C. indicatia tratamentului chirurgical este data doar
de succesul tratamrntului ortodontic
D. nu este necesara repozitionarea ortodontica a
arcadelor dentoalveolare in functie de
tratamentul chirurgical
E. nu sunt frecvente recidivele in cadrul chirurgiei
segmentare
(pag. 787)
Pag. 26 din 161
*3 In cadrul tratamentului chirurgical:
A. Planificarea cefalometrica prechirurgicala ofera
informatii esentiale pentru intervenia chirurgicala
B. Nu se poate evalua preoperator rezultatul
interventiei
C. Evaluarea cefalometrica se poate face doar prin
metode computerizate
D. Planificarea interventiei se face doar cu
ortopantomografie
E. Evaluarea cefalometrica computerizata nu
prezinta nici un dezavantaj
(pag. 787)
*4 Osteotomia sagitala a ramului mandibular
A. este tehnica cea mai putin utilizata
B. interventia se practics cu abord exooral
C. interventia lasa cicatrici inestetice faciale
D. interventia se practica bilateral
E. prin aceasta metoda se pot corecta doar
anomaliile in plan orizontal
(pag. 790)
*5 In cadrul interventiilor chirurgicale pentru
anomaliile de clasa III-a
A. se avanseaza mai intai maxilarul inferior
B. gutiera intermediara este necesara doar pentru
interventiile chirurgicale bimaxilare
C. gutiera chirurgicala reflecta raporturile ocluzale
intre maxilarul avansat si mandibula sectionata
D. sunt interventii chirurgicale monomaxilare
E. nu este necesara confectionarea unei gutiere
finale
(pag. 789)
6 Planificarea interventiei chirurgicale pe baza
studiului cefalometric
A. Dupa etapa de tratament ortodontic
prechirurgical,este necesara o noua evaluare
cefalometrica
B. Planificarea cefalometrica chirurgicala ofera
informatii esentiale pentru interventia chirurgicala
C. Este necesara o noua teleradiografie de profil
D. Mijloacele moderne computerizate nu prezinta
nici un avantaj
E. Mijloacele moderne computerizate nu prezinta
dezajantaje
(pag. 787)
7 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate
n prezent pentru mandibula sunt urmatoarele
A. ostelotomia orizontala a ramului orizontal
mandibular (Obwegwser-Dal Pont)
B. osteotomia verticala a ramului mandibular cu
retrudare
C. osteotomia In L inversat a ramului mandibular
cu retrudare
D. doar osteotomia corpului mandibular (Blair
modificata)
E. adeseori este necesara o interventie de
genioplastie
(pag. 789)
8 Osteotomia sagitala a ramului mandibular
(Obwegeser- Dal Pont)
A. este metoda cea mai utilizata chirurgical
B. interventia se aplica prin abord endooral
C. interventia se practica unilateral
D. linia de osteotomie intereseaza corticala interna
a mandibulei intre spina Spix si incizura sigmoida
E. poate implica retrudarea pentru anomaliile de
clasa a III-a
(pag. 790)
9 Osteotomia verticala a ramului mandibular
(Caldwell Lettermann)
A. este o interventie mai rar folosita
B. se poate efectua doar pe cale endoorala
C. se poate efectua doar pe cale exoorala
D. se poate efectua atat pe cale endoorala cat si pe
cale cutanata
E. linia de osteotomie are traiect de la unghiul
mandibulei pana la incizura sigmoida
(pag. 791)
10 Osteotomia cu ostectomia corpului
mandibular (Blair)
A. este o interventie mai rar aplicata
B. conditia de baza este ocluzia functionala la
nivelul grupului lateral
C. este indicata in cazul anomaliilor de clasa a III-a
cu prognatism manibular
D. este indicata in cazurile cu edentatie frontala
E. exista un risc minim de lezare a pachetului
vasculonervos alveolar inferior
(pag. 792)
Pag. 27 din 161
11 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar
se caracterizeaza prin:
A. Etajul inferior al fetei micsorat
B. Buza superioara pare alungita
C. Mentonul pare/este retrudat
D. Mentonul pare/este proeminent
E. Buza superioara pare scurtata
(pag. 810)
12 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta
in:
A. Decompensare ocluzala
B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
C. Corectia arcadelor dentare
D. Degajari coronare
E. Extractia molarilor de minte
(pag. 787)
13 Planificarea interventiei se face cu ajutorul
unei teleradiografii de profil pe care, trasarea
reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
C. Necesitatea unor interventii associate
D. Viitoarea pozitie a partilor moi
E. Eliberarea cailor respiratorii
(pag. 787-788)
14 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia
ortognata:
A. Lezarea nervului supraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice
(pag. 795)
15 Dupa osteotomia sagitala si verticala a
mandibulei pot aparea:
A. Tulburari neurosenzoriale
B. Leziuni ale nervului alveolar inferior
C. Leziuni oftalmice
D. Hemangioame
E. Necroze
(pag. 795)
16 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa
a III-a tratamentul vizeaza:
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu
retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului
(pag. 796)
17 Procedeele chirurgicale ortognate la
mandibula aplicate de-a lungul timpului:
A. Interventii pe condilul mandibular
B. Interventii pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al
mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice
(pag. 790)
18 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia
ortognata:
A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. . Leziuni oftalmice
(pag. 795)
19 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe
baza:
A. Ocluzogramei
B. Analizei pe modele de studiu
C. Schemelor de predictie cefalometrica
D. Schemelor de predictie chirurgicala
E. Audiogramei
(pag. 787)
20 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-
a tratamentul chirurgical urmareste:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea maxilarului prognat
(pag. 805)
Pag. 28 din 161
Tema nr. 15 *5 Care din urmatoarele nu fac parte din cele
Despicaturi labio-maxilo-palatine mai frecvente sechele postoperatorii dupa
despicturi labio-maxilo-palatine:
Bibliografie asociata temei:
A. supradimensionarea roului de buza
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si B. comunicari oro-nazale
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. C. fistule ale planeu lui nazal
pag. 824-855
D. supuratii ale lojelor fetei
*1 Embrionul de 34 de zile va avea: E. deformaii ale nasului
A. procesele laterale palatine (pag. 847)
B. procesul nazal lateral 6 Embrionul de 34 de zile va avea:
C. palatul primar A. procesul nazal lateral
D. procesul pterigoid B. procesul nazal medial
E. procesul nasal superior C. procesul nazo-maxilar
(pag. 824) D. procesul mandibular
*2 Care din urmatoarele afirmatii sunt E. procesele laterale palatine
caracteristice pentru despicatura palatina (pag. 824)
unilaterala totala:
7 Despicaturile labiale pot coexista in cadrul
A. defectul labial congenital este bilateral
unor malformaii cranio-faciale cum sunt:
B. despicatura labiala este totala i bilaterala
A. sindromul Down
C. podeaua nazala lipsete de partea despicata
B. sindromul Optiz
D. lipsete planeul nazal bilateral
C. sindromul "cri du chat"
E. procesul nasal superior
D. sindromul Mikulicz
(pag. 829)
E. sindromul Patau
*3 Care din urmatoarele sunt puncte de baza in (pag. 826)
reconstructia chirurgicala prin tehnica Malek
90: 8 Care din urmatoarele afirmatii sunt
caracteristice pentru despictura labial
A. punctul ce marcheaza nalimea arcului de
bilateral simetric:
partea sanatoasa
B. centrul arcului Cupidon A. este o despicatura simpla

C. vrful extern al arcului Cupidon B. defectul are acelai aspect clinic bilateral

D. vrful intern al arcului Cupidon C. nu afecteaza osul alveolar sau podeaua nazala

E. planeul nazal de partea sanatoasa D. malformaia afecteaza toat structura buzei pna
la palatul primar
(pag. 834)
E. dehiscena cuprinde roul de buze i se extinde
*4 Uranostafiloschizis semnifica: variabil i in parile moi labiale (tegument) pn
la anul nazo-labial, fara afectarea acestuia
A. despicatura premaxilei i procesului alveolar
(pag. 828)
B. despicatura valului palatin (stafiloskizis) i a
palatului secundar 9 Dupa Valerian Popescu, pe criterii
C. despicatura in forma minima (schitata) morfologice i embriologice, despicaturile
partiale pot fi :
D. lueta bifida, ca semn unic
A. anterioare incomplete
E. aspectul translucid valului palatin
B. anterioare complete
(pag. 844)
C. totale unilaterale
D. posterioare incomplete
E. posterioare complete
(pag. 829)

Pag. 29 din 161

10 Care din urmatoarele sunt avantaje ce au
impus utilizarea placutei palatinale in
cazurile clinice cu despicaturi largi:
A. uureaza alimentatia prin facilitarea suctiunii
B. faciliteaza regenerarea osoasa
C. ghideaza creterea segmentelor maxilare care
tind sa se uneasca pe linia mediana
D. impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei
(pag. 834)
11 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor
cu despicatura variaza :
A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala
C. daca este insotita de agenezie
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor
maxilare
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor
maxilare
(pag. 828)
12 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura
labiala bilaterala totala :
A. se asociaza cu despicatura palatina
B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti
C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti
D. nu afecteaza procesul alveolar
E. prezinta prolabium hipoplazic
(pag. 829)
13 Despicatura labiala unilaterala totala
intereseaza:
A. partile moi labiale
B. doar planseul nazal
C. doar procesul alveolar
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si
procesul alveolar
E. se poate asocia si cu despicatura palatina
unilaterala totala
(pag. 831)
14 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura
palatina simpla cu urano-stafiloschisis
A. este interesat palatul dur in totalitate
B. este interesat palatul dur partial
C. este interesat valul palatin in totalitate
D. toate de mai sus
E. este interesat procesul alveolar
(pag. 829)
15 In depicatura palatina, la nivelul valului
palatin se observa clinic:
A. continuitatea musculaturii inserate pe
aponevroza velara
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe
aponevroza velara
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin
extern, intern, palatoglos, palatofaringian si
palatostafilin
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos,
palatofaringian si palatostafilin
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern
si intern
(pag. 842)
16 Dupa Valerian Popescu despicaturile se
clasifica in:
A. Despicatura partiala a procesului alveolar
B. Despicatura totala a procesului alveolar
C. Asociate
D. Totale
E. Despicatura palatine unilateral totala
(pag. 829)
17 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura
labiala unilaterala totala sunt afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara
afectarea acestuia
B. toata structura buzei pana la palatul primar
C. se poate asocia cu despicatura palatina
D. nu modifica podeaua nazala
E. afecteaza procesul alveolar
(pag. 828)
18 Clasificarea lui Veau a, despicaturilor labiale
include:
A. despicatura labial cicatriceala
B. despicatura partial anterioara
C. despicatura labiala bilateral asimetrica
D. despicatura labiala centrala
E. despicaturi asociate
(pag. 828-829)
19 Avantajele utilizarii placutei palatine in
despicaturile largi labiale unilaterale totale
sunt:
A. usureaza respiratia
B. usureaza alimentatia
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare
D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei
(pag. 834)
Pag. 30 din 161
 20 Cele mai frecvente sechele postoperatorii *4 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de
dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt trigemen se face cu:
A. subdimensionarea rosului de buza A. nevralgia de nerv accesor
B. supradimensionarea rosului de buza B. nevralgia nervului hipoglos
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase C. nevralgia nervului vag
D. fistule cutanate D. nevralgia nervului laringeu superior
E. comunicare oro-sinusala E. nevralgia trigeminala postherpetic
(pag. 847) (pag. 918)

Tema nr. 16 *5 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de

Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen nu se face cu:
trigemen A. nevralgia vidian (Vail)
Bibliografie asociata temei: B. nevralgia nazociliar
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - C. nevralgia nervului facial
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. D. nevralgia parietala
pag. 916-919 E. nevralgia trigeminala postherpetic
(pag. 918)
*1 Cea mai frecventa forma de nevralgie
craniana este: *6 Care din urmatoarele nu sunt procedee
chirurgicale folosite in tratamentul nevralgiei
A. nevralgia nervului facial
trigeminale:
B. nevralgia nervului trigemen
A. blocajul chimic anestezic
C. nevralgia nervului hipoglos
B. termocoagularea prin radiofrecvena
D. nevralgia nervului cranian X
C. dochotomia
E. nevralgia nervului lingual
D. decompresiunea microvasculara a fosei
(pag. 916) posterioare
*2 La care din urmatoarele grupe de pacienti E. proceduri neurolitice percutanate injectarea
nevralgia trigeminala este rezultatul ganglion ului Gasser
compresiei vasculare a nervului trigemen (pag. 918)
datorita buclelor arteriale anormale situate in
apropierea zonei de intrare a radacinii: *7 Care din urmatoarele medicamente sunt
folosite in nevralgia de trigemen:
A. copii
A. salbutamol
B. adolescenti
B. lamotrigin
C. tineri
C. diclofenac
D. adulti
D. diazepam
E. varstnici
(pag. 916) E. betaserc
(pag. 918)
*3 Nevralgia trigeminala simptomatica
(secundar): *8 Care din urmatoarele medicamente
anticonvulsivante nu sunt folosite in
A. durerea se deosebete de nevralgia trigeminal
nevralgia de trigemen:
primar
B. se insoete de tulburri motorii in teritoriul A. diazepam
nervului facial B. lamotrigin
C. se insoete de hipertrofia muchilor masticatori C. gabapentin
D. este cauzata de leziunea structurala a D. fenitoina
ganglionului Gasser
E. carbamazepina
E. nu se insoete de tulburri de sensibilitate in (pag. 918)
teritoriul de distribuie al trigemenului
(pag. 917)

Pag. 31 din 161

*9 Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale * 14 Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac
medicatiei anticonvulsivante folosite in parte:
nevralgia de trigemen:
A. alopecie
A. hiperexcitabilitate B. crestere in greutate
B. crestere in greutate C. hirsutism
C. atrofie gingivala D. leucopenia
D. ginecomastie E. rash
E. hipokalemie (pag. 918)
(pag. 918)
* 15 In nevralgia nervului laringeu superior
* 10 Dupa infiltratii la nivelul ganglionului Gasser durerea nu este:
(n cavul Meckel) cu alcool, timpul mediu de
A. puternica
recurena variaza intre:
B. lancinanta
A. 6 si 24 luni
C. situata in regiunea laringian mediana
B. 12 si 36 luni
D. cu character paroxistic
C. 12 si 52 saptamani
E. iradianta spre partea superioar a cartilajului
D. 6 si 47 luni tiroid, unghiul mandibular i spre regiunea
E. 5 si 7 ani auriculara
(pag. 918) (pag. 919)

* 11 Dintre efectele adverse ale gabapentinului 16 Nevralgia trigeminala idiopatica se

fac parte: caracterizeaza prin:
A. hiponatremia A. este frecvent asociata cu afectarea motorie in
teritoriul trigemenului
B. hipercolesterolemie
B. apare frecvent pana in 40 de ani
C. sedare
C. crize dureroase deosebit de intense
D. crestere in greutate
D. este frecvent bilaterala
E. greata
E. durerea are caracter lancinant, de soc electric
(pag. 918)
(pag. 916)
* 12 Varsta medie la debutul nevralgiei
trigeminale idiopatice este de: 17 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-
faciale:
A. 52-58 de ani
A. de cauza neurogena
B. 30-40 de ani
B. de cauza somatica
C. 60-70 de ani
C. de cauza psihogena
D. 58-72 de ani
D. de cauza dentara
E. 42-78 de ani
E. de cauza musculara
(pag. 916)
(pag. 916)
* 13 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de
trigemen nu vizeaza: 18 Care din urmatoarele sunt criterii de
diagnostic in nevralgia trigeminala clasica:
A. blocajul chimic anestezic
A. durerea este cu caracter surd, greu de localizat,
B. procedure neurolitice percutanate
profunda
C. termocoagularea prin radiofrecventa
B. atacuri paroxistice de durere cu durat de la
D. infiltratii cu ser fiziologic fraciuni de secunda pn la 2 minute, afectnd
E. precedeul Janetta una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

(pag. 918) C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

D. exist deficit neurologic evident clinic
E. atacurile afecteaza totdeauna o singura ramura a
nervului trigemen
(pag. 917)

Pag. 32 din 161

19 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de:
A. tumori localizate la nivelul unghiului
pontocerebelos
B. neurinom de acustic
24 Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale
medicatiei anticonvulsivante folosite in
nevralgia de trigemen:
A. leucopenie

C. infiltratiile anestezice B. hirsutism

D. hemangiom C. hipertrofie gingivala

E. chist epidermoid D. alopecie

(pag. 917) E. anemie
(pag. 918)
20 In nevralgia trigeminala clasica durerea are
cel putin una din urmatoarele caracteristici: 25 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
A. intensa referitoare la nevralgia de trigemen:

B. ascutita A. nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei

C. superficiala
D. declansata de factorii trigger
E. profunda
(pag. 917)
21 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de
trigemen se face cu:
A. nevralgia de nerv gloso-faringian
B. nevralgia nervului facial
C. nevralgia nervului intermediar Wrisberg
D. nevralgia nervului hipoglos
E. nevralgia occipital
(pag. 918)
22 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de
trigemen se face cu:
A. nevralgia de nerv oftalmic
B. nevralgia nervului abducens
C. nevralgia nervului intermediar Wrisberg
la farmacoterapie
B. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de
obicei la farmacoterapie
C. tratamentul medicamentos utilizeaza medicaie
anticonvulsivanta
D. tratamentul medicamentos nu utilizeaza
medicaie anticonvulsivanta
E. in absena unei leziuni structurale se iniiaza
tratamentul medicamentos
(pag. 918)
26 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
referitoare la tratamentul nevralgiei de
trigemen prin blocajul chimic cu infiltraii
anestezice:
A. nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei
la farmacoterapie
B. in multe cazuri, crizele au disparut chiar i in
lipsa tratamentului medicamentos
C. tratamentul medicamentos utilizeaza medicaie
anticonvulsivanta

D. nevralgia nervului accesor D. tratamentul medicamentos nu utilizeaza

medicaie anticonvulsivanta
E. nevralgia nazociliar (sindrom Charlin)
E. in absena unei leziuni structurale se iniiaza
(pag. 918) tratamentul medicamentos
23 Care din urmatoarele medicamente (pag. 918)
anticonvulsivante sunt folosite in nevralgia
27 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
de trigemen:
referitoare la tratamentul nevralgiei de
A. valproat de sodiu trigemen:
B. lamotrigin A. ganglioliza prin radiofrecventa produce
C. gabapentin ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti
D. flunitrazepam B. ganglioliza prin radiofrecventa produce
ameliorarea durerii in 60% din pacienti
E. carbamazepina
C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea
(pag. 918) parestezii la 10% dintre pacienti
D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa
complicatiile majore sunt rare
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa
complicatiile majore sunt dese
(pag. 919)

Pag. 33 din 161

28 Printre alte procedee de distructie a fibrelor
durerii din nervul trigemen se numara:
A. criochirurgia
B. umflarea unui balon in cavul Meckel
C. blocajul chimic anestezic
D. termocoagularea prin radiofrecventa
E. procedeul Janetta
(pag. 919)
29 In cazul procedeului Janetta:
A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la
80% dintre pacienti
B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la
80% dintre pacienti
C. mortalitatea chirurgicala este de 1%
D. rata de recurenta este de 1-6 %
E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca
tratament de prima intentie
(pag. 919)
30 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de
trigemen:
A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser
cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai
proximala rezultatele pe termen lung sunt mai
bune
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser
cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai
distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce
hipoestezie faciala
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce
disestezii dureroase
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce
rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc
frecvent de keratite
(pag. 919)
Tema nr. 17
Metode locale de prevenire a cariei dentare din
santuri si fosete
Bibliografie asociata temei:
Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei in
santuri si fosete, Ed Cerma, Bucuresti, 1997.
integral
1 Prevalena i incidena crescut a cariei
ocluzale se datoresc interaciunii mai multor
factori:
A. capacitii de reinere a microorganismelor i
alimentelor n fosetele i anurile adnci;
B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul
ocluzal dect n cel proximal;
C. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
indiferent de mijlocul utilizat;
D. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa
dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul
anurilor, comparativ cu cantitatea de la
celelalte suprafee;
E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul
ocluzal dect n cel proximal.
(pag. 8)
2 Situaiile clinice n care Fortier i Demars-
Fremault indic odontotomia profilactic
sunt:
A. copii cu policarii care au o igien oral proast;
B. imposibilitatea efecturii unor controale periodice
regulate;
C. posibilitatea efecturii unor controale periodice
regulate;
D. existena unor dubii n legtur cu prezena sau
absena unei carii;
E. copii neadaptai, handicapai psihic.
(pag. 11)
3 Dup Sturdevant i colab. sigilanii au trei
efecte importante:
A. umplu n mod mecanic fosetele i anurile
adnci cu o rin acido-productoare;
B. uureaz manoperele de curire a anurilor i
fosetelor;
C. blocheaz "locusul" preferat al Streptococului
mutans i al altor microorganisme cariogene;
D. umplu n mod mecanic fosetele i anurile
adnci cu o rin acido-rezistent;
E. stimuleaz "locusul" preferat al Streptococului
mutans i al altor microorganisme cariogene.
(pag. 15)
Pag. 34 din 161
4 Dup Bratu i colab. calitile unui material
de sigilare ar fi urmtoarele:
A. aderen bun la suprafeele gravate;
B. biocompatibilitate;
C. priz lent n condiiile cavitii bucale;
D. sa aib caliti fizionomice nesatisfctoare;
E. proprieti mecanice i termice diferite de cele
ale structurilor dure dentare.
(pag. 15)
5 Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili,
sintetizate de Hicks, sunt urmtoarele:
A. materialul se ntrete n 30-40 de secunde;
B. nu se mai ncorporeaz bule de aer, deoarece
materialul nu se pregtete prin amestecare;
C. materialul i pstreaz aceeai vscozitate pe
toat perioada ptrunderii lui n porii smalului
demineralizat;
D. materialul i modific vscozitatea pe perioada
ptrunderii lui n porii smalului demineralizat;
E. materialul se ntrete n 10-20 de secunde.
(pag. 19)
6 Avantajele folosirii laserului n iniierea
reaciei de priz a sigilanilor
fotopolimerizabili sunt:
A. creterea timpului de priz;
B. scderea cantitii de rin rmas
nepolimerizat;
C. scderea rezistenei la ntindere i a rezistenei
de legare;
D. reducerea timpului de priz;
E. smalul expus laserului are rezisten crescut la
factori cariogeni.
(pag. 20)
7 Cimenturile glass ionomer au dou caliti
importante care le recomand pentru a fi
folosite n stomatologia preventiv:
A. retenie superioar rinilor compozite;
B. capacitatea continu de a elibera ioni de fluor;
C. adeziunea chimic la structurile dure dentare;
D. estetic superioar rinilor compozite;
E. adeziunea mecanic la structurile dure dentare.
(pag. 30)
8 ntre dezavantajele cimenturilor glass
ionomer convenionale, cu reacie de priz
chimic, se pot enumera:
A. finisare slab datorit rugozitii superficiale;
B. timp de priz lung;
C. sensibilitate n mediul umed;
D. rezisten crescut n zonele supuse direct
solicitrilor masticatorii;
E. timp de priz redus.
(pag. 32)
9 Cimenturile glass ionomer fotopolimerizabile
n comparaie cu cele autopolimerizabile
prezint urmtoarele caracteristici:
A. timp de priz mai redus;
B. adaptare marginal mai bun;
C. sensibilitate mai crescut n mediul umed
datorit polimerizrii iniiale a matricei rinoase;
D. adeziune mai bun;
E. rezisten mai redus la abraziune.
(pag. 32)
10 n cazul sigilrii cu rini compozite, timpii
operatori sunt urmtorii:
A. periajul profesional al suprafeelor dentare cu
paste ce conin fluor;
B. izolarea;
C. aplicarea materialului de sigilare;
D. verificarea sigilrii;
E. controlul n relaie ocluzal.
(pag. 35)
11 Einwang recomand o tehnic de sigilare
modificat, care garanteaz o mai bun
retenie, tehnic ce presupune urmtoarele
etape:
A. curarea suprafeelor ocluzale cu o past fr
fluor;
B. curarea suprafeelor ocluzale cu o past cu
fluor;
C. nsprirea suprafeelor de smal pe o zon de
aproximativ 1mm lime de fiecare parte a fisurii
cu ajutorul unor freze diamantate.
D. demineralizarea cu acid a suprafeei smalului;
E. aplicarea sigilantului.
(pag. 40)
Pag. 35 din 161
12 Folosirea compozitelor fotopolimerizabile ca
materiale de sigilare ofer urmtoarele
avantaje:
A. posibilitatea de ncorporare a bulelor de aer este
redus;
B. timpul de lucru este limitat;
C. temperatura ridicat a mediului ambiant scade
timpul de priz;
D. timpul de lucru este mai lung;
E. polimerizarea materialului ncepe imediat ce
catalizatorul se adaug la baz.
(pag. 43)
13 ntre timpii operatori ai tehnicii de sigilare cu
ciment glass ionomer se enumer urmtorii:
A. curarea suprafeelor dentare cu o perie conic
sub jet de ap;
B. izolarea dintelui;
C. demineralizarea cu acid fosforic n concentraie
de 37%;
D. aplicarea materialului de sigilare;
E. aplicarea unui lac protector, cnd cimentul i
pierde luciul.
(pag. 46)
14 n legarea materialului de sigilare la
suprafaa de smal demineralizat acid au un
rol important urmtorii factori:
A. necontaminarea cu saliv n momentul aplicrii
sigilantului;
B. timpul de demineralizare;
C. agentul de demineralizare;
D. concentraia demineralizantului;
E. topografia suprafeei de dentin demineralizat.
(pag. 49)
15 Surmont i colab. indic aplicarea sigilrilor
la grupul persoanelor cu grad nalt de risc,
care cuprinde:
A. pacieni care consum zilnic mari cantiti de
grsimi;
B. pacieni carioactivi cu nivel crescut de
Streptococ mutans;
C. pacieni care consum zilnic mari cantiti de
dulciuri;
D. pacieni carioactivi cu nivel sczut de Streptococ
mutans;
E. pacieni handicapai psihic sau fizic, care nu i
pot efectua igiena oral.
(pag. 62)
* 16 Tehnica odontotomiei profilactice const n
prepararea mecanic a tuturor anurilor i
fosetelor dinilor nou erupi prin pregtirea
unor caviti superficiale i obturarea lor cu:
A. compozit fotopolimerizabil;
B. compozit autopolimerizabil;
C. compomer;
D. amalgam de argint;
E. ciment ionomer de sticl.
(pag. 11)
* 17 Una dintre proprietile ideale ale unui
sigilant stabilite de Dental Advisor (citat de
Wei) este reprezentat de:
A. penetran sczut;
B. timp de lucru scurt;
C. expansiune termic crescut;
D. rezisten redus la uzur;
E. absorbia sczut a apei.
(pag. 16)
* 18 n cazul sigilrii cu rini compozite, n
metoda clasic, se recomand ca
demineralizarea pe dinii temporari s se
fac timp de:
A. 90 de secunde;
B. 20 de secunde;
C. 120 de secunde;
D. 60 de secunde;
E. 30 de secunde;
(pag. 37)
* 19 Simonsen recomand ca perioad potrivit
pentru sigilare:
A. vrsta de 3-4 ani pentru incisivii centrali
temporari;
B. vrsta de 6-7 ani pentru molarii temporari;
C. vrsta de 3-4 ani pentru caninii temporari;
D. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi
permaneni i premolari;
E. vrsta de 6-7 ani pentru premolari.
(pag. 64)
* 20 Verificarea suprafeei sigilate cu rini
compozite se realizeaz:
A. clinic numai prin inspecie cu oglinda dentar;
B. clinic prin examen cu sonda dentar;
C. paraclinic prin examinarea modelului de studiu;
D. paraclinic prin examen radiologic;
E. clinic prin examen cu spatula dentar.
(pag. 45)
Pag. 36 din 161
Tema nr. 18 6 Mucoasa nazal constituie punctul de
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului plecare pentru urmtoarele reflexe:
dento-maxilar A. Nazo-glotice;
Bibliografie asociata temei: B. Olfacto-gustative;
Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si C. Nazo-vasculare;
dezvoltare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.
D. De aprare;
pag. 315-392, 405-417, 433-445
E. Olfacto-enterice.
*1 Presiunile verticale bilaterale (menionate de (pag. 319)
Max Mller) pe care le pot suporta dinii sunt:
7 Respiraia oral intervine n dezvoltarea
A. Incisivi-32 kg;
aparatului dento-maxilar i a feei prin
B. Canini-40 kg; urmtoarele:
C. Premolari 2-50 kg; A. La respiratorii orali sunt prezeni stimulii naturali
D. Molari 1-60 kg; de cretere la nivelul ansamblului nazal i
zonelor limitrofe;
E. Molari 3-66 kg.
B. Prezena amigdalelor hipertrofice care pot
(pag. 340)
deplasa nainte mandibula;
*2 n cadrul clasificrii consoanelor dup C. n respiraia oral sunt prezente oscilaiile
nivelul la care se face ntreruperea coloanei presorii respiratorii ce se gsesc la vase i pot
de aer, intr: inhiba creterea osoas;
A. Consoanele lingvo-palatale; D. Dezechilibrul dintre presiunea negativ a
inspiraiei nazale i presiunea expiraiei nazale
B. Consoanele rulate;
poate determina apariia unui palat ngust i nalt;
C. Consoanele fricative; E. Presiunea din sinus se reduce, nemaifiind
D. Consoanele nazale; contrabalansat presiunea atmosferic, astfel
E. Consoanele africative. nct bolta palatin se deplaseaz n sus.
(pag. 324-325)
(pag. 377)
8 Alimentaia artificial n comparaie cu
*3 Consoanele labio-dentale sunt:
alptarea la sn prezint unele inconveniente
A. d, t, n; ca:
B. b, m, p; A. Aerofagia;
C. f, v; B. Creterea secreiei salivare;
D. g, c; C. Copilul evit s fac micri de propulsie;
E. s, j. D. Travaliul muscular din timpul sugerii naturale i
(pag. 377) induce copilului un somn agitat;
E. Influene de ordin general, deoarece nici un
*4 Consoanele nazale sunt:
substituent nu poate nlocui calitile imunologice
A. f, v; i nutritive ale laptelui de mam.
B. s, j; (pag. 332)
C. b, p; 9 Printre perioadele principale ale variaiilor
D. m, n; funcionale masticatorii se numr:
E. d, t; A. Perioada primei dentiii neabrazate;
(pag. 377) B. Perioada primei dentiii abrazate;

*5 n cadrul clasificrii consoanelor n funcie C. Perioada celei de-a doua dentiii neabrazate;
de modul de articulare, acestea pot fi: D. Perioada celei de-a doua dentiii abrazate;
A. Consoane semiocluzive; E. Perioada intermediar.
B. Consoane labiale; (pag. 334)
C. Consoane lingvo-dentale;
D. Consoane labio-dentale;
E. Consoane lingvo-palatale.
(pag. 377)

Pag. 37 din 161

10 n timpul micrii pe care suprafeele 15 Dintre muchii cobortori ai mandibulei fac
ocluzale ale molarilor le fac n frimiarea parte:
alimentelor, Maronneaud distinge
A. m.geniohioidian;
urmtoarele etape:
B. milohioidianul;
A. O faz liber;
C. pterigoidianul intern;
B. O faz de orientare;
D. maseterul;
C. O faz de ocluzie;
E. fasciculul anterior i mijlociu al temporalului.
D. O faz juxtaocluzal;
(pag. 402)
E. O faz de dezocluzie.
(pag. 337) Tema nr. 19
Dezvoltarea ocluziei dentare
11 Corelaiile dintre deglutiie i dezvoltarea
aparatului dento-maxilar duc la urmtoarele Bibliografie asociata temei:
concluzii: Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
A. Primul stadiu al deglutiiei se realizeaz prin
2003.
micri complexe ale diferitelor structuri ale
aparatului dento-maxilar; pag. 35-49

B. Timpul 1 al deglutiiei nu se schimb cu vrsta; *1 Interrelaiile elementelor care particip la

C. Deglutiia de tip infantil poate fi i rezultatul unor realizarea ocluziei dentare se stabilesc:
anomalii dento-maxilare produse de alte cauze; A. nc din perioada de embriogenez;
D. Persistena deglutiiei infantile se poate datora B. numai n viaa fetal;
unor cauze locale(obiceiuri vicioase);
C. numai dup natere;
E. Persistena deglutiiei infantilese poate datora
unor cauze generale(macroglosie). D. numai de-a lungul ntregii viei;
(pag. 336) E. numai la natere.
(pag. 36)
12 Se poate considera c o deglutiie se
desfoar normal cnd: *2 Erupia dinilor temporari este declanat la
A. Limba rmne n interiorul limitelor cavitii orale; vrsta de:
B. Limba este propulsat i se aeaz ntre creste A. 9 luni de via postnatal;
n regiunea anterioar; B. 3 luni de via postnatal;6 luni de via
C. Buzele rmn n repaus; postnatal;
D. Buzele prezint o contracie foarte uoar; C. 1 an de via postnatal;
E. Dinii posteriori sunt n contact sau aproape n D. 5 ani de via postnatal
contact. E. 6 luni de via postnatal.
(pag. 366) (pag. 39)
13 n cadrul tulburrilor de ritm din vorbire intr: *3 Erupia dinilor temporari se desfoar ntr-
A. Blbiala; un interval ciclic cu media de:
B. Tahilalia; A. 3 luni;
C. Bradilalia B. 10 luni;
D. Sigmatismul; C. 8 luni;
E. Rotacismul. D. 5 luni;
(pag. 384) E. 6 luni.

14 Dintre muchii ridictori ai mandibulei fac (pag. 39)

parte: *4 Erupia dinilor temporari se termin dup:
A. m. maseter; A. dup 20 luni;
B. m. pielos al gtului; B. dup 15 luni;
C. m. geniohioidian; C. dup 25 luni;
D. m. pterigoidian intern; D. dup 1 an;
E. fasciculul anterior i mijlociu al temporalului. E. dup 30 luni.
(pag. 402) (pag. 39)

Pag. 38 din 161

*5 Perfectarea nlimii de ocluzie i ncheierea
dezvoltrii ocluziei temporare se face odat
cu:
A. erupia caninilor i molarilor 2 temporari;
B. erupia incisivilor inferiori temporari;
C. erupia incisivilor superiori temporari;
D. erupia molarilor 1 superiori temporari;
E. erupia molarilor 1 inferiori temporari.
(pag. 39)
6 n etapa prognaiei mandibulare embrionare
(luna a 3-a de via intrauterin) au loc
urmtoarele modificri la nivelul aparatului
dento-maxilar:
A. se formeaz bolta palatin;
B. se separ cavitatea bucal de cea nazal;
C. limba este determinat s coboare n potcoava
mandibulei;
D. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
E. spaiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali
icaninilor este insuficient.
(pag. 36)
7 n luna a 5-a de via intrauterin, dinamica
relaiei dento-maxilare n mandibul ofer
urmtorul tablou:
A. prezena unei diasteme mari;
B. se consolideaz simfiza mentonier;
C. simfiza mentonier este larg deschis;
D. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
E. spaiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali
i caninilor este suficient.
(pag. 37)
8 Ctre lunile a 7-a i a 8-a de via
intrauterin, dinamica relaiei dento-maxilare
n mandibul ofer urmtorul tablou:
A. simfiza mentonier se consolideaz;
B. se mezializeaz incisivii centrali;
C. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
D. are loc un ctig de spaiu ntre mugurii
incisivilor centrali temporari i molarilor 1
temporari, utilizat de ctre incisivii laterali;
E. se distalizeaz incisivii centrali.
(pag. 37)
9 Pentru Mller, o valoare prognostic pentru
o evoluie a malocluziei o are locul i
mrimea tremei n dentiia temporar, astfel:
A. la maxilar, o trem precanin mare relev
tendina la mezializare a arcadei maxilare;
B. o trem postcanin mare la la maxilar relev o
tendin la distalizare a arcadei superioare;
C. o trem precanin mare la mandibul determin
o mezializare a arcadei inferioare;
D. o trem postcanin mare mandibular determin
o distalizare a arcadei inferioare;
E. o trem naintea incisivilor laterali maxilari
determin o mezializare a arcadei superioare.
(pag. 40)
10 Studiul debutului erupiei dinilor permaneni
pe un lot de copii de vrst precolar(3-5
ani) a relevat c la aceast vrst:
A. la 5 ani 25%-30% din copii aveau erupi fie
incisivii, fie molarii;
B. erupia dentar este mai accelerat la biei
comparativ cu fete;
C. erupia dentar este mai accelerat la fete
comparativ cu biei;
D. timpul de accelerare este mai intens i mai
frecvent n urban dect n rural;
E. timpul de accelerare este mai intens i mai
frecvent n rural dect n urban.
(pag. 42)
11 n raport cu grosimea dinilor i convexitile
feelor vestibulare, dinii se nscriu diferit n
conturul arcadei maxilare, astfel:
A. incisivii centrali depesc linia de referin;
B. incisivii laterali sunt n afara liniei de referin;
C. caninii depesc linia de referin;
D. premolarii sunt n continuitate cu caninii;
E. molarii 1 nu depesc linia descris de canini i
premolari.
(pag. 52)
12 n raport cu grosimea dinilor i convexitatea
feelor vestibulare, dinii se nscriu diferit n
conturul arcadei mandibulare, astfel:
A. incisivii centrali descriu o linie continu;
B. caninii nu depesc linia de referin;
C. caninii depesc linia de referin;
D. premolarii se nscriu n aceeai linie cu caninii;
E. premolarii nu se nscriu n aceeai linie cu caninii.
(pag. 52)
Pag. 39 din 161
13 Dei toi dinii particip la realizarea curbei Tema nr. 20
sagitale, distanele gingivo-ocluzale sunt Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori
diferite de la un tip dentar la altul, astfel locali
nct, la maxilar:
Bibliografie asociata temei:
A. incisivii centrali ating planul ocluzal;
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
B. incisivii centrali nu ating planul ocluzal; ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
C. incisivii laterali sunt cu 1 mm deasupra planului 2003.
de ocluzie; pag. 73-76
D. caninii i molarii 1 depesc cu 1 mm planul de
*1 Din grupa factorilor locali cu rol n
ocluzie;
etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac
E. premolarii au cuspizii vestibulari la nivelul parte:
planului de ocluzie. tulburrile de nutriie;
(pag. 52) A. tulburrile de nutriie;
14 Dei toi dinii particip la realizarea curbei B. tulburrile endocrine;
sagitale, distanele gingivo-ocluzale sunt C. respiraia oral;
diferite de la un tip dentar la altul, astfel nct
la mandibul: D. deglutiia atipic;

A. incisivii centrali nu depesc planul de ocluzie; E. caria dinilor temporari i consecinele ei.
(pag. 73)
B. caninii nu depesc planul de ocluzie;
C. cuspidul disto-vestibular al molarului 2 *2 Anomaliile dentare de form sunt frecvent
permanent nu depete planul de ocluzie; ntlnite la:
D. incisivii centrali depesc planul de ocluzie; A. Incisivii centrali;
E. caninii i cuspizii disto-vestibulari ai molarilor 2 B. Premolarii 1;
permaneni depesc planul de ocluzie.
C. Premolarii 2;
(pag. 52)
D. Incisivii laterali;
15 La natere i pe msur ce creterea E. Molarii 1.
nainteaz, arhitectura crestelor alveolare i
(pag. 74)
a relaiilor spaiale intermaxilare este
urmtoarea: *3 Anodonia poate fi:
A. crestele alveolare sunt acoperite de un periost A. numai parial;
fibros i dens;
B. numai parial, redus sau ntins;
B. crestele alveolare la maxilar nu sunt delimitate
de bolta palatin; C. numai total;
C. frenul buzei superioare se inser pe creast; D. frecvent total;
D. creasta alveolar inferioar este n form deU; E. parial, redus sau ntins i rareori total.
E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare (pag. 74)
este mai lat i mai nclinat spre nuntru.
*4 Dinii supranumerari:
(pag. 38)
A. au numai form tipic;
B. au numai form atipic;
C. erupia lor nu are caracter filogenetic;
D. erupia lor pe arcad nu creeaz tulburri
fizionomice;
E. pot avea form tipic sau atipic.
(pag. 74)

Pag. 40 din 161

*5 Caria dinilor temporari nu are ca efect:
A. perturbarea masticaiei;
B. perturbarea fizionomiei;
C. meninerea dimensiunii verticale faciale a
arcadei alveolare;
D. meninerea relaiei tridimensionale n ocluzia
dentar;
E. apariia de dini supranumerari.
(pag. 74)
6 Caria dinilor temporari are ca efect:
A. pierderea funciei de masticaie a dinilor
temporari;
B. pierderea funciei fizionomice;
C. meninerea dimensiunii verticale faciale a
arcadei alveolare;
D. meninerea relaiei tridimensionale n ocluzia
dentar;
E. apariia dinilor supranumerari.
(pag. 74)
7 Apariia dinilor supranumerari are:
A. caracter filogenetic;
B. amintete de o formul dentar a antropoizilor;
C. pot avea numai form tipic;
D. pot avea numai form atipic;
E. pot avea form tipic sau atipic.
(pag. 74)
8 Caria aproximal a dinilor temporari poate
determina:
A. scurtarea arcadei dentare;
B. pierderea spaiului de rezerv;
C. anomalii de form ale dinilor permaneni;
D. dificulti n erupia caninilor;
E. dificulti n erupia premolarilor 2.
(pag. 73)
9 Pierderea prematur a dinilor temporari, n
special n zona de sprijin poate determina:
A. supraerupii ale dinilor antagoniti;
B. migrri ale dinilor permaneni aflai n erupie
intermaxilar sau oral;
C. lrgiri de arcad;
D. angrenaje inverse;
E. apariia contactelor i interferenelor ocluzale.
(pag. 73)
10 Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor
temporari poate determina apariia:
A. de ntrzieri n reglrile ocluzale;
B. incongruen dento-alveolar la distan;
C. erupia malpoziionat a dintelui permanent
nlocuitor;
D. anomalii dentare de form ale dinilor permaneni;
E. rmnerea n incluzie a dintelui permanent
nlocuitor.
(pag. 74)
11 ntrzierile n erupia dinilor permaneni sunt
determinate de urmtoarele cauze locale:
A. genetice;
B. tulburri endocrine;
C. tulburri de nutriie;
D. bariere osoase;
E. fibroase.
(pag. 74)
12 Traumatismele dinilor temporari pot
determina:
A. tulburri n dinamica evoluiei dinilor permaneni;
B. schimbarea drumului de erupie a mugurelui
dentar subiacent;
C. compresie de maxilar cu nghesuire dentar;
D. intruzii ale dinilor temporari;
E. luxaii.
(pag. 74)
13 Din grupa factorilor locali cu rol n
etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac
parte:
A. caria dinior temporari;
B. deglutiia infantil;
C. pierderea prematur a dinilor temporari;
D. retenia prelungit a dinilor temporari;
E. respiraia oral.
(pag. 74)
14 Caria ocluzal a dinior temporari:
A. determin apariia anodoniei;
B. determin tulburri ale relaiilor verticale
interarcade;
C. constitie surs de dezechilibru n ocluzia dentar;
D. constituie surs de dezechilibru n dinamica
mandibular;
E. determin apariia deglutiiei infantile.
(pag. 73)
Pag. 41 din 161
 15 Dezechilibrele, consecin a anodoniei, *5 n clasificarea anomaliilor dento-maxilare
depind de: dup coala francez:
A. regiunea n care se produc; A. anomaliile dento-maxilare sunt considerate
B. ntinderea; tulburri n armonia proceselor de dezvoltare a
componentelor aparatului dento-maxilar;
C. structura osoas;
B. sunt luai n considerare factorii etiologici care
D. activitatea prilor moi; determin apariia anomaliilor dento-maxilare;
E. obiceiurile vicioase. C. are drept criteriu principal de clasificare relaiile
(pag. 74) mandibulo-maxilare n plan sagital;
D. este o clasificare pe sindroame;
Tema nr. 21
E. este o clasificare ocluzionist.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
(pag. 80)
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si 6 n clasificarea colii franceze, modificrile n
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, mai multe planuri au ca prefix:
2003. A. macro;
pag. 77-83
B. micro;
*1 Angle mparte malocluziile n: C. hiper;
A. 4 clase; D. hipo;
B. 5 clase; E. labio.
C. 2 clase; (pag. 81)
D. 6 clase; 7 Clasificarea colii germane cuprinde
E. 3 clase. urmtoarele sindroame:
(pag. 78) A. sindromul de compresie de maxilar;

*2 coala german mparte malocluziile n: B. sindromul de ocluzie ncruciat;

C. sindromul de pierdere precoce a dinilor
A. 5 sindroame;
temporari din zona de sprijin;
B. 7 sindroame;
D. sindromul de ocluzie adnc acoperit;
C. 6 sindroame;
E. sindromul de ocluzie deschis.
D. 3 sindroame; (pag. 81)
E. 8 sindroame.
8 Anomaliile clasa a II-a Angle:
(pag. 80)
A. cuprind dou diviziuni;
*3 Angle mparte anomaliile dento-maxilare n:
B. n subdiviziunea 1 raporturile de ocluzie sunt
A. sindroame; distalizate unilateral;
B. disarmonii; C. n diviziunea 1 raporturile sunt distalizate bilateral
C. clasa I i clasa aII-a; i ocluzie adnc n acoperi;

D. clasa I, clasa a II-a i clasa a III-a; D. n diviziunea 2 raporturile sunt distalizate

unilateral i ocluzie adnc acoperit;
E. diverse anomalii.
E. n diviziunea 2, atunci cnd raporturile sunt
(pag. 78) distalizate unilateral se folosete termenul de
subdiviziunea 2.
*4 Clasa a II-a Angle cuprinde:
(pag. 78)
A. dou diviziuni;
B. 3 diviziuni; 9 Izard i Chateau au sintetizat ca terminologie
maxilo-facial, n cazul radicalilor:
C. 4 diviziuni;
A. cheilie;
D. 5 diviziuni;
B. endo;
E. 6 diviziuni.
C. gnaie;
(pag. 80)
D. latero;
E. genie.
(pag. 81)

Pag. 42 din 161

10 n terminologia maxilo-facial a colii
franceze, Izard i Chateau au sintetizat ca
prefix pentru disarmonii:
A. transversal: infra i supra;
B. transversal: exo, endo, latero;
C. vertical: infra i supra;
D. sagital:pro i retro;
E. vertical: pro i retro.
(pag. 81)
11 n clasificarea Angle:
A. criteriul principal de clasificare a anomaliilor
dento-maxilare sunt relaiile mandibulo-maxilare
n plan sagital;
B. o prim categorie o reprezint anomaliile n care
cele dou baze maxilare sunt corect plasate n
plan sagital, modificrile fcndu-se la nivel
dento-alveolar;
C. anomaliile sunt mprite n 6 sindroame;
D. anomaliile sunt considerate tulburri n armonia
proceselor de dezvoltare ale componentelor
aparatului dento-maxilar;
E. este o clasificare a colii franceze.
14 Clasificarea anomaliilor dento-maxilar dup
Kantorowicz, Korkhaus,i Reichenbach:
A. exist 3 clase;
B. exist 5 sindroame;
C. este o clasificare a colii germane;
D. cuprinde 6 sindroame;
E. este o clasificare a colii americane.
(pag. 79)
15 Clasificarea colii germane:
A. cuprinde 6 sindroame;
B. a fost fcut de ctre Dr. E. Angle;
C. a fost fcut de ctre Kantorowicz, Korkhaus i
Reichenbach;
D. cuprinde 3 clase de anomalii;
E. pornete de la concepia c aceeai factori
etiologici n aceleai condiii dau aceleai forme
de anomalii.
(pag. 79)
Tema nr. 22
Examenul radiologie in ortodontie

(pag. 80) Bibliografie asociata temei:

Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
12 n clasificarea Angle: ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
A. exist 3 categorii de anomalii; 2003.
pag. 143-179
B. n a doua categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea maxilarului inferior *1 Disfunciile ATM nu pot fi determinate de:
mai napoi dect cel superior;
A. cauze ocluzale;
C. n a doua categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea maxilarului inferior B. cauze fiziologice;
mai nainte dect cel superior; C. cauze psihologice;
D. n a treia categorie sunt grupate anomaliile D. cauze de cretere;
caracterizate de poziionarea mai anterioar a
maxilarului inferior fa de cel superior; E. apariia leziunilor carioase.
E. exist 6 sindroame. (pag. 143)
(pag. 77) *2 Disfunciile ATM se ntlnesc n cazul
subiecilor examinai n proporie de:
13 n clasificarea Angle:
A. 10%;
A. pentru evaluarea clinic a categoriilor de
anomalii Angle ia n considerare poziia molarului B. 20%;
de 6 ani; C. 90%;
B. n relaie neutral cele dou maxilare sunt D. 30%-70%;
plasate corect;
E. 80%.
C. cuprinde 5 sindroame;
(pag. 143)
D. este o clasificare a colii germane;
E. este o clasificare a colii franceze. *3 Examenul radiologic cu film intraoral
cuprinde:
(pag. 78)
A. radiografia cu film retroalveolar;
B. ortopantomograma n propulsie;
C. teleradiografia de fa;
D. teleradiografia de profil;
E. ortopantomograma n ocluzie.
(pag. 147)

Pag. 43 din 161

*4 n ortopantomograma n propulsie nu se
evideniaz la nivelul aspectului
macroscopic al corpului mandibulei:
A. deschiderea unghiului mandibular;
B. modelul de cretere condilian;
C. cudura canalului mandibular;
D. aspectul simfizei mentoniere;
E. poziionarea arcadei mandibulare n
intercuspidare maxim.
(pag. 151)
*5 Valoarea normal a unghiului facial este de:
A. 90 grade;
B. 120 grade;
C. 68 grade;
D. 86 grade;
E. 82 grade.
(pag. 158)
6 Stadiul de disfuncii intrinseci de la nivelul
ATM cuprinde:
A. tulburri generate n ATM de dezvoltarea
acesteia;
B. tulburri generate de modificri anatomice ale
ATM care altereaz structurile ATM ,dar nu
produc limitri funcionale majore ale micrilor;
C. tulburri generate n ATM de orice tratament
care a modificat relaiile de ocluzie;
D. limitri funcionale ale ATM;
E. individul i limiteaz sau i interzice
desfurarea unei viei normale n raport cu
factorii sociali i culturali.
(pag. 144)
7 Examenul radiologic cu film extraoral
cuprinde:
A. radiografii cu film retroalveolar;
B. ortopantomograma n ocluzie;
C. ortopantomograma n propulsie;
D. radiografia cu film mucat;
E. ortopantomograma ATM n intercuspidare
maxim i deschidere maxim.
(pag. 152)
8 Ortopantomograma n propulsie relev
urmtoarele aspecte:
A. evidenierea structurilor zonelor laterale maxilare
i mandibulare n inocluzie verticl;
B. relaiile de ocluzie modificate de gradul de
propulsie mandibular;
C. structurile parodontale;
D. n plan vertical se evideniaz gradul
supraacoperirii frontale i al inocluziei;
E. aspectul macroscopic al corpului mandibular.
(pag. 151)
9 Dup Bjrk, modelul de rotaie posterioar
mandibular se caracterizeaz prin:
A. canal mandibular drept;
B. unghi mandibular deschis;
C. etaj inferior micorat;
D. creterea preangular marcat;
E. unghiul molar crescut.
(pag. 156)
10 Planurile de referin utilizate n interpretarea
teleradiografiei sunt:
A. planul de la Frankfurt;
B. planul bazal mandibular;
C. planul bazal maxilar;
D. planul N-Ba;
E. planum(Se-N).
(pag. 155)
11 Teleradiografia dup tehnica Ricketts
analizeaz:
A. adncimea feei;
B. nlimea anterioar a feei;
C. nlimea posterioar a feei;
D. valorile unghiului SNA;
E. convexitatea facial.
(pag. 159)
12 Teleradiografia dup Steiner vizeaz:
A. msurarea unghiului SNA i interpretarea
rezultatelor;
B. msurarea unghiului SNB i interpretarea
rezultatelor;
C. msurarea unghiului axelor celor doi incisivi
centrali;
D. msurarea nlimii anterioare a feei;
E. msurarea nlimii posterioare a feei.
(pag. 162)
Pag. 44 din 161
 13 Cele trei laturi ale triunghiului Tweed sunt *2 Anomaliile de Clasa a II-a Angle nglobeaz
reprezentate de: tulburri de cretere, dezvoltare i
funcionale ale maxilarelor cantonate n
A. planul Se-N;
principal n plan:
B. planul de la Frankfurt;
A. ocluzal;
C. planul bazal maxilar;
B. transversal;
D. planul bazal mandibular;
C. vertical;
E. axa incisivului inferior.
D. medio-sagital;
(pag. 163)
E. orbito-frontal.
14 Pentru prognosticul dezvoltrii ulterioare a (pag. 379)
aparatului dento-maxilar, Stockfish propune
o schem alctuit din urmtoarele *3 n cadrul endognaiei caracteristica
segmente periferice: principal este:
A. unghiul format de linia N-S cu planul mandibular A. afectarea sectorului alveolar;
Go-Gn; B. baza maxilarului i piramida nazal sunt lrgite;
B. suma unghiurilor: unghiul bazal nsumat cu
C. baza maxilarului i piramida nazal sunt alungite;
unghiul articular i cu unghiul goniac;
D. baza maxilarului i uneori piramida nazal sunt
C. unghiul goniac anterior;
ngustate;
D. unghiul SNA;
E. ocluzia mezializat.
E. unghiul SNB. (pag. 379-381)
(pag. 174)
*4 Exognaia este o form extrem de rar n
15 Bjrk a observat legtura caracteristicilor care arcadele sunt spaiate iar parodoniul se
structurale ale mandibulei cu rotaia caracterizeaz prin:
mandibular, precum urmeaz:
A. n zona anterioar afectarea apare datorit
A. unghiul goniac; hipersolicitrii funcionale;
B. forma bazei mandibulei; B. este afectat precoce
C. nclinarea capului condilian; C. este afectat tardiv;
D. nclinarea i forma simfizei; D. faptul c rmne neafectat;
E. unghiul SNB. E. const n amputarea limbusurilor i apariia
(pag. 176) atrofiei verticale.
(pag. 380)
Tema nr. 23
*5 Din punct de vedere etiopatogenic, rolul
Anomaliile denti-maxilare de clasa a II-a
factorului constituional n apariia
Bibliografie asociata temei: endognaiei este demonstrat de :
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si A. apariia maxilarului ngust n special la
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, dolicocefali;
2003.
pag. 379-391 B. apariia maxilarului ngust n special la brahicefali;
C. apariia maxilarului ngust n special la
*1 Cele dou clase descrise de coala francez normocefali,
pentru malocluziile din clasa a II1:-a sunt:
D. de studiile pe gemeni monozigoi;
A. compresia de maxilar cu protruzie i compresia E. apariia maxilarului ngust la subiecii cu rahitism.
de maxilar cu nghesuire;
(pag. 381)
B. ocluzia adnc n acoperi i laterognaia
mandibular 6 n etiopatogenia compresiei de maxilar cu
C. laterodeviaia i laterognaia mandibular protruzie i spaiere putem ntlni urmtorii
factori:
D. endodenia i laterognaia mandibular;
A. ereditatea;
E. endognaia i laterodeviaia mandibular.
B. factorul constituional;
(pag. 379)
C. ticurile de imitaie;
D. obiceiurile alimentare;
E. rahitismul.
(pag. 381)

Pag. 45 din 161

7 n cadrul sindromul de compresiune maxilar 12 n producerea sindromului de compresie de
cu protruzie i spaiere dentar putem ntlni maxilar cu protruzie i spaiere obiceiurile
ca simptome: vicioase acioneaz prin:
A. ocluzie invers total; A. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct
B. reducerea diametrului maxilar fa de planul de vedere al intensitii,
medio-sagital; B. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct
C. reducerea diametrului dento alveolar fa de de vedere al direciei,
planul medio-sagital; C. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct
D. ocluzie adnc acoperit; de vedere al duratei de aciune,
D. prin ntreruperea continuitii arcadei dentare,
E. ocluzie distalizat.
(pag. 380) E. prin structurarea unui os cu o textur mai slab.
(pag. 382)
8 Factorii generali de dezvoltare implicai n
etiopatogenia compresiei de maxilar cu 13 n producerea sindromului de compresie de
protruzie i spaiere sunt: maxilar cu protruzie i spaiere respiraia
oral acioneaz prin:
A. carenele metabolice;
A. dispariia triplei nchideri orale
B. absena suturii de cretere;
B. apariia hipotoniei muchiului maseter
C. complicaiile cariei dentare;
C. apariia hipotoniei muchiului orbicular oris al
D. prezena cicatricelor i frenurilor;
buzei superioare,
E. rahitismul.
D. modificarea comportamentului lingual n static
(pag. 381)
E. modificarea comportamentului lingual n timpul
9 Rolul ereditii n etiopatogenia compresiei exercitrii funciilor.
de maxilar cu protruzie i spaiere este (pag. 382)
demonstrat de:
14 Obiceiul vicios de sugere a degetului
A. apariia compresiei de maxilar la vrste foarte determin:
fragede,
A. compresie alveolar cu protruzie
B. apariia anomaliei n general la populaia nordic,
B. ocluzie adnc incomplet
C. asocierea frecvent cu alte sindroame cu
transmitere genetic, C. ocluzie adnc acoperit
D. retrognatismul nou-nscutului; D. compresie de maxilar cu nghesuire
E. studiile pe gemeni. E. prognaie adevrat.
(pag. 381) (pag. 382)

10 Modificrile care apar compensator n cadrul 15 Maladia Cauhp-Fieux se caracterizeaz

sindromului de compresiune maxilar cu prin:
protruzie i spaiere dentar sunt:
A. ngustarea maxilarului
A. protruzia procesului dento alveolar; B. interpoziia limbii ntre arcade n timpul deglutiiei;
B. ocluzia distalizat; C. dezechilibre dentare de tipul retrodeniei
C. ocluzia adnc prbuit; superioare compensatorii,
D. rar o ocluzie deschis cu sau fr laterodeviaie D. dezechilibre dentare de tipul meziopoziiei cu
mandibular; rotaie a premolarilor i molarilor
E. infrapoziie lateral. E. ocluzie deschis.
(pag. 380) (pag. 382)

11 Factorii locali de dezvoltare implicai n 16 Modificrile ocluzale caracteristice

etiopatogenia compresiei de maxilar cu compresiei de maxilar cu protruzie i
protruzie i spaiere sunt: spaiere sunt:
A. cicatricile chirurgicale de la nivelul bolii palatine A. relaii molare distalizate
B. absena suturii de cretere B. relaii molare mezializate
C. dolicocefalia C. inocluzii sagitale grave
D. complicaiile cariei dentare D. ocluzie invers frontal
E. rahitismul. E. supraocluzie incisiv.
(pag. 381) (pag. 382)

Pag. 46 din 161

17 Faciesul adenoidian se caracterizeaz prin:
A. profil convex;
B. dolicocefalie,
C. leptoprosopie;
D. fant labial ferm;
E. retrogheilie superioar.
(pag. 383)
18 La nivelul labial modificrile caracteristice n
compresia de maxilar cu protruzie sunt :
A. buza superioar subire i palid;
B. buza superioar ridicat spre pragul narinar;
C. treapt labial n linie dreapt
D. ocluzie labial ferm
E. buza inferioar groas i fisurat, rsfrnt n
anul labio-mentonier.
(pag. 383)
19 n compresia de maxilar cu protruzie
examenul arcadei dento-alveolare poate
evidenia:
A. o baz apical mic;
B. o baz coronar larg;
C. grade diferite de ngustare premolar,
D. distopoziia zonei dentare laterale superioare,
E. meziopoziia zonei dentare laterale superioare.
(pag. 385)
20 Examenul facial n compresia de maxilar cu
protruzie poate evidenia:
A. un facies adenoidian,
B. aspect de brbie dubl,
C. o buz inferioar rsfrnt n anul labio-
mentonier,
D. o treapt labial inversat,
E. un profil concav.
(pag. 383)
Tema nr. 24
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 396-399
*1 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 se
caracterizeaza prin:
A. diferite grade de spaiere dentar
B. reducerea diametrelor premolare i molare
C. dezvoltarea n exces n plan sagital a maxilarului
superior
D. cresterea diametrelor premolare i molare
E. ocluzia adnc n acoperi.
(pag. 396)
*2 Caracteristic sindromului de compresie de
maxilar cu inghesuire dentara este:
A. protruzia cu supraacoperirea grupului incisiv
B. retrodenia cu supraacoperirea grupului incisiv
C. angrenajul invers
D. ocluzia invers frontal
E. ocluzia invers lateral
(pag. 396)
*3 Diagnosticul diferential al compresiei de
maxilar cu nghesuire se face cu:
A. retrognatismul mandibular
B. laterodeviaia mandibular
C. laterognaia mandibular
D. pseudoprognaia mandibular
E. clasa I cu spraalveolodonie incisiv
(pag. 399)
*4 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 are n
comun cu malocluzia din clasa II2 a
diviziunea 1:
A. relaia molar transversal
B. relaia molar vertical
C. ocluzia adnca acoperit
D. relaia molar antero-posterioar
E. ocluzia deschis.
(pag. 396)
Pag. 47 din 161
*5 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 este 10 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
sinonim cu: de maxilar cu nghesuire) la analiza
dezvoltrii arcadelor dento-alveolare se
A. endognaia
observ:
B. exognaia
A. reducerea diametrelor premolare
C. ocluzia deschis
B. reducerea diametrelor molare
D. ocluzia adnc n acoperi
C. accentuarea curbei Spee
E. ocluzia ncruciat
D. baza coronar mai larg dect cea apical
(pag. 396)
E. reducerea unghiului mandibular
6 Diferenele dintre malocluziile din clasele II/1 (pag. 398)
i II/2 sunt:
11 Aspectul facial n malocluziile din clasa a II2 -
A. etiopatogenetice
a (compresie de maxilar cu nghesuire)
B. morfofuncionale prezint urmtoarele caracteristici:
C. difer ca prevalen A. etajul inferior normal sau n foarte multe cazuri
D. terapeutice micorat
E. de localizare B. antul labio mentonier accentuat
(pag. 396) C. punctual Gn plasat anterior de planul Simon
D. buzele subiri
7 Sindromul de compresie de maxilar cu
nghesuire dentar se caracterizeaz prin: E. ocluzie labial ferm
A. reducerea diametrului premolar (pag. 397)
B. reducerea diametrului molar 12 Precizai care dintre urmtoarele
C. retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv caracteristici pot fi observate la examnul
facial n malocluziile din clasa a II2 -a
D. ocluzie adnc n acoperi (compresie de maxilar cu nghesuire):
E. ocluzie invers total
A. ocluzie labiala ferm
(pag. 396)
B. etajul inferior normal sau micorat
8 Din punct de vedere al gravitii malocluziile C. antul labio mentonier accentuat
din clasa a II2 -a se descriu doua forme
D. menton ters, aplatizat
clinice:
E. profil concav
A. forma grav n care dezechilibrele ocluzale
produc tulburri parodontale (pag. 397)
B. forma uoar cu tulburri morfofuncionale i 13 Compresia de maxilar cu nghesuire face
estetice parte din categoria malocluziilor:
C. forma uoar fr tulburri morfofuncionale i A. dentare
estetice
B. de clasa I foarte rar
D. forma grav cu modificri estetice
C. de clasa a II-a diviziunea I
E. forma medie
D. de clasa a II-a diviziunea II
(pag. 397)
E. de clasa a III-a.
9 Aspectul facial n malocluziile din clasa a II2 - (pag. 396)
a (compresie de maxilar cu nghesuire)
prezint urmtoarele caracteristici:
A. etajul inferior mrit
B. ocluzie labial cu planul plasat n poziie nalt
pe coroana incisivilor superiori
C. nas proeminent
D. buz inferioar groas i rsfrnt n anul labio-
mentonier
E. menton proeminent
(pag. 397)

Pag. 48 din 161

14 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena malocluziilor din clasa a
II2 -a (compresie de maxilar cu nghesuire)
sunt adevrate:
A. formele moderate sunt mai frecvente ca cele
grave
B. cazurile n care relaiile mandibulo mandibulare
sunt de clasa I sunt rare
C. anomalia este mai puin frecvent dect
anomaliile din clasa a II1 a
D. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
populaie.
(pag. 396-398)
15 Din punct de vedere epidemiologic
malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
maxilar cu nghesuire) prezint urmtoarele
particulariti:
A. anomalia este mai frecvent dect anomaliile din
clasa a II1 a
B. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
C. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
temporar
D. dup Houston i Tulley afecteaz 10% din
populaie
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
populaie
(pag. 396)
16 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) dac supraocluzia
se asociaz i cu decalaj ntre muchia
incizal a incisivului inferior i centroidul
radacinii incisivului superior tratamentul
acestora prezint urmtoarele particulariti :
A. se efectueaz mai dificil
B. riscul de recidiv este mai mare
C. riscul de recidiv se reduce
D. scade timpul de tratament
E. este de preferat terapia funcional.
(pag. 396)
17 Modificrile arcadelor dento-alveolare care
pot fi prezente n malocluziile din clasa a II2 -
a (compresie de maxilar cu nghesuire) sunt:
A. arcade n form de omega
B. arcade n form de trapez
C. arcade n form de U
D. baza apical este mai mare dect baza coronar
E. baza coronar este mai mare dect baza apical
(pag. 397-398)
18 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) sindromul
algodisfuncional temporo-mandibular este
consecina:
A. pierderii unor dini din zona lateral
B. deplasrii distale a mandibulei
C. creterii supraocluziei frontale
D. deplasrii meziale a mandibulei
E. formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare
(pag. 398)
19 Modificrile ocluzale care pot fi prezente n
malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
maxilar cu nghesuire) sunt:
A. supraacoperirea grupului incisiv
B. angrenaje inverse premolare unilaterale sau
bilaterale
C. rapoarte distalizate
D. rapoarte mezializate
E. ocluzie prbuit lateral
(pag. 398)
20 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) la analiza ocluziei
dinamice se observ:
A. relaia de postur a mandibulei este normal
B. rapoartele de la nivel molar sunt distalizate
C. drumul de nchidere al mandibulei este normal
D. n cazurile grave pacientul nu poate efectua
micri de lateralitate
E. muchii ridictori ai mandibulei sunt hipertoni.
(pag. 398)
Tema nr. 25
Malocluzia de clasa a III-a
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 405-408
*1 n cazul malocluziilor de clasa a III-a treapta
buzelor este:
A. n linie dreapt
B. inversat
C. accentuat prin procheilie superioar
D. accentuat prin procheilie inferioar
E. buza superioar depete cu 2 mm n plan
sagital pe cea inferioar
(pag. 406)
Pag. 49 din 161
*2 Ocluzia invers frontal n cazul 7 La examenul facial simptomele
malocluziilor clasei a III-a poate fi cu: caracteristicile ale malocluziei de clasa a III-a
Angle sunt:
A. numai cu inocluzie vertical
B. cu sau fr inocluzie sagital invers A. fa aplatizat

C. numai cu grad mare de supraacoperire frontal B. obraji nfundai

D. abrazia feelor linguale ale incisivilor inferiori C. menton aplatizat

E. abrazia feelor vestibulare ale incisivilor superiori D. buz superioar nfundat

(pag. 405) E. profil convex
(pag. 406)
*3 Maxilarul inferior n cadrul maloculziei de
clasa a III-a este ghidat: 8 Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de
anomalii caracterizate prin:
A. anterior
B. posterior A. rapoarte mezializate

C. n lateralitate B. rapoarte distalizate

D. n laterognaie C. ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie

sagital invers
E. n infrapoziie
D. rapoarte lingualizate
(pag. 406)
E. rapoarte vestibularizate
*4 n cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectul (pag. 405)
facial poate fi:
9 n cadrul examenului facial n malocluziile de
A. fa aplatizat
clasa a III-a Angle faa poate avea un aspect
B. de fa crispat lit n totalitate datorit:
C. de fa inexpresiv, A. treptei labiale n linie dreapt
D. facies adenoidian B. pomeilor obrajilor nfundai
E. profil de pasre. C. profilului concav
(pag. 406) D. procheiliei superioare
*5 n cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle E. treptei labiale inversate
diferena dintre SNA i SNB este: (pag. 406)
A. pozitiv
10 La nivelul procesului alveolar superior n
B. negativ malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
C. diferena este de 10 observate modificri compensatorii care
constau n:
D. diferena este de 90
A. proalveolie
E. diferena este de 120
B. prodenie
(pag. 406)
C. Pr.A F mai mare de 110
6 Modificrile din cadrul malocluziei de clasa a
D. I F mai mare de 107
III-a Angle intereseaz:
E. retrodenie
A. maxilarul superior
(pag. 406)
B. maxilarul inferior
C. ambele maxilare 11 Examenul teleradiografic n malocluziile de
clasa a III-a Angle evideniaz:
D. numai arcadele alveolare
A. unghiul SNA mai mare de 80o
E. numai arcadele dentare
B. unghiul SNB mai mic de 78o
(pag. 405)
C. diferena dintre unghiurile SNA i SNB are
valoare negativ
D. distana Nsa Nsp este micorat
E. diagonala maxilarului superior S Nsa redus.
(pag. 406)

Pag. 50 din 161

12 Examenul teleradiografic n clasa a III-a
Angle evideniaz:
A. unghiul Pr.A-F mai mare de 110o
B. unghiul I-F mai mare de 107o
C. distana Nsa Nsp micoratq
D. diagonala maxilarului superior S Nsa redus.
E. unghiul SNB mai mic de 78o
(pag. 406)
13 Examenul facial n malocluziile de clasa a III-
a Angle poate evidenia:
A. aspect dezagreabil n surs
B. unghiul format de tangenta dus la nivelul gurii
mai mic de 10
C. profil concav
D. fa aplatizat
E. buz inferioar subire
(pag. 406)
14 La examenul teleradiografic n malocluziile
de clasa a III-a Angle se observ:
A. unghiul SNA mai mic de 80o
B. unghiul SNB mai mic de 78o
C. diferena dintre unghiurile SNA i SNB are
valoare pozitiv
D. unghiul I-F mai mare de 107o
E. unghiul Pr.A-F mai mare de 110o
(pag. 406)
15 Examenul endobucal n malocluziile de clasa
a III-a Angle poate evidenia:
A. profil concav
B. faa aplatizat
C. ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie
sagital
D. arcada alveolar apical mic n raport cu
arcada alveolar coronar
E. unghiul SNA mai mic de 80o
(pag. 406)
16 La examenul endobucal n malocluziile de
clasa a III-a Angle se observ:
A. arcada alveolar coronar mic n raport cu
arcada alveolar apical
B. arcada alveolar apical mic n raport cu
arcada alveolar coronar
C. ocluzia mezializat
D. ocluzie invers frontal sau total.
E. nfundarea buzei superioare
(pag. 406)
17 Urmtoarele afirmaii cu privire la ocluziile
inverse prin retrognatism maxilar dat de
sechelele postoperatorii ale despicturilor
labiomaxilopalatine sunt adevrate:
A. gravitatea modificrilor fizionomice este maxim
dac ne raportm la restul formelor de
malocluzie de clasa a III-a
B. pe primul plan sunt tulburrile funciei masticatorii
C. pe primul plan sunt tulburrile fizionomice
D. pacienii pot executa numai micri de coborre
i lateralitate
E. apar cu regularitate tulburri fono-articulare
(pag. 406-407)
18 La nivelul procesului alveolar superior n
malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
observate modificri compensatorii care
constau n:
A. proalveolie
B. prodenie
C. mezializarea dinilor laterali
D. I F mai mic de 107
E. arcada alveolar coronar mare
(pag. 406)
19 Urmtoarele afirmaii cu privire la afectarea
ATM la pacienii cu malocluzii de clasa a III-a
sunt adevrate:
A. modificrile ATM apar datorit absenei
ghidajului anterior normal,
B. modificrile ATM apar datorit transferului
ghidajului micrilor mandibulare la nivelul
dinilor laterali
C. apar cracmente i crepitaii
D. apar datorit instabilitii contactelor interdentare
E. apar datorit absenei suprafeelor de uzur
ocluzale.
(pag. 407)
20 La baza apariiei spasmelor musculare n
malocluzia de clasa a III-a. stau:
A. ocluzia mezializat
B. ocluzia distalizat
C. drumul de nchidere n treapt mezializat
D. tulburrile parodontale
E. tulburrile masticatorii.
(pag. 407)
Pag. 51 din 161
Tema nr. 26 *5 n sincondroza intrasfenoidala i
Sindromul de inocluzie verticala sfenoetmoidala sunt afectate:

Bibliografie asociata temei: A. sutura coronar

Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si B. sutura palatinal
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, C. simfiza mentonier
2003.
D. sutura maxilar
pag. 418-426, 429-438
E. sutura maxilar
*1 n sindromul de inocluzie vertical aciunea sutura temporo-zigomatic
factorului genetic apare evident n unele (pag. 420)
afeciuni ca:
6 Traumatismul ocluzal care intereseaz dinii
A. sindromul Down i unele cranio-sinostoze
ce realizeaz contacte ocluzale n ocluzia
B. sindromul cariei de biberon deschis se materializeaz n:
C. sindromul de polidactilism A. mbolnvire paradontal
D. sindromul Tourette B. apariia unor fore de tip ortodontic care
E. numai n sindromul Down deplaseaz dintele din calea traumatismului
(pag. 419) C. remanierea compensatorie a procesului alveolar
D. masticaie unilateral
*2 Ocluzia vertical este un sindrom
caracterizat prin existena unor tulburari n E. afectiuni ale ATM
primul rnd n plan: (pag. 432)
A. sagital
7 n sindromul de inocluzie vertical ntlnim
B. transversal modificri dentare ca:
C. vertical A. volum mrit
D. sagital i transversal B. volum micorat
E. n toate planurile C. modificri de form
(pag. 418) D. rdcini mai scurte
*3 n sindromul de inocluzie vertical sindromul E. pronclinare
Down determin instalarea unui deficit de (pag. 422)
dezvoltare a maxilarului superior interesnd
n special sectorul anterior care este: 8 Urmtoarele afirmaii privind modificrile
fizionomice dn sindromul de inocluzie
A. scurtat vertical sunt adevrate:
B. alungit
A. hipertonia ptratului buzei inferioare determin
C. ngustat aplatizarea mentonului
D. lrgit B. anul labio-mentonier poate fi ters fr ca
E. aplatizat profilul pacientului s fie modificat
(pag. 419) C. scurtarea ramurii ascendente mandibulare i
cudarea ramurii orizonlale mandibulare conduc
*4 n sindromul de inocluzie vertical relaiile la apariia unui profil concav
ocluzale normale sunt tulburate de D. hernierea limbii n spaiul de inocluzie vertical
inversarea tiparului de rotaie mandibular: confer pacientului un aspect de fa crispat
A. n direcie anterioar E. apar brazde verticale inestetice la nivelul
B. n direcie posterioar tegumentelor dac pacientul interpune n spaiul
de inocluzie faa intern a buzei inferioare.
C. urmnd o traiectorie sinusal
(pag. 436)
D. urmnd o traiectorie n linie dreapt
E. urmnd o traiectorie n baionet
(pag. 419)

Pag. 52 din 161

9 Sindromul Down poate prezenta ca 14 Cele mai importante tulburri funcionale
simptome clinice: care apar n inocluzia verticala sunt:
A. tulburri de dezvoltare ale maxilarului la nivelul A. rahitismul
sectorului anterior B. fono-articulatorii
B. deficit de cretere a bazei craniului la nivelul
C. masticatorii
planumului
D. de dezvoltare a maxilarelor
C. deficit de cretere a bazei craniului la nivelul
clivusului E. de erupie dentar
D. obliterarea precoce a sistemului sutural (pag. 431)
E. tulburri de dezvoltare ale maxilarului la nivelul 15 Prin nchidere precoce sutura lambdoid
sectorului posterior determin:
(pag. 419)
A. dezvoltarea insuficient a regiunii occipitale
10 Factorii locali incriminai n producerea B. dezvoltarea insuficient a regiunii parietale
ocluziei deschise sunt:
C. planumul redus
A. deglutiia D. clivusul redus
B. afeciunile reumatice ale ATM E. unghi foramenian micorat
C. cicatricele cheloide (pag. 420)
D. incongruena dento-alveolar cu nghesuire
16 n sindromul de inocluzie vertical o
E. tratamentele ortodontice tulburare des ntlnit este perturbarea
(pag. 425-426) pronuniei fonemelor dentale:

11 Factorii locali care pot interveni n geneza A. D

unei inocluzii verticale sunt: B. T
A. afeciunile reumatice de la nivel ATM C. F
B. incongruena dento-alveolar cu nghesuire D. V
primar sau secundar E. S
C. cicatricele cheloide i retraciile (pag. 431)
D. spaiul care ramne dup pierderea precoce a
unui dinte temporar i intervalul de timp mrit 17 O bre de inocluzie vertical care
pn la apariia dintelui definitiv intereseaz caninii, primii premolari i
eventual i molarii poate conduce la:
E. respiraia oral
A. tulburri ale activitii musculare
(pag. 425-426)
B. hipoplazii ale incisivilor
12 Factorii iatrogeni care determin ocluzia
deschis apar n cursul tratamentelor : C. tulburri ale ATM
D. tulburri masticatorii ca urmare a micorrii
A. odontale
suprafeelor ocluzale
B. ortopedice
E. transferul ghidajului micrilor mandibulare la
C. ortodontice nivel lateral
D. ORL (pag. 432)
E. chirurgicale 18 n inocluzia verticala tulburrile dentare
(pag. 426) caracteristice sunt:

13 La sugar efectuarea deglutiiei implic: A. incisivi hipoplazici Hutchinson

A. interpunerea limbii ntre arcadele dentare B. molari Moser

B. poziionarea limbii pe bolta palatin C. anodonia incisivilor laterali

C. contracii periferice ale muchilor genieni D. forme modificate precum incisivi laterali n ru

D. contracii periferice ale muchilor constrictori E. microfracturi ale muchiilor incizale

superiori ai faringelui (pag. 433)
E. contracii periferice ale muchilor pterigoidieni
interni
(pag. 423)

Pag. 53 din 161

 19 n sindromul de inocluzie vertical tulburrile
de ocluzie, paradontale i dentare stau la
baza instalarii:
A. spasmelor musculare
B. durerilor de etiologie obscur din regiunea
capului
C. durerilor de tip nevralgiform
D. durerilor de etiologie obscur din regiunea gatului
E. relaxarii musculare
(pag. 433)
20 Grupele musculare cele mai frecvent afectate
de tulburrile de ocluzie, parodontale i
dentare din sindromul de inocluzie vertical
sunt:
A. pterigoidian extern
B. fasciculul anterior al temporalului
C. muchi limbii
D. fasciculul posterior al muchiului temporal
*3 Dintele cel mai frecvent afectat de anodonie
este:
A. incisivul lateral superior;
B. premolarul doi superior;
C. molarul de minte inferior;
D. molarul de minte superior;
E. incisivul central superior.
(pag. 18)
*4 n cazul anodoniilor raportul n care sunt
afectate cele dou dentiii este:
A. 10/1 n favoarea dentiiei permanente;
B. 10/1 n favoarea dentiiei temporare;
C. 16/1 n favoarea dentiiei temporare;
D. 16/1 n favoarea dentiiei permanente;
E. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena anodoniei ntre cele dou dentiii.
(pag. 18)

E. pterigoidianul intern *5 n cazul anodoniilor raportul n care sunt

(pag. 433) afectate cele dou sexe este:
A. 2/1 n favoarea sexului masculin;
Tema nr. 27
B. 2/1 n favoarea sexului feminin;q
Anodontia
C. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
Bibliografie asociata temei:
frecvena anodoniei ntre cele dou sexe;
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005. D. 3/1 n favoarea sexului feminin;
pag. 15-40 E. 3/1 n favoarea sexului masculin.
(pag. 18)
*1 Termenul de oligodonie definete situaia
clinic n care pe arcad sunt prezeni un 6 Modul de transmitere al anodoniei s-a
numr de: dovedit a fi:
A. 1-2 dini; A. autozomal dominant regulat;
B. 2-6 dini; B. condiionat monogenic legat de cromozomul X;
C. mai mult de 6 dini; C. autozomal dominant neregulat;
D. 4-7 dini; D. condiionat monogenic legat de cromozomul Y;
E. 9 dini. E. autozomal recesiv.
(pag. 17) (pag. 23)

*2 Dup Gysel termenul de hipodonie definete

situaia clinic n care de pe arcad lipsesc
un numr de:
A. minim 4 dini;
B. minim 3 dini;
C. 8 dini;
D. 2 dini;
E. un dinte.
(pag. 15)

Pag. 54 din 161

7 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
viznd corelaia direct dintre prezena
anodoniei n dentiia temporar i
permanent sunt adevrate:
A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar
dac dentiia temporar a fost afectat de
reducerea numeric;
B. n dentiia permanent pot apare dini
supranumerari chiar dac n cea temporar a
fost prezent anodonia;
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai
elemente dentare;
D. n dentiia permanent se poate repeta situaia
de reducere numeric existent n dentiia
temporar,
E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia
temporar, aceasta va fi prezent obligatoriu i
n dentiia permanent.
(pag. 19)
8 Dup Quinet situaiile care pot conduce la
dispariia unui dinte sunt:
A. trecerea de la biradiculaie la monoradiculaie i
reducerea dimensiunii obiect al dispariiei;`
B. insuficiena potenialului formativ al teritoriilor
prezumtiv odontogene;
C. ncorporarea parial a dintelui n cauz de ctre
dintele vecin;
D. ncorporare total cu dispariia dintelui;
E. labilitate volumetric, morfologic i variabilitate
de poziie.
(pag. 19-20)
9 Factorii locali cu rol n producerea
anodoniilor sunt:
A. extraciile brutale ale dinilor temporari;
B. despicturile labio-maxilo-palatine;
C. tumorile maxilarelor;
D. traumatismele intrauterine;
E. deficienele nutriionale.
(pag. 22-23)
10 Factorii generali cu rol n producerea
anodoniilor sunt:
A. despicturile labio-maxilo-palatine;
B. deficienele nutriionale;
C. traumatismele intrauterine;
D. osteomielita acut i subacut a maxilarelor;
E. bolile infecto-contagioase ale mamei.
(pag. 22-23)
11 Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie
realizat cu:
A. incluzia dentar;
B. reincluzia dentar parial;
C. diastema fals sau secundar;
D. extracia dintelui;
E. ectopia dentar.
(pag. 25)
12 Examenul clinic n anodonia parial redus
poate evidenia:
A. o creast alveolar subire, de aspect concav;
B. absena dintelui permanent de pe arcad;
C. hipodezvoltare osoas la palparea contururilor
osoase, n special la mandibul,
D. accentuarea anului labio-mentonier.
E. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad
prin migrri dentare.
(pag. 24-25)
13 Anodoniile de premolar doi prezint
urmtoarele caracteristici:
A. predecesorul temporar poate rezista pe arcad
doar pn la 16-20 ani;
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi
explicat prin rmnerea acestuia la nivelul
planului de ocluzie, suportnd influena
favorabil a stimulilor funcionali;
C. poate fi nsoit de reincluzia molarului temporar
corespondent;
D. conduce la modificri fizionomice precum
inversarea treptei labiale;
E. este mai frecvent la nivelul premolarilor doi
inferiori.
(pag. 27-28)
14 Anodonia de incisiv lateral superior se
caracterizeaz prin:
A. poate fi asimetric cu omolog nanic;
B. poate fi nsoit de modificri faciale precum
proeminena mentonului i inversarea treptei
labiale;
C. corespondentul temporar poate rezista pe
arcad pn la 45-50 de ani;
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi
explicat prin rmnerea acestuia la nivelul
planului de ocluzie, suportnd astfel influena
favorabil a stimulilor funcionali;
E. persistena incisivului temporar pe arcad
reprezint un element nefavorabil, deoarece
poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.
(pag. 25-26)
Pag. 55 din 161
15 Anodonia de molar trei se caracterizeaz
prin:
A. nu pune probleme terapeutice dect dac este
asociat altor anomaliii dento-maxilare;
B. poate constitui un factor agravant n terapia
incongruenei laterale;
C. lipsete maxilarele de un stimul tardiv de
cretere i mezializare;
D. este puin frecvent;
E. stigmatizeaz pacientul n edentat terminal dac
acesta a pierdut prin leziuni odontale molarii unu
i doi permaneni.
(pag. 29)
16 Anodonia de incisiv central inferior prezint
urmtoarele caracteristici:
A. confer pacientului un aspect de bre mare
edentat;
B. modific conturul labial prin stagnarea limbii n
repaus n brea datorat anodoniei;
C. este cel mai frecvent tip de anodonie redus;
D. este nsoit de modificri fonetice precum
pronunia deficitar a fonemelor dentale i
siflante;
E. dac sunt prezeni pe arcad corespondenii
temporari se recomand meninerea acestora pe
arcad.
(pag. 27)
17 Modificrile faciale caracteristice anodoniei
totale sunt:
A. aspectul de btrn edentat;
B. etaj inferior micorat;
C. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral,
chiar ascuite;
D. deplasarea punctului gnation anterior de planul
Simon;
E. inversarea treptei labiale.
(pag. 31)
18 n tratamentul anodoniiilor atitudinea fa de
dinii temporari corespondeni, persisteni pe
arcad, este:
A. n anodonia de incisiv lateral superior,
corespondentul temporar se menine pe arcad
i se recurge la cosmetizarea lui prin adiie;
B. n anodoniile de incisiv central inferior,
corespondenii temporari se extrag ct mai
timpuriu pentru a permite nchiderea breei prin
mezializarea celorlali dini;
C. n anodonia de incisiv lateral superior,
corespondentul temporar se extrage deoarece
difer mult de dintele permanent ca dimensiune,
form i culoare;
D. dinii temporari pot fi pstrai pe arcad dac nu
prezint leziuni odontale ntinse i nu este
prezent rizaliza;
E. n anodonia de premolar doi, dintele
corespondent temporar se extrage i se nchide
spaiul prin mijloace ortodontice.
(pag. 34-35)
19 Ortopantomograma este un examen
complementar important n anodonii
deoarece:
A. permite evaluarea numrului dinilor;
B. permite aprecierea direciei de cretere a
elementelor aparatului dento-maxilar;
C. permite aprecierea poziiei intraosoase, a
dimensiunii, conformaiei i anatomiei dinilor
prezeni;
D. evideniaz modificrile structurilor dentare i
permite aprecierea gradului de dezvoltare al
dinilor;
E. poate prevedea posibilitile de cretere n raport
cu vrsta i sexul (pronostic de cretere).
(pag. 32)
20 n anodoniile subtotale dinii existeni pe
arcad se caracterizeaz prin:
A. sunt de cele mai multe ori simetrici;
B. sunt redui ca volum, dar au o implantare bun;
C. sunt atipici ca form,
D. sunt normal dezvoltai i structurai;
E. numrul acestora pe arcad este limitat la 4-6.
(pag. 31)
Pag. 56 din 161
Tema nr. 28
Dintii supranumerari
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 73-94
*1 Principalul argument pentru susinerea
teoriei mugurilor adamantini multipli n
explicarea cauzal a apariiei dinilor
supranumerari, este:
A. justific coexistena la acelai individ de dini
supranumerari pe o arcad dentar, cu
anodonia pe cealalt arcad;
B. explic apariia lui dens in dente;
C. explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
D. explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal;
E. explic varietatea mare a dinilor supranumerari.
(pag. 45)
*2 Raportul n care sunt afectate cele dou
dentiii dup Shapira n cazul dinilor
supranumerari, este:
A. 9/1 n favoarea dentiiei temporare;
B. 9/1 n favoarea dentiiei permanente;
C. 10/1 n favoarea dentiiei temporare;
D. 10/1 n favoarea dentiiei permanente;
E. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena dinilor supranumerari ntre cele dou
dentiii.
(pag. 41)
*3 Contraragumentul teoriei diviziunii
mugurelui dentar n explicarea cauzal a
apariiei dinilor supranumerari este:
A. nu explic apariia lui dens in dente;
B. nu explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal;
C. cei doi dini rezultai ar trebui s fie uniform
micorai n volum;
D. nu explic varietatea mare a dinilor
supranumerari;
E. nu explic frecvena diferit a dinilor
supranumerari pe cele dou arcade.
(pag. 46)
*4 Meziodensul este definit ca:
A. un dinte supranumerar situat n interiorul altui
dinte;
B. un dinte supranumerar situat lng linia median;
C. un dinte orientat cu coroana spre baza
maxilarului i rdcina spre planul de ocluzie;
D. un dinte supranumerar situat lng molari;
E. un dinte supranumerar situat n zona incisiv.
(pag. 40)
*5 Tratamentul de elecie n cazul dinilor
supranumerari este:
A. alinierea acestora pe arcad prin mijloace
ortodontice;
B. extracia;
C. autotransplantul;
D. cosmetizare prin adiie;
E. expectativa.
(pag. 63)
6 Obieciile aduse teoriei atavice n explicarea
cauzal a apariiei dinilor supranumerari
sunt:
A. nu explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
B. nu justific coexistena la acelai individ de dini
supranumerari pe o arcad dentar, cu
anodonia pe cealalt arcad;
C. nu explic apariia lui dens in dente;
D. nu explic frecvena diferit a dinilor
supranumerari pe cele dou arcade;
E. nu explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal.
(pag. 42)
7 Contraragumentele pentru teoria celei de-a
treia dentiii n explicarea cauzal a apariiei
dinilor supranumerari sunt:
A. nu explic existena de dini supranumerari
situai vestibular sau aliniai pe arcad;
B. nu explic existena de dini supranumerari cu un
grad de calcefiere similar celor din serie normal;
C. nu explic existena caninilor supranumerari;
D. nu explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
E. nu explic localizarea mai frecvent a dinilor
supranumerari n zona incisiv.
(pag. 43-44)
Pag. 57 din 161
8 Principalele argumente aduse n sprijinul
teoriei celei de-a treia dentiii n explicarea
cauzal a apariiei dinilor supranumerari
sunt cu exceptia:
A. apariia dinilor supranumerari mai frecvent n
poziie oral fa de arcada dentar normal;
B. apariia dinilor supranumerari mai frecvent n
poziie vestibular fa de arcada dentar
normal;
C. explic existena de dini supranumerari cu o
mineralizare mai tardiv comparativ cu cea a
dinilor din serie normal;
D. explic existena de dini supranumerari cu o
mineralizare similar celei a dinilor din serie
normal;
E. explic marea varietate de tipuri de dini
supranumerari.
(pag. 43-44)
9 Originea resturilor epiteliale paradentare ce
pot conduce prin proliferare anormal la dini
supranumerari este:
A. gubernaculum dentis;
B. lama dentar lateral;
C. perlele lui Serres;
D. muguri dentari rudimentari;
E. resturile lui Malassez.
(pag. 47)
10 Dup Kurt Toma dinii prelacteali prezint
urmtoarele caracteristici cu exceptia:
A. sunt structuri keratinizate;
B. pot fi uor ndeprtai deoarece nu au rdcin;
C. erup pe arcad n primele zile dup natere;
D. se pierd n genere n cursul primelor sptmni
de via;
E. au un grad de calcefiere similar celui din dentiia
normal.
(pag. 44-45)
11 Dinii neonatali prezint urmtoarele
caracteristici:
A. apar n primele luni de via;
B. exist pe arcad nc de la natere;
C. localizarea cea mai frecvent este la nivelul
grupului incisiv inferior;
D. localizarea cea mai frecvent este la nivelul
grupului incisiv superior;
E. sunt acoperii de un strat gros de smal.
(pag. 49)
12 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena dinilor supranumerari
sunt false:
A. anomalia este mai frecvent pe hemiarcada
stng;
B. anomalia este mai frecvent la sexul feminin;
C. anomalia este mai frecvent n dentiia
temporar;
D. frecvena este mai mare la nivelul maxilarului
superior;
E. frecvena este mai mare la populaiile de culoare.
(pag. 41-42)
13 Semnele clinice care pot indica existena
unui dinte supranumerar inclus sunt:
A. absena nchiderii unei diasteme interincisive
dup erupia incisivului lateral i chiar a caninilor;
B. persistena unuia sau mai multor dini temporari
pe arcad peste vrsta obinuit de permutare;
C. modificarea conturului labial;
D. prezena distopiilor izolate;
E. resorbii pe suprafaa radicular a dinilor
nvecinai.
(pag. 50)
14 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
despre meziodens sunt false:
A. este dintele supranumerar cel mai frecvent
ntlnit;
B. apare la ambele maxilare;
C. de regul este unic, mai rar multiplu;
D. este greu de precizat cu certitudine crei dentiii
i aparine, temporar sau permanent;
E. este pluricuspidat i pluriradicular.
(pag. 51-56)
15 Afirmaiile adevrate despre dens in dente
sunt:
A. se mai numete i odontom coronar;
B. dintele cel mai afectat este incisivul lateral
permanent inferior;
C. poate interesa orice dinte;
D. prezint frecvent un foramen caecum adncit;
E. apexul acestora rmne de cele mai multe ori
deschis.
(pag. 56-57)
Pag. 58 din 161
16 n etiologia dinilor invaginai intervin
urmtoarele mecanismele:
A. acoperirea unui germen dentar de ctre altul;
B. proliferarea activ a epiteliilor adamantine i
invaginarea acestora n mugurele dentar;
C. defecte ale epiteliului adamantin intern, care
determin rmnerea n urm a anumitor
poriuni de smal, invaginarea lund natere prin
proliferarea i nlarea poriunilor neafectate;
D. dispunerea anormal a esuturilor dure dentare;
E. proliferarea activ i evaginarea epiteliului
adamantin intern.
20 Extracia dinilor supranumerari este
contraindicat n urmtoarele situaii:
A. cnd se asociaz cu microdonia dinilor din
serie normal;
B. cnd sunt asimptomatici;
C. cnd un dinte din serie normal, situat n
vecintatea sa, este compromis i nu poate fi
pstrat pe arcad;
D. cnd au o poziie favorabil pentru erupia pe
arcad i ar putea fi folosii n viitor n locul unui
dinte din serie normal predispus cariei i
complicaiilor ei;

(pag. 57) E. cnd sunt anastrofici.

(pag. 65-66)
17 Bifai afirmaiile false referitoare la geminaie:
A. tendina unui germen dentar de a se divide; Tema nr. 29
Incluzia dentara
B. tendina a doi dini de a se uni ntre ei la nivel
coronar; Bibliografie asociata temei:
C. tendina a doi dini de a se uni ntre ei la nivel Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
radicular; Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 73-94
D. existena unei simple ancoe pe marginea
incizal a incisivilor;
*1 Incluzia dentar se ntlnete cel mai
E. tendina unui dinte de a se dezvolta n interiorul frecvent la nivelul:
altui dinte.
A. premolarului unu;
(pag. 58)
B. incisivului lateral;
18 Examenul radiologic evideniaz o camer
C. caninului;
pulpar unic n urmtoarele formele de
geminism dentar: D. premolarului doi;
A. geminaie produs prematur; E. molarului trei.
B. bigeminaie; (pag. 74)

C. fuziune coronar; *2 Incluzia vestibular de canin dup Bass

D. fuziune radicular; reprezint:

E. fuziune total. A. 3%;

(pag. 58-60) B. 0,5%;
C. 1-2%;
19 Urmtoarele tipuri de examene radiologice
permit precizarea poziiei dinilor inclui n D. 2-3%;
raport cu linia arcadei, cu excepia: E. 0,5-1%.
A. teleradiografia de fa; (pag. 75)
B. radiografia cu film retroalveolar; *3 Dup clasificarea clinico-antropologic a lui
C. metoda excentric Clarck; Firu, incluzia dentar face parte din grupa:
D. radiografia ocluzal; A. anomaliilor dento-alveolare;
E. ortopantomograma. B. anomaliilor dentare izolate;
(pag. 61-63) C. anomaliilor monocauzale;
D. dizarmoniilor dentare de grup;
E. anomaliilor de clasa I.
(pag. 75)

Pag. 59 din 161

*4 Valoarea unghiul dintre axul caninului i linia 9 n etiologia incluziei obstacole n calea
median n gradul 1 de severitate este: erupiei dintelui pot fi cu excepia:
A. 0-10; A. axul de erupie modificat n sens sagital sau
B. 5-10; transversal;
B. macrodonia absolut sau relativ;
C. 5-15;
C. persistena dinilor temporari peste termenul lor
D. 0-15;
de eliminare;
E. 10-15.
D. existena unor formaiuni tumorale;
(pag. 81)
E. existena dinilor supranumerari.
*5 Semnul Quintero se caracterizeaz prin: (pag. 78)
A. poziia palatinal a coroanei incisivului central 10 Factorii determinani ai incluziei dentare sunt:
superior;
A. traumatismele;
B. poziia vestibular a coroanei incisivului central
superior; B. defectele membranei parodontale;
C. poziia palatinal a coroanei incisivului lateral C. formarea mult prea profund a mugurelui dentar;
superior; D. particularitile de conformare anatomic ale
D. rotaia disto-vestibular a incisivului lateral dintelui (angulare coronar,radicular);
superior; E. pierderea potenialului eruptiv al dintelui.
E. poziia vestibular a coroanei incisivului lateral (pag. 79)
superior.
(pag. 84) 11 Factorii generali implicai n incluzia dentar
pot fi:
6 Incluzia dentar mai este cunoscut i sub
denumirea de: A. disfunciile endocrine;
B. avitaminozele (n special avitaminoza D);
A. retenie primar;
C. tulburrile neuropsihice;
B. retenie secundar;
D. cicatricile post palatorafie n despicturi;
C. retenie total;
E. cauze toxice.
D. dini retenionai;
(pag. 80)
E. dini inclavai.
(pag. 74) 12 Clasificarea incluziei dentare din punct de
vedere evolutiv:
7 Incluzia de canin este mai frecvent:
A. total sau complet-dintele inclus este n
A. la mandibul; ntregime intraosos;
B. la maxilar; B. total sau complet-dintele inclus este separat
C. la sexul masculin; de cavitatea oral prin fibromucoas;

D. la sexul feminin; C. parial sau incomplet-dintele inclus nu este

nconjurat n totalitate de os;
E. n poziie oral.
D. parial sau incomplet-dintele inclus este
(pag. 74-75) separat de cavitatea oral prin fibromucoas;
8 Cauzele deficitului de spaiu n etiologia E. parial sau incomplet-dintele inclus este n
incluziei pot fi: ntregime intraosos.
A. macrodonia relativ sau absolut; (pag. 80)

B. dezvoltarea insuficient a maxilarelor; 13 Semnele clinice sugestive pentru prezena

C. meziopoziia generalizat; unui dinte inclus sunt:

D. un fren anormal sau cicatriceal; A. lipsa de pe arcad a dintelui temporar;

E. osteoscleroza i fibromatoza gingival. B. existena unui spaiu edentat;
(pag. 76-77) C. mucoas sensibil la palpare;
D. durere cu caracter nevralgiform;
E. prezena unor fistule cronice.
(pag. 84)

Pag. 60 din 161

14 Ancorarea intratisular a unui dinte inclus
presupune:
A. realizarea unei caviti retentive n coroana
dintelui;
B. cimentarea unui crlig;
C. sacrificiu de substan osoas i dentar redus;
D. sacrificiu de substan osoas i dentar mare;
E. traciunea se aplic la extremitatea dintelui.
(pag. 92)
15 Ancorarea transtisular a unui dinte inclus
prezint urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
A. este sigur;
B. poate determina lezarea pulpei dentare;
C. necesit sacrificiu mare de substan dentar;
D. nu necesit sacrificiu de substan dentar;
E. nu poate determina fracturi ale marginii incizale.
(pag. 91-92)
16 Ancorarea dintelui inclus prin colare
presupune:
A. o hemostaz foarte bun;
B. aplicarea unui bracket sau buton pe coroana
dintelui inclus;
C. aplicarea unei ligaturi n jurul coletului dintelui
inclus;
D. nu necesit hemostaz;
E. realizarea unei caviti retentive i cimentarea
unui crlig.
(pag. 93)
17 n cazul incluziilor dentare, radiografia
retroalveolar poate preciza:
A. poziia vestibular sau oral a dintelui inclus;
B. poziia dintelui inclus n grosimea maxilarelor;
C. aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;
D. prezena complicaiilor nervoase;
E. relaia dintelui inclus cu dinii vecini.
(pag. 85)
18 Incidenele folosite pentru a preciza poziia
vestibular sau oral a dintelui inclus sunt:
A. radiografia retroalveolar;
B. radiografia excentric;
C. ortopantomograma;
D. teleradiografia;
E. radiografia cu film mucat.
(pag. 85)
19 Pentru obinerea spaiului necesar alinierii
dintelui inclus, metodele conservatoare
presupun:
A. folosirea aparatelor ortodontice;
B. extracia unui dinte vecin;
C. mrirea perimetrului arcadei;
D. distalizarea zonelor laterale n cazul
meziopoziiei generalizate;
E. extracia dintelui inclus.
(pag. 90)
20 Bifai afirmaiile false referitoare la
tracionarea i alinierea dintelui inclus pe
arcad:
A. ncepe la 8-10 zile de la intervenia chirurgical;
B. ncepe la 8-15 zile de la intervenia chirurgical;
C. se realizeaz cu fore moderate;
D. se realizeaz cu fore mari;
E. formarea esutului hialin stimuleaz erupia
dintelui inclus.
(pag. 94)
Tema nr. 30
Reincluzia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 107-118
*1 coala francez ncadreaz reincluzia
dentar n grupa:
A. anomaliilor monocauzale;
B. anomaliilor de clasa I;
C. anomaliilor dento-alveolare;
D. anomaliilor dentare izolate;
E. anomaliilor de clasa a II-a.
(pag. 107)
*2 Reincluzia afecteaz cel mai frecvent:
A. molarul doi inferior permanent;
B. molarul doi inferior temporar;
C. molarul unu inferior temporar;
D. molarul doi superior temporar;
E. molarul unu superior permanent.
(pag. 108)
Pag. 61 din 161
*3 Reincluzia n dentiia permanent este mai 8 Bifai afirmaiile false referitoare la frecvena
frecvent pentru: reincluziei dentare:
A. molarul unu inferior; A. este predominant n dentiia permanent;
B. molarul unu superior; B. este predominant n dentiia temporar;
C. premolarul unu inferior; C. este mai frecvent la molarul doi inferior;
D. premolarul unu superior; D. este mai frecvent la molarul doi superior;
E. molarul doi superior. E. este mai frecvent la molarul unu temporar.
(pag. 109) (pag. 108)

*4 Semn radiologic de reincluzie este 9 Caracteristici pentru reincluzia dentar din

reprezentat de situaia n care: punct de vedere al frecvenei sunt
urmtoarele:
A. molarul temporar i succesionalul su sunt
situai unul lng cellalt; A. n dentiia temporar este mai frecvent la
B. molarul temporar i succesionalul su sunt mandibul;
situai unul deasupra celuilalt; B. n dentiia temporar este mai frecvent la
C. molarul temporar este situat intraosos i maxilar;
succesionalul este erupt; C. n dentiia permanent este mai frecvent la
D. toate afirmaiile sunt adevrate; maxilar;

E. toate afirmaiile sunt false. D. n dentiia permanent este mai frecvent la

mandibul;
(pag. 116)
E. sexul feminin este mai afectat comparativ cu
*5 n cazul reincluziei molarului doi temporar sexul masculin.
care prezint succesional, atitudinea (pag. 109-110)
terapeutic este:
10 Urmtoarele afirmaii nu sunt caracteistice
A. expectativa;
pentru reincluzia parial:
B. extracia i replantarea precoce;
A. existena unui orificiu n mucoas la nivelul
C. extracia imediat; creastei alveolare;
D. luxarea dintelui anchilozat; B. vizibilitatea unei pri din coroana dentar;
E. reconstituirea contactelor aproximale. C. egresiunea dinilor antagoniti;
(pag. 118) D. infrapoziia dintelui reinclus;
6 Reincluzia dentar poate fi denumit i: E. absena dintelui de pe arcad fr ca acesta s fi
fost extras.
A. retenie dentar primar;
(pag. 113-114)
B. retenie dentar secundar;
11 Tonul dat de dintele reinclus la percuia cu
C. anchiloz dentar;
un instrument bont poate fi:
D. retenie total;
A. mai vibrant;
E. dinte ncletat.
B. mai nfundat;
(pag. 107)
C. mai mat;
7 Caracteristici pentru reincluzia dentar sunt: D. mai intens;
A. este un proces lent; E. mai sonor.
B. este un proces rapid; (pag. 114)
C. poate fi total sau parial;
12 Datele oferite de examenul radiologic n
D. poate fi precoce sau tardiv; reincluzia parial sunt:
E. este un proces progresiv. A. prezena anchilozei osteo-dentare;
(pag. 107) B. prezena sau absena dintelui succesional;
C. relaia dintelui reinclus cu dintele succesional;
D. prezena complicaiilor vasculare;
E. rizaliza dintelui temporar reinclus.
(pag. 115)

Pag. 62 din 161

13 Reincluzia total nu se caracterizeaz prin:
A. prezena dintelui n infrapoziie;
B. o parte din coroana dintelui este vizibil;
C. absena dintelui de pe arcad fr ca acesta s
fi fost extras;
18 Recomandrile n cazul reincluziei precoce a
molarului doi temporar cu anodonia
succesionalului sunt:
A. expectativa;
B. extracia precoce a molarului doi temporar;

D. prezena unui orificiu la nivelul crestei alveolare; C. luxarea molarului doi temporar;

E. prezena unei denivelri la nivelul crestei D. accelerarea mezio-translatrii molarului unu

alveolare. permanent;
(pag. 115) E. refacerea morfofunional a coroanei molarului
doi temporar.
14 n cazul reincluziei pariale, diagnosticul (pag. 119)
diferenial se face cu:
19 Teoria mecanic n etiopatogenia reincluziei
A. oprirea n erupie a dintelui;
dentare:
B. incluzia dentar;
A. este cea mai veche;
C. reincluzia total;
B. este cea mai recent;
D. intruzia posttraumatic parial;
C. consider reincluzia consecina lucrului mecanic
E. extracia. dezvoltat de erupia molarului unu permanent;
(pag. 116) D. consider reincluzia consecina fuziunii strnse
ntre osul alveolar i cementul radicular;
15 n cazul reincluziei totale, diagnosticul
diferenial se face cu: E. ################
A. incluzia dentar; (pag. 110)

B. anodonia; 20 Extracia este o metod de tratament a

C. reincluzia parial; reincluziei ce poate fi aplicabil n
urmtoarele situaii clinice:
D. extracia;
A. reincluzia molarului doi temporar ce are
E. oprirea n erupie a dintelui. succesional;
(pag. 116-117) B. reincluzia tardiv a molarului doi temporar cu
16 Consecinele reincluziei dentare sunt cu anodonia succesionalului;
excepia: C. reincluzia precoce a molarului doi temporat cu
anodonia succesionalului;
A. denivelarea planului de ocluzie;
D. reincluzia precoce a dintelui permanent;
B. apariia unor fore normale la nivelul dinilor
nclinai; E. ################
C. tulburri de fonaie; (pag. 118-119)
D. incluzia succesionalului permanent;
Tema nr. 31
E. hiperestezie i hipersensibilitate dentinar. Ectopia dentara
(pag. 117) Bibliografie asociata temei:
17 n reincluzia dentar, atitudinea terapeutic Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
depinde de: Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 121-130
A. tipul dintelui afectat;
B. gradul reincluziei; *1 Cel mai frecvent ectopic erupe:
C. ritmul evoluiei reincluziei; A. molarul trei superior;
D. consecinele asupra prilor moi; B. caninul superior;
E. momentul apariiei. C. incisivul lateral superior;
(pag. 118) D. caninul inferior;
E. premolarul doi inferior.
(pag. 121)

Pag. 63 din 161

*2 Ectopia dentar este cauzat cea mai
frecvent de:
A. prezena dinilor supranumerari inclui;
B. prezena unei fibromucoase dure;
C. persistena pe arcad a dintelui temporar far
rizaliz;
D. reducerea sau absena spaiului necesar erupiei
i alinierii dentare;
E. existena unui capac osos dens.
(pag. 123)
*3 Care dintre urmtoarele determinri
teleradiografice este util pentru stabilirea
existenei unei meziopoziii generalizate
bilaterale n cazul ectopiei de canin:
A. msurarea unghiului SNA;
B. msurarea unghiului ANB;
C. determinarea lungimii ramurii ascendente
mandibulare;
D. aprecierea poziiei molarului de 6ani inferior fa
de axa Y;
E. aprecierea poziiei molarului de 6ani superior fa
de axa Y.
(pag. 124)
*4 Din totalul ectopiilor, ectopia de canin
superior reprezint:
A. 2/3;
B. 1/3;
C. 1/2;
D. 1/4;
E. 2/5.
(pag. 122)
*5 n ectopia palatinal de canin, principalul
inconvenient fizionomic este:
A. blocajul ocluzo-articular;
B. modificarea conturului labial;
C. ulceraiile de la nivelul mucoasei linguale;
D. aspectul de edentaie;
E. faetele de abraziune de pe canini.
(pag. 125)
6 Particularitile ectopiei de canin din punctul
de vedere al frecvenei sunt:
A. mai frecvent este ectopia de canin superior;
B. mai frecvent este ectopia de canin inferior;
C. reprezint 1/3 din totalul ectopiilor;
D. mai frecvent este ectopia vestibular;
E. mai frecvent este ectopia palatinal.
(pag. 121-122)
7 Cauzele micorrii spaiului pentru erupia i
alinierea dinilor pe arcad sunt:
A. factori genetici;
B. factori funcionali;
C. prezena dinilor supranumerari inclui;
D. iatrogenii;
E. traumatisme i intervenii chirurgicale pe
maxilare.
(pag. 123)
8 Principalele obstacole n calea erupiei
dentare care pot conduce la ectopii sunt, cu
excepia:
A. macrodonia relativ;
B. persistena pe arcad a dintelui temporar far
rizaliz;
C. prezena dinilor supranumerari inclui;
D. prezena unei fibromucoase dure;
E. meziopoziia generalizat.
(pag. 122)
9 Principalele cauze care determin reducerea
spaiului pentru erupia i alinierea dinilor
pe arcad sunt:
A. macrodonia absolut;
B. endalveoliile;
C. persistena pe arcad a dintelui temporar far
rizaliz;
D. meziopoziia generalizat;
E. retrognaiile.
(pag. 123)
10 Investigaiile necesare pentru aprecierea
unei meziopoziii generalizate bilaterale sunt
urmtoarele:
A. examenul facial;
B. msurarea lungimii arcadei;
C. perimetria;
D. radiografia retroalveolar;
E. teleradiografia de profil.
(pag. 124)
11 Meziopoziia generalizat se poate datora:
A. persistenei caninului temporar pe arcad;
B. extraciilor precoce ale dinilor temporari n
regiunea frontal;
C. extraciilor precoce ale dinilor temporari din zona
de sprijin Korkhaus;
D. netratarea leziunilor odontale ale dinilor
temporari din zona de sprijin Korkhaus;
E. dezvoltrii insuficiente a maxilarului n plan
sagital.
(pag. 123)
Pag. 64 din 161
12 Ectopia de canin poate determina
urmtoarele modificrile fizionomice:
A. deformarea conturului labial;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. ntreruperea continuitii normale a arcadei;
D. n cazul ectopiei palatinale aspectul de edentaie;
E. vizibilitatea dinilor malpoziionai n vorbire.
(pag. 125)
13 Manifestrile clinice n ectopia dentar pot fi:
A. ulceraii traumatice ale mucoasei vestibulare;
B. nfundare la nivelul procesului alveolar al dintelui
ectopic;
C. angrenaj invers;
D. deformarea conturului labial;
E. semne ale suferinei la nivelul articulaiei
temporo-mandibulare.
(pag. 125-126)
14 Consecinele ntreruperii continuitii arcadei
dentare n ectopia de canin sunt cu excepia:
A. blocajul ocluzo-articular;
B. transmiterea nefiziologic a forelor orizontale;
C. transmiterea nefiziologic a forelor verticale;
D. apariia de fore excentrice la nivelul caninului;
E. abraziuni atipice.
(pag. 125-126)
15 La examenul arcadelor alveolo-dentare n
ectopia de canin se pot constata:
A. modificarea formei arcadei;
B. aspectul de edentaie;
C. asimetria arcadei;
D. leziuni ulcerative pe mucoasa jugal;
E. modificri de poziie ale caninului n cele trei
planuri spaiale.
(pag. 125)
16 Caninul ectopic poate determina urmtoarele
complicaii vizibile radiologic la nivelul
dinilor nvecinai:
A. rizaliza patologic;
B. modificarea axului radicular;
C. angrenajul invers;
D. modificri de form ale rdcinii;
E. faetele de abraziune de pe feele vestibulare sau
orale ale dinilor aflai n angrenaj invers.
(pag. 126)
17 n ectopia de canin ortopantomograma NU
ofer date despre:
A. relaia existent ntre molarul de 6 ani i baza
craniului;
B. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile
dinilor vecini;
C. existena sau nu a molarilor de minte pe arcada
cu ectopia;
D. prognosticul de cretere;
E. evideniaz existena unor complicaii la nivelul
dinilor nvecinai.
(pag. 126)
18 n ectopia de canin tratamentul preventiv
trebuie s vizeze:
A. depistarea i nlturarea obstacolelor existente
n calea erupiei dentare;
B. tratamentul cariilor dinilor temporari din zona de
sprijin Korkhaus;
C. expansiunea sagital;
D. extracia dirijat sau de pilotaj;
E. asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare ct
mai favorabile.
(pag. 127)
19 Urmtoarele afirmaii cu privire la extracia
dirijat sau de pilotaj, dup Hotz, sunt false:
A. este o metod de tratament cu caracter
preventiv;
B. este o metod de tratament cu caracter curativ;
C. se desfoar n trei etape;
D. urmrete reducerea fiecrei hemiarcade cu
cte un premolar unu;
E. se desfoar pe parcursul a 4-6ani.
(pag. 127)
20 Tratamentul curativ n cazul ectopiei dentare
are urmtoarele obiective:
A. obinerea spaiului necesar alinierii prin
expansiune transversal;
B. obinerea spaiului necesar alinierii prin
expansiune sagital;
C. ndeprtarea obstacolelor existente n calea
erupiei dentare;
D. extracia caninului ectopic;
E. ancorarea i tracionarea dintelui ectopic pe
arcad.
(pag. 128-129)
Pag. 65 din 161
Tema nr. 32 *5 Intervalul pentru care se poate aplica o
Diastema ligatur n 8 n scopul prevenirii unei
recidive dup nchiderea unei diasteme este
Bibliografie asociata temei: de:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
A. 2-3 sptmni;
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 133-142 B. 4-5 sptmni;
C. 6-8 sptmni;
*1 Diastema adevrat poate fi determinat de:
D. o lun;
A. meziodens;
E. 60 de zile.
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei (pag. 142)
superioare;
C. microdonia absolut; 6 Formele clinice de diastem dup Kalvelis
sunt:
D. macroglosie;
A. diastema primar;
E. obiceiuri vicioase de interpoziie heterotrop ntre
dini. B. diastema fiziologic;
(pag. 133) C. diastema secundar;

*2 Diastema cu laturi paralele dup Dewey este D. diastema tranzitorie de erupie;

generat de : E. diastema patologic.
A. anodonia incisivului lateral; (pag. 133)
B. un sept fibros interincisiv; 7 Formele clinice de diastem dup Sava sunt:
C. un fren lat; A. diastema primar;
D. un fren lat cu inserie joas; B. diastema fiziologic;
E. un fren lat cu inserie nalt. C. diastem adevrat simpl;
(pag. 134) D. diastem adevrat asociat;
*3 Diastema cu aspect convergent dup Dewey E. diastem fals.
este generat de: (pag. 134)
A. anodonia incisivului lateral;
8 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
B. un fren lat cu inserie joas; despre diastem sunt false:
C. un fren lat cu inserie nalt; A. este o anomalie de poziie;
D. microdonie; B. este o anomalie de erupie;
E. un sept fibros interincisiv. C. poate fi cauzat de microdonie;
(pag. 135) D. este mai frecvent la arcada superioar;
*4 Aspectul radiologic caracteristic pentru E. poate apare la 4-5ani odat cu dezvoltarea
prezena unui sept fibros median ca o arcadelor dentare.
continuare a fibromucoasei abundente la (pag. 133)
nivelul osului profund n cazul diastemei
este de: 9 Cauzele diastemei false dup Kalvelis sunt:
A. imagine de fii radioopace paralele; A. anodonia incisivului lateral;
B. imagine de fii radiotransparente paralele; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
C. band radioopac continu; superioare;

D. band radiotransparent continu; C. sept fibros interincisiv;

E. nu prezint o imagine radiologic caracteristic. D. meziodens;

(pag. 135) E. migrri dentare n bolile parodontale.

(pag. 133)

Pag. 66 din 161

10 n etiologia diastemei vera NU regsim:
A. anodonia de incisiv lateral,
B. un fren al buzei superioare dezvoltat exagerat;
C. un fren al buzei superioare cu inserie joas;
D. o transmitere ereditar de tip recesiv;
E. o transmitere autozomal dominant.
(pag. 133-134)
11 Dintre formele clinice de anomalii dentare de
numr diastema NU poate fi generat de:
A. anodonia de incisiv central inferior;
B. meziodens;
C. dini supranumerari postpermaneni;
D. dini supranumerari suplimentari;
E. anodonia de incisiv lateral superior.
(pag. 135-136)
12 Diastema interincisiv poate provoca
urmtoarele tulburri:
A. fizionomice;
B. afectarea articulaiei temporo-mandibulare;
C. ocluzale minore;
D. fonatorii;
E. ocluzale majore.
(pag. 137)
13 Situaiile n care poate s apar o diastem
divergent ctre planul de ocluzie sunt
urmtoarele:
A. exist un fren lat cu inserie joas;
B. exist un fren lat cu inserie nalt;
C. interincisiv exist o fibromucoas abundent;
D. exist un canin inclus n poziie relativ orizontal,
presnd ctre mezial apexurile incisivilor centrali,
respectiv ctre distal coroanele acestor dini;
E. exist un meziodens inclus.
(pag. 135-136)
14 La examenul arcadelor dento-alveolare n
cazul prezenei diastemei se pot evidenia:
A. aspectul simetric sau asimetric al diastemei;
B. axele de implantare ale incisivilor;
C. existena meziodenilor inclui;
D. dimensiunea diastemei;
E. microdonia.
(pag. 137)
15 Diagnosticul diferenial n cazul diastemei
adevrate NU se face cu:
A. diastemele fiziologice;
B. diastema tranzitorie de erupie;
C. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
superioare;
D. inseria joas a frenului buzei superioare;
E. dizarmonia dento-alveolar cu spaiere.
(pag. 137-140)
16 Bifai afirmaiile adevrate referitoare la
microdonia relativ:
A. suma incisiv este mai mic de 28mm;
B. dinii sunt mici i maxilarele normal dezvoltate;
C. dinii sunt mici n raport cu aspectul facial;
D. dinii sunt normali, dar maxilarele sunt mai
dezvoltate;
E. suma incisiv este mai mic dect 1/3 din
diametrul bizigomatic osos.
(pag. 139)
17 Diferenierea spaiilor aprute prin migrri
dentare n bolile parodontale de diastema
vera se poate face pe baza urmtoarelor
simptome clinice:
A. fenomenele de retracie parodontal;
B. hiperestezia i hipersensibilitatea dentinar;
C. sngerarea gingival;
D. dimensiunea mezio-distal a diastemei;
E. mobilitatea dinilor interesai.
(pag. 140)
18 Recidiva dup tratamentul unei diasteme
poate fi cauzat de:
A. inserarea foarte joas a frenului labial;
B. asocierea diastemei cu prodenia grupului incisiv
i rotaia incisivilor;
C. prezena unei papile hipertrofiate;
D. apoziia osoas din zonele de traciune;
E. sutura palatin dilatat n partea frontal, cu un
sept fibros la nivelul ei.
(pag. 140)
19 n timpul deplasrilor dentare efectuate n
scopul nchiderii unei diasteme pot s apar
urmtoarele efecte secundare:
A. rotaia;
B. incongruena;
C. intruzia;
D. vestibularizarea;
E. palatinizarea.
(pag. 141)
Pag. 67 din 161
 20 Bifai afirmaiile adevrate cu privire la
recidiva dup nchiderea unei diasteme:
A. pentru prevenirea ei se poate folosi o ligatur n
8, din srm moale, purtat pe un interval de 6-
8 sptmni;
B. exist contenie natural;
C. n diastema adevrat apare ca urmare a
aproape absenei restructurrii esutului
conjunctiv, care se comprim, dar nu-i pierde
elasticitatea;
D. la aduli poate fi necesar realizarea unei
contenii artificiale permanente;
E. pentru prevenirea ei poate fi necesar o perioad
ndelungat de contenie.
(pag. 141-143)
Tema nr. 33
Transpozitia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 149-154
*1 Raportul n care sunt afectate cele dou sexe
n cazul transpoziiei dentare este:
A. 2/1 n favoarea sexului masculin;
B. 3/1 n favoarea sexului feminin;
C. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena transpoziiei ntre cele dou sexe;
D. 4/5 n favoarea sexului feminin;
E. 3/2 n favoarea sexului masculin.
(pag. 149)
*2 n transpoziia dentar, procentul de afectare
al maxilarului superior este de:
A. 82,3%;
B. 32,4%;
C. 75,3%;
D. 17,65%;
E. 97,66%.
(pag. 149)
*3 Cei doi dini care-i schimb invariabil locul
la mandibul sunt:
A. incisivul central cu incisivul lateral;
B. incisivul central cu caninul;
C. caninul cu premolarul unu;
D. premolarul unu cu premolarul doi;
E. caninul cu premolarul doi.
(pag. 149)
*4 n cazul transpoziiei dentare, o explicaie
etiopatogenic dovedit radiologic este:
A. rizaliza caninului temporar;
B. cronologia erupiei dentare;
C. inversarea locului de formare a mugurilor
intraosos;
D. inversarea rdcinilor dinilor implicai;
E. inversarea coroanelor dinilor implicai.
(pag. 151)
*5 n transpoziia complet de canin cu
premolarul unu, principala tulburare
survenit este:
A. fizionomic;
B. fonatorie;
C. ocluzal;
D. masticatorie;
E. este asimptomatic.
(pag. 151)
6 Bifai afirmaiile adevrate referitoare la
transpoziia dentar:
A. este o anomalie dentar ce presupune
inversarea locului de pe arcad a doi dini
nvecinai;
B. se ntlnete doar n dentiia permanent;
C. poate afecta ambele dentiii;
D. este o anomalie frecvent;
E. dintele cel mai afectat este caninul superior.
(pag. 149)
7 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena transpoziiilor sunt false:
A. anomalia este mai frecvent unilateral;
B. anomalia este mai frecvent la mandibul;
C. anomalia este mai frecvent la sexul masculin;
D. anomalia este mai frecvent pe partea stng;
E. caninul este dintele cel mai afectat de
transpoziie.
(pag. 149-150)
8 Urmtoarele afirmaii cu privire la
transpoziie sunt reale:
A. este o anomalie dentar de poziie;
B. este o anomalie dentar de erupie;
C. dup coala german aparine grupei anomaliilor
dentare izolate;
D. este o anomalie dento-alveolar;
E. dup coala francez este o anomalie
monocauzal.
(pag. 149)
Pag. 68 din 161
9 Caracteristicile frecvenei transpoziiilor
dentare sunt urmtoarele:
A. este mai frecvent forma parial;
B. este mai frecvent transpoziia radicular dect
cea coronar;
C. majoritatea transpoziiilor sunt unilaterale;
D. cel mai afectat este sexul feminin;
E. cea mai afectat este partea stng.
(pag. 149-150)
10 Transpoziia de canin cu incisivul lateral
apare n urmtoarele situaii:
A. se pierde caninul temporar naintea erupiei
premolarului unu;
B. se pierde caninul temporar naintea erupiei
incisivului lateral permanent;
C. incisivului lateral permanent erupe n locul
caninului temporar;
D. mugurele incisivului lateral este situat mai
profund comparativ cu caninul;
E. caninul permanent erupe ntre incivul lateral i
central.
(pag. 150)
11 Transpoziia de canin cu premolarul unu
apare n urmtoarele situaii:
A. se pierde caninul temporar naintea erupiei
premolarului unu;
B. se pierde caninul temporar naintea erupiei
incisivului lateral permanent;
C. premolarul unu erupe n brea lsat de
pierderea precoce a caninului temporar, n
virtutea tendinei de mezializare a dinilor;
D. mugurele premolarului unu este situat mai
profund comparativ cu caninul;
E. caninul permanent erupe n locul molarului unu
temporar.
(pag. 151)
12 Factorii cu rol n producerea transpoziiilor
sunt, cu excepia:
A. profunzimea formrii mugurelui incisivului lateral
intraosos;
B. profunzimea formrii mugurelui caninului
intraosos;
C. pierdere precoce a caninului temporar;
D. poziia relativ a mugurilor incisivului lateral i
premolarului unu;
E. cronologia erupiei dentare.
(pag. 150)
13 Transpoziia de canin cu premolarul unu
poate fi determinat de:
A. formarea inversat a mugurilor celor doi dini
implicai;
B. situarea mai profund a mugurelui caninului
permanent comparativ cu premolarul unu;
C. situarea mai profund a mugurelui premolarul
unu comparativ cu caninului permanent;
D. erupia caninului permanent naintea
premolarului unu;
E. pierderea precoce a caninului temporar.
(pag. 151-152)
14 Transpoziiei de canin cu incisivul lateral
poate fi determinat de:
A. situarea mai profund a mugurelui caninului
permanent comparativ cu incisivul lateral;
B. formarea inversat a mugurilor celor doi dini
implicai;
C. pierderea precoce a caninului temporar;
D. situarea mai profund a mugurelui premolarul
unu comparativ cu incisivul lateral;
E. cronologia erupiei dentare.
(pag. 15152)
15 Tulburrile fizionomice din transpoziia
complet de canin superior cu incisivul
lateral NU sunt generate de:
A. contactul prematur al caninului superior cu
incisivul lateral inferior;
B. morfologia diferit a caninului;
C. caninul este un dinte mai voluminos dect
incisivul lateral;
D. blocajul ocluzo-articular;
E. plasarea liniei normale a arcadei printre cei doi
dini implicai.
(pag. 152)
16 n transpoziii, examenul radiologic este
necesar pentru:
A. stabilirea diagnosticului de transpoziie radicular;
B. stabilirea diagnosticului de transpoziie coronar;
C. stabilirea raportului reciproc al apexurilor celor
doi dini implicai;
D. evidenierea complicaiilor mecanice determinate
de dinii implicai asupra dinilor vecini;
E. stabilirea planului de tratament.
(pag. 153-154)
Pag. 69 din 161
17 Obiectivele terapeutice ale tratamentului Tema nr. 34
transpoziiei complete de canin cu incisivul Tratamentul cariei dentare
lateral sunt:
Bibliografie asociata temei:
A. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie
normal de poziionare pe arcad;
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
B. lefuire modelant a cuspidului caninului; pag. 167-185, 294-333, 339-346
C. ameloplastia modelant a caninului;
*1 Cavitile de clasa a III-a se pregtesc la
D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
E. cosmetizarea prin adiie a caninului.
A. Proximale ale premolarilor;
(pag. 153)
B. Proximale ale caninilor;
18 Obiectivele terapeutice ale tratamentului C. Proximale ale molarilor;
transpoziiei complete de canin cu
premolarul unu sunt: D. Palatinale ale frontalilor superiori;

A. lefuiri selective n edine repetate ale E. Proximale ale frontalilor cu interesarea unghiului
cuspidului palatinal al premolarului; incizal.
(pag. 173)
B. lefuiri selective n edine repetate ale
cuspidului caninului; *2 Tratamentul profilactic al cariei dentare se
C. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea refer la:
normal de poziionare pe arcad;
A. Remineralizarea leziunilor incipiente;
D. ameloplastia modelant a caninului;
B. Sigilarea anurilor, fisurilor si fosetelor;
E. tratamentul plgii dentinare pentru
C. Modificarea dietei;
desensibilizare.
D. Folosirea fluorurilor;
(pag. 153-154)
E. Toate de mai sus.
19 Tratamentul transpoziiei incomplete de
(pag. 168)
canin cu premolarul unu ridic urmtoarele
probleme: *3 Stabilirea conturului marginal pentru
A. realizarea morfologiei caninului ca premolar; cavitile preparate n anuri, fose i fisuri,
trebuie s respecte urmtoarele reguli:
B. modificrile estetice majore;
A. Plasarea marginilor cavitii pn n esuturi
C. solicitri funcionale suplimentare pentru incisivul
sntoase;
lateral;
B. Extinderea marginilor cavitii pentru a include
D. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea
toate fisurile ce nu se elimin prin ameloplastie;
normal de poziionare pe arcad;
C. Extinderea marginilor s permit un acces
E. solicitri funcionale suplimentare pentru
suficient pentru prepararea cavitii;
premolarul unu, obligat s preia o parte din
sarcinile i rolurile caninului. D. Se evit plasarea marginilor pe eminene
(pag. 154) exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;
E. Toate de mai sus.
20 Recomandrile n cazul tratamentului
(pag. 176)
transpoziiilor incomplete n care este
implicat caninul sunt: *4 Viteza difuziunii rinii adezive ntr-un
A. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea substrat depinde de:
normal de poziionare pe arcad; A. Masa molecular;
B. dirijarea celor doi dini implicai n transpoziie B. Concentraie;
complet;
C. Vscozitate;
C. dac unul dintre dinii implicai este situat pe linia
arcadei, iar cellalt ectopic, se extrage dintele D. Temperatur;
ectopic; E. Toate acestea.
D. cosmetizare prin adiie a caninului; (pag. 330)
E. stripping la nivelul celor doi dini.
(pag. 153-154)

Pag. 70 din 161

*5 Indicaiile lacurilor dentare (varnish-urilor)
sunt:
A. Sigilarea canaliculelor dentinare naintea
obturaiilor cu amalgam;
B. Sub coafajele indirecte;
C. Sub obturaiile cu compozite;
D. Sub linerii sau bazele cu efect terapeutic
pulpodentinar;
E. Sub obturaiile din rini acrilice.
(pag. 295)
6 Principiile fundamentale implicate n
obinerea formei de rezisten sunt
urmtoarele:
A. Caviti cu baz plan;
B. Reducerea extensiei pereilor cavitii;
C. Perei laterali subiai;
D. Caviti cu baz concav;
E. S asigure grosime materialului restaurativ.
(pag. 177)
7 Consideraii privind finisarea pereilor i
marginilor de smal:
A. Direcia prismelor de smal;
B. Localizarea marginilor;
C. Gradul de finisare dorit;
D. Tipul materialului restaurator utilizat;
E. Tipul materialului obturaiei de baz.
(pag. 180)
8 n cavitile de adncime medie cu dentin
de aspect normal obturaia de baz se poate
face cu:
A. Ciment fosfat de zinc;
B. Ciment policarboxilat;
C. Ciment timolat;
D. Argyrol;
E. Eugenat de zinc.
(pag. 301)
9 Proprietile cimentului fosfat de zinc sunt:
A. Rezisten mecanic mare;
B. Excelent izolare termic;
C. Ph alcalin;
D. Aderen la plaga dentinar prin adeziune
chimic;
E. Aderen la plaga dentinar prin retenie
micromecanic.
(pag. 303-304)
10 Avantajele CIS cu mecanism dublu de priz
comparativ cu cele convenionale, sunt:
A. Priz mai rapid;
B. Aciditate mai mare;
C. Rezisten mai mare la compresiune;
D. Friabilitate mare;
E. Creterea mai rapid a Ph-ului.
(pag. 312)
11 Compozitele fluide se caracterizeaz prin:
A. Manipulare uoar;
B. Rezisten mai mic la compresiune;
C. Rezisten mai mic la abraziune;
D. Rezisten mai mare la fracturare;
E. Creterea coninutului de umplutur.
(pag. 313)
12 Viteza de difuziune a rinii adezive ntr-un
substrat depinde de:
A. Masa molecular;
B. Temperatura;
C. Vscozitate;
D. Timpul de aciune;
E. Afinitatea pentru substrat.
(pag. 330)
13 Forma de convenien a cavitii este acea
sculptur sau formare a cavitii care va
permite:
A. O observare adecvat;
B. Accesibilitate bun;
C. Operare uoar n prepararea cavitii;
D. Operare uoar n restaurarea cavitii;
E. Eliminarea esuturilor dure alterate.
(pag. 178)
14 Calitile materialului ideal de coafaj indirect
sunt:
A. Biocompatibilitate pulpodentinar;
B. Sigilarea canaliculelor dentinare;
C. Stimularea neodentinogenezei;
D. Radiotransparen;
E. S coloreze dentina infectat.
(pag. 314)
Pag. 71 din 161
15 Avantajele linerilor cu ionomeri de sticl
sunt:
A. Biocompatibilitate;
B. Adezivitate la dentin;
C. Efect cariostatic;
D. Reducerea microinfiltraiei marginale sub
obturaiile cu amalgam de argint;
E. Rezisten inferioar la compresiune
masticatorie.
(pag. 299)
16 n coafajul direct, mai eficient dect
hemostaza prin tamponare cu bulete de vat
steril ar fi utilizarea unor lavaje cu:
A. NaOCl 5% timp de 2 minute;
B. Ser fiziologic;
C. Xilin 2% cu epinefrin 1/100.000;
D. Trombin diluat;
E. Trombin concentrat.
(pag. 325)
17 n condiiile aciunii insuficiente a primerului,
o reea de colagen odat colabat nu-i va
relua permeabilitatea iniial, avnd drept
consecin:
A. Insuficienta infiltrare a rinii adezive;
B. Infiltrarea cu rin doar a stratului superficial de
dentin demineralizat;
C. Infiltrarea cu rin doar a stratului profund de
dentin demineralizat;
D. Nehibridizarea plgii dentinare;
E. Uscarea dentinei.
(pag. 331)
18 Regulile generale ale unei hibridizri optime
sunt:
A. Utilizarea preferenial a tehnicilor adezive care
ndeprteaz DDR n 3 etape distincte;
B. Aplicarea primerului prin frecare timp de 15
secunde;
C. Sistemele adezive de primeri cu aceton sunt
eficiente doar pe dentina uscat;
D. Aplicarea repetat pe dentin a combinaiei
primer- adeziv la sistemele monocomponente;
E. Aplicarea rinii adezive ntr-un strat suficient de
gros.
(pag. 346)
19 Avantajele preparrilor multiple de caviti la
un pacient, ntr-o singur edin, sunt:
A. Scad numrul vizitelor la cabinet;
B. Au un efect bun psihologic asupra pacientului;
C. Crete eficiena stomatologului;
D. Se utilizeaz un numr mare de instrumente;
E. Scade vizibilitatea intraoperator.
(pag. 184)
20 Stabilirea conturului marginal n cazul
preparrii cavitilor pe suprafeele netede
respect urmtoarele reguli:
A. Extinderea marginilor cavitii pn n esuturile
sntoase;
B. Marginile cavitii se vor plasa pe pantele
cuspidiene;
C. Marginile cavitii se vor plasa pe crestele de
smal;
D. n cazul preparrii cavitii de clasa a III-a se
accept localizarea marginii incizale n zona
punctului de contact interdentar;
E. Extinderea marginilor pentru a permite un acces
suficient manoperelor adecvate.
(pag. 176)
Tema nr. 35
Etiopatogenia cariei dentare
Bibliografie asociata temei:
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
pag. 31-57
*1 Schimburile ionice dintre smal i mediul
bucal:
A. Scad o dat cu vrsta;
B. Cresc o dat cu vrsta;
C. Nu sunt influenate de vrst;
D. Nu au importan n etiopatogenia cariei dentare;
E. Nu implic modificri ale carioactivitii.
(pag. 35)
*2 Care dintre urmtoarele teorii face parte din
grupul teoriilor mecanismelor externe:
A. Teoria organotrop;
B. Teoria enzimatic;
C. Teoria biochimic;
D. Teoria proteolitic;
E. Teoria reflex.
(pag. 69)
Pag. 72 din 161
*3 Se semnaleaz apariia de carii cu aspect
exploziv n urmtoarele situaii:
A. Se semnaleaz apariia de carii cu aspect
exploziv n urmtoarele situaii:
B. Tratament de scurt durat cu antiaritmice;
C. Pacieni tineri;
D. Tratament de scurt durat cu antihistaminice;
E. Tratament de scurt durat cu antiemetice.
(pag. 77)
8 n cazul fluorului clearance-ul are anumite
aspecte particulare:
A. Pstrarea unui nivel de baz minimal n saliv;
B. Revenirea mai lent la nivelul de baz
comparativ cu alte substane;
C. Restabilirea nivelului fluorului ionic;
D. Creterea nivelului fluorului salivar;
E. Scderea nivelului fluorului din smal.
(pag. 39)

*4 Cel mai important hidrocarbonat alimentar 9 Capacitatea de tamponare a lichidului bucal

este: depinde de:
A. Glucoza; A. Variaiile pH-ului atins;
B. Maltoz; B. Alimentaie;
C. Fructoz; C. Ritmul secreiei salivare;
D. Amidon; D. Administrarea contraceptivelor orale;
E. Maltotrioz. E. Graviditate.
(pag. 47) (pag. 40)

*5 Carena n vitamina D: 10 Prelungirea timpului de clearance n cazul

hidrocabonatelor poate fi cauzat de:
A. Duce la structurarea unui smal hipoplazic;
B. Duce la structurarea unui smal hiperplazic; A. Ritmul sczut al secreiei salivare;

C. Nu interfer cu mineralizarea smalului; B. Periajul imediat dup mese;

D. Influeneaz structura dentinei; C. Vscozitatea crescut a salivei;

E. Influeneaz structura cementului. D. Factori retentivi bucali;

(pag. 34) E. Consumul de fructe.
(pag. 46)
6 Funciile salivei sunt:
11 Grupe de populaie n care alimentaia crete
A. Reglarea pH-ului bucal;
riscul la carie:
B. Meninerea echilibrului ecologic bucal;
A. Obezii;
C. Clearance;
B. Bolnavii cronici;
D. Digestiv;
C. Bolnavii psihici;
E. Scderea percepiei gustative.
D. Adolescenii;
(pag. 35)
E. Bolnavii renali.
7 Concentraia fosfailor salivari este (pag. 49)
influenat de:
12 Rata de formare i localizarea plcii
A. Sursa secreiei salivare;
bacteriene variaz fiind influenat de:
B. Ritmul secreiei salivare;
A. Regimul alimentar;
C. Ph-ul salivar;
B. Saliv;
D. Influene hormonale;
C. Sex;
E. Cantitatea de alimente bogate n calciu.
D. Afeciuni generale;
(pag. 38)
E. Igiena bucal.
(pag. 52)

Pag. 73 din 161

13 Fac parte din microsistemul microbian al 19 Grsimile acioneaz prin mai multe
plcii bacteriene si au un rol potenial n mecanisme cariostatice, cum ar fi:
apariia cariei dentare:
A. Substituirea glucidelor din alimentaie;
A. Lactobacilii; B. Substituirea proteinelor din alimentaie;
B. Streptococul mutans; C. Formarea unei bariere protectoare pentru smal;
C. Leptotrichia; D. Modificarea proprietilor de membran ale
D. Candida albicans; bacteriilor plcii;
E. Pneumococus. E. Efectul antimicrobian al anumitor acizi grai care
(pag. 56-57) inhib glicoliza n placa bacterian.
(pag. 50)
14 Dintre ndulcitorii calorici menionm:
20 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal:
A. Sorbitolul;
A. Diluarea acizilor organici produi n placa
B. Zaharina;
bacterian;
C. Xilitolul;
B. Inhibarea metabolismului bacterian;
D. Lycasinul;
C. Inhibarea adeziunii microbiene;
E. Ciclamatul.
D. Remineralizarea cariilor incipiente;
(pag. 51)
E. Tamponarea ph-ului alcalin.
15 ndulcitorii necalorici sunt: (pag. 51)
A. Sorbitolul;
Tema nr. 36
B. Aspartanul; Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor
C. Zaharina; permanenti
D. Ciclamatul; Bibliografie asociata temei:
E. Xilitolul. M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
(pag. 51)
pag. 68-93
16 Aderena microbian:
*1 Hiperemia preinflamatorie diagnosticul
A. Presupune mecanisme fizico-chimice; diferenial se face cu :
B. Este influenat de interaciunea dintre suprafaa
A. Necroza pulpar;
celulei bacteriene i suprafaa colonizat;
B. Granulomul intern Palazzi;
C. Este influenat de saliv;
C. Pulpita cronic deschis ulceroas;
D. Este influenat de alimentaie;
D. Pulpitele acute coronare;
E. Este influenat de igiena oral.
E. Pulpita cronic deschis polipoas.
(pag. 54)
(pag. 71)
17 Dintre constituenii plcii bacteriene
enumerm: *2 Diagnosticul diferenial al pulpitei acute
purulente pariale se face cu:
A. Celulele gliale;
A. Caria simpl;
B. Leucocitele;
B. Gangrena pulpar;
C. Eritrocitele;
C. Parodontita apical acut seroas;
D. Protozoarele;
D. Pulpita seroas coronar;
E. Particule alimentare.
E. Hiperemia periinflamatorie.
(pag. 55)
(pag. 79)
18 Placa bacterian se dezvolt cu precdere:
A. n anurile i fosetele ocluzale;
B. Pe obturaii;
C. Pe coroane artificiale;
D. Pe implante dentare;
E. Pe faa vestibular a frontalilor inferiori.
(pag. 52)

Pag. 74 din 161

*3 Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale 8 Semne clinice subiective n pulpita acut
se stabilete pe: seroas total :
A. Teste de vitalitate negative; A. Crize dureroase violente, insuportabile;
B. Durerea cu caracter pulsatil; B. Durere cu caracter pulsatil;
C. Durere intens i continu; C. Iradierea durerii;
D. Percuie n ax negativ ; D. Reducerea durerii cu ajutorul analgezicelor, dar
E. Halen fetid. fr dispariie complet;

(pag. 76) E. Proces carios profund.

(pag. 76)
*4 n pulpita acut seroas parial examenul
clinic pune n eviden: 9 Tratamentul pulpitei purulente totale poate fi:
A. Dinte cu carie profund, cu depozite bogate n A. Aplicaii cu ozon;
dentina alterat; B. Diatermie;
B. Dinte cu coloraie anormal; C. Coafaj indirect;
C. Percuie n ax dureroas; D. Extirparea vital cu tratament medicamentos
D. Testele de vitalitate au un rspuns intens pozitiv; metoda aseptico-antiseptica;
E. Prin ndeprtarea dentinei alterate se poate E. Antibiotice endodontal.
deschide camera pulpar. (pag. 80)
(pag. 73)
10 Care dintre urmtoarele afeciuni pulpare
*5 Modificri morfologice ce apar n hiperemia poate fi reversibil:
preinflamatorie:
A. Pulpita seroas parial;
A. Vase sangvine dilatate, cu pereii subiri; B. Pulpita purulent total;
B. Mitocondrii mici i rotunjite; C. Hiperemia periinflamatorie;
C. Vase sangvine dilatate, cu pereii ngroai; D. Pulpita seroas total;
D. Degenerescene celulare, n special E. Pulpita purulent parial.
odontoblaste;
(pag. 71-74)
E. Fibroblati cu volum micorat.
(pag. 70) 11 Pulpita cronic nchis hiperplazic
evolueaz i se complic cu:
6 Factori incriminai n apariia hiperemiei
A. Fractur dentar;
preinflamatorii:
B. Pulpit seroas total;
A. Traumatismele din cursul pregtirii cavitilor;
C. Parodontit apical cronic;
B. Exotoxinele bacteriene;
D. Pulpit seroas parial;
C. Traumatismele din cursul lefuirii bonturilor;
E. Necroz pulpar.
D. Substanele medicamentoase utilizate pentru
tratamentul leziunilor de mucoas; (pag. 93)
E. Excitaiile termice transmise prin obturaiile 12 Pulpita cronic deschis polipoas
metalice. evolueaz spre:
(pag. 70) A. Fractur coronar;
7 Tratamentul hiperemiei periinflamatorii poate B. Pulpit acut seroas;
fi: C. Pulpit cronic deschis granulomatoas;
A. Tratamentul cariei simple i coafaj indirect; D. Pulpit acut purulent;
B. Tratamentul cariei simple i coafaj direct n dublu E. Gangren pulpar.
timp cu deschiderea accidental a camerei
pulpare; (pag. 87)

C. Amputaie vital;
D. Extirpare vital;
E. Amputaie devital.
(pag. 12)

Pag. 75 din 161

13 Formele clinice de puplite cronice deschise 18 Diagnosticul diferenial al pulpitei acute
sunt: seroase totale se face cu:
A. Scleroatrofic; A. Pulpita acut seroas parial;
B. Hiperplazic; B. Pulpita purulent total;
C. Ulceroas; C. Nevralgia esenial de trigemen;
D. Polipoas; D. Parodontita apical acut seroas;
E. Propriu-zis. E. Parodontita apical acut purulent.
(pag. 80) (pag. 79)

14 Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice 19 Indicaii de tratament n pulpita seroas

nchise hiperplazice se face cu: parial:
A. Necroza pulpar; A. Coafaj indirect;
B. Pulpita cronic deschis ulceroas; B. Coafaj indirect n dublu timp;
C. Pulpita conic nchis propriu-zis; C. Amputaie vital;
D. Gangrena pulpar; D. Extracia dentar;
E. Pulpita acut purulent total. E. Extirparea vital.
(pag. 92) (pag. 74)

15 Semne clinice obiective n pulpita cronic 20 Modificrile morfologice n hiperemia

deschis:
A. Prezena unei carii cu evoluie ndelungat;
B. Prezena sngerrii la masticaie;
C. Raspuns pozitiv la testele de vitalitate
D. Jen dureroas la presiunea alimentelor n
cavitatea ulceroas;
E. Palparea cu sonda evideniaz baza de inserie a
polipului n camera pulpar.
(pag. 85)
16 Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulente
pariale se pune pe:
A. Caracterul pulsatil al durerii;
B. Durere localizat;
C. Prezena picturilor de puroi la deschiderea
camerei pulpare;
D. Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;
periinflamatorie:
A. Micorarea volumului odontoblastelor
B. Mrirea volumului odontoblastelor i fibroblastelor
C. Marginaie leucocitar
D. Prezena indivizilor microbieni n pulp
E. Scderea activitii metabolice celulare.
(pag. 70)
Tema nr. 37
Necroza si gangrena pulpara
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 94-102
*1 Factorii cauzali cu actiune favorizanta in
necroza pulpara sunt:

E. Probele de vitalitate dau rspunsuri pozitive, la A. traumatisme cu intensitate redusa dar repetate
intensiti mai mari dect n mod obinuit. B. luxatii, intruzii
(pag. 79) C. diabet, hipertensiune arteriala
17 Caracterul durerii n pulpita seroas parial D. temperaturi mai mari de 75 grade C
este: E. temparaturi sub 0 grade C
A. Vie, iradiat; (pag. 98)
B. Vie, localizat; *2 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde
C. Dispare dup ndeprtarea stimulului; urmatoarele:
D. ine cteva minute; A. dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor
E. ine cteva ore. vecini
(pag. 73) B. durere la excitanti termici
C. durere la excitanti chimici
D. dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-
cenusiu
E. durere la percutie in axul dintelui
(pag. 98)
Pag. 76 din 161
*3 In gangrene pulpara simpla, examenul clinic 8 Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare
releva: simple se face cu:
A. insamantarea pe medii de cultura a continutului A. hiperemia pulpara
cananlului radicular releva absenta florei B. caria secundara recidiva
bacteriene
C. parodontita apicala cronica
B. de obicei process carios cu camera pulpara
inchisa D. pulpita cronica
C. prezenta unei radiotransparente la nivel E. necroza pulpara
periapical (pag. 102)
D. teste de vitalitate negative
9 Simptomatologia gangrenei pulpare
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere cuprinde:
(pag. 101) A. modificari de culoare a dintelui
*4 Intre formele de gangrene nu figureaza: B. pierdere marcata de subsanta dentara
A. gangrena umeda C. durere la percutie transversala a dintelui
B. gangrena uscata D. sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor
radiculare
C. gangrena partiala
E. examen bacteriologic pozitiv
D. gangrena totala
(pag. 101)
E. gangrena de colicvatie
(pag. 101) 10 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:

*5 Dintre examenele complementare in A. probe de vitalitate tehnice pozitive

gangrene pulpara simpla nu ne ajuta: B. probe de vitalitate electrice pozitive
A. teste de vitalitate C. transparenta la diafanoscopie
B. forajul explorator D. pierderea transparentei dintelui si a coloratiei
obisnuite la transiluminare cu fibra optica
C. radiografia
E. foraj explorator negative
D. diafanoscopia
(pag. 98)
E. transiluminarea cu fibra optica
(pag. 101) 11 Necroza de coagulare este provocata de:
A. arsenic
6 Dintre factorii chimico-toxici care pot
produce necroza pulpara se numara: B. clorura de Zn
A. formolul C. trioximetilen
B. fenolul D. fenol
C. trioximetilenul E. tricrezolformalina
D. clorhexidina (pag. 98)
E. arsenicul 12 Semnele de gangrena simpla sunt:
(pag. 96) A. teste de vitalitate negative
7 Printre formele anatomo-clinice ale B. lipsa sangerarii si sensibilitatii pe canal
gangrenei pulpare se numara: C. camera pulpara inchisa
A. uscata D. dinte modificat de culoare
B. umeda E. modificari periapicale pe radiografie
C. simpla (pag. 101)
D. complicata
13 Gangrena uscata:
E. hiperemica
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
(pag. 101)
B. succede unui traumatism
C. succede actiunii unui agent chimic
D. pereti dentinari alterati profund
E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 100)

Pag. 77 din 161

14 Diagnostic diferential in necroza pulpara se 20 Necroza pulpara:
face cu:
A. se trateaza ca pulpita cronica inchisa
A. gangrena pulpara simpla B. extirparea devitala este de electie
B. pulpita cronica deschisa C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu
C. pulpita cronica inchisa obturatie radiculara corecta
D. fractura dentara D. nu necesita etape de tratament antiseptic, fiind o
mortificare aseptica
E. parodontita apicala cronica
(pag. 98) E. se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 99)
15 Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare
pot fi spre: Tema nr. 38
A. parodontita apicala Parodontitele marginale acute si cronice
B. necroza pulpara Bibliografie asociata temei:
C. fractura coronara M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
D. boala de focar pag. 103-125
E. fractura corono-radiculara
(pag. 102) *1 Parodontita apical hiperemic aprut ca
urmare a necrozei pulpare prin ageni
16 Evolutia necrozei pulpare se poate face spre: infecioi se caracterizeaz prin:
A. fractura dentara A. la presiunea dintelui n alveol pacientul simte o
accentuare a durerii din cauza compresiei pe
B. infectarea pulpei necrozate
vasele periodontale;
C. parodontita apicala acuta
B. dintele nu este sensibil la percuia n ax;
D. parodontita apicala cronica
C. dintele prezint o sensibilitate mare la atingere i
E. pulpita cronica inchisa senzaia de agresiune din cauza edemului
(pag. 99) inflamator extins;
D. dintele prezint o sensibilitate moderat la
17 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: atingere i senzaia de egresiune;
A. pulpa uscata E. dintele este mult mai dureros dect n cazul
B. pulpa de culoare galben-brun formelor iritativ-mecanice.
C. consistenta pulpara este redusa (pag. 106)

D. extirparea se realizeaza in microfragmente *2 Diagnosticul diferenial n cazul parodontitei

E. apare adesea dupa arsenic apicale hiperemice se face cu:
(pag. 98) A. pulpita cronic deschis;
B. pulpita cronic nchis;
18 Gangrena pulpara constituie un factor de
infectie pentru restul organismului C. hiperemia preinflamatorie;
determinand: D. pulpita acut purulent total;
A. glomerulonefrita E. gangrena pulpar simpl
B. endocardite (pag. 107)
C. afectiuni reumatismale *3 Subiectiv, parodontita apical acut seroas
D. diabet zaharat se manifest prin:
E. diabet insipid A. congestia mucoasei n dreptul rdcinii dintelui
(pag. 102) respectiv;
B. durere la palpare cu degetul pe mucoasa
19 Cauzele necrozei pulpare pot fi: vestibular;
A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului C. adenopatie regional;
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului D. durere lancinant, permanent, exacerbat de
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar cretere fluxului sangvin;
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberarea de E. durere localizat la nivelul dintelui respectiv
amine toxice (pag. 108)
E. compresia vaselor la nivelul apexului
(pag. 96)
Pag. 78 din 161
*4 Diagnosticul pozitiv n parodontita apical
acut purulent se pune pe urmtoarele
semne:
A. teste de vitalitate pozitive la nivelul dintelui
cauzal;
B. examenul radiologic ce prezint imaginea
caracteristic, conturar.
C. durere la atingerea dintelui, mobilitate dentar,
fistulizare cu eliminare de puroi.
D. simptomatologie de pulpit, durere la ageni
termici (mai ales rece);
E. simptome subiective i obiective nesemnificative,
imagine rediologic concludent
(pag. 112)
*5 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut purulent se face cu:
A. pulpitele acute;
B. `pulpitele cronice;
C. nevralgia de trigemen;
D. osteomielita maxilar;
E. granulomul simplu conjunctiv.
(pag. 113)
6 Parodontita apical acut hiperemic iritativ
mecanic se caracterizeaz prin:
A. durerea are un caracter acut, permanent,
localizat sau iradiat;
B. este produs de corpi strini ce au ptruns n
parodoniul marginal (ace rupte, obturaii de
canal cu depire);
C. durerea cedeaz foarte uor la tratamentul cu
antiinflamatoare.
D. durerea cedeaz foarte greu la tratamentul cu
antiinflamatoare sau ageni fizici;
E. poate fi provocat de traumatisme directe n
cursul tratamentului mecanic de canal
(pag. 106)
7 Subiectiv, n parodontita apical acut
seroas, apare;
A. durere cu caracter asendent, de la simpl jen la
dureri insuportabile;
B. durere brutal de la nceput, iradiat n regiunile
nvecinate;
C. simptomatologie tears, aproape inexistent;
D. adenopatie regional, ganglioni indurai i mrii
de volum;
E. durerea este exacerbat de cretere fluxului
sangvin n extremitatea cefalic
(pag. 108)
8 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut seroas se face cu:
A. pulpitele acute,
B. pulpitele cronice;
C. nevralgiile de trigemen;
D. parodontita apical acut supurat;
E. gangrena simpl
(pag. 109)
9 Evoluia parodontitei apicale acute seroase
se poate face spre:
A. cronicizare;
B. parodontit apical acut purulent,
C. pulpit acut purulent;
D. vindecare complet sub tratament cu antibiotice
i antiinflamatoare;
E. pulpit acut seroas
(pag. 109)
10 n raport cu structura osului i poziia
dintelui pe arcad, evoluia procesului
supurativ n parodontita apical acut
purulent se poate face spre:
A. vestibular, pentru frontalii superiori;
B. palatinal, pentru rdcinile palatinale ale
molarilor superiori;
C. palatinal, pentru caninii i incisivii laterali
superiori;
D. tegumente, cu apariia de fistule, mai frecvent n
cazul dinilor superiori;
E. tegumente, cu apariia de fistule, mai frecvent n
cazul dinilor inferiori
(pag. 110)
11 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. parodontita apical acut purulent mbrac trei
stadii n evoluia sa;
B. stadiul endoosos se caracterizeaz prin dureri
iradiate n tot hemimaxilarul, regiunea auricular,
temporal, occipital;
C. n stadiul submucos durerile ating cote maxime;
D. n stadiul submucos crete mobilitatea dintelui;
E. n stadiul subperiostal se constat o reducere
spectaculoas a durerii i scderea tumefaciei
(pag. 111)
Pag. 79 din 161
12 Parodontitele apicale cronice cu imagine
radiologic conturat sunt:
A. granulomul epitelial;
B. granulomul chistic;
C. parodontita apical cronic condensant;
D. parodontita apical cronic cu hipercementoz;
E. parodontita apical cronic difuz progresiv
Partsch
(pag. 113-114)
13 Urmtoarele afirmaii despre examenul
radiologic n parodontitele apicale cronice
sunt adevrate:
A. nu este tot timpul concludent, diagnosticul se
poate pune doar pe examenul clinic;
B. examenul radiologic iniial poate da informaii
despre numrul rdcinilor, dimensiunea,
angulaia lor;
C. examenul radiologic n timpul tratamentului
trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;
D. examenul radiologic n aprecierea rezultatelor se
realizeaz dup obturaia canalelor la 3-6 luni;
E. examenul radiologic este de multe ori singurul
care evideniaz procesele patologice periapicale
(pag. 115-116)
14 Diagnosticul pozitiv n parodontita apical
cronic fibroas se pune pe urmtoarele
semne:
A. teste de vitalitate pozitive;
B. teste de vitalitate negative;
C. dinte modificat de culoare;
D. durere puternic iradiat n tot hemimaxilarul;
E. la examenul radiologic se constat lrgirea
spaiului periapical sub forma unei calote
(pag. 117)
15 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical cronic fibroas se face cu:
A. gangrena pulpar simpl;
B. pulpita acut seroas total;
C. pulpitele cronice;
D. granulomul simplu conjunctiv;
E. granulomul chistic
(pag. 117)
16 Dup Fish, n cazul granulomului simplu
conjunctiv, exist urmtoarele zone:
A. zona de necroz, n poriunea apical a canalului
radicular;
B. zona de necroz, n periferie;
C. zona exudativ, n imediata vecintate a
apexului;
D. zona de iritaie, n imediata vecintate a apexului;
E. zona de stimulare, cea mai periferic
(pag. 118)
17 La examenul obiectiv al unui dinte cu
granulom simplu conjunctiv se observ:
A. un proces carios ce intereseaz i camera
pulpar,
B. uneori se pot ntlni fistule sau cicatrice;
C. teste de vitalitate negative;
D. uoar jen dureroas;
E. imagine radiologic radiotransparent ce
nconjoar apexul, cu contur rotund, bine
delimitat de osul nvecinat
(pag. 119)
18 n granulomul chistic simptomatologia
const n:
A. modificare de culoare a dintelui afectat;
B. teste de vitalitate slab pozitive;
C. lipsa sngerrii i a sensibilitii la ptrundere n
canal;
D. teste de vitalitate negative;
E. durere intens, pulsatil, iradiat n regiunile
nvecinate
(pag. 121)
19 Parodontitele apicale cronice cu imagine
radiologic neconturat sunt:
A. parodontita apical cronic cu hipercementoz;
B. osteita paradentar Merkior;
C. parodontita apical cronic difuz progresiv
Partsch;
D. parodontita apical cronic condensant;
E. abcesul apical cronic
(pag. 114)
20 Parodontitele apicale cronice specifice pot
s apar n :
A. TBC,
B. actinomicoz;
C. bruceloz,
D. SIDA,
E. blastamicoz
(pag. 122)
Pag. 80 din 161
Tema nr. 39
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 158-213
*1 Tratamentul conservator n cazul unui dinte
cu gangren se realizeaz n urmtoarele
condiii:
A. n edentaii subtotale maxilare;
B. dinii cu procese carioase ce au avansat mult
spre rdcin, diminund rezistena acesteia;
C. dini cu pungi gingivoosoase adnci;
D. arcade dentare integre i un singur proces de
gangren;
E. dinii din poriunea distal a arcadei dentare i
pacieni cu deschidere mic a cavitii orale
(pag. 158-159)
*2 Contraindicaiile tratamentului conservator
n cazul gangrenei pulpare sunt:
A. pacieni sntoi clinic;
B. dini cu rdcini drepte sau curburi uoare ce pot
fi depite;
C. edentaii subtotale mandibulare;
D. pacieni infirmi, greu deplasabili, pacieni cu
psihopatii;
E. dini cu implantare bun
(pag. 158)
*3 Realizarea accesului in vederea
tratamentului de canal al unui dinte cu
gangren se realizeaz astfel:
A. la dinii cu coroana intact i procese carioase la
nivel cervical, se face trepanarea prin procesul
carios dup ndeprtarea dentinei alterate.
B. la dinii cu procese carioase proximale se face
trepanarea prin procesul carios, pstrnd intact
creasta marginal;
C. la dinii frontali superiori accesul se face dinspre
vestibular pentru a avea vizibilitate bun;
D. la dinii cu coroana intact i procese carioase la
nivel cervical trepanarea se face la locul de
elecie, dup obturaia provizorie a procesului
carios;
E. la dinii frontali inferiori accesul se face dinspre
vestibular pentru a avea vizibilitate bun
(pag. 161)
*4 Anomalii frecvente de canale prezint:
A. incisivii superiori: 3 canale, unul palatinal i dou
vestibulare,
B. incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular i dou
linguale;
C. incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular i unul
lingual;
D. molarii unu superiori: un canal central;
E. molarii unu inferiori: un canal central
(pag. 162-163)
*5 Despre odontometrie sunt adevrate
urmtoarele afirmaii:
A. reprezint metoda modern de permeabilizare a
canalelor;
B. metoda clinic este cea mai exact pentru c se
bazeaz pe simul tactil;
C. metodele electronice sunt rar utilizate dincauza
erorilor frecvente ce pot s apar,
D. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul
trebuie s fie foarte bine irigat pentru a nu se
bloca acele pe canal;
E. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul
trebuie s fie uscat, msurarea fiind influenat
negativ de prezene soluiilor de sterilizat canalul
(pag. 163-165)
6 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor
radiculare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. efect lent bactericid i fungicid;
B. penetrabilitate redus n esuturi;
C. stabilitate chimic la pstrarea n soluie,
D. tensiune superficial mare,
E. uurina introducerii n canale
(pag. 175)
7 Pastele complexe cu antibiotice folosite n
tratamentul gangrenei pulpare trebuie s
respecte urmtoarele condiii:
A. folosirea unor antibiotice cu potenial alergizant
moderat sau mare;
B. utilizarea unor asocieri de antibiotice eficiente
C. nu sunt necesare substanele antiinflamatoare;
D. excipientul s aib o difuzibilitate minim;
E. evitarea asocierii antibioticelor n mecanisme de
aciune antagonice
(pag. 187)
Pag. 81 din 161
8 Tratamentul gangrenei cuprinde trei etape
importante, i anume:
A. evidarea canalului radicular de resturile pulpare i
dentina alterat;
B. lrgirea canalului pn la dentina sntoas sub B. metoda clinic este cea mai exact pentru c se
splturi cu hipoclorit de sodiu;
C. odontometria;
D. sterilizarea canalului radicular i a canaliculelor
dentinare;
E. sigilarea spaiului endodontic prin obturaie
etan
(pag. 158)
9 Sistemele de canale dup Weine sunt:
A. canal unic, drept pn la apex ce se deschide
ntr-un singur foramen apical;
B. dou canale independente ce se unesc ntr-un
canal unic i se deschid ntr-un singur foramen
apical;
C. dou canale complet separate ce se deschid
fiecare n foramene apicale separate;
D. canal unic ce pleac din camera pulpar i se
bifurc n dou canale ce se deschid fiecare n
foramene apicale separate;
E. nici un rspuns nu este corect
(pag. 163)
10 Despre permeabilizarea canalelor radiculare
sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte fine,
fr presiuni i brutalitate;
B. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte cu
presiune pentru a depi obstacolele dentinare
de pe canale;
C. se pot folosi substane chimice de
permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;
D. se poate lsa pe canal o me cu acid sulfuric
48-72 de ore;
E. se poate lsa pe canal o me cu EDTA timp de
24 de ore sub pansament ocluziv
(pag. 162)
11 Urmtoarele afirmaii despre odontometrie
sunt adevrate:
A. se realizeaz nainte de permeabilizarea i
evidarea coninutului canalului radicular;
bazeaz pe simul tactil al operatorului;
C. metoda clinic este cea mai exact pentru c se
bazeaz pe simul tactil al operatorului;
D. n cazul utilizrii metodelor electronice este
necesar uscarea canalului, prezena
hipocloritului de sodiu influennd negativ
rezultatul;
E. acul introdus n canal nu trebuie s vin n
contact cu un material metalic de restaurare
coronar
(pag. 163-165)
12 n gangrena pulpar tratamentul se
realizeaz asfel:
A. tratamentul mecanic se realizeaz pn la
constricia apical;
B. tratamentul mecanic se realizeaz pn dincolo
de constricia apical, depind-o cu 2-3 mm;
C. se execut ntr-una sau mai multe edine de
tratament;
D. se fac splturi cu hipoclorit de sodiu;
E. nu se aplic pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)
13 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step
back sunt adevrate:
A. se mai numete i telescopare regresiv;
B. se mai numete i telescopare progresiv;
C. se recomand n cazul canalelor cu o curbur
uoar spre moderat;
D. se recomand n cazul canalelor cu o curbur
accentuat;
E. se ncepe cu prepararea regiunii apicale
(pag. 168)
14 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step
down sunt adevrate:
A. se mai numete i telescopare regresiv;
B. se mai numete i telescopare progresiv;
C. presupune o preparare telescopat ce pornete
din poriunea apical;
D. presupune o preparare telescopat ce pornete
din poriunea coronar a canalelor;
E. are avantajul c permite accesul rectiliniu spre
poriunea apical fr interferene mecanice
dentinare
(pag. 169)
Pag. 82 din 161
15 Urmtoarele afirmaii despre tehnica forelor
compensate sunt adevrate:
A. a fost introdus de Roane;
B. permite tratamentul mecanic pe toat lungimea
de lucru pn la acul 55 fr transpoziia
apexului;
C. este indicat n canalele cu curbur accentuat;
D. este indicat n canalele cu curbur moderat;
E. folosete ace tip pil rigide cu vrf tietor
(pag. 169)
20 Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu
se bazeaz pe:
A. pH-ul alcalin 11-12;
B. pH-ul acid de care este rspunztor ionul OH,
C. solubilitate foarte redus n ap ce determin
eliberarea treptat a ionului OH;
D. solubilitate mare n ap ce determin dezinfecia
rapid prin eliberarea masiv a ionului OH;
E. stimuleaz neodentinogeneza
(pag. 198)

16 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step Tema nr. 40

down- step back sunt adevrate: Obturarea canalelor radiculare
A. se mai numete tehnica dublei telescopri; Bibliografie asociata temei:
B. n etapa de pregtire step down se lrgete M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
treimea coronar i medie a canalului cu ajutorul Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
frezelor; pag. 214-248
C. n etapa de pregtire step down se lrgete
treimea apical a canalului; *1 Indicatiile tehnicii de condensare termo-
mecanica a gutapercii( McSpadden) sunt:
D. pregtirea zonei apicale se realizeaz cu ace
Kerr file, unifile sau flexofile; A. canale inguste
E. n etapa de pregtire step back se lrgete B. canale curbe
treimea coronar i medie
C. canale scurte
(pag. 169)
D. resorbtii radiculare interne
17 Se instituie obligatoriu un tratament E. resorbtii radiculare externe
medicamentos nainte de obturaia de canal
(pag. 235)
n urmtoarele situaii.
A. hiperemie preinflamatorie, *2 Care este timpul minim de mentinere a
spreader-ului in canal in tehnica de
B. pulpita acut seroas parial,
condensare laterala la rece:
C. pulpite cronice deschise,
A. 5 secunde
D. hemoragie abundent;
B. 10 secunde
E. pulpit acut purulent parial
C. 15 secunde
(pag. 170)
D. 20 secunde
18 Cauze locale ale hemoragiei pot fi: E. 25 secunde
A. lezarea parodoniului marginal, (pag. 226)
B. perforarea podelei camerei pulpare,
*3 Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a
C. hemofilie, conului prin introducerea in cloroform
D. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de dureaza:
coagulare a sngelui; A. 3-4 secunde
E. ci false radiculare. B. 3 minute
(pag. 170) C. 1 minut
19 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor D. 2 minute
radiculare trebuie s ndeplineasc E. 20 minute
urmtoarele condiii:
(pag. 221)
A. efect rapid bactericid i fungicid;
B. tensiune superficial mic,
C. tensiune superficial mare;
D. inactivare n contact cu sngele;
E. stimularea proceselor de vindecare periapicale
(pag. 175)

Pag. 83 din 161

*4 La introducerea conului de gutaperca 9 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt:
principal in canal, in tehnica condensarii
A. sunt nedeformabile
laterale la rece acesta trebuie sa se opreasca
: B. inchiderea canalului e posibila doar prin
asocierea unui ciment de sigilare
A. la constrictia apicala
C. rigiditatea superioara a conului de argint
B. la 0,5-1 mm de constrictia apicala
D. lipsa coroziunii
C. la 3-4 mm de constrictia apicala
E. biocompatibilitatea
D. in treimea coronara a canalului
(pag. 224)
E. in treimea medie a canalului
(pag. 224) 10 Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus
dentinar sunt:
*5 Alegerea conului de gutaperca principal fata A. canale inguste
de calibrul celui mai gros instrument de
largire a canalului pe toata lungimea de lucru B. canale curbe
trebuie sa fie: C. foramen apical larg
A. cu un numar mai mare D. delta apicala
B. cu doua numere mai mare E. perforatii ale foramenului apical
C. cu un numar mai mic (pag. 241)
D. cu doua numere mai mici 11 Utilizarea Biocalex-ului este indicat in:
E. cu trei numere mai mici
A. gangrena pulpara simpla
(pag. 224)
B. toate formele de pulpita
6 Dispozitivul de condensare laterala la cald C. parodontite apicale acute
Endotech prezinta urmatoarele caracteristici:
D. parodontite apicale cronice
A. este simplu si ergonomic
E. parodontite apicale cronice fistulizate
B. exista posibilitatea atasarii unui adjustor ocluzal (pag. 218)
de silicon
C. incalzirea poate fi calibrate perfect 12 Alegerea acului Lentullo pentru realizarea
obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
D. racire rapida criterii:
E. nu paote fi utilizat in canale curbe
A. topografia dintilor
(pag. 229)
B. integritatea fizica a acului Lentullo
7 Fingerspreaderele prezinta urmatoarele C. volumul canalelor radiculare
avantaje fata de handspreadere:
D. morfologia canalelor radiculare
A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
E. materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in
(pag. 215)
ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal fara 13 In tehnica de condensare laterala la rece a
dislocarea gutapercii gutapercii, conul de gutaperca principal
trebuie:
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile A. sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros
instrument folosit pe toata lungimea de lucru
(pag. 223)
B. sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai
8 Introducerea pastelor de obturat in canal se gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
poate face cu: C. sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1
A. ace Lentulo mm de constrictia apicala
B. ace Kerr D. sa se opreasca la constrictia apicala
C. ace Neos-Hawes E. `sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de
propulsie dincolo de reper
D. conuri de gutaperca
(pag. 224)
E. cu pluggere prin pistonare
(pag. 214)

Pag. 84 din 161

14 Avantajele tehnicii McSpadden:
A. foarte rapida
B. obturatie densa si omogena
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului
endodontic
D. buna etanseizare apicala
E. nu e laborioasa
(pag. 234)
15 Tehnica de condensare la cald a gutapercii
are ca dezavantaje:
A. necesit amult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 232)
16 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal
prin cimentarea unui con unic calibrat la
apex sunt:
A. solubilitatea sigilantilor
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratii mai mari decat in alte tehnici
D. dezobturarea dificila in caz de necessitate
E. premiza sigilarii doar in cei 2-3 mm apicali
(pag. 219)
17 Indicatiile tehnicii de individualizare a
conului de gutaperca in tehnica cimentarii
unui con unic calibrat la apex sunt:
A. canale voluminoase ale monoradicularilor
B. canale cu apex larg deschis
C. canale aplatizate in portiunea apicala
D. canale in forma literei C
E. canale ovalare in portiunea apicala
(pag. 221)
18 Obturatia segmentara cu amalgam de argint
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. nu necesita canale cu sectiune circulara
B. nu necesita ciment de sigilare
C. se resoarbe din canal
D. nu asigura sigilare satisfacatoare
E. bine tolerate de tesuturile apicale
(pag. 239)
19 Conurile apicale prefabricate de argint sau
titan sunt:
A. livrate la lungime de 3mm sau 5 mm
B. au diverse diamentre
C. corespund unei singure dimensiuni ISO
D. sunt netede
E. sunt prevazute la baza cu un surub
(pag. 240)
20 Materialele utilizate pentru efectuarea unei
obturatii de canal segmentare pot fi:
A. amalgam de argint
B. gutaperca
C. conurile metalice de argint
D. conurile metalice de titan
E. amalgamul de cupru
(pag. 238)
Tema nr. 41
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 103-125
*1 n prodontitele apicale acute hiperemice
postobturaie de canal cu depire, durerea
este mai intens dac:
A. Depirea se produce la dinii frontali inferiori.
B. Depirea se produce la dinii frontali superiori
C. Obturaia de canal a fost fcut cu eugenat de
zinc iodoformat.
D. Avem de-a face cu leziuni parodontale ntinse.
E. Tratamentul s-a efectuat la brbai.
(pag. 251)
*2 Cnd parodontita apical acut hipremic
este consecutiv acutizrii unui proces
cronic cu ntinderi lezionale grave,
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice.
B. Tratamentul local cu antibiotice.
C. Splturi endodontice cu ap.
D. Lsarea dintelui deschis.
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
Pag. 85 din 161
*3 n faza endoosoas a parodontitei apicale
acute exudative purulente tratamentul
presupune:
A. Drenajul endodontic.
B. Tratament general cu antibiotice.
C. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
D. Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.
E. Realizarea inciziei mucoasei.
(pag. 254)
*4 Cauterizarea chimic, instituit ca soluie
terapeutic n parodontitele apicale cronice
cu secreie persistent pe canal, se face prin:
A. Aplicarea de mee cu soluie Walchoff.
B. Aplicarea de mee cu soluie tricrezolformalin.
C. Aplicarea de mee cu soluie acid tricloracetic.
D. Aplicarea de mee cu soluie Cresophene.
E. Aplicarea de mee cu Septomixin.
(pag. 259)
*5 Una din cauzele persistenei secreiei pe
canal este:
A. Tratament nceput imediat dup stingerea unui
proces acut de parodontit.
B. Tratament nceput nainte de apariia unui
proces acut de parodontit.
C. Obturaie de canal efectuat pn n apex.
D. Apexul nchis la copii i adolesceni.
E. Acul electrodului folosit n diatermie introdus
pn la nivelul apexului.
(pag. 258)
6 Cum se poate realiza drenajul ntr-o
parodontit apical acut exudativ:
A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transmaxilar
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
7 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
consecutiv obturaiei de canal cu depire
depinde de:
A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
de canal.
B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
D. Vrsta pacientului.
E. Cantitatea materialului de obturaie.
(pag. 251)
8 Tratamentul general medicamentos ntr-o
parodontit apical acut exudativ seroas
presupune administrarea de:
A. acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.
B. prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.
C. ampicilin 500 mg. de 4 ori pe zi.
D. algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.
E. prinie cu ap la temperatura camerei.
(pag. 253)
9 Tratamentul parodontitelor apicale acute
exudative purulente n faza subperiostal
presupune:
A. Drenaj endodontic.
B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
10 Tratamentul parodontitei apicale apicale
acute arsenicale forma grava presupune:
A. Se deschide complet camera pulpar.
B. Se ndeprteaz complet pulpa coronar i
radicular.
C. Se aplic n canale mee mbibate n
dimercaptopropanol.
D. Extracia dintelui i chiuretarea alveolei.
E. Aplicarea n alveol de conuri cu antibiotice.
(pag. 256)
11 Tratamentul parodontitei apicale acute
hiperemice consecutive depirii apexului cu
material de obturaie presupune:
A. Atitudine de expectativ.
B. Tratament antialgic i antiinflamator.
C. Prinie cu ap rece.
D. Osteotomie transmaxilar.
E. Dezobturarea imediat a canalului.
(pag. 256)
12 Schema de tratament n parodontiele apicale
acute exudative purulente n stadiul
endoosos presupune:
A. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
B. Incizie mucoperiostal.
C. Osteotomie transmaxilar.
D. Prinie cu ap la temperatura camerei.
E. Infiltraii plexale cu novocain.
(pag. 257)
Pag. 86 din 161
13 Cauzele persistenei secreiei pe canal sunt
urmtoarele:
A. Lrgirea insuficient a apexului n timpul
tratamentului de canal.
B. Iritarea chimic a parodoniului apical.
C. nceperea tratamentului conservator imediat
dup stingerea procesului inflamator.
D. ncercarea tratamentului conservator n cazul
abcesului apical cronic.
E. Utilizarea unor intensiti prea mici ale curentului
electric n ionoforez.
(pag. 258)
14 Tratamentul parodontitei apicale cronice cu
secreie persistent moderat presupune:
A. Lsarea deschis a dintelui.
B. Obturarea provizorie a canalului cu past
iodoformat.
C. Aplicare de mee cu antiseptic sub pansament
ocluziv.
D. Introducerea n canal de mee umectate n acid
tricloracetic .
E. Drenaj prin fistula medicamentoas.
(pag. 259)
15 Schema de tratament a parodontitelor
apicale cronice cu secreie abundent
cuprinde:
A. Drenaj endodontic i lsarea deschis a dintelui.
B. Obturaia provizorie a canalului cu past de
antibiotice pentru 20 de zile.
C. Electrofulguraie diatermic.
D. Aplicarea de mee cu antiseptic sub pansament
semiocluziv.
E. Crearea unei fistule medicamentoase.
(pag. 259)
16 Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate
presupune:
A. Tratament chemo-mecanic de canal.
B. Obturarea de durat a canalului din prima edin
chiar dac persist secreia.
C. Splturi cu antiseptice pe traiectul dinte fistul.
D. Aplicarea de ageni fizici.
E. Chiuretajul apical.
(pag. 260)
17 Schema de tratament n parodontitele apicale
cronice cu forme lezionale grave presupune:
A. Extracia dintelui.
B. Amputaie radicular.
C. Tratament de gangren.
D. Asocierea agenilor fizici n tratamentul chemo-
mecanic.
E. Rezecie apical.
(pag. 260)
18 Tratamentul parodontitelor apicale cronice
urmeaz n general aceleai etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu
excepia situaiilor clinice n care apar
modificri determinate de:
A. Existena unor fistule.
B. Lrgire minim a apexului n timpul tratamentului
mecanic.
C. Folosirea incorect a agenilor chimici.
D. Folosirea unor intensiti mici ale curentului
electric n ionoforez.
E. Persistena secreiei pe canal.
(pag. 258)
19 Crearea fistulei medicamentoase ca soluie
de tratament n parodontitele apicale cronice
cu persistena secreiei pe canal se indic la:
A. Dini frontali superiori.
B. Dini frontali inferiori.
C. Premolari superiori.
D. Premolari inferiori.
E. Molari superiori.
(pag. 259)
* 20 n prodontitele apicale acute hiperemice
postobturaie de canal cu depire, durerea
este mai intens dac:
A. Depirea se produce la dinii frontali inferiori.
B. Depirea se produce la dinii frontali superiori
C. Obturaia de canal a fost fcut cu eugenat de
zinc iodoformat.
D. Avem de-a face cu leziuni parodontale ntinse.
E. Tratamentul s-a efectuat la brbai.
(pag. 251)
Pag. 87 din 161
* 21 Cnd parodontita apical acut hipremic
este consecutiv acutizrii unui proces
cronic cu ntinderi lezionale grave,
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice.
B. Tratamentul local cu antibiotice.
C. Splturi endodontice cu ap.
D. Lsarea dintelui deschis.
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
* 22 n faza endoosoas a parodontitei apicale
acute exudative purulente tratamentul
presupune:
A. Drenajul endodontic.
B. Tratament general cu antibiotice.
C. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
D. Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.
E. Realizarea inciziei mucoasei.
(pag. 254)
* 23 Cauterizarea chimic, instituit ca soluie
terapeutic n parodontitele apicale cronice
cu secreie persistent pe canal, se face prin:
A. Aplicarea de mee cu soluie Walchoff.
B. Aplicarea de mee cu soluie tricrezolformalin.
C. Aplicarea de mee cu soluie acid tricloracetic.
D. Aplicarea de mee cu soluie Cresophene.
E. Aplicarea de mee cu Septomixin.
(pag. 259)
* 24 Una din cauzele persistenei secreiei pe
canal este:
A. Tratament nceput imediat dup stingerea unui
proces acut de parodontit.
B. Tratament nceput nainte de apariia unui
proces acut de parodontit.
C. Obturaie de canal efectuat pn n apex.
D. Apexul nchis la copii i adolesceni.
E. Acul electrodului folosit n diatermie introdus
pn la nivelul apexului.
(pag. 258)
25 Cum se poate realiza drenajul ntr-o
parodontit apical acut exudativ:
A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transmaxilar
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
26 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
consecutiv obturaiei de canal cu depire
depinde de:
A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
de canal.
B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
D. Vrsta pacientului.
E. Cantitatea materialului de obturaie.
(pag. 251)
27 Tratamentul general medicamentos ntr-o
parodontit apical acut exudativ seroas
presupune administrarea de:
A. acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.
B. prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.
C. ampicilin 500 mg. de 4 ori pe zi.
D. algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.
E. prinie cu ap la temperatura camerei.
(pag. 253)
28 Tratamentul parodontitelor apicale acute
exudative purulente n faza subperiostal
presupune:
A. Drenaj endodontic.
B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
29 Tratamentul parodontitei apicale apicale
acute arsenicale forma grava presupune:
A. Se deschide complet camera pulpar.
B. Se ndeprteaz complet pulpa coronar i
radicular.
C. Se aplic n canale mee mbibate n
dimercaptopropanol.
D. Extracia dintelui i chiuretarea alveolei.
E. Aplicarea n alveol de conuri cu antibiotice.
(pag. 256)
30 Tratamentul parodontitei apicale acute
hiperemice consecutive depirii apexului cu
material de obturaie presupune:
A. Atitudine de expectativ.
B. Tratament antialgic i antiinflamator.
C. Prinie cu ap rece.
D. Osteotomie transmaxilar.
E. Dezobturarea imediat a canalului.
(pag. 256)
Pag. 88 din 161
31 Schema de tratament n parodontiele apicale
acute exudative purulente n stadiul
endoosos presupune:
A. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
B. Incizie mucoperiostal.
C. Osteotomie transmaxilar.
D. Prinie cu ap la temperatura camerei.
E. Infiltraii plexale cu novocain.
(pag. 257)
35 Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate
presupune:
A. Tratament chemo-mecanic de canal.
B. Obturarea de durat a canalului din prima edin
chiar dac persist secreia.
C. Splturi cu antiseptice pe traiectul dinte fistul.
D. Aplicarea de ageni fizici.
E. Chiuretajul apical.
(pag. 260)

32 Cauzele persistenei secreiei pe canal sunt 36 Schema de tratament n parodontitele apicale

urmtoarele: cronice cu forme lezionale grave presupune:
A. Lrgirea insuficient a apexului n timpul A. Extracia dintelui.
tratamentului de canal. B. Amputaie radicular.
B. Iritarea chimic a parodoniului apical. C. Tratament de gangren.
C. nceperea tratamentului conservator imediat D. Asocierea agenilor fizici n tratamentul chemo-
dup stingerea procesului inflamator. mecanic.
D. ncercarea tratamentului conservator n cazul E. Rezecie apical.
abcesului apical cronic.
(pag. 260)
E. Utilizarea unor intensiti prea mici ale curentului
electric n ionoforez. 37 Tratamentul parodontitelor apicale cronice
(pag. 258) urmeaz n general aceleai etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu
33 Tratamentul parodontitei apicale cronice cu excepia situaiilor clinice n care apar
secreie persistent moderat presupune: modificri determinate de:
A. Lsarea deschis a dintelui. A. Existena unor fistule.
B. Obturarea provizorie a canalului cu past B. Lrgire minim a apexului n timpul tratamentului
iodoformat. mecanic.
C. Aplicare de mee cu antiseptic sub pansament C. Folosirea incorect a agenilor chimici.
ocluziv.
D. Folosirea unor intensiti mici ale curentului
D. Introducerea n canal de mee umectate n acid electric n ionoforez.
tricloracetic .
E. Persistena secreiei pe canal.
E. Drenaj prin fistula medicamentoas.
(pag. 258)
(pag. 259)
38 Crearea fistulei medicamentoase ca soluie
34 Schema de tratament a parodontitelor de tratament n parodontitele apicale cronice
apicale cronice cu secreie abundent cu persistena secreiei pe canal se indic la:
cuprinde:
A. Dini frontali superiori.
A. Drenaj endodontic i lsarea deschis a dintelui.
B. Dini frontali inferiori.
B. Obturaia provizorie a canalului cu past de
C. Premolari superiori.
antibiotice pentru 20 de zile.
C. Electrofulguraie diatermic. D. Premolari inferiori.

D. Aplicarea de mee cu antiseptic sub pansament E. Molari superiori.

semiocluziv. (pag. 259)
E. Crearea unei fistule medicamentoase.
(pag. 259)

Pag. 89 din 161

 39 n cazul parodontitei apicale cronice cu *4 Epiteliul gingival este format din :
secreie abundent pe canal se procedeaz
A. epiteliul oral sau intern
astfel:
B. epiteliul jonctional
A. Se aplic mee n canal cu Cresophene sub
pansament semiocluziv 14 zile. C. epiteliul santului gingival extern
B. Se aplic mee n canal cu Cresophene sub D. epiteliul sulcular sau extern
pansament ocluziv 14 zile. E. epiteliul desmodontal
C. Se obtureaz provizoriu canalul cu past de (pag. 46)
hidroxid de calciu pentru 14 zile.
D. Se obtureaz provizoriu canalul cu past de *5 Cementul radicular:
antibiotice pentru 14 zile. A. este mai gros in treimea coronara
E. Se obtureaz canalul cu past Walchoff mpins B. vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuri
cu presiune dincolo de apex.
C. acopera smaltul cervical in 30 % din cazuri
(pag. 259)
D. este slab reprezentat la ierbivore
Tema nr. 42 E. este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizat
Morfologia parodontiului marginal (pag. 59)
Bibliografie asociata temei:
6 Eruptia dentara continua:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala A. cand se opreste la intalnirea dintilor antagonisti
Romaneasca, Bucureti, 2009. B. poate fi activa sau pasiva
pag. 26-89
C. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta
antagonistilor
*1 Gingia osului mandibular:
D. se produce doar in lipsa antagonistilor
A. este inervata de nervul bucal
E. are doua componente:activa si pasiva
B. este inervata de nervul sublingual pe versantul
vestibular (pag. 36)
C. este inervata de nervul mentonier pe versantul 7 Care sunt componentele parodontiului
lingual profund,de sustinere sau functional?
D. este inervata de nervul nazopalatin A. desmodontiu
E. este inervata de ramuri din nervul infraorbital B. os alveolar
(pag. 70) C. ligamente supraalveolare
*2 Ligamentul supraalveolar: D. cement radicular
A. asigura fixarea fibrelor intergingivale la periost E. corion gingival
B. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie (pag. 40)
C. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului 8 Corionul gingival este format din:
alveolar
A. strat agranulos
D. are un rol important in mentinerea si localizarea
retelei de vase sanguine B. celule,vase si nervi
E. se opune tendintelor de retractie gingivala C. fibre de colagen si elastina
(pag. 71) D. creatinina
E. aminoacizi
*3 Marginea gingivala libera:
(pag. 53)
A. are o grosime ce variaza intre 0,2-1mm
B. corespunde peretelui extern al santului gingival 9 Cementul radicular:

C. ocupa spatial interdentar A. este componenta a parodontiului marginal de

invelis
D. in regiunea frontala prezinta forma piramidala
B. este un tesut de tip conjunctiv
E. adera ferm de dinte
C. este interfata dintre radacina dintelui, osul
(pag. 42) alveolar si gingie
D. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
E. este in cea mai mare parte dispus in treimea
apicala a radacinii
(pag. 59)

Pag. 90 din 161

10 Inervatia gingiei osului maxilar este 15 Mucoasa de captusire a cavitatii orale:
asigurata de :
A. este puternic keratinizata
A. ramuri din nervul infraorbital B. este fina,elastica,densa
B. nervii nazopalatini C. are o mare capacitate de absorbtie
C. nervul bucal D. este reprezentata de un epiteliu adamantin
D. nervul supraorbital E. este ferma, fixa si plastica
E. nervul gluteal (pag. 41)
(pag. 70)
16 Culoarea normala,roz deschis,a gingiei
11 Cementul radicular indeplineste urmatoarele variaza in raport cu:
functii principale:
A. gradul de vascularizatie din epiteliul gingival
A. functia de restructurare tisulara B. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare
B. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea C. grosimea corionului gingival
microbiana
D. gradul de vascularizatie din corionul gingival
C. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal
E. gradul de keratinizare
D. cementul se depune continuu in cursul vietii prin
apozitie de noi straturi (pag. 44)
E. se opune tendintelor de retractie gingivala 17 Epiteliul santului gingival:
(pag. 71) A. se mai numeste si epiteliu jonctional
12 Putem defini eroziunea prin urmatoarele B. majoritatea celulelor componenet sunt
afirmatii: keratinizate
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza C. acopera peretele moale al santului gingival
suprafetele ocluzale D. este slab keratinizat
B. se localizeaza la colet E. poate fi nekeratinizat
C. se produce prin demineralizare acida (pag. 49)
D. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare
18 Volumul lichidului santului gingival creste in:
intre ele
E. se produce prin trauma ocluzala A. sarcina
(pag. 87) B. inflamatie gingivala
C. seara
13 Glicoproteinele din corionul gingival sunt
reprezentate prin: D. anomalii dento-maxilare

A. tenascina E. in cursul masticatiei

B. laminina (pag. 52)

C. fibronectina 19 Cementul fibrilar,acelular contine:

D. dermatina A. proteoglicani
E. catepsina B. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita
(pag. 54) C. glicoproteine
14 In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul D. apa
dentar: E. elastomeri
A. are forma unui clopot (pag. 60)
B. deriva din mezenchim
C. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca
o capsula
D. este prima forma de reprezentare a odontonului
E. formeaza stratul adamantin intern
(pag. 30)

Pag. 91 din 161

 20 Osul alveolar sustinator: *5 Formarea placii bacteriene incepe dupa
periaj la:
A. are doua componente reprezentate de os
medular si corticala externa A. 2 ore
B. are ca si componenta osul trabecular B. 50 minute
C. este reprezentat de corticala interna a osului C. 60 minute
alveolar
D. 10 minute
D. alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osul
E. 30 minute
alveolar
(pag. 107)
E. serveste drept suport de insertie capatului osos
al fibrelor ligamentului periodontal 6 Factori locali favorizanti ai parodontopatiilor
(pag. 65) marginale cornice pot fi:
A. tartrul dentar
Tema nr. 43
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice B. parafunctiile
Bibliografie asociata temei: C. obiceiuri vicioase
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - D. placa bacteriana
Parodontologie, Editura Viata Medicala E. cariile dentare
Romaneasca, Bucureti, 2009.
(pag. 103)
pag. 103-155
7 Pelicula:
*1 Hidroxiapatita este o componenta a:
A. apare la aproximativ o jumatate de ora dupa
A. hidrolizei spalare
B. placii bacteriene B. are o grosime de 200 n la 2 ore
C. numai a tartrului supragingival C. are in compozitie carbohidrati
D. numai a tartrului subgingival D. se formeaza prin absorbtia lipidelor salivare
E. tartrului dentar E. are in compozitie glicoproteine
(pag. 140) (pag. 107)
*2 Tartrul dentar contine: 8 Continutul organic al tartrului este:
A. galactoza A. proteine 9-10%
B. fructoza B. galactozamine
C. lipide 0,3% C. lipide 2%
D. carbohidrati 10-12% D. componente proteice 6-8%
E. proteine 9-10 % E. glucoza
(pag. 140) (pag. 140)
*3 Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul 9 Cele mai des intalnite parafunctii sunt:
contactului cu:
A. bruxismul
A. aspirina si acizii
B. sugerea degetului
B. aspirina,baze si nitrati
C. bascularea dintilor in timpul inclestarii
C. aspirina,acizi,baze,azotati
D. fumatul
D. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli
E. muscarea buzelor
E. aspirina,acizi,baze,nitrati
(pag. 148)
(pag. 151)
10 Tartrul subgingival:
*4 Compozitia placii bacteriene cuprinde:
A. este de culoare alb-galben
A. 90% bacterii
B. are consistenta crescuta
B. 60-70% bacterii
C. este dispus in santul gingival sub marginea
C. 70-80% bacterii gingivala libera
D. 40-50% bacterii D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. 80-90% bacterii E. este de cele mai multe ori foarte aderent
(pag. 106) (pag. 139)

Pag. 92 din 161

11 Componentele anorganice ale tartrului 16 Formarea tartrului este favorizata de :
supragingival sunt:
A. hipervitaminoza A si B6
A. fosfat de calciu 90% B. aportul de acid ascorbic
B. fosfat de magneziu C. consumul de alimente bogate in calciu si proteine
C. sodiu si zinc in cantitati mari D. hipovitaminoza B6 si PP
D. urme de fier,siliciu,cupru,mangan E. consumul de alimete bogate in fosfor
E. carbonat de calciu (pag. 143)
(pag. 140)
17 Ritmul de formare a tartrului dentar depinde
12 Diabetul zaharat determina aparitia de:
urmatoarelor manifestari clinice in cavitatea
A. localizarea dintelui
orala:
B. varsta pacientului
A. senzatie de uscaciune si arsura
C. natura alimentelor si particularitatile masticatiei
B. edem gingival
D. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. diminuarea fluxului salivar
E. tipul de flora existenta in placa bacteriana
D. gingivostomatite
(pag. 141)
E. sialoree
(pag. 154) 18 Trauma ocluzala primara se produce in cazul
unor:
13 Anomaliile dento-maxilare implicate in
A. obturatii sau coroane inalte
producerea partodontopatiilor marginale
cornice sunt: B. punti dentare incorrect realizate
A. ocluzia adanc acoperita C. aparate ortodontice de contentie si mentinatoare
de spatiu dupa extractia molarului de minte
B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D. lovituri accidentale
C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
E. eruptii intarziate ale dintilor antagonisti
D. ocluzia deschisa
(pag. 145)
E. malpozitii dentare
(pag. 147) Tema nr. 44
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
14 Porphyromonas gingivalis este prezent in :
Bibliografie asociata temei:
A. parodontita juvenila
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
B. parodontite rapid progressive Parodontologie, Editura Viata Medicala
C. gingivita hiperplazica idiopatica Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 189-201
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. gingivita marginala cronica *1 Boala parodontala este considerata
(pag. 113) localizata cand sunt mei putin de :
A. 10% din dintii prezenti
15 Factorii de aparare ai lichidului santului
gingival sunt: B. 20% din dintii prezenti
A. complementul C. 50% din dintii prezenti

B. lizozimul D. 65% din dintii prezenti

C. anticorpi din clasa IgG E. 30% din dintii prezenti
D. anticorpi din clasa IgM (pag. 191)

E. celule polimorfonucleare *2 Parodontitele marginale cornice apar de

(pag. 126) obicei dupa varsta de :
A. 20-30 ani
B. 25-35 ani
C. 30-40 ani
D. 35-55 ani
E. 40-55 ani
(pag. 196)

Pag. 93 din 161

*3 In gingivitele din cursul tratamentelor cu
antagonisti de calciu la bolnavii netratati:
A. apar fibroblasti cu aspect de miofibroblasti
B. apare un important infiltrate inflamator
plasmocitar in corion
C. materialul extracelular este asemanator laminei
bazale
D. se subtiaza vasele din corion
E. edemul este asbsent
(pag. 193)
*4 Gingivitele medicamentoase:
A. factorul etiologic este placa bacteriana
B. apar mai frecvent la femei
C. factorii iatrogenic pot fi factori favorizanti
D. manifestarile clinice sunt predominant gingivale
E. apare ulceratia gingivala
(pag. 193)
5 Diagnosticul pozitiv este rezultatul:
A. examinarii prin anamneza
B. diagnosticului diferential
C. aprecierii obiective prin examene complementare
D. subiectivismului pacientului
E. aprecierii obiective a starii parodontiului
(pag. 189)
6 Semnele principale in inflamatie sunt:
A. reduceri de volum ale structurilor gingivo-
parodontale
B. retractie gingivala
C. cresteri de volum ale gingiei
D. atrofie osoasa orizontala
E. modificari de consistenta ale gingiei
(pag. 191)
7 Degenerescenta se caracterizeaza prin:
A. modificari de culoare si aspect ale gingiei
B. reduceri de volum ale structurilor gingivo-
parodontale
C. atrofie osoasa orizontala
D. tumefactii gingivale
E. hipertrofie
(pag. 191)
8 In gingivitele induse de placa bacteriana:
A. histopatologic jonctiunea gingivo-dentara este
integra
B. microbiologic nu se cunoaste o flora bacteriana
particulara asociata
C. clinic prezinta cea mai mare prevalenta si
incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal
D. radiologic se observa modificari
E. clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivala
(pag. 192)
9 In gingivitele descuamative:
A. evolutia este in general lent progresiva
B. se asociaza frecvent boli generale
C. gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cu
usurinta
D. nu se cunoaste o flora bacteriana particulara
asociata
E. gingia este dureroasa la periaj si masticatie
(pag. 194)
10 Diagnosticul de parodontita marginala
cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:
A. leziunile distructive afecteaza parodontiul
marginal profund
B. fumatul si stresul sunt factori favorizanti
C. prevalenta maxima este la adulti
D. prevalenta maxima este la tineri
E. apar mai frecvent la femei,la menopauza
(pag. 194)
11 Criteriile dupa care se stabileste diagnosticul
de parodontita agresiva sunt:
A. apar de obicei dupa varsta de 30-40 ani
B. este mai rara in comparative cu parodontita
cronica
C. disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapid
D. distructia osoasa este redusa
E. distructia osoasa se realizeaza rapid
(pag. 196)
12 Diferentele dintre forma de parodontita
agresiva localizata si cea generalizata sunt:
A. forma localizata este depistata la pubertate
B. forma localizata apare in jurul varstei de 30 ani
C. in forma localizata tartrul subgingival este prezent
D. in forma localizata tartrul subgingival este absent
E. distructiile parodontale afecteaza de regula
incisivii si primii molari permanenti in forma
localizata
(pag. 197)
Pag. 94 din 161
13 Parodontitele marginale cronice:
A. sunt considerate parodontitele adultului
B. apar peste varsta de 25 ani
C. apar peste varsta de 40 ani
D. aparitia de pungi parodontale este principalul
semn de imbolnavire
E. apar false pungi parodontale
(pag. 194)
14 Anamneza ofera informatii privitoare la :
A. motivele prezentarii la medic
B. precizarea formei clinice de imbolnavire
C. evolutia si efectul unor tratamente anterioare
D. momentul aparitiei bolii
E. sunt date obtinute in urma examenelor
complementare
(pag. 189)
15 Degenerescenta:
A. se manifesta prin reduceri de volum ale
structurilor gingivo-parodontale
B. se manifesta prin marirea volumului structurilor
parodontale
C. se manifesta prin atrofie osoasa orizontala si
verticala
D. se manifesta prin atrofie ososasa orizontala
E. poate fi usoara , medie sau grava
(pag. 191)
16 Severitatea bolii parodontale este:
A. moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)
B. mare (pungi parodontale de la 4 mm si peste
aceasta valoare)
C. mare (pungi parodontale de la 6 mm si peste
aceasta valoare)
D. severa (pungi parodontale peste 5 mm)
E. medie
(pag. 191)
17 In parodontite ca factori favorizanti amintim:
A. diabet
B. fumatul
C. factori iatrogenic
D. carente vitaminice
E. stresul
(pag. 195)
Tema nr. 45
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 205-219
*1 Parodontita distrofica este :
A. parodontita marginala cronica profunda rebela la
tratament
B. parodontita marginala cronica mixta
C. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
D. parodontita juvenila
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 219)
*2 Urmatoarele medicamente au ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
A. cefalosporinele
B. prednisonul
C. metronidazolul
D. alfablocantele
E. hidantoina
(pag. 218)
*3 Gingivita descuamativa face parte din:
A. parodontite agresive
B. parodontite marginale cornice
C. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
D. manifestari ale traumei ocluzale
E. gingivite induse de placa bacteriana specifica
(pag. 218)
*4 Gingivita hiperplazica prin inflamatie
microbiana face parte in clasificarea Catedrei
de Parodontologie din Bucuresti din:
A. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
B. gingivite induse de placa bacteriana specifica
C. tumori gingivo-parodontale
D. parodontita distrofica
E. gingivita alergica
(pag. 218)
*5 Dupa Carranza in parodontite intra
urmatoarele afectiuni:
A. atrofia parodontala
B. trauma ocluzala
C. gingivita asociata cu dermatoze
D. parodontita rapid progresiva a adultului
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
(pag. 210)
Pag. 95 din 161
6 In clasificarea lui F. Carranza gasim 11 Principalele forme de imbolnavire ale
urmatoarele forme de imbolnavire: parodontiului marginal sunt:
A. gingivite si parodontite A. gingvite
B. gingivite si parodontoame B. atrofia parodontala
C. gingivite,parodontite si parodontoze C. hiperplazia
D. gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari D. parodontite
parodontale ale unor boli sistemice E. parodontoame
E. parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame (pag. 210)
(pag. 210)
12 Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:
7 Parodontita marginala cronica superficiala
A. parodontita lent-progresiva
poate fi:
B. parodontita ulcero-gangrenoasa
A. inflamatorie
C. parodontita refractara la tratament
B. de involutie precoce
D. parodontita juvenila
C. hiperplazica
E. parodontita rapid progresiva a adultului
D. traumatica
(pag. 210)
E. prepubertala
(pag. 219) 13 Gingivitele simptomatice ,frecvent
hiperplazice apar in urmatoarele boli
8 Catedra de Parodontologie Bucuresti sistemice:
clasifica gingivitele in:
A. diabet
A. gingivita cronica
B. TBC
B. gingivita de iritatie
C. carenta de vitamina C
C. gingivita alergica
D. hepatita B
D. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
E. boli hematologice
E. gingivita din cursul unor stari fiziologice (pag. 218)
(pag. 218)
14 Gingivitele din cursul unor stari fiziologice
9 Gingivite si gingivo-stomatite acute si sunt:
subacute sunt:
A. gingivita de pubertate
A. gingivo-stomatita herpetica
B. gingivita de diabet
B. gingivita alergica
C. gingivita din carenta vitaminei C
C. gingivo-stomatita de menopauza
D. gingivita de sarcina
D. gingivo-stomatita aftoasa recidivanta
E. gingivita de menopauza
E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica (pag. 218)
(pag. 210)
15 JACCARD sustine in 1993 existenta unor
10 Parodontitele la adulti pot fi: inflamatii incluzand:
A. parodontita acuta juvenila A. atrofia presenila
B. parodontita distrofica B. gingivita pura
C. parodontita marginala agresiva rapid progresiva C. paradentitis
D. parodontita prepubertala precoce D. gingivita preparodontala
E. parodontita ulcero-necrotica E. paradentosis
(pag. 210) (pag. 206)

16 Parodontita prepubertala este:

A. parodontita juvenila
B. asociata cu leucemia
C. localizata si generalizata
D. asociata sindromului DOWN
E. asociata bolii CROHN
(pag. 219)
Pag. 96 din 161
17 Leziunile gingivale traumatice pot fi: Tema nr. 46
A. fizice Forme clinice - simptomatologie in gingivite si
parodontite marginale
B. chimice
Bibliografie asociata temei:
C. din histoplasmoza
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
D. termice Parodontologie, Editura Viata Medicala
E. din varicela Romaneasca, Bucureti, 2009.
(pag. 219) pag. 221-280

18 Bolile hematologice in care apar gingivite *1 1.Simtomatologia gingivitei cronice se

sunt: distinge prin:
A. leucemii acute si cronice A. Tablou clinic vast, care determina pacientul sa
solicite consult stomatologic;
B. anemii
B. Dureri intense, greu de tratat;
C. trombocitipenii
C. Dureri discrete, suportabile, la periaj sau
D. agranulocitoza
masticatie;
E. diabet
D. Mobilitatea dentara este semnul de certitudine a
(pag. 218) gingivitei cronice;
19 Gingivite neinduse de placa bacteriana E. Existenta pungilor parodontale mai mari de 4
specifica sunt: mm.;
(pag. 224)
A. gingivita hiperplazica prin cyclosporine
B. gingivita alergica *2 2.Gingivita de pubertate este o afectiune
care:
C. gingivita descuamativa
D. gingivita hiperplazica ereditara A. Apare doar la fete;

E. gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu B. Are ca factor etiologic porphyromonas gingivalis;

(pag. 218) C. Nu dispare dupa perioada pubertara;

D. Prezinta hiperplazie gingivala, frecvent
20 Parondontita marginala cronica poate fi: vestibulara iar papila are aspect bulbos;
A. superficiala E. Apare obligatoriu la varsta de 11-14 ani;
B. profunda lent progresiva (pag. 225)
C. prepubertala
*3 Gingivita de sarcina are urmatoarele
D. juvenila caracteristici:
E. distrofica(mixta) A. Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza
(pag. 219) care alterneaza cu zone ulcerate;
B. Nu exista zone de segregatie intre celulele
epiteliale;
C. Gingia este edematiata dar nu se desprinde de
pe dinte ;
D. Culoarea este nemodificata, ci numai textura
gingivala;
E. Sangerarea este rar intalnita;
(pag. 228)

*4 Simptomatologia parodontitei juvenile

prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Mobilitate dentara patologica;
B. Pungi parodontale false;
C. Nu exista retractie gingivala;
D. Sunt afectati in special caninii;
E. Radiologic, nu sunt identificate modificari
rezorbtive;
(pag. 257)

Pag. 97 din 161

*5 Simtomatologia obiectiva in parodontita
marginala cronica profunda lent progresiva
este:
A. exista pungi parodontale false;
B. exista inflamatie discreta a marginii gingivale ;
C. exista mobilitate dentara grad I-II;
D. exista migrari dentare patologice, apar tremele
si diastemele;
E. nu sunt afectate furcatiile;
(pag. 265)
6 Formele clinice ale gingivitelor cronice in
functie de localizare si intindere pot fi:
A. gingivita cronica propriu zisa;
B. papilita;
C. gingivita marginala;
D. gingivita generalizata;
E. gingivita de sarcina;
(pag. 224)
7 Obiectiv in gingivita cronica intalnim:
A. sangerare gingivala la atingere sau presiune;
B. pungi adevarate;
C. pungi false;
D. marirea de volum a papilei si marginilor libere;
E. epiteliul jonctional este desprins de pe suprafata
dintelui;
(pag. 224-225)
8 Gingivita hiperplazica prin inflamatie
bacteriana este favorizata de urmatorii
factori locali:
A. lipsa utilizarii apei de gura;
B. obturatii in exces sau cavitati carioase de colet;
C. contacte traumatice intre crosete sau marginile
bazei protezei acrilice si gingie;
D. existenta unui epiteliu hiperkeratozic;
E. impact alimentar direct in restaurarile care nu
refac punctul de contact;
(pag. 226)
9 Gingivita din carenta vitaminei C:
A. apare prin mecanismul de scadere a
chemotactismului leucocitar si a migratiei
leucocitare;
B. apare prin cresterea sintezei de colagen;
C. se caracterizeaza prin avulsii dentare
nedureroase;
D. are ca simptome halena fetida;
E. manifestarile clinice nu sunt influentate de gradul
de igiena;
(pag. 232)
10 In leucemia acuta mieloblastica, semnele
clinice de la nivelul cavitatii bucale sunt:
A. gingivoragii precoce;
B. papilele interdentare prezinta aspect decapitat;
C. ulceratii extrem de dureroase la atingere,
disfagie;
D. trismusul apare precoce;
E. hiperplazia gingivala are caracter extensiv, poate
acoperi coroanele dentare in intregime
(pag. 233-234)
11 Gingivita hiperplazica hidantoinica:
A. apare la persoanele varstnice dupa tratamentul
indelungat cu hidantoina;
B. apare doar in prezenta placii bacteriene;
C. hiperplazia evolueaza de la dimensiuni mici pana
la acoperirea coroanelor dentare;
D. in zona de gingie fixa hiperplazia este mai
redusa;
E. aspectul marginii gingivale este roz deschis,
lobulata, nu sangereaza.
(pag. 238)
12 Mecanismul de actiune asupra parodontiului
marginala al antagonistilor de calciu este
urmatorul:
A. stimularea factorului de crestere epiteliala;
B. activarea acidului folic;
C. scade sinteza de proteine a fibroblastilor;
D. sinteza intensa de colagen;
E. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati.
(pag. 239)
13 Gingivostomatita ulcero-necrotica are ca
factor etiologic:
A. stafilococul aureus;
B. spirochetele: treponema denticola;
C. se suspicioneaza etiologia virala;
D. fuzobacterium nucleatum;
E. prevotella intermedia.
(pag. 242)
14 Patognomonic pentru gingivostomatita
ulceronecrotica poate fi:
A. durere intensa la atingerea gingiei;
B. halena fetida intensa;
C. ulceratie crateriforma pe varful papilei
interdentare, care se poate intinde pe marginea
gingivala libera;
D. depozite pseudomembranoase care acopera
ulceratiile;
E. aspectul papilelor si marginilor gingivale libere
este crenelat.
(pag. 243)
Pag. 98 din 161
15 In gingivostomatita herpetica:
A. veziculele apar solitar sau grupat dupa o
incubatie de 48-72 de ore;
B. veziculele pot fi diseminate pe gingie, mucoasa
buzelor, valul palatin, istmul faringean;
C. ulceratia nu se acopera cu cruste;
D. ulceratia nu se infecteaza;
E. apar dificultati de masticatie, halena, adenopatie
locoregionala.
(pag. 250)
16 In parodontita juvenila:
A. se cunoaste agentul etiologic, acesta fiind
aggregatibacter actinomycetemcomitans;
B. exista o inflamatie intensa evidenta clinic;
C. semnele clinice de imbolnavire sunt: mobilitate
dentara patologica, pungi parodontale adevarate,
migrari ale incisivi;
D. poate aparea forma generalizata ;
E. nu exista retractii gingivale.
(pag. 257)
17 La pacientii cu parodontita marginala cronica
superficiala:
A. simptomatologia subiectiva este frecventa si
consta in: prurit gingival, usturimi gingivale, jena
dureroasa accentuata de periaj, sangerari;
B. simptomatologie obiectiva: culoare rosie
violacee, tumefactie cu pungi false, papila
gingivala tumefiata;
C. radiologic exista demineralizare cu localizare
diferita (sept alveolar, corticala interna);
D. apar mobilitati dentare patologice;
E. exista tulburari de masticatie.
(pag. 260-262)
18 Parodontita marginala cronica lent
progresiva este o afectiune in care:
A. apar pungile false la un numar mare de unitati
dentare;
B. exista tulburari de fonatie pentru consoanele
dentale datorita mobilitatii dentare si a
diastemelor;
C. rezorbtia osoasa nu afecteaza corticala interna;
D. apare retractia gingivala ca urmare a rezorbtiei
osoase;
E. apare afectarea gingivo-osase a bifurcatiilor si
trifurcatiilor;
(pag. 262-264)
19 In cazul infectarii cu HIV, la nivel bucal pot
exista urmatoarele manifestari:
A. leziuni la nivelul limbii, cu scaderea sensibilitatii
gustative;
B. leziuni ulceroase de tip herpetic, cu evolutie
atipica si fara tendinta de vindecare;
C. angiomatoza bacilara, cu manifestari de tipul
bolii ghearelor de pisica;
D. coloratii anormale, hiperpigmentatii ale mucoasei;
E. senzatia de arsura a intregii mucoase bucale si
dificultate in a purta proteze.
(pag. 270-272)
20 Retractia gingivala apare in urmatoarele
situatii:
A. obiceiul vicios de sugere a policelui;
B. utilizarea periutelor dentare rotative;
C. trauma ocluzala, bruxism;
D. malpozitii dentare, tractiune exercitata de frenuri,
bride, insertii musculare;
E. trauma mecanica directa prin periaj intempestiv.
(pag. 275-276)
21 Argumentele care confirma interdependenta
dintre structura pulpara si cea a parontiului
marginala, sunt urmatoarele:
A. existenta unor canalicule colaterale la nivelul
radacinii dintilor, prin care trec anastomoze
vasculare si conexiuni nervoase;
B. depuneri mari de dentina secundara la nivelul
coletului dintilor in coditii de retractie gingivala;
C. absenta degeneresentei fibroase si calcare la
dintii parodontotici;
D. aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii
parodontotici;
E. crestera evidenta a cariilor pe dintii devitali.
(pag. 280)
Pag. 99 din 161
Tema nr. 47 *5 Lacunele cuneiforme:
Evolutie, prognostic si complicatii ale A. sunt consecinta cariilor de colet
parodontopatiilor
B. au forma rotunjita
Bibliografie asociata temei:
C. apar la dintii devitali
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala D. sunt simtomatice pentru necrozele pulpare
Romaneasca, Bucureti, 2009. E. pot fi determinate de uzura cementului si a
pag. 283-286 dentinei prin periaj excesiv
(pag. 285)
*1 Parodontita marginala cronica profunda:
6 Complicatiile locare ale parodontitei
A. in forma rapid progresiva are o evolutie
marginale cronice pot fi:
accelerata
B. prognosticul nu este legat de rezorbtia osoasa A. gingivostomatita ulceronecrotica

C. are ca simptomatologie mobilitate dentara grad I B. celulita

D. suprapunerea unor boli generale influenteaza C. abcesul parodontal marginal

decat foarte rar evolutia parodontitei marginale D. pulpite acute retrograde sau laterograde
marginale cornice profunde.
E. hiperestezie dentinara
E. apare ocazional
(pag. 283)
(pag. 282)
7 Abecsul parodontal marginal are urmatoarele
*2 Complicatiile locale ale bolilor parodontale caracteristici:
pot fi:
A. este o complicatie a parodontitei marginale
A. adenita
B. este consecinta exacerbarii virulentei germenilor
B. rezorbtia osului alveolar care populeaza continutul pungii parodontale
C. septicemia C. nu are simtome subiective
D. abcesul parodontal marginal D. poate aparea ca urmare a unor manopere
E. abcesul cerebral terapeutice gresite
(pag. 283) E. este frecvent localizat vestibular
(pag. 283)
*3 Obiectiv, simptomatologia abcesului
parodontal se manifesta prin: 8 Simtomatologia abcesului parodontal poate
fi descrisa de:
A. Carii dentare multiple
B. Nu exista modificari osoase radiologice A. jena dureroasa la masticatie

C. Exista o tumefactie circumscrisa, rotunda sau B. durere la atingerea suprafetei dentare cu un

ovalara cu un diametru de pana la 1,5 cm. obiect metalic

D. Are o consistenta dura, ferma C. mobilitate dentara de grad III

E. Percutia transversala este nedureroasa D. durerile pot iradia in zonele invecinate, simuland
fenomene de otita
(pag. 284)
E. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
*4 Hiperestezia dentinara (pag. 283)
A. are mecanisme de producere necunoscute
9 Formele clinice ale abcesului parodontal
B. este remisa de aplicarea ultrasunetelor marginal pot fi:
C. este declansata doar de alimente solide A. abces parodontal marginal simplu, cand
D. senzatia dureroasa apare la contactul cu agentii tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga
mecanici, termici, sau chimici parodontala
E. apare doar la stimului termici B. microabcese multiple
(pag. 285) C. abces serpiginos
D. abces fistulizat
E. poate mima gingivostomatita ulcero necrotica
(pag. 283-284)

Pag. 100 din 161

10 La examenul clinic al abcesului parodontal
marginal se poate constata:
A. adenopatia locoregionala
B. celulita buzei superioarei daca abcesul este
situat intre incisivii superiori
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este
ferma
D. percutie transverasala ndeureroasa
E. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa,
rosie
(pag. 284)
11 Mecanismele posibile de producre a
hiperesteziei dentinare pot fi:
A. stimularea directa a unor terminatii dentinare
B. stimularea indirecta a unor terminatii dentinare
C. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii
dentinari
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor
hidrocoloizi
E. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei,
datorita mecanismelor hidrodinamice
(pag. 285)
12 Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. Retractii gingivale prin involutie
B. detartraj
C. efectuarea repetitiva de radiografii dentare
D. sinuzita maxilara
E. dupa interventii chirurgicale, in special
gingivectomie
(pag. 285)
15 Parodontitele aplicale pe cale retrograda:
A. pot aparea in forma acuta
B. pot aparea in forma cronica
C. radiologic prezinta rezorbtii osoase parcelare
D. radiologic prezinta modificari osoase discrete
E. clinic simptomatologia este redusa
(pag. 286)
16 Prognosticul afectiunilor parodontale:
A. este in stransa legatura cu rezorbtia osoasa
B. este rezervat in mobilitatea dentara de grad III
C. poate fi influentat de suprapunerea bolilor
generale
D. este nefavorabil indiferent de tratament in cazul
parodontitei juvenile
E. este nefavorabil si are criteriu de certitudine
absoluta daca exista rezorbtie osoasa pe mai
multe de doua suprafete radiculare
(pag. 282)
17 Gingivitele cornice:
A. evolueaza intotdeauna spre parodontita
B. au evolutia marcata de perioade de exacerbari si
remisiuni
C. sub actiunea factorilor favorizanti locali se poate
produce evolutia spre parodontita marginala
D. nu este influentata de tratamentul local
E. la pacientii fumatori exista un risc crescut de
evolutie spre parodontita marginala
(pag. 282)

13 Complicatiile loco regionale ale parodontitei

marginale cornice pot fi:
A. adenitele
B. celulitele
C. sinuzita maxilara
D. septicemia
E. colecistita in condintii de hipo sau anaclorhidie
(pag. 286)

14 Complicatiile locale ale parodontitei

marginale pot fi:
A. lacunele cuneiforme
B. cariile cervicale
C. pulpitele acute retrograde
D. pulpitele acute laterograde
E. cariile secundare ocluzale
(pag. 286)

Pag. 101 din 161

Tema nr. 48
Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor
marginale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 288-374
*1 Secventierea corecta pentru etapele
principale de tratament ale gingivitelor si
parodontitelor este urmatoarea:
A. igienizarea facuta de medic, depistarea si
indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul
medicamentos antimicrobian, restaurarea
protetica, reducerea exudatului inflamator
B. efectuarea tratamentelor ortodontice,
tratamentele de bioreactivare, detartraj
supragingival, subgingival, suprimarea
chirurgicala propriu-zisa a focarelor;
C. reducerea exudatului inflamator prin tratament
antimicrobian, slefuiri ocluzale, imobilizarea
dintilor parodontotici, instruirea pacientilor pentru
insusirea unui sistem de igienizare
D. tratamentul complicatiilor acute, igienziarea
efectuata de medic, instruirea pacientilor pentru
insusirea metodelor de igienizare, depistarea si
indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul
medicamentos antimicrobian, suprimarea
chirurgicala a focarelor inflamatorii, slefuiri
oculzale, restaurare proteteica.
E. tratamentul de bioreactivare, slefuiri ocluzale,
restaurarea morofologiei dentare, tratament
medicamentos antimicrobian, detartraj
supragingival si subgingival
(pag. 290)
*2 Igienizarea:
A. poate fi un ansamblu de actiuni terapeutice, in
principal chirurgicale
B. poate reprezenta actiunile de indepartare a placii
bacteriene, tartrului supra- si subgingival, a
detritusului organic din santul gingival
C. nu cuprinde manoperele de tratare a cariilor,
extractii de resturi radiculare
D. consta in tratament de vaccinare si bioreactivare
E. se referea numai la periajul gingivodentar si
folosirea mijloacelor secundare de intretinere a
igienei.
(pag. 292)
*3 Timpul de periaj:
A. este acelasi la toate persoanele
B. dureaza 1-3 minute
C. dureaza 3-5 minute
D. dureaza suficient de mult, pana la 10 minute,
pentru a efectua un periaj complet
E. dureaza 20-30 secunde daca se foloseste o
periuta electrica rotativa
(pag. 295)
*4 Pentru chiuretajul manual radicular al
incisivilor inferiori, se utilizeaza:
A. secera
B. daltita
C. chiurete Gracey numarul 9/10 si 11/12
D. chiurete Gracey numarul 1/2 si 3/4
E. insertul ultrasonic
(pag. 315)
*5 Aparatele ultrasonice piezoelectrice folosesc
o frecventa de :
A. 25.000 50.000 cilci pe secunda
B. 15.000 40.000 cicli pe secunda
C. 7.000 20.000 ciclci pe secunda
D. 10.000 30.000 cicli pe secunda
E. 40.000 50.000 cilcii pe secunda
(pag. 323)
6 Tipul de tratament care se adreseaza bolii
parodontale trebuie sa fie:
A. precoce avand sanse de succes mari
B. sustinut de proceduri succesive
C. complex si diversificat
D. dupa un protocol fix la toti pacientii
E. exclusiv local
(pag. 288)
7 Igienizarea realizata de catre pacient
cuprinde:
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
gingivodentar
C. aplicarea mijloacelor secundare de intretinere a
igienei bucale
D. aplicarea unor substante cua actiune
antimicrobiana si antiinflamatorie
E. extractia dintilor parodontotici
(pag. 291-292)
Pag. 102 din 161
8 Afirmatiile corecte despre detartraj sunt
urmatoarele:
A. una dintre cele mai importante proceduri ale
tratamentului bolii parodontale
B. este o manopera care se realizeaza ocazional
C. este o manopera sangeranda
D. detartrajul supragingival se realizeaza cu seceri,
chiurete de detartraj, ultrasunete
E. detartrajul manual nu se mai realizeaza azi
datorita riscului crescut de derapaj si avulsie
dentara
(pag. 206)
9 Chiuretele Gracey:
A. sunt chiurete speciale
B. sunt active in anumite zone si suprafete
radiculare fiind codificate anume in acest scop
C. chiuretele Gracey numarul 13/14 se utilizeaza
pentru suprafetele distale ale dintilor laterali;
D. exista chiurete Gracey numite peste sapte care
permit instrumentarea in pungile mai adanci de
7mm;
E. sunt mai putin eficiente decat chiuretele
universale
(pag. 314-315)
10 Chiuretajul radicular:
A. se realizeaza cu ajutorul chiuretelor universale
B. partea activa actioneaza la un unghi de 300-450
C. partea activa actioneaza la un unghi de 450-900
D. instrumentul se aplica cu presiuni laterale mari si
actioneaza prin impingere spre apical
E. se fac miscari orizontale si oblice
(pag. 230)
11 Detartrajul cu ultrasunete:
A. este o manopera care foloseste efectul
magnetostrictiv;
B. este o manopera care foloseste efectul
piezoelectric;
C. poate inlocui in totalitate detartrajul manual;
D. deplasarea varfului insertului dispozitivului
piezoelectric, se realizeaza in engrama circulara;
E. are efect benefic datorita producerii fenomentului
de cavitatie;
(pag. 322-323)
12 Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat
la:
A. gravide
B. pacienti cu boli infectioase, contagioase;
C. pacienti cu gingivostomatita ulceronectrotica;
D. hiperestezie dentinara;
E. bolnavi hemoilici;
(pag. 375)
13 Clorhexidina este antispeticul care:
A. are o incarcare catiionica puternica ce altereaza
permeabilitatea peretelui celular;
B. se ataseaza pe glicoproteinele salivare reducand
formarea placii bacteriene;
C. are timp de actiune de 5 ore;
D. actioneaza mai eficient impotriva germenilor
gram negativ;
E. poate fi folosit sub forma de solutie, geluri,
membrane de geloza;
(pag. 328-329)
14 Efectele secundare ale utilizarii clorhexidinei
sunt:
A. scade depunerea de tartru;
B. colorarea in galben-maroniu a dintilor, obturatiilor
fizionomice;
C. modificarea tranzitorie a senzatiei gustative;
D. posibile iritatii si descuamari
E. in timp dezvolta rezistenta din partea
organismelor bucale;
(pag. 329-330)
15 Fluorurile pot fi folosite impotriva placii
bacteriene deoarece studiile in vitro au aratat
ca:
A. produc inactivarea unor enzime microbiene
B. stimuleaza formarea substratului polizaharidic al
placii bacteriene
C. se produce cresterea abilitatii hidroxiapatitei
pentru fixarea proteinelor;
D. se produce diminuarea energiei de suprafata a
smaltului actionand ca agenti tensioactivi
E. fluorura de sodiu produce activarea enzimelor
microbiene
(pag. 331)
Pag. 103 din 161
16 Prezenta unei papile interdentare inflamate in
vecinatatea unui proces carios impune
urmatoarea atitudine terapeutica:
A. papilele hiperplazice, burjonate se excizeaza
chirurgical sau prn electrocauterizare;
B. papilele hiperplazice burjonate se trateaza doar
cu antimicrobiene locale, datorita riscului de
combustie necontrolata a tesuturilor;
C. se poate face obturatia definitiva a cavitatii
inainte de reducerea inflamatiei de vecinatate;
D. se recomanda numai folosirea de mese cu
clorura de zinc 20%;
E. dupa remiterea inflamatiei, pentru cavitatile de
clasa a 2-a se recomanda bizotarea pragului
gingival, aplicarea matricei si a penei
interdentare;
(pag. 335)
17 Substantele medicamentoase cu eliberare
lenta care pot fi aplicate subgingival sunt:
A. tetraciclina
B. metronidazolul
C. acidul citric;
D. EDTA ( acid etildiaminotetraacetic);
E. clorhexidina;
(pag. 342)
18 Administrarea tetraciclinei in tratamentul
parodontitelor marginale cronice este
benefica deoarece:
A. determina la nivel bacterian inhibarea sintezei de
proteine;
B. are actiune anticolagenolitica;
C. stimuleaza rezorbtia osului alveolar;
D. se concentreaza in lichidul santului gingival
avand valori mai mari decat cele serice;
E. actioneaza local prin mecanisme de fixare a
proteinelor
(pag. 248-249)
19 Principalii glucocorticoizi folositi in practica
stomatologica sunt:
A. hidrocortizon acetat;
B. prednison;
C. amantadina;
D. romazulan;
E. dexametazona;
(pag. 361)
20 In tratamentul parodontopatiilor margianale
cronice, produsele imunologice actioneaza
prin urmatoarele mecanisme:
A. scaderea clearance-ului bacterian al
macrofagelor;
B. scaderea valorii complementului seric;
C. cresterea valorii complementului seric;
D. cresterea rezistentei antiinfectioase;
E. formarea de anticorpi aglutinanti specifici fata de
germenii din preparatul imunologic;
(pag. 365)
Tema nr. 49
Imobilizarea dintilor parodontotici
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 427-461
*1 Imobilizarea dintilor parodontotici:
A. este in general ineficienta;
B. necesita mijloace complicate de realizare;
C. se realizeaza cu un numar redus de sisteme;
D. permite o reechilibrare functionala;
E. nu confera stabilitate si rezistenta fata de fortele
transversale;
(pag. 427)
*2 Devitalizarea are o influenta favorabila
asupra parodontiului deoarece:
A. se realizeaza scoaterea din circuitul vascular a
unei zone de staza;
B. se altereaza dinamica vasculara in zona
parodontala;
C. se produce ingrosarea peretelui vascular;
D. perimte aplicarea sistemelor de tip atela pentru
imobilizarea extracoronara;
E. favorizeaza aplicarea sistemelor din incrustatii cu
pivoturi parapulpare izodromice;
(pag. 434-458)
*3 Pentru mentinearea dintilor care marginesc
bresele edentate in vederea cuprinderii in
suportul dento-parodontal al protezei se
recomanda:
A. solidarizarea tuturor dintilor restanti
B. solidarizarea premolarului 2 cu incisivul central in
edentatiile fronto-laterale;
C. solidarizarea celor 2 premolari in edentatiile
terminale;
D. obligatoriu pulpectomie si ancoraj intrapulpar;
E. toti dintii mobili se extrag;
(pag. 436)
Pag. 104 din 161
*4 Imobilizarea temporara este un procedeu
terapeutic care:
A. se realizeaza cu ajutorul unor sisteme
costisitoare;
B. foloseste dispozitive care se confectioneaza in
laboratorul de tehnica dentara
C. urmareste potentialul de vindecare a
parodontiului marginal;
D. asigura mentinerea pentru un timp limitat,
aproximativ 1 an-1/2 ani;
E. nu poate asigura o fizionomie rezonabila;
(pag. 441)
*5 Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe,
realizate in laboratorul de tehnica dentara se
fixeaza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive:
A. pivoturi fixate in cilindrii cu fund orb;
B. coroane metalice totale sau partiale, reunite;
C. coroane partiale fixate printr-o sina orala cu
pivoturi (atela STEIGER);
D. sistemul Adler;
E. dispozitive cu gherute incizale;
(pag. 456-459)
6 Principiile biologice pe care trebuie sa le
respecte imobilizarile, sunt:
A. sa permita o buna intretinere prin autocuratire si
igiena artificiala;
B. sa nu afecteze starea de vitalitate a pulpei
dentare;
C. sa exercite efecte ortodontice;
D. sa nu genereze traume ocluzale
E. sa reconfigureze ambrazura cervicala;
(pag. 431-432)
7 Principiile de imobilizare a dintilor
parodontotici, sunt:
A. nu se solidarizeaza niciodata toti dintii restanti;
B. angrenarea multidirectionala a dintilor mobili intr-
un bloc, care sa se opuna fortelor paraaxiale;
C. extinderea maxima este cel mai complet mijloc
de imobilizare;
D. angrenarea dintilor mobili se face cat mai
departe de marginea incizala;
E. plasarea dispozitivului de imobilizare nu trebuie
sa interfereze cu punctele de contact;
(pag. 431-432)
8 Efectuarea pulpectomiei la dintii
parodontotici permite:
A. prevenirea infectarii retrograde si laterograde la
dintii cu rezorbtie osoasa avansata;
B. ofera solutii pentru ancorarea intraradiculara a
sistemelor de imobilizare;
C. evitarea complicatiilor la dintii cu procese
carioase mari, vechi;
D. aplicarea facila a anterior si posterior splint grid;
E. configurarea si aplicarea unei atele de 4-5 mm
latime si 0,2 mm grosime;
(pag. 435)
9 Dintii pe care se pot aplica sistemele de
imobilizare trebuie sa:
A. sa nu aiba deplasare a marginii incizale mai
mica de 2 mm in sens vestibulooral;
B. aiba o mobilitate de grad II si III;
C. aiba o mobilitate mica, posibil traumatism ocluzal
si sa fie limitanti bresei edentate;
D. aiba un grad de rezorbtie osoasa a septurilor
alveolare mai mic de 2/3;
E. aiba mobilitate mica si exudat purulent care nu
cedeaza la tratament;
(pag. 437)
10 Aplicarea imobilizarii pe dintii parodontotici,
se poate institui:
A. inaintea efectuarii tratamentului medicamentos
sau chirurgical;
B. dupa efectuarea tratamentului medicamentos
sau chirurgical;
C. nu se face niciodata inaintea tratamentului
chirurgical;
D. la 6 luni dupa tratamentul chirurgcial;
E. dupa tratamentul chirurgical daca mobilitatea
este medie sau mica;
(pag. 438-439)
11 Imoilizarea temporara a dintilor parodontotici
poate fi:
A. continua;
B. discontinua;
C. provizorie de scurta durata;
D. semipermanenta
E. realizata doar in laboratorul de tehinca dentara;
(pag. 441-442)
Pag. 105 din 161
12 Imobilizarea permanenta:
A. poate fi realizata doar in cabinetul stomatologic;
B. se poate ancora intracoronar;
C. se poate ancora pericoronar;
D. nu poate fi realizata decat dupa devitalizare;
E. poate fi realizata cu ajutorul coroanelor
telescopice;
(pag. 452, 459)
13 Sistemele extracoronare temporare:
A. se pot realiza in timp scurt
B. nu se deformeaza;
C. protejeaza papila gingivala;
D. se constituie dintr-o terapie rationala;
E. au rezistenta si durtabilitate scazuta;
(pag. 459)
14 Sistemele intracoronare:
A. sunt mai putin durabile decat cele extracoronare;
B. necesita slefuiri dentare;
C. folosesc materiale scumpe;
D. pot produce leziuni ale papilei gingivale;
E. pot produce leziuni ale pulpei dentare;
(pag. 460)
15 Sistemele pericoronare:
A. au dezavantajul ca nu refac rapoartele ocluzale;
B. permit inlocuirea dintilor lipsa
C. permit protejarea papilei gingivale
D. preiau fortele masticatorii in plan transversal;
E. acopera in intregime dintii imobilizati;
(pag. 460)
16 Imobilizarea permanenta:
A. se poate realiza inaintea inceperii tratamentului
complex al bolii parodontale;
B. se bazeaza pe efectuarea unor ligaturi complexe;
C. durata este conditionata de prognosticul bolii;
D. este dependenta de situatia clinica;
E. se prefera imobilizarile din compozit in
detrimentul celor din materiale scumpe efectuate
in laboratorul de tehnica dentara;
(pag. 460)
17 Imobilizarea dintilor parodontotici:
A. are eficienta foarte buna si opreste procesul
evolutiv al bolii;
B. nu reduce mobilitatea dentara decat in cazuri
izolate;
C. trebuie realizata dupa criteriile radiologice si
clinice ale afectiunii;
D. este eficienta doar daca se realizeaza dupa o
interventie chirurgicala de tip operatie cu
lambou;
E. in conditii de analiza complexa a starii generale
si a administrarii tratamentelor adjuvante locale
si generale, permite sansa opririi din evolutie a
bolii parodontale;
(pag. 461)
Tema nr. 50
Orientari terapeutice principale si scheme de
tratament in gingivite si parodontite
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 465-477
*1 Tratamentul in gingivita hiperplazica prin
inflamatie microbiana consta in:
A. aplicarea unei solutii de ZnCl2 concentratie 30%;
B. aplicarea unei combinatii de antiseptice prin
badijonaj si aplicare de mese;
C. indepartarea obturatiilor in exces;
D. operatie cu lambou si excizia gingiei
fibromatoase;
E. aplicarea de extracte vegetale, in sedinte scurte
cu schimbarea pozitiei de lucru;
(pag. 466)
*2 Tratamentul gingivitei de sarcina comporta
urmatoarele recomandari:
A. evitarea manoperelor de igienizare in primele
doua trimestre de sarcina;
B. excizia chirurgicala imediata a hiperplaziei
gingivale;
C. gingivectomie gingivoplastica;
D. stabilirea exacta a diagnosticului precoce in
primele saptamani si confirmarea radiologica a
acestuia;
E. aplicatii locale de perhidrol;
(pag. 466)
Pag. 106 din 161
*3 Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei
ulceronecrotice consta in:
A. detartraj minutios cu ultrasunete si chiurete
Gracey, atat supragingival cat si subgingival;
B. administrarea imediata de Acyclovir;
C. aplicarea locala de colutorii complexe cu
antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice;
D. evitarea indepartarii depozitelor de fibrina, astfel
incat sa nu expunem leziunile ulceroase.
E. aplicare de solutie orala 0,1 % maleat de
dimetinden- Fenistil, care amendeaza rapid
manifestarile acute.
(pag. 469)
*4 Tratamentul retractiilor gingivale consta in:
A. chiuretaj in pungi false;
B. operatia cu lambou deplasat coronar, cu si fara
utilizarea derivatilor de matrice a smaltului;
C. operatie cu lambou deplasat apical;
D. gingivectomie;
E. extractie sau amputatie radiculara;
(pag. 473)
*5 Tratamentul abcesului marginal impune:
A. excizie chirurgicala datorita tendintei crescute de
recidiva;
B. operatie cu lambou in accesul simplu al
monoradicularilor;
C. indepartarea exudatului purulent prin spalare
abundenta cu solutii antiseptice;
D. utilizarea procedurilor de bioreactivare tisulara;
E. utilizarea procedurilor de aplicare a luminii
polarizate sau a laserului terapeutic;
(pag. 475)
6 Tratamentul in gingivita cronica simpla,
necomplicata consta in:
A. detartraj si debridare gingivala;
B. aplicarea dupa detartraj a unor substante
antimicrobiene prin badijonaj sau aplicare de
mese;
C. tratamentul bolilor generale asociate;
D. chiuretajul mecanic al peretului gingival se evita
la maximum, existand riscul crescut al afectarii
insertiei epiteliale;
E. administrarea unor vaccinuri de tip vaccin
stafilococic;
(pag. 465)
7 Tratamentul gingivitei de pubertare se
realizeaza astfel:
A. indepartarea acumularilor de palca;
B. este indicata incizia hiperplaziilor gingivale;
C. detartraj si debridare gingivala;
D. se recomanda amanarea interventiilor
chirurgicale pana la finalizarea procesului de
crestere;
E. aplicare locala de produse tipizate cu
triamcinolon de 3 ori pe zi;
(pag. 466)
8 In cazul gingivitelor hiperplazice
medicamentoase trebuie aplicat urmatorul
protocol de tratament:
A. intreruperea imediata a medicatiei cu antagonisti
de calciu;
B. se evita excizarea hiperplaziilor;
C. gingivectomie urmata de chiuretaj al tesutului de
granulatie;
D. aplicatii de solutii antiseptice si colutorii cu
antibiotice;
E. se pot cauteriza microburjoanele gingivale
persistente;
(pag. 467-468)
9 In cazul hiperplaziilor hidantoinice se impun
urmatoarele masuri:
A. colaborarea cu medicul specialist pentru
ajustarea dozei de hidantoina;
B. administrarea obligatorie de azatioprina in tipul
manoperelor stomatologice;
C. daca se declanseaza o criza epileptica, se
administreaza diazepam;
D. nu se vor aplica niciodata proceduri chirurgcale;
E. evitarea medicatiei de tipul antidepresivelor
triciclice;
(pag. 468)
10 Etapele de tratament in gingivostomatita
ulceronecrotica sunt urmatoarele:
A. tratament de urgenta;
B. tratament de eliminare a factorilor favorizanti;
C. tratament final de evaluare a rezultatelor;
D. tratament definitiv de prevenire a recidivelor;
E. tratament antibiotic de lunga durata;
(pag. 469)
Pag. 107 din 161
11 Tratamentul pericoronaritelor:
A. poate fi preventiv;
B. poate fi doar chirurgical;
C. poate fi curativ;
D. necesita administrarea de antibiotice in caz de
trismus si adenopatie;
E. consta in aplicatii de geluri adezive ce contin
corticoizi;
(pag. 471)
12 Tratamentul gingivostomatitei herpetice se
realizeaza cu ajutorul:
A. spalaturi cu solutii de cloramina 3 la ,
permanganat de potasiu 1/5.000 1/10.000,
solutie Romazulan;
B. aplicatii cu orthocrome;
C. se administreaza Prednison in doza de 1g/ zi
D. unguente cu tetraciclina, Negamicin B;
E. imunoprofilaxia specifica administrand vaccin
antiherpetic;
(pag. 471)
13 Tratamentul gingivostomatitelor micotice:
A. se adreseaza formelor acute sau cronice;
B. necesita utilizarea soutiilor de bicarbonat de
sodiu 10%;
C. se realizeaza cu Rodilemid , injectabil
D. este eficient atunci cand se administreaza
suspensie de Nistatin sau drajeuri de Stamicin;
E. amfotericina B poate fi utilizata dar are un grad
crescut de toxicitate;
(pag. 473)
14 Tratamentul parodontitei juvenile consta in:
A. reechilibrare ocluzala;
B. debridare gingivala, detartraj;
C. tratament antimcrobian (Augumentin)
D. chiuretaj subgingival, operatie cu lambou,
extractia dintilor nerecuperabili;
E. bioterapie de reactivare;
(pag. 472)
15 Parodontita marginala agresiva, rapid
progresiva, are urmatoarele etape de
tratament:
A. debridare gingivala, detartraj;
B. operatia cu lambou repozitionat apical;
C. tratament antimicrobian local si general in
formele profunde si rebele;
D. tratamentul se adreseaza predominant
afectiunilor generale suprapuse;
E. tratament chiurgical;
(pag. 472-473)
16 Afirmatiile corecte cu privire la tratamentul
tumorilor gingivale sunt:
A. formatiunile chistice ale nou nascutilor nu
necesita tratament chirurgical;
B. chistul odontogen nu recidiveaza dupa incizie;
C. chisturile parodontale, fibromul si papilomul nu
se excizeaza;
D. chisturile parodontale, fibromul si papilomul se
excizeaza;
E. dupa excizia granulomului eozinofil, se
efectueaza obligatoriu radioterapie;
(pag. 474-475)
17 Tratamentul hiperesteziei dentinare poate
consta in:
A. impregnari cu ferocianura de sodiu, solutie 1%;
B. impreganari cu ferocianura de potasiu solutie
20%;
C. aplicatii locale de fluorura de sodiu cu caolin si
glicerina (Nafestezina);
D. fulguratii cu aparatul de diateremie;
E. aplicatii cu hidroxid de calciu urmate de un efect
foarte rapid;
(pag. 475-476)
18 Pentru expunerea furcatiilor de grad I,
tratamentele recomandate sunt urmatoarele:
A. debridare gingivala, detartraj;
B. premolarizare;
C. amputatie radiculara;
D. chiuretaj subgingival;
E. gingivectomie;
(pag. 476)
19 Tratamentele care pot fi efectuate in cazul
expunerii de grad III si IV a bifurcaiilor si
trifurcatiilor dintilor laterali, sunt urmatoarele:
A. biostimulare, bioreactivare;
B. chiuretaj in camp inchis;
C. premolarizare;
D. amputatie radiculara;
E. extractie;
(pag. 477)
20 Pastele de dinti cu actiune desensibilizanta
contin urmatoarele substante:
A. clorura de strontiu;
B. nitrat de potasiu;
C. citrat de sodiu;
D. formalina;
E. hidroxiapatita neporoasa;
(pag. 476)
Pag. 108 din 161
Tema nr. 51 *5 Cuspizii de ghidaj ndeplinesc rolul
Ocluzia dentara urmtor:

Bibliografie asociata temei: A. Anuleaz componentele verticale ale forelor

ocluzale
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica B. Prin versanii lor asigur conducerea mandibulei
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, n micarea de protruzie
2011. C. Anuleaz componentele orizontale ale foelor
pag. 25-76 ocluzale
D. Menin dimensiunea vertical de ocluzie
*1 Fa de ce reper cranio-facial planul de
ocluzie se situeaza ntr-o poziie bine E. Particip efectiv la realizarea stopurilor ocluzale
precizat: (pag. 44)
A. Planul Dreyfus *6 n poziia fiziologic de postur ntre
B. Planul facial arcadele dentare se poate evidenia o
C. Planul Camper uoar inocluzie cunoscut n literatura
protetic sub denumirea:
D. Planul Mc Namara
A. Long centric
E. Planul Simon
B. Freeway space
(pag. 28)
C. Wide centric
*2 Un plan de ocluzie funcional i n acelai
D. Point centric
timp estetic are ca punct de reper posterior
punctul: E. Freedom centric
A. Prostion (pag. 44)

B. Punctul Xi 7 Fa de ce repere cranio-faciale planul de

C. Sellae ocluzie se situeaz ntr-o pozitie bine
precizat:
D. Gnation
A. Planul Frankfurt
E. Infradentale
B. Planul Camper
(pag. 29)
C. Planul bazal mandibular
*3 Imaginea ariei limit a cinematicii
D. Planul lui RICH
mandibulare in plan sagital mbrac forma
unei figuri geometrice consacrat n E. Planul Mc Namara
literatura gnatologic sub denumirea: (pag. 28)
A. Conul lui Guichet 8 Conceptul de stabilitate ocluzal implic
B. Diagrama lui Posselt intricarea urmtorilor factori:
C. Triunghiul lui Mario Spirgi A. Determinantul anterior
D. Sfera lui Manson B. Determinantul mezial
E. Triunghiul curbei transversale C. Determinantul funcional
(pag. 58) D. Determinantul distal
*4 Articulatoarele utilizeaz ca referin: E. Determinantul posterior
A. Planul Camper (pag. 30)

B. Planul bazal mandibular

C. Planul Simon
D. Planul Dreyfus
E. Planul Frankfurt
(pag. 28)

Pag. 109 din 161

9 Elementele de morfologie dentar cu rol
de sprijin al ocluziei conform lui Abjean i
Korbendeau sunt:
A. Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
inferiori
B. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
superiori
C. Marginile libere ale caninilor inferiori i cele
incizale ale incisivilor inferiori
D. Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
superiori
E. Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
inferiori
(pag. 30)
10 Cuspizii de sprijin au urmtoarele roluri:
A. Menin dimensiunea vertical de ocluzie
B. Nu permit migrri ale dinilor
C. Anuleaz componentele orizontale ale forelor
ocluzale
D. Prin versanii lor asigur conducerea mandibulei
n micarea de lateralitate
E. Concentreaz solicitrile asupra dinilor n axul
lung al acestora
(pag. 30)
11 Care din particularitile ocluzale urmtoare
sunt specifice concepiei Freedom in
centric:
A. R.C. coincide cu I.M.
B. Deglutiia se desfoar n I.M.
C. R.C. nu coincide cu I.M.
D. Deglutiia se desfoar n R.C.
E. Raport ocluzal cuspid / creast marginal
(pag. 33)
12 Care din particularitile ocluzale
urmtoare sunt specifice Concepiei E. Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor
gnatologice:
A. R.C. coincide cu I.M.
B. Raport tripodic cuspid / foset
C. Protecie canin n micarea de lateralitate
D. Deglutiia se realizeaz in R.C.
E. Raport ocluzal cuspid / creast marginal
(pag. 33)
13 Dup Korber ocluzia funcional este
caracterizat de existena urmtorilor factori:
A. Factorul timp = contacte dentare simultane
B. Factorul for = repartizarea uniform a
solicitrilor ocluzale
C. Factorul cantitativ = contacte dentare
multipoziionale
D. Factorul intensitate = intensitatea contactelor
dento- dentare
E. Factorul calitativ = absena leziunilor coronare
(pag. 36)
14 Dup Korber ocluzia funcional este
caracterizat de existena urmtorilor factori:
A. Factorul calitativ = absena leziunilor coronare
B. Factorul continuitii suparafeelor ocluzale =
lipsa edentaiilor
C. Factorul de micare = alunecarea dento-dentar
fr obstacole
D. Factorul intensitate = intensitatea contactelor
dento- dentare
E. Factorul form = suprafeele de masticaie
prezint orientare spaial
(pag. 36)
15 Meniscul articular ndeplinete mai multe
roluri:
A. Transform cele dou suprafee articulare n
congruente
B. Separ cavitatea articular in dou componente,
unul superior temporo-meniscal i unul inferior
menisco-condilian
C. Faciliteaz propulsia mandibulei datorit
caracterului ginglimo-artroidal al articulaiei
D. Separ cavitatea articular in dou
componente, unul superior menisco-condilian i
unul inferior temporo-meniscal
exercitate asupra articulaiilor
(pag. 37)
16 Ligamentele articulare ce limiteaz
miscrile extreme posibile n articulaie n
timpul micrilor funcionale sunt:
A. Ligamentul temporomandibular
B. Ligamentul medial
C. Ligamentul pterigoidian
D. Ligamentul sfenomandibular
E. Ligamentul stilomandibular
(pag. 37)
Pag. 110 din 161
17 Factorii loco-regionali ce influeneaz
poziia de postur a mandibulei sunt:
A. Stri patologice care modific excitabilitatea
neuromuscular
B. Poziia limbii i tonicitatea musculaturii linguo-
orofaciale
C. Poziia capului i gtului
D. Stri patologice dureroase
E. Afeciuni ale ATM
(pag. 45)
18 Factorii generali ce pot influena
dimensiunea vertical de repaus sunt
reprezentai de:
A. Afeciuni ale ATM
B. Caracterul respiraiei
C. Poziia capului i a gtului
D. Stri patologice care modific excitabilitatea
neuromuscular
E. Intoxicaii medicamentoase
(pag. 45)
19 Reperele relaie centrice sunt:
A. Articular = condilii centrai n cavitile glenoide
B. Muscular = contracie echilibrat a musculaturii
manductoare
C. Osos = dimensiunea vertical centric egal cu
a etajului mijlociu
D. Lingual = pezena spaiului Donders
E. Labial = buzele nchid fanta labial fr a se
contracta sau rsfrnge
(pag. 45)
20 Poziia de Intercuspidare Maxim este
important deoarece:
A. Asigur stabilitatea mandibulei fa de maxilar
B. Anuleaz i compenseaz forele verticale
C. Orienteaz forele ocluzale n axul lung al dinilor
D. Permite contracia simetric, egal i maxim a
muchilor ridictori ai mandibulei
E. Permite contracia simetric, egal i maxim a
muchilor cobortori ai mandibulei
(pag. 52)
21 Dup tipul constructiv arcurile faciale de
transfer pot fi:
A. Cinematice poziionate pe baza localizrii
arbitrare a axei balama terminale
B. Arbitrare poziionate pe baza depistrii axei
balama reale a pacientului
C. Cinematice poziionate pe baza depistrii axei
balama reale a pacientului
D. Arbitrare cu fixare auricular
E. Arbitrare cu fixare facial pretragian
(pag. 64)
Tema nr. 52
Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-
mandibulare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 77-146
*1 Scrnitul dinilor reprezint:
A. Semnul major al bruxismului
B. Cel mai frecvent semn al bruxismului
C. Primul semn de bruxism
D. Un semn ce evoluez n raport cu vrsta
E. Are la origine o agresiune de natur chimic
(pag. 105)
*2 Uzura polimorf se caracterizeaz prin:
A. Este localizat pe frontalii superiori
B. Este uzura n foarfece
C. Este o form de uzur excentric
D. Remodeleaz suprafaa ocluzal a molarilor
E. Este o forma de uzur generalizat
(pag. 106-107)
*3 Pulpita i necroza pulpar din bruxism se
datoreaz:
A. Uzurii excentrice
B. Uzurii polimorfe
C. Deschiderii camerei pulpare
D. Variaiilor stimulilor termici
E. Variaiilor stimulilor chimici
(pag. 111)
Pag. 111 din 161
4 Uzura patologic din bruxism se
caracterizeaz prin urmtoarele:
A. Apare pe suprafeele ocluzale sau pe cele
proximale la nivelul punctelor de contact
B. Pierderea de esuturi dentare se produce n
oglind
C. Obturaiile coronare rmn integre
D. Este cunoscut n literatur sub denimirea de
atriie dentar
E. Este legat de funciile fizilogice ale aparatului
dento-maxilar
(pag. 106)
5 Uzura "ad palatum" se caracterizeaz prin
urmtoarele:
A. Intereseaz faa palatinal a dinilor frontalui
superiori
B. Reducerea nlimii coronare se produce mai
trziu
C. Este o form de uzur centric
D. Este o form de uzur excentric
E. Intereseaz suprafeele ocluzale ale dinilor
laterali
(pag. 108)
6 Manifestrile musculare din bruxism se
caracterizeaz prin:
A. Contractiile musculare sunt de tip fazic sau
combinaie ntre tipul fazic i tonic
B. Contraciile musculare sunt de tip tonic
C. n bruxismul nocturn activitatea muscular se
produce n special n timpul somnului
D. n bruxismul nocturn are loc o coactivare a
muchilor ridictori i cobortori
E. La pacienii sntoi contraciile musculare au o
amplitudine mai mare
(pag. 114)
7 Evoluia leziunilor parodontale din bruxism
este influenat de urmtorii factori:
A. Starea general a pacientului
B. Mrimea forelor ocluzale
C. Direcia acestora
D. Durata i frecvena
E. nlimea cuspizilor i gradul de supraacoperire
frontal
(pag. 111)
8 Sensibilitatea dentar din bruxism apare
datorit:
A. Uzurii dentare
B. Retraciei gingivale
C. Depunerii de dentin de reacie
D. Stimulilor termici rece-cald
E. Stimulilor chimici dulce-acru
(pag. 111)
9 Clinic, hiperactivitatea muchilor masticatori
se traduce prin:
A. Spasme musculare
B. Hipertonia muchilor masticatori
C. Hipertrofia muchilor masticatori
D. Durere localizat
E. Lipsa hipertoniei muchilor masticatori
(pag. 114)
10 Modificrile oaselor maxilare n bruxism
constau n:
A. Prezena de exostoze pe versanii vestibulari ai
proceselor alveolare
B. Prezena de exostoze pe versanii orali ai
proceselor alveolare
C. Fracturi ale oaselor maxilare
D. Remodelare la nivelul marginii bazilare a
mandibulei
E. Apoziie osoas la nivelul marginii bazilare a
mandibulei
(pag. 116)
11 Despre legtura dintre bruxism i disfuncia
temporo-mandibular se fac urmtoarele
afirmaii:
A. Bruxismul determin disfuncia temporo-
mandibular
B. Disfuncia temporo-mandibular determin
bruxismul
C. De cele mai multe ori aceste afeciuni coexist
D. Frecvena disfunciei temporomandibulare este
mai mare dect a bruxismului
E. Frecvena bruxismului este mai mare dect a
disfunciei temporo-mandibulare
(pag. 118)
Pag. 112 din 161
 12 Factorii predispozani care cresc riscul de
apariie al disfunciei temporo-mandibulare
sunt :
A. Modificrile anatomice ale aparatului dento-
maxilar
B. Modificrile metabolice ale aparatului dento-
maxilar
C. Modificrile metabolice ireversibile ale aparatului
dento-maxilar
D. Suprasolicitrile aparatului dento-maxilar
E. traumatismele aparatului dento-maxilar
(pag. 118)
13 Laskin n teoria sa psihofiziologic
consider urmtoarele:
A. Spasmul muscular este factorul cauzal al
disfunciilor
B. Bruxismul ntreine spasmele musculare
C. Bruxismul nu are legtur cu spasmele
musculare
D. Activitatea susinut din bruxism ntreine
disfuncia temporo-mandibular
E. Factorii hormonali sunt asociai bruxismului.
(pag. 118)
* 14 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptom
musculo-scheletal:
A. Transpiraii nocturne
B. Dureri faringiene
C. Sinuzite recurente
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul
ganglionilor limfatici cervicali i/sau axilari
(pag. 79)
* 15 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptom
infecios:
A. Sinuzite recurente
B. Durere sau sensibilitate n brae
C. Gnatosonii sau blocaje articulare
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i a
umerilor
(pag. 79)
16 Sindromul disfuncional dureros al
articulaiei temporo-mandibulare (descris de
SCHWARTZ n 1955) prezint urmtoarele
faze:
A. Faza de incoordonare (probleme musculare
minore, gnatostonii i/sau subluxaii recurente de
ATM)
B. Faza de iradiere
C. Faza dureroas limitant ( spasm dureros n
oricare dintre muchii antigravitaionali i
limitarea micrilor mandibulei)
D. Faza limitant (contracturi musculare care nu
sunt continuu dureroase)
E. Faza de coordonare ( contracii dureroase n
oricare dintre muchii gravitaionali
(pag. 77)
17 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptome
musculo-scheletale:
A. Durere n musculatura masticatorie
B. Gnatosonii sau blocaje articulare
C. Sinuzite recurente
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i a
umerilor
E. Durere sau sensibilitate n brae
(pag. 79)
18 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint simptome
infecioase:
A. Dureri faringiene
B. Sinuzite recurente
C. Transpiraii nocturne
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul
ganglionilor limfatici cervicali i,sau axilari
(pag. 79)
19 Ce examene complementare imagistice sunt
utilizate n disfuncia craniomandibular
A. Teleradiografia de profil a craniului- metoda
Cadias
B. Radiografii de ATM
C. Rezonana magnetic nuclear tehnica Grass
D. Ultrasonografia maseterin i a ATM
E. Ecografia maseterin
(pag. 88)
Pag. 113 din 161
20 Eficacitatea clinic a gutierelor n disfuncia
craniomandibular se manifest n special
asupra simptomatologiei uoare sau
moderate i ndeosebi asupra durerii prin:
A. Eliminarea interferenelor ocluzale
B. Modificarea relaiilor condil-cavitate glenoid
C. Scurtarea fibrelor musculare ridictoare ale
mandibulei
D. Modificarea relaiilor menisc-cavitate glenoid
E. Stabilizarea articular
(pag. 100-101)
21 Eficacitatea clinic a gutierelor n disfuncia
craniomandibular se manifest n special
asupra simptomatologiei uoare sau
moderate i ndeosebi asupra durerii prin:
A. Modificarea relaiilor menisc-cavitate glenoid
B. Protecia dinilor
C. Redistribuirea forelor ocluzale
D. Relaxarea muscular
E. Reducerea bruxismului
(pag. 101)
22 Terapia ocluzal n cadrul tratamentului
sindromului disfuncional craniomandibular
include urmtoarele metode de tratament:
24 n tratamentul strilor disfuncionale
dureroase craniomandibulare acupunctura
acioneaz astfel:
A. Stimuleaz sistemul endocrin
B. Reduce miorelaxarea
C. Diminu tensiunea muscular masticatorie prin
inhibiie segmental
D. Stimuleaz sistemele endogene opioide
E. Induce miorelaxare
(pag. 100)
Tema nr. 53
Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale
coronare si edentatia partial redusa
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 147-169
*1 Care dintre metodele descrise mai jos
reprezint o metod de inducere a relaiei
centrice:
A. Leonardo da Vinci
B. Boianov

A. Ajustarea ocluzal prin lefuirea selectiv C. Ramfjord

B. Terapia restaurativ D. Willis

C. Terapia ortodontic E. Appenrodt

D. Terapia ortognat (pag. 168)

E. Terapia ortognat *2 Care dintre metodele descrise mai jos

(pag. 102) reprezint o metod de inducere a relaiei
centrice:
23 Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n A. Homotropismul linguo-mandibular
considerare n urmtoarele circumstane:
B. Landa
A. Dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne
instabil i neconfortabil C. Boianov
B. n asociere cu repoziionarea mandibulei sau cu D. Leonardo da Vinci
tratamentul ortodontic pentru stabilizarea ocluziei E. Appenrodt
postortodontice
(pag. 168)
C. Pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i
distribuirea fiziologic a sarcinilor ocluzale *3 Care dintre metodele descrise mai jos
reprezint o metod de verificare a relaiei
D. Se aplic profilactic
centrice:
E. Nu se aplic niciodat profilactic
A. Dawson
(pag. 102)
B. Compresiune pe menton
C. Leonardo da Vinci
D. Manevra condilian
E. Jankelson
(pag. 168)

Pag. 114 din 161

*4 Care dintre metodele descrise mai jos
reprezint o metod de verificare a relaiei
centrice:
A. Stimularea reflexului de ocluzie molar
B. Boianov
C. Manevra maseterin Gyse
D. Jankelson
E. Dawson
(pag. 168)
*5 Micorarea spaiului protetic potenial se
produce prin:
A. nclinarea vestibulo-oral a dinilor limitrofi
B. Tratamente odontale necorespunztoare pe
dinii limitrofi
C. Creste exostotice
D. Atrofia crestei alveolare
E. Tratamente protetice necorespunztoare pe dinii
limitrofi
(pag. 150)
6 Spaiul protetic potenial este spaiul ce
apare la nivelul arcadei dentare consecutiv
extraciei avnd urmtoarele limite:
A. Inferior: versanii crestei alveolare edentate
B. Mezial i distal: feele proximale ale dinilor
restani
C. Ocluzal:planul de ocluzie sau suprafaa ocluzal
a arcadei antagoniste
D. Inferior: muchia crestei alveolare edentate
E. Mezial i distal: feele vestibularo-orale ale
dinilor restani
(pag. 148)
7 nlimea spaiului protetic potenial poate fi
mrit datorit:
A. Atrofiei accentuate a crestei alveolare
B. Extruziei sau egresiei dinilor limitrofi n condiiile
absenei dinilor antagoniti breei edentate
C. Subocluziei dinilor limitrofi breei edentate
D. Distruciei coronare a dinilor limitrofi breei
edentate
E. Ocluziei deschise (subocluzia arcadei
antagoniste)
(pag. 149)
8 nlimea spaiului protetic potenial poate fi
micorat datorit:
A. Atrofiei accentuate a crestei alveolare
B. Ocluziei deschise
C. Abraziunii sau distruciei coronare a dinilor
limitrofi breei edentate
D. Subocluziei dinilor limitrofi breei edentate
E. Egresiunii sau extruziei dinilor antagoniti
(pag. 149)
9 Amplitudinea spatiului protetic potenial este
mrit n urmtoarele situaii:
A. Versii sau migrrii corporeale ale dinilor limitrofi
spre brea edentat
B. Migrri sau versii ale dinilor limitrofi edentaiei
ctre dinii vecini sau alte spatii edentate
C. Modificri de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distrucie coronar
D. Modificri de volum ale dinilor limitrofi prin
obturaii debordante
E. Tratamente protetice necorespunztoar realizate
(pag. 149)
10 Amplitudinea spatiului protetic potenial este
mrit n urmtoarele situaii:
A. Migrri ale dinilor limitrofi edentaiei ctre dinii
vecini sau alte spatii edentate
B. Versii ale dinilor limitrofi edentaiei ctre dinii
vecini sau alte spatii edentate
C. Modificri de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distrucie coronar
D. Versii sau migrri corporeale ale dinilor limitrofi
spre brea edentat
E. Modificri de volum ale dinilor limitrofi prin
obturaii debordante sau tratamente protetice
necorespunztoar realizate
(pag. 149)
11 Limea spaiului protetic potenial se
mrete n urmtoarele situaii:
A. nclinri vestibulo-orale ale dinilor limitrofi
B. Atrofia crestei edentate
C. Tratamente odontale sau protetice
necorespunztoare pe dinii limitrofi
D. Creste exostotice
E. Rotaii n ax a dinilor limitrofi
(pag. 150)
Pag. 115 din 161
12 Limea spaiului protetic potenial se
micoreaz n urmtoarele situaii:
A. nclinri vestibulo-orale ale dinilor limitrofi
B. Atrofia crestei alveolare
C. Preparri ale dinilor limitrofi
D. Rotaii n ax a dinilor limitrofi
E. Creste exostotice
(pag. 150)
13 Raportul coroan-rdcin clinic se
modific n funcie de vrst astfel :
A. La copii localizarea marginii gingivale este la
nivelul smalului, coroana clinic fiind mai mic
dect cea anatomic
B. La pacientul de vrsta a treia uzura coronar
este decelabil iar retacia gingival este mai
accentuat
C. La adultul tnr gingia este ataat n
vecintatea jonciunii smal-cement
D. La maturitate se produce o uoar retracie
gingival i apare uzura ocluzal
E. La copii gingia este ataat n vecintatea
jonciunii smal-cement
(pag. 150)
14 Din punct de vedere clinic se disting
urmtoarele grade de mobilitate:
A. Gradul I: mobilitate uor mai mare dect cea
fiziologic n sens V-O, nu depete 1 mm
B. Gradul II: mobilitate mult mai mare dect cea
fiziologic n sens V-O i M-D, depind 1 mm
C. Gradul I: mobilitate uor mai mare dect cea
fiziologic n sens M-D, nu depete 1 mm
D. Gradul II: mobilitate foarte accentuat n sens V-
O, M-D i axial
E. Gradul III: mobilitate foarte accentuat n sens V-
O, M-D, i axial
(pag. 157)
15 Mobilitatea dentar patologic poate fi
determinat de :
A. Afeciunile parodoniului periapical, datorit
inflamaiei acute a esuturilor periapicale
B. Epuizarea parodontal datorit suprasolicitrilor
funcionale n cazul dinilor stlpi de punte sau
ancorai cu croete
C. Bruxism
D. Boli metabolice, n care diabetul ocup un loc
principal
E. Procese patologice la nivelul osului alveolar
(pag. 158)
16 Mobilitatea dentar patologic poate fi
determinat de :
A. Ocluzia traumatic ce genereaz procese de liz
desmo-osoas
B. Insuficien parodontal
C. Procese de distrucie desmo-osoas prin
extinderea inflamaiilor gingivale la suportul osos
i ligamentar
D. Modificri fizico-chimice locale datorit utilizrii
contraceptivelor orale sau a altor terapii cu
hormoni
E. Sarcin
(pag. 158)
17 n plan orizontal se descriu urmtoarele
grade de afectare a furcaiei:
A. Gradul I: leziune incipient-uoar alveoliz n
zona furcaiei, septul interradicular este aproape
intact
B. Gradul II: leziune parial-alveoliz mai avansat,
leziunea depete 1/3 din spaiul interradicular
n sens vestibulo-oral
C. Gradul III: leziune complet-osul interradicular
lipsete, furcaia fiind acoperit vestibular i oral
de esut gingival, fr a fi observat clinic
D. Gradul IV: osul interradicular lipsete, furcaia
fiind acoperit vestibular i oral de esut gingival,
fr a fi observat clinic
E. Gradul II: leziune parial-uoar alveoliz n
zona furcaiei, septul interradicular aproximativ
intact
(pag. 163)
18 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-
dentare trebuie s respecte urmtorii
parametrii:
A. S fie punctiforme
B. S fie de tip cuspid-cuspid
C. S se realizeze ntre suprafee netede i convexe
D. S fie multiple
E. S fie stabile
(pag. 166)
19 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-
dentare trebuie s respecte urmtorii
parametrii:
A. S fie localizate precis
B. S fie uniform i armonios distribuite
C. S fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur,
margine incizal-fa palatinal
D. S se realizeze ntre suprafee netede concave
E. S fie punctiforme
(pag. 166)
Pag. 116 din 161
 20 n care din urmtoarele situaii este indicat *4
utilizarea aparatului Periotest:
A. n toate tipurile de procese periapicale acute
B. n traumatismele acute (fracturi radiculare,
fracturi ale procesului alveolar)
C. Pe dini indemni ce urmeaz a fi utilizai ca dini C. principiul biomecanic
stlpi
D. Implantele endoosoase n faza de vindecare n
primele 2-3 luni de la inserare
E. Implantele endoosoase dup 6 luni de la inserare
(pag. 161)
Tema nr. 54
Principiile de tratament in restaurarile unidentare si
prin punti dentare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 500-540
*1 Principiul profilactic de tratament in
edentatia partiala presupune:
A. protezarea provizorie
B. aplicarea metodologiei profilactice in colectivitati
C. tratament protetic temporizat
D. reducerea parafunctiilor
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 500-503)
*2 Factorii ce influenteaza valoarea
biomecanica a dintilor sunt urmatorii, cu
exceptia:
A. morfologia dento-parodontala
B. pozitia dintilor pe arcada
C. leziunile odontale coronare
D. morfologia coroanelor de acoperire
E. vitalitatea dintilor
(pag. 516-519)
*3 Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
exceptia:
A. zona 1 a cabinetului de medicina dentara este
libera de orice instrumentar
B. scaunul asistentei este plasat in zona 2
C. unitul dentar se afla in centrul zonei 3
Care dintre urmatoarele nu face parte din
principiile de tratament utilizate in
restaurarile prin punti dentare:
A. principiul curativ
B. principiul biologic
D. principiul echilibrarii dinamice
E. principiul homeostazic
(pag. 500)
*5 Profilaxia secundara:
A. are in vedere tratamentul complicatiilor locale ale
bolii carioase
B. nu previne complicatiile locale ale bolii
parodontale
C. presupune tratamentul imbolnavirilor induse de
edentatia partiala
D. cuprinde fluorizarea prin mijloace locale si
generale
E. are in vedere igienizarea minutioasa si corecta a
cavitatii orale
(pag. 507)
6 Principiul profilactic de tratament in
edentatia partiala:
A. impune ca nici un act terapeutic sa nu agraveze
leziunile deja existente
B. determina aparitia unor noi leziuni
C. strategia profilactica se realizeaza pe baza
cunoasterii caracteristicilor colectivitatilor
populationala
D. necesita identificarea factorilor de risc alimentari
E. trebuie sa aiba in vedere asigurarea unei corecte
profilaxii generale si locale
(pag. 500-501)
7 Tratamentul protetic temporizat:
A. este un concept generat de aplicarea protezelor
provizorii
B. nu permite administarea unei terapii de
conditionare tisulara
C. recurge la o serie de proceduri recuperatorii,
medicamentoase, etc
D. se refera numai la protezarea provizorie in sine
E. temporizarea are rolul protejarii substructurilor
preparate
(pag. 501-502)

D. campul operator, reprezentat de cavitatea orala,

este in zona 1
E. materialele pentru interventii neprevazute sunt in
dulapurile din zona 3
(pag. 538)

Pag. 117 din 161

8 Care dintre urmatoarele reprezinta solutii
pentru conservarea osului alveolar rezidual?
A. limitarea resorbtiei osoase intalnita in
parodontopatii
B. extractiile alveoloplastice
C. reducerea traumei ocluzale
D. aplicarea conectorilor mucozali cu suprafata cat
mai redusa
E. b si d sunt corecte
(pag. 502)
9 Profilaxia locala:
A. face parte din profilaxia generala
B. profilaxia primara are in vedere tratamentul si
prevenirea complicatiilor locale
C. profilaxia secundara se bazeaza pe fluorizare
D. profilaxia primara se adreseaza dintilor indemni
E. profilaxia tertiara previne migrarile dentare
(pag. 507)
10 Principiul curativ:
A. are ca obiectiv realizarea unor restaurari ce
restabilesc integritatea morfologica a arcadelor
dentare
B. presupune o recuperare morfologica
C. recuperarea functionala nu face parte din
principiul curativ
D. recuperarea funcionala se adreseza masticatiei
si fonatiei
E. functia fonetica nu este satisfacator restabilita
prin restaurari fixe
(pag. 509-510)
11 Principiul biologic are in vedere urmatoarele:
A. integrarea designului restaurarilor fixe in spatiul
potential protetic
B. biocompatibilitatea materialelor folosite
C. stimularea mecanismelor biologice compensatorii
D. cunoasterea clinica a tesuturilor pe care se
sprijina restaurarea
E. restaurarile protetice nu trebuie sa conserve
starea de normalitate a tesuturilor cu care vine in
contact
(pag. 510)
12 Fortele ce actioneaza la nivelul arcadelor
dentare:
A. punctul de aplicare al fortelor este la nivelul
suprafetelor ocluzale ce vin in contact in cursul
exercitarii masticatiei
B. sunt caracterizate de directie, sens, punct de
aplicare, etc
C. fortele de presiune actioneaza vertical
D. fortele orizontale tangentiale se exercita la
nivelul fetelor ocluzale
E. fortele de tractiune sunt sagitale
(pag. 513)
13 Indicii biomecanici:
A. se aplica la dintii cu implantare parodontala
deficitara
B. se aplica la dintii cu implantare parodontala
normala si ocluzie echilibrata
C. nu sunt influentati de morfologia dentara
D. sunt influentati de prezenta dintilor antagonisti
E. valorile lor se exprima in mm2
(pag. 522-523)
14 Legea lui Ante:
A. apreciaza posibiltatile de solicitare a dintilor stalpi
B. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mica decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
C. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mare decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
D. un dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes daca
dintii vecini sunt sanatosi
E. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
egaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti
(pag. 524)
15 In conceperea unei constructii conjuncte,
atunci cand forta de rezistenta nu este mai
mare decat forta activa, se impun
urmatoarele modificari:
A. realizarea unui corp de punte mai lat
B. realizarea liniara a corpului de punte
C. reducerea inclinarii pantelor cuspidiene
D. realizarea unei proteze partial mobilizabila
E. realizarea de dinti antagonisti montati pe o
proteza partial mobilizabila
(pag. 531)
Pag. 118 din 161
16 Axul de insertie al puntilor dentare: 20 Contaminarea incrucisata:
A. nu conditioneaza realizarea elementelor de A. are o importanta deosebita in cadrul profilaxiei
agregare locale
B. reprezinta traiectoria parcursa de microproteza B. evitarea ei necesita respectarea unor reguli de
de la primul contact pana la perfecta adaptare pe asepsie
substructura organica C. asistenta de cabinet detine un rol major in
C. insertia elementelor de agregare se realizeaza evitarea contaminarii incrucisate
pe directie ocluzo-radiculara D. o greseala frecventa in practica este ignorarea
D. insertia elementelor de agregare se realizeaza etapei de pre-sterilizare
pe directie ocluzo-radiculara E. detine un rol in etiologia bolilor inflamatorii
E. cu cat axa de insertie este mai lunga, cu atat (pag. 505)
stabilitatea elementelor de agregare e mai
precara Tema nr. 55
(pag. 533-534) Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare
17 Principiul homeostazic: Bibliografie asociata temei:
A. trebuie privit sub aspect morfologic si functional N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
B. diagnosticul corect al integritatii homeostazice se dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
face pe baza cunoasterii parametrilor normali ai 2011.
sistemului stomatognat pag. 170-400
C. tesutul parodontal este un factor intrasistemic al
homeostaziei *1 n ce situaie clinic este contraindicat
D. homeostazia biologica se realizeaza prin coroana estetic:
echilibrare neuromusculara A. Nanism dentar
E. homeostazia specifica caracterizeaza organismul B. Distrofii,displazii
in ansamblu
C. Ocluzie adnc traumatizant
(pag. 534-535)
D. Fracturi dentare n 1/3 incizal
18 Conform principiului ergonomic: E. Carii clasa a IV a Black
A. se urmareste desfasurarea unor sedinte de (pag. 190)
tratament cat mai riguros etapizate
B. abordarea concomitenta a celor patru *2 Ce situaie clinic reprezint o
hemiarcade nu este recomandata contraindicaie pentru faetare:

C. presupune amprentare segmentara A. Ocluzia nefavorabil (cap la cap, adnc)

D. presupune amprentare globala intr-o sedinta B. Fluoroza
E. terapia mixta a edentatiei partiale presupune C. Vrsta
realizarea aparatelor conjuncte si aparatelor D. Dinii hipoplazici sau decalcifiai
adjuncte
E. Dinii depulpai
(pag. 536-537)
(pag. 222-223)
19 Organizarea ergonomica a cabinetului
*3 n ce situaie este contraindicat aplicarea
presupune:
coroanei mixte :
A. organizarea in zone cu raza de 50 cm
A. Pe dinii cu afeciuni coronare
B. in centrul zonei 1 este plasat campul operator
B. La tinerii sub 20 de ani din cauza camerei
C. unitul dentar este plasat in zona 3 pulpare mari
D. in zona 4 se plaseaza dulapurile pentru materiale C. n ocluzii adnci
E. masa de instrumentar este plasata in zona 3 D. Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
(pag. 538) E. Ca element de agregare pentru puni
(pag. 229)

Pag. 119 din 161

*4 n ce situaie este contraindicat onlay-ul:
A. Retentor pentru puni de ntindere mic
B. Element de ancorare pentru proteze scheletate
C. Solidarizarea dinilor mobili
D. Pe dinii mici, scuri, subiri, nguti
E. Pe dini integri, neafectai de carie sau de alte
leziuni
(pag. 229)
*5 Care din afirmaiile urmtoare reprezint un
dezavantaj al metodei directe de faetare:
A. Culoarea poate fi realizat gradat
B. Se realizeaz ntr-o singur edin
C. Se poate reface uor
D. Este ieftin
E. Aspectul estetic nu este ntotdeauna redat corect
(form, culoare,luciu)
(pag. 226)
6 Care din afirmaiile urmtoare reprezint
avantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice:
A. Sunt exigente privind execuia clinic i tehnic
B. Refac corect morfologia ocluzal
C. Pot proteja unii cuspizi periclitai prin acoperirea
acestora
D. Protejeaz smalul prin acoperirea zonelor
bizotate cavo-superficiale
E. Au un anumit grad de periclitare a dintelui
respectiv
(pag. 171)
7 Indicaiile coroanei de nveli estetice:
A. Discromii,distrofii,displazii
B. Obturaii inestetice sau neretentive
C. Abrazii avansate
D. Carii profunde i extinse sau obturaii mari
nearmate
E. Fracturi dentare n 1/3 incizal
(pag. 190)
8 Avantajele coroanelor ceramice:
A. Redau nuanele dorite de culoare, fiind stabile n
timp
B. Nu sunt placofile datorit glazurrii fiind foarte
bine tolerate de parodoniul marginal
C. Rezisten la flexiune i traciune
D. Ceramica dentar este ru conductoare de
cldur, oferind protecie pulpei fa de agenii
termici
E. Este foarte rezistent la presiune
(pag. 192)
9 Din punct de vedere fizionomic lucrrile
protetice conjuncte metalo-ceramice
reprezint idealul datorit:
A. Luciului permanent
B. Transluciditii
C. Iluziei optice
D. Nuanei coloristice
E. Stabilitii cromatice
(pag. 209)
10 Indicaiile coroanei integral ceramice sunt :
A. Exigene estetice deosebite
B. Dini ce prezint leziuni extinse la nivelul feelor
proximale i/sau vestibulare
C. Ocluzie favorabil cu contacte dento-dentare
realizate n treimea medie a feei orale a
incisivilor superiori
D. Coroane provizorii
E. Solicitri ocluzale nefavorabile
(pag. 216-217)
11 Avantajele coroanei fizionomice din acrilat:
A. Ieftine
B. Tehnologie simpl de realizare
C. Se pot aplica pe preparri fr prag
D. Sunt placofile
E. Elasticitate mare
(pag. 217)
12 Indicaiile faetrii sunt:
A. Discromii
B. Respiraie bucal
C. Eroziuni dentare superficiale
D. Fisuri n smal, fracturi mici
E. Vestibulo-poziii
(pag. 222-223)
13 Avantajele faetrii sunt :
A. Estetice: reabiliteaz fizionomia
B. Biologice: sunt mai conservative, mai puin
invazive
C. Impun o bun manualitate
D. Funcionale: nu modific ghidajul anterior
E. Economice: pre redus pentru pacient
(pag. 222)
Pag. 120 din 161
14 Indicaiile coroanelor mixte:
A. Dini scuri cu retenie redus
B. Dini cu afeciuni coronare ce nu mai beneficiaz
de metoda reconstituirii sau faetrii
C. Ca element de agregare pentru puni
D. n ocluzii adnci
E. Pe dini n oropoziie pentru alinierea lor estetic
(pag. 229)
15 Dezavantajele coroanelor metalo-acrilice:
A. Legtura metal-acrilat este numai mecanic
19 Dezavantajele coroanei fizionomice din
acrilat:
A. Modificri cromatice n timp
B. Reflectarea redus a luminii
C. Tehnologie simpl de realizare
D. Se pot aplica pe preparaii fr prag
E. Se pot aplica pe preparaii fr prag
(pag. 217)
20 Accidente i complicaii dup aplicarea inlay-
urilor:

B. Uor de realizat tehnic A. Caria secundar

C. Cer preparri mai reduse B. Decimentarea

D. Afectare parodontal C. Fractura dintelui

E. Faeta se uzeaz prin periaj D. Mortificri pulpare

(pag. 241) E. Fractura radicular
(pag. 189)
16 Metodele recente de realizare a scheletului
metalic al coroanelor mixte sunt: Tema nr. 56
A. Galvanizarea Elemente structurale ale puntilor dentare
B. Sinterizarea Bibliografie asociata temei:
C. Turnarea din titan N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
D. Ambutisarea dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
E. Tehnica Ceraplatin (Korber) 2011.
(pag. 240+241) pag. 434-482

17 Contraindicaiile coroanei de substituie: *1 Dupa material, protezele partiale fixe pot fi

confectionate:
A. Leziuni carioase extinse n suprafa i
profunzime A. integral metalice
B. Malpoziii ce nu pot fi corectate ortodontic sau B. mixte, dintr-un singur material
chirurgical
C. prin turnare
C. Fracturri coronare n 1/3 medie sau cervical
D. prin turnare si polimerizare
D. Canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace
E. intramucoase
rupte
(pag. 438-439)
E. Perei radiculari subiri
(pag. 257+258) *2 Longevitatea restaurarilor protetice fixe
depinde de:
18 Indicaiile coroanei de substituie sunt:
A. cu cat pacientul este mai in varsta, cu atat
A. Fracturi coronare n 1/3 mijlocie sau cervical longevitatea restaurarii este mai mare
B. Malpoziii ce nu pot fi corectate ortodontic sau B. cu cat intermediarii sunt mai multi, cu atat durata
chirurgical de functionalitate a restaurarii este mai lunga
C. Perei radiculari subiri C. factorii de risc la mandibula sunt mai crescuti
D. Rdcini scurte decat la maxilar
E. Fracturi radiculare D. proteza partiala fixa cu doi dinti stalpi are un
prognostic mai bun decat una cu mai multi dinti
(pag. 257+258) stalpi
E. factorii ce tin de placaj nu pot influenta
longevitatea restaurarii
(pag. 446-447)

Pag. 121 din 161

*3 Intermediarii in semisa: 8 Dupa tehnologia de elaborare, puntile
dentare pot fi obtinute prin:
A. modificarile vizeaza zona vestibulara
B. acopera versantul vestibular al crestei pana la A. turnare si coacere
coama acesteia B. turnare si polimerizare
C. retentioneaza mai multe resturi alimentare fata C. electroeroziune
de intermediarii in sa
D. turnare computerizata
D. se utilizeaza frecvent in zonele cu vizibilitate
E. polimerizare, in cazul puntilor metalo-ceramice
redusa la maxilar
(pag. 439)
E. au dimensiuni orale mai reduse, care impiedica
igienizarea 9 Protezele partiale fixe cu intermediari
(pag. 458) integral polimerici:

*4 Reprezinta sisteme integral polimerice: A. pastreaza integritatea stopurilor ocluzale

A. Procera B. la ora actuala se folosesc pentru restaurari

provizorii
B. Dicor
C. nu sufera modificari cromatice in timp
C. Cerapearl Express
D. nu au o rezistenta mecanica satisfacatoare
D. Targis-Vectris
E. intermediarii Targis-Vectris nu provoaca iritatii in
E. Precident contact cu tesutul gingival
(pag. 442) (pag. 440-442)
*5 Intermediarii metalo-ceramici: 10 In realizarea designului intermediarilor unei
A. au un schelet metalic deformabil proteze partiale fixe se au in vedere
urmatoarele variabile:
B. sunt fizionomici
A. materialul din care va fi realizata restaurarea
C. sunt mai putin rezistenti
B. pretentiile estetice ale pacientului
D. nu se recomanda conformarea unui prag oral
in scheletul metalic C. forma crestei edentate
E. contactul corpului de punte cu mucoasa crestei D. starea tesuturilor moi ce acopera creasta
este recomandat sa fie pe metal edentata
(pag. 474-475) E. lungimea si latimea spatiului edentat
(pag. 451)
6 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
intermediarii puntilor dentare sunt: 11 Care sunt avantajele tehnicii Inzoma?
A. sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu dintii A. se obtine un corp de punte metalo-ceramic
vecini foarte rezistent
B. sa fie estetici B. legatura aliaj-ceramica este puternica
C. sa inlocuiasca functiile dintilor pe care ii C. se realizeaza o economie substantiala de aliaj
inlocuiesc
D. economia realizata la ceramica poate atinge 40%
D. sa permita acces maxim in vederea igienizarii
E. machetele intermediarilor sunt prefabricate din
E. sa nu dea impresia ca dintele iese din gingie mase plastice
(pag. 452) (pag. 479)
7 Corpurile de punte avand intermediari cu 12 Functiile unei proteze partiale fixe sunt:
contacte punctiforme:
A. protectia crestei edentate
A. realizeaza contact punctiform cu mijlocul crestei
B. refacerea planului de ocluzie
edentate
B. se mai numesc si corpuri de punte conice C. inchiderea bresei edentate

C. pe sectiune, au forma ovoidala D. impiedica aparitia migrarilor dentare

D. sunt preferate in zonele de sprijin mandibulare E. protectia parodontiului dintilor antagonisti

(pag. 435)
E. nu sunt indicate in cazul crestelor edentate
inguste
(pag. 460)

Pag. 122 din 161

13 O proteza partiala fixa este alcatuita din:
A. dinti stalpi
B. intermediari
C. elemente de agregare
D. corp de punte
E. coroane de acoperire
(pag. 437)
14 Intermediarii micsti:
A. sunt realizati din doua materiale
B. sunt cel mai putin utilizati in prezent
C. scheletul metalic este placat cu diverse aliaje
D. materialul compozit nu trebuie sa acopere
complet scheletul metalic al corpului de punte
E. stopurile ocluzale ale intermediarilor placati cu
polimeri trebuie sa fie asigurate de suprafetele
metalice
(pag. 443-444)
15 Intermediarii in sa:
A. au un design foarte asemanator cu al dintilor
naturali
B. realizeaza un contact larg cu creasta edentata
C. nu oblitereza ambrazurile vestibulare si proximale
D. sunt usor de igienizat
E. se indica in special in zona frontala
(pag. 457-458)
16 Crestele breselor edentate:
A. se pot conforam prin procedee chirurgicale
pentru un anumit gen de intermediari
B. in functie de cantitatea de tesut pierdut, se
impart in trei clase
C. clasa a-III-a presupune pierdere in inaltime, cu
pastrarea lungimii
D. clasa I presupune pieredere atat in inaltime, cat
si in latime
E. clasa I presupune pierdere in latime, cu
pastrarea inaltimii
(pag. 464)
17 Intermediarul corect conceput in zona
laterala are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A. toate suprafetele trebuie sa fie convexe
B. contactul cu versantul vestibular al crestei
trebuie sa fie minim
C. tabla ocluzala sa fie in armonie cu dezocluzia
tuturor dintilor
D. lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai
mare fata de cea a dintilor stalpi adiacenti
E. in cazul in care creasta este mult resorbita,
trebuie prevenit aspectul de spatii negre
(pag. 469)
18 Intermediarii metalici:
A. se mai numesc si masivi
B. se recomanda in zonele de sprijin maxilare
C. indicatia majora este cand spatiul protetic e mai
mic de 8 mm
D. se indica la mandibula, cand spatiul protetic e
mai mic de 5 mm
E. nu pot fi confectionati decat impreuna cu
elementele de agregare
(pag. 470)
19 Corpurile de punte cu raport tangent liniar:
A. designul lor este diferit la maxilar fata de
mandibula
B. ingustarea lor vestibulo-orala se face doar cand
spatiul protetic este mic
C. la mandibula, reducerea suprafetei ocluzale se
face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
D. suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara
individualizarea intermediarilor
E. ambrazurile dinspre elementele de agregare vor
fi cat mai reduse
(pag. 460)
20 Puntile cu intermediari integral ceramici:
A. necesita infrastructura metalica
B. au aparut odata cu dezvoltarea unor mase
ceramice noi
C. rezistrenta mecanica a ceramicii a fost
imbunatatita prin inglobarea de oxizi de aluminiu
D. corpurile de punte trebuie sa fie de amplitudine
cat mai redusa
E. printre sistemele integral ceramice se numara:
Hi-ceram, Cerestore, Targis-Vectris
(pag. 442)
Tema nr. 57
Etape ale terapiei prin punti dentare: amprentarea
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 630-690
*1 Conditiile esentiale pe care trebuie sa le
indeplineasca un material de amprenta in
protezarea fixa sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. fluiditate
B. plasticitate
C. fidelitate
D. elasticitate
E. stabilitate dimensionala
(pag. 640)
Pag. 123 din 161
*2 Alegerea unui anumit tip de material de 7 Pentru a limita desprinderea materialului de
amprentare se face tinand cont de anumite amprenta de pe portamprenta:
criterii:
A. se asigura retentia materialului cu ajutorul
A. timpul de pastrare al amprentei pana la retentiilor mecanice
realizarea modelului B. se umplu cu ceara sau cu alte materiale zonele
B. necesitatea realizarii succesive a mai multor neretentive
modele C. nu se vor exercita tractiuni direct pe portamprenta
C. manipulare facila D. dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat
D. pretul de cost mai rapida
E. toate de mai sus E. dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat
(pag. 640) mai lenta
(pag. 633-634)
*3 In ceea ce priveste relatiile model-amprenta,
sunt adevarate urmatoarele: 8 Obiectivele amprentei in protetica fix sunt:
A. amprenta reprezinta negativul dintilor preparati A. redarea cat mai fidela a preparatiei
B. amprenta serveste drept tipar in turnarea B. nu este necesara redarea limitei cervicale a
modelului preparatiei
C. alegerea lingurii universale este importanta C. redarea rapoartelor preparatiei cu parodontiul
marginal
D. toate de mai sus sunt adevarate
D. inregistrarea reliefului dintilor omologi
E. varianta c este falsa
E. redarea rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
(pag. 663-664)
(pag. 636)
*4 Materialele de amprenta fotopolimerizabile:
9 Pregatirea santului gingival in vederea
A. se livreaza in seringi sau tuburi amprentarii are urmatoarele obiective:
B. se incarca in portamprente transparente
A. indepartarea permanenta a tesutului gingival de
C. modelele pot fi turnate pana la doua saptamani suprafata dentara
dupa amprentare
B. evidentierea zonei cervicale si a unei parti din
D. a, b, c sunt adevarate suprafata subiacenta
E. c este fals C. asigurarea accesului in plan vertical pentru
(pag. 645) elastomerul fluid
D. crearea unui spatiu pentru asigurarea grosimii
*5 In cazul protezelor partiale fixe cu sprijin marginii amprentei
implantar:
E. distantarea gingiei nu trebuie mentinuta pe toata
A. sunt necesare amprente foarte fidele durata intaririi amprentei
B. pentru stalpii implantari neretentivi se (pag. 638)
recomanda tehnica sandwich
10 Materialele de amprenta pot fi clasificate in:
C. stalpii implantari retentivi nu trebuie sa ramana in
amprenta, pentru a evita deformarile A. rigide ireversibile
D. toate afirmatiile sunt false B. semirigide ireversibile
E. toate afirmatiile sunt adevarate C. termoplastice
(pag. 687-688) D. elastice reversibile

6 Amprentarea in protezarea fixa se poate face E. elastice ireversibile (hidrocoloizi agar-agar)

prin urmatoarele metode: (pag. 640)
A. conventionala, prin procedeu direct de machetare 11 Polieterii au urmatoarele proprietati:
B. conventionala, prin metoda indirecta A. sunt materiale hidrofobe
C. opto-electronica B. sunt materiale hidrofile
D. mecano-electronica, bazata pe proprietatile C. vascozitatea lor creste rapid
fotonice ale luminii
D. vascozitatea lor creste lent, datorita reactiei de
E. folosind dispozitive speciale, profilometre polimerizare
(pag. 630-631) E. stabilitatea dimensionala este buna
(pag. 643)

Pag. 124 din 161

12 Materialele si instrumentele necesare
realizarii amprentei cu alginat sunt:
A. compas
B. leucoplast
C. portamprenta individuala
D. a,c
E. a,b,c
(pag. 653)
13 Factorii care pot genera deformari sau lipsa
unor detalii la nivelul amprentei cu
hidrocoloizi reversibili sunt:
A. indepartarea rapida a amprentei de pe campul
protetic
B. dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins
temperatura de 37 grade celsius
C. exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii
D. turnarea imediata a modelului
E. intarzieri in turnarea modelului
(pag. 656)
14 Amprentarea prin tehnica dublului amestec:
A. este o amprenta globala monofazica
B. este o amprenat globala in doi timpi
C. utilizeaza elastomeri in consistente diferite
D. vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea
unui arcade intregi
E. tehnica de preteaza pentru siliconi si hidrocoloizi
reversibili
(pag. 669-670)
15 Amprenta arcadelor antagoniste:
A. se ia de obicei cu linguri individuale si alginat
B. se ia de obicei cu linguri standard
C. se poate lua si cu siliconi
D. cand pe arcada antagonista exista zone
retentive, amprenta va inregistra doar zona
supraecuatoriala
E. se poate lua si cu hidrocoloizi reversibili
(pag. 671)
16 Inregistrarea ocluziei:
A. este o etapa importanta in protetica fixa
B. permite montarea modelelor in articulator
C. clinic, se pot determina trei pozitii ocluzale
D. grosimea materialului care inregistreaza ocluzia
trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare
pe o adancime de 1,5-2 mm
E. la ora actuala, nu se mai folosesc elastomeri de
sinteza
(pag. 671-672)
17 Dezinfectia amprentelor:
A. dezinfectia externa se caracterizeaza prin
distrugerea germenilor prin actiune chimica
si/sau fizica
B. poate fi si sub forma de autodezinfectie
C. materialele de amprenta se pot steriliza termic
D. dezinfectia prin imersie nu presupune clatirea
prealabila a amprentei
E. eficienta baii dezinfectante este constanta
(pag. 676-677)
18 In alegerea lingurii pentru amprentare se tine
cont de:
A. la amprenta cu alginate, se aleg linguri cu
perforatii
B. la amprenta cu siliconi chitosi, se utilizeaza
portamprenta cu orificii
C. pentru amprenta de spalare sunt recomandate
linguri din mase plastice
D. daca stratul de material dintre portamprenta si
campul protetic este prea subtire, pot apare
deformari
E. majoritatea problemelor apar in alegerea lingurii
mandibulare
(pag. 683-684)
19 Timpul scurs intre efectuarea preparatiei si
momentul amprentarii:
A. este un parametru important, frecvent neglijat
B. daca in timpul prepararii bonturilor se lezeaza
parodontiul marginal, e bine sa se astepte 3 zile
pana la amprentare
C. in cazul unei preparatii in totalitate subgingivala,
se indica amprentarea in aceeasi sedinta
D. in cazul lezarii parodintiului marginal, se
recomanda ca amprentarea sa fie efectuata
dupa o saptamana
E. aceasta nu este in toate cazurile un parametru
important
(pag. 682)
20 Amprentarea ocluziei:
A. se inregistreaza cu un material cu plasticitate
mare in faza initiala
B. in protetica fixa, Shillingburg recomanda
utilizarea unei chei de ceara
C. elastomeri de sinteza nu sunt recomandati
D. se poate inregistra cu ceara speciala de tip
Beautypink
E. cheia de ocluzie obtinuta serveste la montarea
corecta a modelelor in articulator
(pag. 672)
Pag. 125 din 161
* 21 Care din urmtoarele materiale de amprent
utilizate n protezarea fix face parte din
grupa materialelor elastice reversibile:
A. Hidrocoloizii agar agar
B. Gutaperca
C. Ceruri
D. Siliconi
E. Polieteri
(pag. 640)
* 22 Care afirmaie privind alegerea materialului
din care se va confeciona lingura
individual de amprent este corect:
A. Modul de elasticitate sczut
B. Imposibilitatea controlrii depunerii unui strat
uniform de material de amprent
C. Toleran la umiditate
D. Adeziune slab a materialului de amprent la
lingur
E. Stabilitatea formei i a volumului att la aer ct i
n mediu umed
(pag. 665)
* 23 Care afirmaie privind tehnica de amprentare
cu hidrocoloizi reversibili este corect:
A. Dezinseria amprentei nainte ca gelul s fi atins
temeratura de 37C
B. Stoperele adezive nu trebuie s ia contact cu
suprafeele ocluzale ale dinilor nepreparai
C. Dezinseria amprentei cnd gelul a atins
temperatura de 37C
D. Lingura cu materialul de amprent se poate
depozita n baia de lucru pe timp nelimitat
E. Tuburile ce conin hidrocoloidul reversibil se
depun direct n baia de depozitare
(pag. 655-656)
* 24 Care din urmtoarele afirmaii reprezint un
avantaj n utilizarea materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
A. Necesitatea unor linguri speciale
B. Manipularea materialului este extrem de simpl,
fiind eliminat omogenizarea i ncrcarea
amestecului n seringi
C. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering intr-un loc ntunecos dac se ntrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic.
D. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
accesibile spotului luminos
E. Nu se poate utiliza la pacienii cu alergie la
uretani
(pag. 645-646)
* 25 Care din urmtoarele afirmaii reprezint un
avantaj n utilizarea materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
A. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
accesibile spotului luminos
B. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering intr-un loc ntunecos dac se ntrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic.
C. Necesitatea unor linguri speciale
D. Practicianul are un control desvrit asupra
timpului de lucru.Intervalul de priz este relativ
scurt, aproximativ 3 min.
E. Nu se poate utiliza la pacienii cu alergie la
uretani
(pag. 645-646)
26 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
obiective ale amprentei n protetica fix:
A. Redarea ct mai fidel a formei, detaliilor i
dimensiunilor preparaiei
B. Preluarea i redarea parial a rapoartelor
preparaiei cu parodoniul marginal
C. nregistrarea i redarea ct mai corect a
reliefului dinilor antagoniti
D. Redarea exact a rapoartelor preparaiei cu
dinii vecini
E. Realizarea unui model de lucru ct mai apropiat
de cmpul protetic
(pag. 636)
27 Care din urmtoarele afirmaii constituie
obiective n pregtirea anului gingival
pentru reproducerea fidel a zonei terminale
a bontului n protetica fix:
A. ndeprtarea definitiv a esuturilor gingivale de
suprafeele dentare pentru a evidenia zona
cervical i o parte din suprafaa subiacent
B. ndeprtarea temporar a esuturilor gingivale de
suprafeele dentare pentru a evidenia zona
cervical i o parte din suprafaa subiacent
C. Crearea unui spaiu, n plan orizontal, care s
asigure grosime suficient marginii amprentei
D. Spaiul creat pentru materialul de amprentare
trebuie s fie umed, cu urme de saliv i secreii
sulculare
E. Distanarea gingiei trebuie meninut pe toat
durata ntririi amprentei
(pag. 638)
Pag. 126 din 161
28 Care din urmtoarele afirmaii constituie
dezavantaje ale materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
A. Necesitatea unor linguri speciale, transparente
B. Materialul se poate utiliza la pacienii cu alergie
sau sensibilitate crescut la uretani, acrilai sau
metacrilai
C. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
accesibile spotului luminos
D. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering la lumin, dac se ntrzie inserarea
lingurii pe cmpul protetic
E. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering ntr-un loc ntunecos, dac se ntrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic
(pag. 645-646)
29 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
exigene privind alegerea materialului din
care se va confeciona lingura individual de
amprent n protetica fix:
A. Stabilitatea formei att la aer ct i n mediu
umed
B. Modul de elasticitate sczut
C. Rezisten la umiditate
D. Rezisten la umiditate
E. Instabilitatea formei i a volumului att la aer ct
i n mediul umed
(pag. 664-665)
30 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
dificulti ce apar n timpul amprentrii cu
silicon de adiie n sistemul Penta:
A. Incluziuni de aer la nivelul limitei de preparaie
B. Adeziune perfect a siliconului de lingura de
amprent
C. Fisuri reprezentate parial
D. Materialul nu face / face priz foarte ncet
E. Legtur slab ntre materialul de corectur i
amprenta iniial
(pag. 665-666)
31 Reprezint criterii n alegerea materialelor i
metodelor de amprentare in protetica fix
prin metoda convenional urmtoarele
afirmaii:
A. Gradul fidelitii materialului de amprent
B. Intervalul de timp care st la dispoziia
practicianului pentru realizarea amprentei
C. Instabilitatea dimensional a materialului de
amprent
D. Posibilitatea de conservare i de confecionare
repetat a modelului
E. Specificul metodelor i materialelor de care
dispunem pentru realizarea modelului
(pag. 631)
32 Care din urmtoarele metode de amprentare
se utilizeaz n protezarea fix:
A. Convenional, prin procedeul direct, cnd
macheta protezei unidentare se face direct n
cavitatea bucal
B. Convenional, prin procedeul indirect, cu
diverse materiale de amprent n linguri de
amprent standard sau individuale
C. Mecanic, ce utilizeaz proprietile ondulatorii i
fotonice ale luminii
D. Mecanic sau mecanoelectronic ce utilizeaz
dispozitive speciale numite profilometre
E. Optic, ce utilizeaz proprietile ondulatorii i
fotonice ale luminii
(pag. 630-631)
33 Care din urmtoarele materiale de amprent
fac parte din gupa materialelor elastice
ireversibile utilizate n protetica fix:
A. Alginate
B. Polisulfuri
C. Materiale bucoplastice
D. Polimeri acrilici
E. Polieteri
(pag. 640)
34 Care din urmtoarele materiale de amprent
fac parte din gupa materialelor rigide
reversibile utilizate n protetica fix:
A. Compounduri Stents
B. Polimeri acrilici
C. Materiale bucoplastice
D. Siliconi
E. Gutaperca
(pag. 640)
35 Care din urmtoarele afirmaii constituie
reguli n amprentarea cu hidrocoloizi
ireversibili(alginate):
A. Masurarea distanei dintre cele dou puncte
ectomolare superioare sau inferioare
B. Utilizarea unei linguri de amprent prevzut cu
retenii
C. Gabaritul transversal al portamprentei depete
cu 3mm de fiecare parte distana masurat intre
cele dou puncte ectomolare
D. Dozarea pulberii i a apei se face cu ajutorul
unor dozatoare anexate la ambalajul produsului
E. ndeprtarea rapid a amprentei de pe cmpul
protetic nainte de priza final a materialului
(pag. 653-654)
Pag. 127 din 161
36 Care din urmtoarele cauze produc
deformri ale materialului de amprent:
A. Relaxarea din solicitrile induse n timpul prizei
B. Sinereza (pierderea de ap) la hidrocoloizi
C. Imbibiia la hidrocoloizi i polieteri
D. Contracia prin oc termic la elastomeri i prin
creterea de greutate la siliconii ce reticuleaz
prin condensare
E. Contracia prin oc termic la elastomeri i prin
pierderea de greutate la siliconii ce reticuleaz
prin condensare
(pag. 634)
37 Toate materialele de amprent prezint o
curb specific de priz ce variaz sub
influena unor factori:
A. Temperatura
B. Umiditatea
C. Dozajul catalizatorului
D. Malaxarea
E. Vscozitatea
(pag. 647)
38 Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili
(alginate) cu linguri standard este indicat
pentru:
A. Arcadele antagoniste
B. Modelele de studiu i documentare
C. Modelele pentru realizarea portamprentelor
D. Coroane i puni (doar alginat clasa A)
E. Modele de lucru pentru incrustatii
(pag. 653)
39 Indiferent de elastomerul de sintez folosit
tehnologia de amprentare are o serie de faze
comune:
A. Pregtirea anului gingival cnd se
amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale
situate intrasulcular
B. Amprentarea anului gingival
C. Amprentarea cu portamprente individuale a
preparaiilor mpreun cu dinii ntregii arcade
D. Amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. nregistrarea relaiilor ocluzale
(pag. 658)
40 n timpul amprentrii cu siliconi de adiie
(utiliznd sistemul Penta), legtura slab
ntre materialul de corectur i amprenta
iniial se datoreaz:
A. Utilizrii unor clase de material incompatibile
B. Contaminrii amprentei iniiale
C. Tensiunii superficiale prea mari
D. Tensiunii superficiale prea mari
E. Restaurarea provizorie a fost realizat direct
naintea amprentei
(pag. 666)
Tema nr. 58
Etape ale terapiei prin punti dentare: inregistrarea
relatiilor mandibulo-craniene
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 690-740
*1 Termenul de point centric defineste:
A. coincidenta pozitiei de postur si de relatie
centric
B. existenta unei libertti de miscare a mandibulei
n relatie centric n sens transversal de cca
1mm
C. coincidenta pozitiei de intercuspidare maxim si
de relatie centric
D. pozitia de postur
E. acelasi lucru ca si termenul de wide centric
(pag. 709)
*2 Care din urmtoarele metode este utilizat
pentru determinarea spatiului minim de
vorbire:
A. metoda Wild
B. metoda Leonardo Da Vinci modificat
C. metoda Willis
D. metoda Swenson
E. metoda Boianov
(pag. 699)
Pag. 128 din 161
*3 Care din urmtoarele caracteristici apartine
ocluziei centrice:
A. orice dinte vine n contact cu doi dinti antagonisti
B. cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar se angreneaz ntre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar
mandibular
C. liniile mediane ale celor dou arcade dentare nu
se afl n acelasi plan
D. arcada maxilar este circumscris de ctre cea
mandibular
E. dintii maxilari se afl ntr-o pozitie mezializat
fat de cei mandibulari
(pag. 712-713)
*4 Pozitia de intercuspidare maxim:
A. coincide ntotdeauna cu cea de relatie centric
B. n pozitia de intercuspidare maxim se
nregistreaz o contractie voluntar maxim a
muschilor cobortori ai mandibulei
C. la cca 90% dintre subiecti, pozitia de
intercuspidare maxim se gseste posterior de
cea de relatie centric
D. este o pozitie functional folosit n deglutitie
E. n pozitia de intercuspidare maxim se
nregistreaz o contractie involuntar maxim a
muschilor cobortori ai mandibulei
(pag. 709)
*5 n mod normal, dimensiunea vertical de
postur este:
A. mai mic cu 2 - 4mm fat de dimensiunea
vertical de relatie centric
B. mai mare cu 2 - 4mm fat de dimensiunea
vertical de relatie centric
C. egal cu dimensiunea vertical de relatie centric
D. msurat ntre punctele nasion - gnation
E. msurat ntre punctele nasion - subnazale
(pag. 699)
6 Parametrii ocluzali sunt reprezentati de ctre:
A. cuspizii de sprijin
B. planul de ocluzie
C. dimensiunea vertical de ocluzie
D. ghidajul anterior
E. spatiul minim de vorbire
(pag. 710)
7 Care din urmtoarele afirmatii despre metoda
Leonardo Da Vinci de determinare a relatiei
centrice la pacientul dentat sunt adevrate:
A. compar dimensiunea etalon msurat nasion
subnazale cu dimensiunea modificat subnazale
gnation
B. este o metod antropometric cu repere
preextractionale
C. este o metod antropometric fr repere
preextractionale
D. compar dimensiunea etalon msurat trichion
ophrion cu dimensiunea ophrion nasion
E. este o metod functional
(pag. 698)
8 Reperele cu ajutorul crora se poate verifica
relatia de postur corect sunt:
A. frontal
B. dentar
C. labial
D. temporal
E. osos
(pag. 695)
9 Semnele si simptomele caracteristice
afectrii etajului inferior al fetei si care impun
corectarea nltimii acestuia sunt:
A. spatiu de inocluzie fiziologic < 4mm
B. pierderea stopurilor ocluzale
C. disfunctia ATM
D. spatiu de inocluzie fiziologic > 4mm
E. stergerea santului nazo-labial
(pag. 703)
10 Relatia centric:
A. este relatia existent ntre mandibul si craniu la
o dimensiune vertical de ocluzie corect, cu
condilii situati n pozitia lor cea mai retras,
nefortat n cavitatea glenoid
B. este cea mai retrudat pozitie fiziologic a
mandibulei fat de maxilar
C. poate fi nregistrat prin metoda flexiei fortate a
capului
D. poate fi nregistrat prin metoda Wild
E. se afl n apropiere de axa balama
(pag. 705-706)
Pag. 129 din 161
11 Determinarea relatiei centrice prin metoda 16 Care din urmtorii cuspizi sunt cuspizi de
nscrierii grafice prezint urmtoarele sprijin:
caracteristici:
A. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
A. utilizeaz pentru nscriere unghiul Bennett maxilari
B. utilizeaz pentru nscriere unghiul goniac B. cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
mandibulari
C. foloseste sabloane de ocluzie
C. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
D. este o metod complex
maxilari
E. utilizeaz pentru nscriere arcul gotic
D. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
(pag. 707) mandibulari
12 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento- E. marginile incizale ale incisivilor si caninilor
dentare sunt: mandibulari
(pag. 710)
A. localizate precis
B. stabile 17 Care din urmtorii cuspizi sunt cuspizi de
ghidaj:
C. de tip cuspid cuspid
D. punctiforme A. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
maxilari
E. multiple
B. cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
(pag. 713) mandibulari
13 Determinarea nivelului planului de ocluzie n C. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
cadrul tratamentului prin punti dentare se maxilari
realizeaz astfel: D. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
A. n functie de tipul de edentatie, ghidndu-ne mandibulari
dup reperele odontale restante E. marginile incizale ale incisivilor si caninilor
B. la fel att pentru zona frontal a arcadei, ct si mandibulari
pentru cea lateral (pag. 710-711)
C. la mijlocul distantei dintre cele dou creste 18 Care din urmtoarele metode de determinare
edentate pentru zona frontal a dimensiunii verticale a etajului inferior al
D. la mijlocul distantei dintre cele dou creste fetei la pacientii edentati partial sunt metode
edentate pentru zona lateral antropometrice fr repere preextractionale:
E. n cazul atrofiei si resorbtiei exagerate la nivelul A. metoda Wild
unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de
cmpul protetic antagonist B. metoda Boianov
(pag. 739) C. metoda Robinson
D. metoda Silverman
14 Dinamica mandibular prezint urmtorii
determinanti: E. metoda Willis
(pag. 698)
A. ariile ocluzale
B. determinantul functional 19 n ce const pregtirea pacientului edentat
partial n vederea determinrii pozitiei de
C. determinantul anatomic mijlociu
relatie centric n cadrul tratamentului
D. determinantul fundamental protetic prin punti dentare:
E. ATM A. pacientul va fi asezat n fotoliul dentar ct mai
(pag. 715) relaxat, n decubit lateral
B. se vor utiliza metode de relaxare muscular
15 Reperele pozitiei de relatie centric sunt:
C. se vor ndeprta orice reflexe cu punct de
A. reperrul articular plecare articular
B. reperul auricular D. pacientul va fi plasat n conditii ideale de
C. reperul muscular echilibru fiziologic si psihic
D. reperul frontal E. pacientul va fi asezat n fotoliul dentar, cu capul
sprijinit pe tetier si n unghi de 900 cu trunchiul
E. reperul temporal
(pag. 697)
(pag. 716)

Pag. 130 din 161

 20 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
metoda homotropismului linguo-mandibular
de determinare a relatiei centrice sunt
adevrate:
A. const n dirijarea mandibulei n pozitia sa
centric prin comprimarea postero - anterioar a
mentonului
B. este o metod derivat din metoda Lauritzen -
Barelle
C. se bazeaz pe reflexul conform cruia
mandibula urmeaz limba n periplul su static
sau dinamic
D. este o metod complex de determinare a
relatiei centrice
E. datorit homotropismului, mandibula va urma
limba si va cpta o pozitie apropiat de relatia
centric
(pag. 701)
* 21 Posselt definete poziia de postur astfel:
A. Poziia habitual atunci cnd pacientul este
relaxat, n poziie ortostatic iar condilii se afl
ntr-o poziie neutr fr a fi forai n cavitatea
glenoid
B. Poziia pe care o ocup mandibula unui individ
calm, relaxat,respirnd normal pe nas, n poziie
aezat, dar cu capul nesprijinit, ci orientat dup
planul Frankfurt, muchii fiind n stare de repaus
aparent
C. Poziie de echilibru tonic al complexului
muscular de la care pleac i la care ajung toate
micrile mandibulei
D. Relaia dintre mandibul i craniu care se
ntlnete cel mai frecvent atunci cnd subiectul
se afl n poziie ortostatic sau aezat ntr-o
stare de relativ pasivitate
E. Suma rapoartelor cranio-mandibulare atunci
cnd mandibula se afl sub efectul echilibrului
tonic antigravific al musculaturii manductoare
(pag. 691)
* 22 Relaia centric este definit de Academia
internaional de Gnatologie astfel:
A. Mandibula este n relaie centric atunci cnd
condilii se afl n poziia lor cea mai retrudat din
care maxilarele pot face micri laterale.
B. Raport constant al mandibulei fa de baza
craniului i maxilar n care condilii sunt situai n
mod neforat n poziia cea mai nalt, retrudat,
median i simetric n fosele mandibulare.
C. Mandibula se afl n relaie centric numai la
sfritul ciclului masticator i n timpul deglutiiei,
fiind poziia n care condilii sunt fixai n axa
balama terminal
D. Poziia fiziologic a mandibulei fa de baza
craniului i maxilar n care ambii condili sunt n
relaie corespunztoare cu discul lor articular. n
aceast poziie ansamblurile condilo-discale sunt
stabilizate pe pantele posterioare ale tuberculilor
articulari n fosele mandibulare
E. Poziia mandibulo-maxilar cnd condilii
mpreun cu poriunea cea mai subire
(avascular) a meniscului articular se situeaz
ntr-o poziie antero-superioar n raport cu
pantele tuberculilor articulari.
(pag. 696)
* 23 La realizarea relaiei de postur particip
urmtorul element activ:
A. Complexul structural muchi-tendon
B. Aciunea baric pozitiv
C. Factorul nervos
D. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i
periarticulare
E. Aciunea baric negativ
(pag. 692)
* 24 Relaia centric poate fi determinat cu
urmtoarea metod complex:
A. Metoda homotropismului lingo-mandibular
B. Metoda deglutiiei
C. Metoda compresiunii pe menton
D. Memoria ocluzal Lejoyeaux
E. Metoda flexiei forate a capului
(pag. 706)
* 25 Relaia centric poate fi nregistrat utiliznd
urmtoarea metod simpl :
A. Metoda nscrierii grafice
B. Memoria ocluzal Lejoyeaux
C. Metoda deglutiiei
D. Autoocluzorul Lende
E. Metoda stimulrii electrice bilaterale Jenkelson
(pag. 708-709)
Pag. 131 din 161
26 Elementele pasive care particip la realizarea 31 Metodele funcionale fonetice utilizate pentru
poziiei de postur sunt reprezentate de : determinarea relaiei de postur sunt:
A. Factorul muscular A. Metoda Leonardo da Vinci
B. Complexul structural muchi-tendon B. Metoda Wild
C. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i C. Metoda Silverman
periarticulare D. Metoda Landa
D. Aciunea baric negativ
E. Metoda Robinson
E. Factorul nervos (pag. 699)
(pag. 692)
32 Parametrii ocluzali sunt reprezentati de :
27 Elementele active care particip la realizarea
A. Ariile ocluzale
poziiei de postur sunt reprezentate de :
B. Cuspizii de sprijin
A. Factorul muscular
C. Cuspizii de ghidaj
B. Complexul structural muchi-tendon
D. Panta tuberculului articular
C. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i
periarticulare E. Ghidajul anterior
D. Aciunea baric negativ (pag. 710)
E. Factorul nervos 33 Ocluzia habitual este:
(pag. 692) A. O poziie de referin
28 Reglarea tonusului muscular se realizeaz B. O poziie de obinuin
prin urmtoarele mecanisme: C. O poziie de comfort
A. Circuitul de reglare al neuronului intercalar D. O intercuspidare maxim obinut n condiii de
Renshaw dezvoltare anormal a sistemului stomatognat
B. Aferenele corticale care conduce mandibula n poziie excentric
fa de craniu
C. Aferenele subcorticale
E. O poziie de convenien
D. Aferenele periferice
(pag. 713)
E. Aferenele vegetative
(pag. 693) 34 Curba de ocluzie sagital (curba Spee):
A. Rezult din unirea vrfurilor cuspizilor vestibulari
29 Metodele antropometrice cu repere
ai dinilor laterali
preextracionale utilizate pentru
determinarea dimensiunii verticale a etajului B. Este convex la maxilar
inferior sunt: C. Este concav la mandibul
A. Utilizarea profilometrului Sears D. Prezint un centru la nivelul cristei Galli
B. Metoda Swenson E. Rezult din unirea vrfurilor cuspizilor orali ai
C. Metoda Silvermann dinilor laterali
D. Metoda Wright (pag. 711)

E. Metoda Leonardo da Vinci 35 Metodele simple de nregistrare a relaiei

(pag. 697) centrice sunt:
A. Metoda homotropismului linguomandibular
30 Metodele antropometrice fr repere
preextracionale utilizate pentru B. Metoda deglutiiei
determinarea dimensiunii verticale a etajului C. Metoda compresiunii pe menton
inferior sunt:
D. Metoda stimulrii electrice bilaterale Jenkelson
A. Metoda Swenson
E. Memoria ocluzal Lejoyeaux
B. Metoda Leonardo da Vinci (pag. 705-706)
C. Metoda Boianov
D. Metoda Willis
E. Metoda Wright
(pag. 698)

Pag. 132 din 161

36 Metode complexe de determinare a relaiei 40 Fixarea provizorie se practic din mai multe
centrice: considerente:
A. Metoda nscrierii grafice A. Verificarea adaptrii pieselor protetice n cele trei
B. Metoda extensiei forate a capului sfere: proximal,cervical i ocluzal
B. Cimentarea de durat se face mai corect
C. Memoria ocluzal Lejoyeaux
deoarece inserarea protezelor pariale fixe este
D. Autoocluzorul Lende mai exact
E. Centrocordul Optow C. Verificarea adaptrii scheletului metalic
(pag. 708) D. Asigurarea unei perioada de adaptare a
musculaturii faciale
37 Relaia de postur corect indus poate fi
apreciat prin verificarea urmtoarelor E. Verificarea aspectului fizionomiei i al fonaiei
repere caracteristice: (pag. 749)
A. Reperul articular
Tema nr. 59
B. Reperul muscular Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala
C. Reperul tegumentar si edentatia totala
D. Reperul osos Bibliografie asociata temei:
E. Reperul dentar N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
(pag. 695) Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
38 nlimea etajului inferior trebuie corectat pag. 32-83
dac sunt prezente urmtoarele semne i
simptome caracteristice: *1 Testele de vitalitate mecanice (forajul
explorator) au urmtoarele caracteristici:
A. Uzura redus a dinilor restani compensat prin
egresii dentare A. se recomand a fi primul dintre testele de
vitalitate utilizate
B. Bree edentate ntinse cu pierderea stopurilor
ocluzale B. un dinte cu pulpit cronic va genera un rspuns
intens pozitiv
C. Spaiu de inocluzie fiziologic mai mare de 4 mm
C. const n trepanarea dintelui la locul de electie
D. Mrirea distanei subnazale-gnation i tergerea
anului nazo-labial D. utilizeaz curenti continui rectangulari
E. Diminuarea eficienei masticatorii E. se realizeaz cu o frez sferic montat n piesa
contraunghi
(pag. 703)
(pag. 48-49)
39 Neadaptarea cervical a coroanelor pe bont
poate fi determinat de: *2 Testele de vitalitate pulpar prezint
urmtoarele caracteristici:
A. Minusuri pe suprafaa intern a componentei
metalice A. nregistreaz statusul fibrelor nervoase si al
vaselor de snge
B. Resturi din cimentul provizoriu
B. se recomand ca forajul explorator s fie primul
C. Existena unor arii de contact prea largi test de vitalitate utilizat
D. Plusuri pe suprafaa intern a componentei C. anxietatea pacientului poate genera un rspuns
metalice fals negativ la aceste teste
E. Existena unor arii de contact prea strnse D. se pot realiza cu stimuli termici, electrici sau
(pag. 743) mecanici
E. hiperreactivitatea pacientului poate genera un
rspuns fals negativ
(pag. 46-48)

*3 Curba de ocluzie sagital se mai numeste si:

A. Monson si Villain
B. Spee - Balkwill
C. Dawson
D. Ramfjord
E. Jankelson
(pag. 58)

Pag. 133 din 161

*4 Perpendiculara pe planul de la Frankfurt n 9 Prin palparea articulatiei temporo -
punctul suborbitar, care trece prin canin, mandibulare se apreciaz:
comisur si punctul antropometric gnation
A. pozitia condililor mandibulari
se numeste:
B. modificrile de culoare de la nivelul tegumentului
A. planul Dreyfus supraiacent
B. planul Simon C. excursiile condiliene
C. planul Camper D. zgomotele articulare
D. planul palatin E. amplitudinea deschiderii gurii
E. planul de ocluzie (pag. 41-42)
(pag. 75)
10 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
*5 Zona functional lingual retromolar se mai examinarea zonei Ah sunt adevrate:
numeste si:
A. este suficient ca examinarea zonei Ah s se
A. Ney si Bowmann realizeze n static
B. punga Eisenring B. se face prin punerea n tensiune a vlului palatin
C. punga lui Fisch C. poate decela o pozitie vertical a vlului palatin
D. zona Ah D. se realizeaz prin manevra Valsalva
E. Fibonacci E. se realizeaz prin palpare cu un fuloar
(pag. 45) (pag. 44)

6 n cadrul examenului cervicofacial al 11 Care din urmtorii stimuli sunt utilizati

pacientilor edentati partial sau total, pentru efectuarea testelor de vitalitate n
inspectia de profil urmreste: cadrul examenului arcadelor dento -
alveolare:
A. unghiul nazo - labial
A. mecanici
B. unghiul gotic
B. chimici
C. unghiul goniac
C. electrici
D. expresia fetei
D. biologici
E. proportia etajelor fetei
(pag. 36) E. functionali
(pag. 47)
7 n cadrul examenului cervicofacial al
pacientilor edentati partial sau total, prin 12 Mobilitatea dentar prezint urmtoarele
palparea masei musculare se evalueaz: caracteristici:
A. dezvoltarea muschiului A. poate fi nregistrat prin testul de percutie
B. consistenta B. poate fi tranzitorie
C. temperatura C. poate fi de cauz protetic
D. tonicitatea D. nu poate fi de cauz protetic
E. sensibilitatea E. poate aprea ca urmare a unor tratamente
ortodontice
(pag. 38)
(pag. 51)
8 n cadrul examenului cervicofacial al
pacientilor edentati partial sau total, palparea 13 Unittile odonto - parodontale restante pot fi
planului osos urmreste: investigate paraclinic prin:
A. integritatea osoas A. indicele parodontal Ramfjord
B. tonicitatea B. indicele de plac Silness si Loe
C. denivelrile n treapt C. studiul de model
D. eventualele deformri D. sistemul diagnodent
E. consistent E. indicele de mobilitate dentar
(pag. 40) (pag. 64, 67, 68)

Pag. 134 din 161

14 Principalele obiective vizate de ctre
radiografia retro - dento - alveolar sunt:
A. evidentierea aspectului laminei dura
B. analizarea rapoartelor existente ntre
componentele masivului cervico-facial
C. oferirea unei imagini de ansamblu a arcadelor
dento - alveolare
D. evidentierea morfologiei radiculare
E. evidentierea raportului coroan / rdcin
(pag. 61-62)
15 Care din urmtoarele metode reprezint
tehnici imagistice moderne de explorare a
ATM:
A. teleradiografia de profil
B. artrografia temporomandibular
C. cineradiografia
D. rezonanta magnetic nuclear
E. computer - tomografia
(pag. 68-70)
16 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
examenul gnatostatic sunt adevrate:
A. se practic sub forma fotografiei ntraorale n
intercuspidare maxim si relatie centric
B. se practic sub forma fotografiei extraorale de
fat si profil
C. se utilizeaz n investigarea ocluziei
D. const n aplicarea analizei spectrale a sunetelor
n medicina dentar
E. are valoare medico - legal
(pag. 74)
17 La pacientii edentati partial ntins,
diagnosticul de integritate pulpar cuprinde
urmtoarele etape:
A. diagnosticul anatomo - clinic
B. diagnosticul anatomo - patologic
C. diagnosticul topografic
D. diagnosticul de stare general
E. diagnosticul de integritate homeostazic
(pag. 77)
18 Urmtoarele puncte reprezint puncte de
emergent trigeminale:
A. frontal
B. supraorbitar
C. suborbitar
D. etmoidal
E. mentonier
(pag. 40)
19 Principalele cauze n obtinerea uneui
rspuns fals pozitiv la testele de vitalitate
electrice sunt:
A. anxietatea pacientului
B. calcificri intracanalare
C. necroza de colicvatie
D. greseli n izolarea dintelui
E. dinte cu apexul deschis
(pag. 48)
20 Principalele cauze n obtinerea uneui
rspuns fals negativ la testele de vitalitate
electrice sunt:
A. necroz partial
B. consumul de alcool
C. hiperreactivitatea pacientului
D. premedicatia sedativ a pacientului
E. greseli n izolarea dintelui
(pag. 48)
Tema nr. 60
Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente
componente
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 84-104
*1 Situaiile clinice ce nu necesit protezare
imediat cu caracter provizoriu sunt:
A. arcade dentare integre la care se vor executa
extracii n zona frontal i lateral n mai multe
etape;
B. arcade dentare integre la care apare o bre
redus n zona frontal;
C. edentaia total mandibular;
D. arcade dentare edentate parial protezate prin
restaurri fixe la care se recomand ablaia
punilor dentare n scopul refacerii lor;
E. arcade dentare edentate parial protezate mobil
la care se recomand noi extracii cu
transformarea protezei pariale n protez total.
(pag. 85)
Pag. 135 din 161
*2 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice maxilar:
A. este dispus pe versantul oral al crestei alveolare
dentare frontale;
B. este orientat transversal la nivelul bolii palatine;
C. se prezint sub form de plac acrilic lingual;
D. marginea superioar se plaseaz la nivelul
dinilor restani supracingular sau ecuatorial;
E. marginea sa inferioar ptrunde n zona
funcional lingual central.
(pag. 89)
*3 Elementele de meninere, sprijin i
stabilizare la proteza parial mobilizabil
acrilic:
A. sunt reprezentate de conectorul principal acrilic
lingual;
B. poart denumirea de plac acrilic palatin;
C. la maxilar sunt orientate transversal la nivelul
bolii palatine;
D. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
E. sunt reprezentate de croete.
(pag. 94)
*4 Croetele protezei parial mobilizabile
acrilice sunt urmtoarele :
A. croetul Ackers;
B. croetul Bonwill;
C. croetel Roach;
D. croete simple acrilice dentare;
E. croetele Ney.
(pag. 94)
*5 Din grupa croetelor acrilice ale protezei
parial mobilizabile acrilice fac parte:
A. croetul cervico-ocluzal deschis dental;
B. croetul cervico-ocluzal bidentar;
C. croetele simple acrilice dento-alveolare;
D. croetul cervicoalveolar deschis edental;
E. croetul proximal cu caset.
(pag. 94)
6 Avantajele protezrii de urgen sunt:
A. ofer posibilitatea dirijrii cicatrizrii ;
B. fenomenele de rezorbie osoas pot fi reduse;
C. contribuie la procesul vindecrii unor zone ale
fibro-mucoasei de acoperire;
D. nu amelioreaz procesul de cicatrizare;
E. ajut la pregtirea cmpului protetic n vederea
amprentrii.
(pag. 85)
7 eile protezei parial mobilizabile acrilice
prezint urmtoarele caracteristici:
A. au rol de suport al dinilor artificiali;
B. nu transmit forele masticatorii ctre suportul
dento.parodontal;
C. nu au contact direct cu creasta edentat;
D. transmit forele de solicitare conectorului
secundar;
E. numrul acestora este n acord cu numrul
spaiilor protetice poteniale.
(pag. 86)
8 Elementele caracteristice ale arcadelor
artificiale ale protezei parial mobilizabile
acrilice sunt:
A. contribuie esenial la refacerea funciilor
perturbate ale sistemului stomatognat prin
edentaie;
B. alegerea dinilor artificiali trebuie s fie
concordant prin form i culoare cu dinii
restani chiar dac prezint modificri de culoare
i procese carioase;
C. pot fi realizate din porelan;
D. pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal n
situaiile clinice ce presupun solicitri ocluzale
intense se recomand confecionarea feelor
ocluzale din metal turnat;
E. dinii din porelan pot fi prefabricai sau realizai
prin stupuire.
(pag. 88)
9 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice la mandibul :
A. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
B. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis anterior;
C. are grosime de 2 mm;
D. faa lustruit este orientat spre limb iar faa
nelustruit are orientare dento-alveolar;
E. acoper n totalitate bolta palatin.
(pag. 92)
10 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice la maxilar:
A. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
B. este orientat transversal la nivelul bolii palatine,
purtnd denumirea de palc acrilic palatin;
C. are o grosime de 2 mm;
D. acoper n totalitate bolta paltin, pn la dinii
restani i ei;
E. poate fi ameliorat prin rscroire distal sau
decupare, prin decolatare sau fenestrare.
(pag. 90)
Pag. 136 din 161
11 Croetele acrilice ale protezei parial
mobilizabile acrilice:
A. asigur ancorarea protezei parial mobilizabile
acrilice;
B. asigur meninerea protezei parial mobilizabile
acrilice;
C. sunt realizate din metal;
D. fac corp comun cu restul construciei protetice;
E. pot porni fie din conectorul principal, fie din ea.
(pag. 94)
12 Protezarea flexibil vine n sprijinul:
A. pacienilor alergici la acrilate;
B. situaiilor clinice la care parametrii ce
caracterizeaz suportul odontal nu ofer
condiiile necesare amplasrii corecte a
croetelor turnate;
C. prezenei de torusuri sau tuberoziti
voluminoase;
D. prezenei de tuberoziti reduse ca volum;
E. considerentelor estetice de mascare a recesiunii
gingivale.
(pag. 97)
13 Protezele pariale din acrilat flexibil tip
Valpalst:
A. sunt cele mai puin flexibile proteze pariale;
B. sunt indicate de elecie n cazul pacienilor cu
torus de dimensiune redus;
C. sunt utilizate la pacienii care prezint alergii la
monomerul acrilic;
D. sunt indicate de elecie n cazul pacienilor cu
despicturi palatine;
E. sunt indicate la pacienii care prezint
protuberane osoase .
(pag. 99)
14 Avantajele protezelor pariale din acrilat
flexibil tip Valpalst:
A. proteza este flexibil n zonele retentive;
B. proteza are grosime mare;
C. proteza nu este casant;
D. sunt necesare croetele din srm;
E. poate fi uor rebazat.
(pag. 100)
15 Croetele simple acrilice dentare ale
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. pot fi sub form de pelote;
B. sunt flexibile;
C. se fractureaz uor;
D. pot produce leziuni de decubit;
E. cele mai cunoscte sunt cele descrise de
Kemmeny.
(pag. 94)
16 Crosetele simple metalice ale protezei
parial mobilizabile acrilice:
A. pot fi confecionate din folie metalic;
B. pot fi confecionate din srm;
C. pot fi confecionate din acrilat;
D. sunt reprezentate de croetele simple acrilice
dentare;
E. sunt reprezentate de croetele simple acrilice
alveolare.
(pag. 94)
17 Croetele cervico-ocluzale deschise dental
ale protezei parial mobilizabile acrilice:
A. se mai numesc i croete cu umr;
B. fac parte din grupa croetelor simple metalice;
C. fac parte din grupa croetelor acrilice;
D. este indicat n situaia cnd pe arcad sunt
restani doi dini vecini;
E. este indicat pe dini cu retentiviti moderate.
(pag. 95)
18 Croetul din srm cu trei brae al protezei
parial mobilizabile acrilice:
A. este realizat din srm de vipl de 0,6-0,8 mm
diametru;
B. este asemntor croetului Ackers;
C. asigur retenie i sprijin;
D. este denumit i croet cu bucl;
E. se recomand n zona frontal.
(pag. 97)
19 Croetul cervico-alveolar deschis dental al
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. este denumit i croet cu bucl;
B. este un croet acrilic;
C. este indicat pe dini retentivi;
D. bucla poate fi n form de R;
E. este situat la distan de 0,5 mm de mucoasa
alveolar.
(pag. 96)
Pag. 137 din 161
 20 Croetul cervico-ocluzal deschis dental al
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. nu favorizeaz bascularea protezei;
B. este confecionat din srm;
C. prezint un contact redus cu dintele,
D. este indicat pe dini cu retentiviti moderate;
E. asigur retenia prin braul retentiv.
(pag. 95)
Tema nr. 61
Elemente structurale ale protezelor partiale
scheletate
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 116-199
*1 Bara lingual este n contact cu versantul
lingual al crestei alveolare n :
A. edentaia de clasa I;
B. edentaia de clasa a II-a;
C. edentaia de clasa a III-a;
D. edentaia de clasa aIV-a;
E. bara lingual se plaseaz la distan de versantul
lingual al crestei alveolare.
(pag. 118)
*2 Conectorul principal al protezelor pariale
scheletate:
A. realizeaz unirea eilor protetice;
B. este obligatoriu s fie flexibil;
C. se va plasa n contact direct cu parodoniu
marginal;
D. are un volum mare;
E. nu asigur profilaxia parodontal a dinilor
restani.
(pag. 116)
*3 Nu sunt elemente componente ale protezei
scheletate:
A. conectorii principali;
B. croetele;
C. elementele de agregare;
D. conectorii secundari;
E. eile protetice.
(pag. 116)
*4 Croetul Ney numrul 1:
A. este derivat din croetul T al lui Roach;
B. se aplic pe dini cu linia ghid nr. 2;
C. este asemntor croetului Ackers;
D. este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o
fa aspectul numrul 1, iar pe cealalt fa
aspectul liniei ghid numrul 2;
E. este indicat pe molarii conici.
(pag. 140)
*5 Elementele speciale de meninere i
stabilizare disjunctoare sau distributoare
simple ale protezelor pariale scheletate sunt:
A. bara cu capse Ceka;
B. croetul cu conector n form de S;
C. bara Dlder;
D. culisele Ceka;
E. croetele Roach.
(pag. 166)
6 Plcua dento-mucozal lingual a protezelor
pariale scheletate:
A. se aplic n situaia n care dinii restani prezint
un grad de parodontopatie marginal cronic, iar
versantul oral al crestei alveolare are nlime
redus;
B. marginea liber va fi situat n depresiunea
dintre dou rugi;
C. se sprijin pe un prag plasat supracingular;
D. faa dento-alveolar se lustruiete;
E. faa oral va fi modelat ca replic anatomic.
(pag. 123)
7 Croetul continuu al protezelor pariale
scheletate:
A. este un foarte bun element de sprijin i
stabilizare;
B. se aplic pe faa oral a dinilor frontali,
supracingular sau pe un prag realizat n smal;
C. poate porni din braele rigide ale unor croete
Roach;
D. se aplic pe molari cu retentivitate bun;
E. este utilizat ca element antibasculant n edentaia
parial de clasa I Kennedy.
(pag. 147)
Pag. 138 din 161
8 Timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf sunt:
A. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie i
dezinserie a protezei;
B. trasarea ecuatorului protetic;
C. alegerea tipului de conector principal;
D. stabilirea locului n care se plaseaz vrful
poriunii flexibile a braului retentiv al croetului;
E. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf.
(pag. 127)
9 Conectorul principal metalic sub form de
bar al protezelor pariale scheletate are
urmtoarele caracteristici:
A. restrnge designul protezei scheletate la o
suprafa redus;
B. are limea de 6-7 mm i o grosime de 3mm;
C. este poziionat n contact cu mucoasa;
D. cea mai utilizat form pe seciune este cea
semiovalar;
E. are o grosime crescut ceea ce modific esenial
relieful bolii palatine.
(pag. 116)
10 Bara lingual a protezelor pariale scheletate
are urmtoarele caracteristici:
A. distana de la parodoniu marginal la bar va fi
de cel puin 3mm;
B. limea barei linguale va fi de 4-5mm;
C. grosimea barei linguale va fi de 2 mm;
D. aplicarea barei linguale este independent de
nlimea i nclinarea versantului lingual al
crestei alveolare,
E. bara lingual nu poate fi nsoit niciodat de un
croet continuu.
(pag. 118)
11 Sistemul de croete Ney are urmtoarele
caracteristici:
A. este unicul sistem standardizat de croete
turnate;
B. utilizeaz zonele proximale ale feelor laterale ale
dintelui suport ca zone retentive;
C. elementul principal de sprijin este pintenul
ocluzal ;
D. lcaul pintenului ocluzal are o adncime de 1,5
mm i form ovalar;
E. lungimea lcaul pintenului ocluzal este de 1/4
din diametrul mezio-distal al feei ocluzale;
(pag. 139)
12 Croetul Ney numrul 2:
A. este derivat din croetul T al lui Roach;
B. se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 opus liniei
ghid nr. 1;
C. este indicat pe dini tronconici;
D. se aplic n special pe molari i canini, la care
linia ghid este foarte nalt pe o fa i cobort
pe cealalt;
E. este utilizat n special pe molarul 2 ce
delimiteaz distal edentaia.
(pag. 140)
13 Sistemul Roach:
A. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
bar;
B. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
divizate;
C. braele divizate i confer rigiditate;
D. cuprinde o categorie de croete avnd formula
memotehnic C,L,U,S,T,I,R
E. utilizeaz ca zone retentive suprafeele laterale,
vestibulare i orale ale dintelui suport.
(pag. 142)
14 Croetul RPI al lui Kroll:
A. se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti
vestibulare i orale favorabile;
B. este folosit n edentaiile pariale ntinse pe
dintele ce delimiteaz mezial edentaia;
C. evit torsiunea distal prin basculare a dintelui
pe care se aplic;
D. plcua proximo-lingual are rol de ghidaj al
protezei i realizeaz reciprocitatea cu braul
retentiv;
E. este alctuit din dou croete Ackers unite prin
corpul lor.
(pag. 147)
15 Elementele speciale de meninere, sprijin i
stabilizare prezint urmtoarele caracteristici:
A. confer estetic deosebit;
B. ofer stabilitate biomecanic protezelor;
C. sunt indicate la pacieni cu stare general
precar;
D. se depreciaz rapid avnd o rezisten redus n
timp;
E. sunt laborioase.
(pag. 152)
Pag. 139 din 161
16 Avantajele coroanelor telescopate sunt:
A. asigur o stabilizare optimal a protezelor
pariale mobilozabile n toate sensurile;
B. asigur transmisia axial a presiunilor ocluzale;
C. aplicate n regiunea frontal sunt n acelai timp
i fizionomice;
D. nu favorizeaz acumularea plcii bacteriene i
favorizeaz autocurirea;
E. se pot aplica pe dinii adulilor tineri.
(pag. 155)
17 Bara Dolder prezint urmtoarele
caracteristici:
A. sunt elemente conjunctoare care realizeaz o
bun stabilitate i sprijin protezelor;
B. cunoscute sub denumirea de bar cu clre;
C. se aplic n edentaii subtotale pe ultimii dini
restani, de obicei ultimii doi canini;
D. elementele de susinere sunt cape cu pivoturi
radiculare peste care se aplic bara Doder;
E. este o bar rotund pe seciune fiind susinut la
capete de elemente de agregare (coroane de
nveli metalice sau semifizionomice).
(pag. 164)
18 Indicaiile culiselor extracoronare sunt:
A. cnd se impune o reducere minim din structura
dentar;
B. camera pulpar este voluminoas pentru a evita
devitalizarea;
C. dimensiunea mezio-distal a dintelui suport este
redus;
D. sunt utilizate la pacienii cu o bun dexteritate
manual,
E. sunt utilizate cnd proteza are un ax dificil de
inserie i dezinserie.
(pag. 161)
19 Croetul circular Ackers:
A. este un croet cu trei brae;
B. se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti
vestibulare i orale favorabile;
C. poate fi deschis dental sau edental;
D. este un croet cu patru brae;
E. se aplic pe premolari sau molari n malpoziie
secundar.
(pag. 146)
20 Croetul cu aciune reciproc al lui Bonwill:
A. se aplic n special pe premolari n edentaiile de
clasa a III-a Kennedy;
B. este alctuit din dou croete Ackers unite prin
corpul lor;
C. se plaseaz de obicei pe o arcad sau o
hemiarcad integr;
D. se mai numete croet circular cu ase brae;
E. este indicat n edentaiile terminale clasa I-a i a
II-a Kennedy.
(pag. 146)
Tema nr. 62
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 201-229
*1 Proteza parial mobilizabil aplicat n
cavitatea oral este supus aciunii unor
fore care:
A. au rol n uzura fiziologic a dinilor artificiali
B. au rol n uzura fiziologic a componentei acrilice
a seilor protezei
C. au rol n formarea depozitelor tartrice
D. tind sa disloce proteza de pe cmpul protetic
E. au rol n modelarea planurilor de ghidare.
(pag. 294)
*2 n cazul unei proteze scheletate, cnd o for
acioneaz la nivelul unei ei terminale,
aceasta va efectua o micare de rotaie care:
A. determin modificri de culoare ale dinilor
artificiali
B. determin modificri de culoare ale componentei
acrilice a eilor protezei
C. se descompune n cele trei planuri spaiale
D. se asociaz cu modificarea adncimii anurilor
nazo-geniene
E. produce tulburri fonetice.
(pag. 205)
*3 Forele care se nasc n timpul exercitrii
funciilor sistemului stomatognat pot aciona:
A. la nivelul marginilor protezei
B. la nivelul eii turce
C. la nivelul apofizei coronoide a mandibulei
D. la nivelul muchilor orbiculari ai buzelor
E. la nivelul muchilor buccinatori.
(pag. 211)
Pag. 140 din 161
*4 n ceea ce privete stabilitatea static, att
protezele mobilizabile scheletate maxilare
ct i cele mandibulare trebuie s aib o
caracteristic n comun:
A. aceeai grosime a conectorilor principali
B. repartiia uniform a greutii protezei pe
elementele cmpului protetic pe care se sprijin
C. utilizarea unor croete cu brae retentive i
opozante cu aceeai grosime
D. aceeai poziionare a conectorilor principali
E. utilizarea unui singur tip de croet.
(pag. 211)
*5 n cazul construirii unor proteze mobilizabile
scheletate, elementele de echilibru static i
dinamic trebuie corelate cu:
A. cantitatea de saliv produs n 24 de ore
B. forele de adeziune
C. principiile terapiei funcionale
D. forele de capilaritate
E. forele de coeziune.
(pag. 215)
6 Forele care acioneaz asupra unei proteze
scheletate sunt:
A. fore verticale de traciune
B. fore verticale de presiune
C. fore de congruen
D. fore orizontale tangeniale
E. fore orizontale radiare.
(pag. 215)
7 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale forelor de traciune direct:
A. acioneaz n sensul fixrii protezei pe cmpul
protetic
B. acioneaz n sens vertical, tinznd s disloce
proteza de pe cmp
C. se manifest n timpul exercitrii funciilor
aparatului dento-maxilar
D. sunt generate de alimente lipicioase i aciunea
muchilor obrajilor, buzelor i limbii
E. sunt favorabile deplasrilor transversale ale
protezelor scheletate.
(pag. 215)
8 Forele de traciune indirect se
caracterizeaz prin:
A. apar ntre dou suprafee plane
B. se numesc i fore de basculare
C. fixeaz proteza pe cmpul protetic
D. apar prin nerespectarea montrii dinilor pe
cresta edentat
E. apar prin aezarea incorect a axei de basculare.
(pag. 216)
9 Micarea de basculare a unei proteze
scheletate se caracterizez prin:
A. este o micare complex a protezei
B. n cadrul acesteia are loc o micare de ridicare,
de nfundare i de apsare
C. este deseori asociat cu deplasarea n ntregime
a protezei spre anterior sau posterior
D. este uneori asociat cu deplasri transversale
ale protezei
E. este uneori asociat cu deplasri longitudinale
ale protezei.
(pag. 216)
10 Axa de rotatie a unei proteze scheletate
trebuie aleas astfel nct:
A. axa s treac neaprat prin corpul protezei
B. axa s treac prin marginea anterioar a
conectorului principal maxilar
C. axa s treac prin marginea superioar a
conectorului principal mandibular
D. proteza s se ntind n mod egal de ambele
pri ale axului de rotaie
E. proteza s se ntind de o parte a axului de
rotaie.
(pag. 216)
11 Rolul opritorului de basculare este:
A. de a uni eile protetice cu conectorul principal
B. de a poziiona croetele pe dinii stlpi
C. de a modela feele proximale pentru conectorii
secundari
D. de a prelungi proteza dincolo de axa de
basculare
E. de a transforma proteza dintr-o prghie cu un
bra sau dou brae inegale ntr-o prghie cu
dou brae egale.
(pag. 216)
Pag. 141 din 161
12 Care din urmtoarele elemente componente 17 Precizai la ce nivel acioneaz forele
ale unei proteze scheletate pot avea funcie orizontale radiare:
de opritor de basculare:
A. asupra dinilor din grupul frontal n cazul forelor
A. dinii artificiali radiare sagitale
B. croetul continuu B. asupra corpului mandibulei n cazul forelor
radiare sagitale
C. extremitatea distal a eilor protetice
C. asupra dinilor din grupul lateral n cazul forelor
D. conectorii secundari proximali
transversale
E. baza protezei dac prelungete proteza dincolo
D. asupra muchilor maseteri
de axul de rotaie
(pag. 216) E. asupra caninilor n cazul forelor forelor oblice.
(pag. 219)
13 Forele de presiune masticatorii acioneaz
asupra: 18 Care este cea mei frecvent micare a unei
proteze pariale scheletate:
A. dinilor naturali
A. micarea de ridicare
B. dinilor artificiali susinui de eile protetice
B. micarea de coborre
C. marginii posterioare a conectorilor principali
maxilari C. micarea de basculare
D. marginii inferioare a barei linguale D. micarea de rotaie n jurul ax sagital sau
transversal
E. ligamentului pterigo-mandibular.
E. micarea de ndoire.
(pag. 217)
(pag. 222)
14 Care din urmtorii factori influeneaz
intensitatea forelor de presiune masticatorii: 19 Care sunt modalitile de deplasare a
poriunilor unei proteze n cadrul micrii de
A. capacitatea muchilor ridictori ai mandibulei basculare a acesteia:
B. natura alimentului
A. o poriune a protezei se nfund
C. gradul de sensibilitate al parodonilui dinilor stlpi
B. o poriune a protezei se ridic
D. gradul de sensibilitate al muco-periostului crestei
C. o poriune a protezei se ndoaie
edentate
D. o poriune a protezei se ramolete
E. gradul de sensibilitate al receptorilor gustativi din
mucoasa lingual. E. o poriune a protezei se curbeaz.
(pag. 217) (pag. 222)

15 Forele de presiune masticatorii tind s: 20 Care din urmtoarele elemente ale unei
proteze scheletate sunt utilizate n scopul
A. s fixeze proteza pe cmpul protetic
frnrii deplasrilor distale ale acestora:
B. s deplasese tangenial proteza
A. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
C. s nfunde nfunde proteza pe cmpul protetic
B. tuberculul piriform
D. s deplaseze radiar proteza
C. croetul continuu lingual cu gherue incizale
E. s exercite presiuni supraliminare.
D. coroane telescopice
(pag. 218)
E. tuberozitatea maxilar.
16 Care din urmtoarele fore reprezint fore (pag. 221)
orizontale:
A. forele de congruen
B. forele de diseminare
C. forele orizontale aprute prin micrile de
lateralitate ale mandibulei n timpul masticaiei
D. forele parazitare rezultate din descompunerea
forelor de presiune masticatorie
E. forele de convergen
(pag. 218)

Pag. 142 din 161

Tema nr. 63
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate: amprentarea
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 279-293
*1 Adaptarea portamprentelor standard se
realizeaz:
A. cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete
B. n plan transversal, sagital i vertical
C. prin ndoire pe linia median
D. n funcie de materialul de amprent
E. dup realizarea amprentei propriu-zise.
(pag. 280)
*2 La ce distan trebuie s se situeze marginile
unei portamprente standard fa de cmpul
protetic, n plan transversal:
A. 1-2mm
B. 3-4mm
C. 4-5mm
D. 10mm
E. 15mm
(pag. 280)
*3 Care din urmtoarele obiective se realizeaz
n cursul amprentrii preliminare:
A. modelarea anatoform a dinilor artificiali
B. nregistrarea funciei fonetice
C. nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim
D. nregistarea tuturor suprafeelor plane i
orizontale ale cmpului protetic
E. nregistrarea adncimii anurilor nazo-labiale.
(pag. 281)
*4 Care este rolul micrilor nefuncionale
efectuate de medic n timpul amprentrii
preliminare.
A. modelarea corespunztoare a marginilor
amprentei
B. nregistrarea fidel a zonei de mucoas pasiv-
mobil
C. determinarea relaiilor intermaxilare
D. testarea nlimii etajului inferior al feei
E. stabilirea zonei neutrale.
(pag. 282)
*5 Care este scopul duurilor bucale reci
recomandate n etapa de pregtire a
cmpului protetic cu edentaie parial
ntins, n vederea amprentrii preliminare:
A. accentuarea reflexului de vom
B. modelarea materialului de amprent
C. deretentivizarea cmpului protetic
D. poziionarea corect a maxilarului
E. ndeprtatarea mucusului salivar i realizarea
unei vasoconstricii a mucoasei.
(pag. 282)
6 Cte tipuri de portamprente exist n funcie
de modalitatea de realizare a obiectivelor
amprentrii:
A. portamprente standard
B. portamprente semifuncionale
C. portamprente individuale funcionale
D. portamprente semipiriforme
E. portamprente semiovale
(pag. 279)
7 Care sunt materialele din care se
confecioneaz portamprentele standard de
serie sau universale:
A. ceara bucoplastic
B. silicon chitos
C. metal cromat sau nichelat
D. aluminiu
E. materiale plastice.
(pag. 279)
8 Cum se adapteaz portamprentele standard
la nivelul marginilor:
A. prin ramolire n ap cald
B. prin ndoire cu ajutorul unui crampon cnd
marginile sunt prea lungi
C. prin sinterizare
D. prin completare cu material termoplastic cnd
marginile sun tprea scurte
E. prin aplicarea unui rulou de mas termoplastic
pe versantul intern al marginii pe tot conturul
acesteia.
(pag. 280)
9 Cte tipuri de amprente funcionale exist n
funcie de gradul de mobilizare al periferiei
cmpului protetic.
A. amprente funcionale mucostatice
B. amprente funcionale de rscroire
C. amprente funcionale mucodinamice
D. amprente funcionale posterioare
E. amprente funcionale anterioare.
(pag. 283)
Pag. 143 din 161
10 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale amprentei funcionale
mucostatice.
A. nregistreaz tonicitatea musculaturii de la
periferia cmpului protetic
B. utilizeaz portamprente individuale cu margini
scurte
C. utilizeaz materiale de amprent cu fluiditate
mare
D. marginile amprentei sunt subiri i nalte
E. se obin amprente care pun n valoare succiunea.
(pag. 293)
11 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale amprentei funcionale
mucodinamice:
A. utilizeaz portamprente cu margini funcionalizate
B. se obin amprente cu margini bine delimitate
C. se obin amprente care ocolesc formaiunile
mobile periferice
D. se obin amprente nefuncionale
E. se obin amprente cu margini prea scurte.
(pag. 285)
12 n terapia protetic prin protez parial
scheletat, micrile masticatorii efectuate n
cadrul amprentrii funcionale a cmpului
protetic se realizeaz cu:
A. abloane de ocluzie
B. portamprente individuale prevzute cu valuri de
ocluzie
C. cu ajutorul unor proteze vechi
D. cu cear de ocluzie
E. cu ajutorul unor proteze tranzitorii.
(pag. 287)
13 Ce tipuri de materiale se pot utiliza n
amprentarea funcional a cmpului protetic
cu edentaie parial ntins.
A. materiale rigide
B. materiale decorative
C. materiale semirigide
D. materiale solide
E. materiale elatice.
(pag. 287)
14 Care sunt criteriile care se urmresc n
cadrul verificrii extraorale a
portamprentelor individuale:
A. realizarea anurilor de descrcare
B. respectarea indicaiilor privind materialul din care
trebuie confecionat portamprenta
C. corectitudinea plasamentului mnerului
D. realizarea unor margini ct mai groase
E. respectarea raportului dintre marginile
portamprentei i linia ghirlandat.
(pag. 288)
15 Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte n
ceea ce privete tehnicile de amprentare cu
model corectat:
A. utilizeaz portamprente standard din gips
B. se adreseat edentaiilor tetminale
C. se adreseaz edentaiilor intercalate reduse
D. utilizeaz scheletul metalic al protezei prevzut
cu ei acrilice
E. nregistraz relaia funcional a suportului muco-
osos n raport cu suportul dento-parodontal.
(pag. 291)
16 n cazul tehnicilor de amprentare cu model
corectat, secionarea modelului are loc:
A. la nivelul crestelor edentate terminal
B. la nivelul crestelor edentate intercalate
C. la nivelul dinilor frontali
D. la 1-2 mm distal de dinii restani
E. la nivelul liniei mediane a modelului.
(pag. 292)
17 Care sunt caracteristicile amprentei globale
utilizat n protezarea compozit:
A. nregistreaz substructurile organice dentare
preparate
B. nregistreaz breele edentate
C. nregistreaz culoarea dinilor
D. permite confecionarea protezei fixe
E. permite confecionarea protezei mobile
scheletate.
(pag. 293)
18 Care din urmtoarele micri automatizate
efectuate de pacient sunt utilizate n
amprentarea funcional n cadrul terapiei
prin proteze parial mobilizabile scheletate:
A. teste de postur
B. teste fonetice
C. teste de masticaie
D. teste de deglutiie
E. teste de mobilitate.
(pag. 287)
Pag. 144 din 161
 19 Care sunt tipurile de amprente funcionale
utilizate n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile scheletate, n funcie de poziia
mandibulei n timpul amprentrii:
A. amprente funcionale cu gura deschis
B. amprente funcionale cu gura nchis
C. amprente funcionale combinate
D. amprente funcionale de lateralitate
E. amprente funcionale deformante.
(pag. 284)
20 Cum se clasific amprentele funcionale
utilizate n terapia protetic prin proteze
parial mobilizabile scheletate n fun funcie
de numrul de materiale de amprent
utilizate:
A. amprente funcionale automatizate
B. amprente funcionale simple
C. amprente funcionale compozite
D. amprente funcionale parcelare
E. amprente funcionale pariale.
(pag. 284)
Tema nr. 64
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 295-308
*1 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, etapa de nregistrare a relaiei
intermaxilare urmeaz dup
A. proba portamprentei standard
B. amprentarea preliminar
C. adaptarea portamprentei individuale
D. amprentarea funcional i obinerea modelului
funcional
E. proba machetei cu dini.
(pag. 295)
*2 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, n cazul n care cele dou
arcade sunt mutilate prin edentaie parial
problema fundamental a proteztii este
reprezentat de
A. evaluarea dinilor stlpi
B. amprentarea preliminar
C. restaurarea relaiei de postur i a relaiei
centrice
D. verificarea scheletului metalic
E. cptuirea eilor terminale.
(pag. 295)
*3 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, nregistrarea relaiilor
mandibulo-craniene urmrete
A. repoziionarea mandibulei n relaie centric
corect
B. repoziionarea mandibulei n poziia de postur
C. repoziionarea mandiulei n poziia de
intercuspidare maxim
D. determinarea planului bazal mandibular
E. determinarea poziionrii exacte a planului medio-
sagital.
(pag. 296)
*4 Metoda homotropismului lingo-mandibular
de determinare a relaiei centrice se bazeaz
pe faptul c
A. mandibula urmeaz poziia vlului palatin
B. mandibula urmeaz limba n periplul su static i
dinamic
C. compresiunea maseterului bilateral poziioneaz
mandibula n relaie centric
D. se stimuleaz reflexele vestigeale de poziionare
centric
E. manevra Valsalva poziioneaz mandibula n
relaie centric.
(pag. 306)
*5 Metoda de determinare a relaiei centrice
prin stimularea reflexului de ocluzie molar
se bazeaz pe
A. faptul c mandibula urmeaz limba n periplul
su static i dinamic
B. redeteptarea vechilor reflexe parodonto-
musculare de poziionare centric
C. uoara presiune exercitat n timpul micrii de
deschidere-nchidere
D. contracii musculare simetrice prin compresiuni
pe muchiul temporal
E. compresiunea meseterului bilateral.
(pag. 307)
6 Care dintre poziiile mandibulo-craniene au o
importan primordial n evaluarea strii de
normalitate precum i a gradului de afectare
a morfologiei i funciilor sistemului
stomatognat
A. relaia centric
B. relaia de postur
C. relaia de intercuspidare maxim
D. micarea Bennett
E. poziia de cap la cap protruzie.
(pag. 295)
Pag. 145 din 161
7 Verificarea extraoral a machetelor de
ocluzie urmrete
A. baza s fie rigid, nedeformabil
B. baza s fie elastic
C. marginile bazei s fie rotunjite
D. marginile bazei s fie plasate la nivelul liniei
ghirlandate
E. marginile bazei s fie plasate la nivelul mucoasei
mobile.
(pag. 304)
8 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metodele simple de determinare
a relaiei centrice sunt
A. metoda homotropismului lingo-mandibular
B. metoda compresiunii pe menton
C. metoda deglutiiei
D. manevra Nelaton
E. metoda testelor Herbst
(pag. 306)
9 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metodele simple de
determinare a relaiei centrice sunt
A. metoda flexiei forate a capului
B. stimularea reflexului de ocluzie molar
C. stimularea reflexului de ocluzie incisiv
D. manevra condilian
E. metoda Patterson.
(pag. 306-307)
10 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, solidarizarea machetelor de
ocluzie se poate realiza prin urmtoarele
procedee
A. folosirea de stifturi de interpoziionare ntre cele
dou machete
B. utilizarea de material de tip Repin
C. utilizarea alginatului
D. practicarea unor lcae sau ancoe n cele dou
valuri de ocluzie la nivel primilor premolari
E. practicarea unui lca n cele dou valuri de
ocluziela nivelul liniei mediane
(pag. 307-308)
11 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda Patterson de
detrminare a relaiei centrice prezint
urmtoatele particulariti
A. stimuleaz reflexele vestigeale de poziionare
centric
B. bordurile de ocluzie se scurteaz cu 2mm
C. bordurile de ocluzie se lungesc cu 2mm
D. n grosimea bordurilor de ocluzie se realizeaz
un an retentiv care se umple cu material
abraziv
E. pacientul execut micri test de propulsie i
lateralitate.
(pag. 307)
12 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda homotropismului lingo-
mandibular de determinare a relaiei centrice,
prezint urmtoarele particulariti
A. se bazeaz pe faptul c mandibula urmeaz
limba n periplul su static sau dinamic
B. se bazeaz pe redeteptarea vechilor reflexe
parodonto-musculare
C. se plaseaz o bobi de cear pe bolta palatin a
bazei machetei de ocluzie superioare
D. se plaseaz o bobi de cear la nivelul bazei
machetei de ocluzie inferioare
E. bolnavul va nchide gura cu vrful limbii pe bobi.
(pag. 306)
13 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda de determinare a
relaiei centrice prin stimularea reflexului de
ocluzie molar se caracterizeaz prin
urmtoarele particulariti
A. se realizeaz prin compresiuni bilaterale pe
muschiul temporal
B. se urmrete redeteptarea vechilor reflexe
parodonto-musculare de poziionare centric
C. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordurile
de ocluzie n dreptul molarilor
D. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordura
de ocluzie n dreptul incisivilor centrali
E. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordurile
de ocluzie n dreptul caninilor
(pag. 307)
Pag. 146 din 161
14 Reperele ocluziei centrice stabilite de Costa
sunt
A. circumscrierea arcadei mandibulare de ctre
arcada maxilar
B. circumscrierea arcadei maxilare de ctre cea
mandibular
C. contactul tripotal
D. contactul vrf cuspid-pant cuspidian
E. cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar plasat ntre cuspidul mezio-vestibular i
medio-vestibular al primului molar mandibular.
(pag. 303)
15 Condiiile obiective de determinare a
relaiilor mandibulo-craniene postulate de
LEJOYEUX sunt:
A. naintea oricrei ncercri de determinare i
nregistrare a relaiei centrice, bolnavul s fie
plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i
psihologic
B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil
indispensabil pentru determinarea relaiei
centrice
C. Relaia centric se determin naintea DVO
D. Stabilizarea bazei abloanelor de ocluzie pe
model este o condiie necesar i suficient
pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice
esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc
n aceeai stare ca n momentul amprentrii
E. presiunea trebuie s corespund celei exercitate
n momentul amprentrii.
(pag. 303)
16 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, cauzele insuccesului
nregistrrii corecte a relaiilor mandibulo-
craniene sunt
A. forarea nchiderii gurii
B. realizarea bordurilor de ocluzie din cear moale
C. supraextensia bazei machetei de ocluzie
D. contactul dinilor anteriori mandibulari cu baza
machetei de ocluzie maxilar
E. confecionarea bazei machetelor de ocluzie din
acrilat.
(pag. 298)
17 n situaia clinic n care pe unul dintre
maxilare se realizeaz o protezare parial
mobil iar pe cellalt o protez total,
nregistrarea relaiilor intermaxilare prezint
urmtoarele particulariti
A. este suficient nregistrarea poziiei de
intercuspidare maxim
B. se folosesc machete de ocluzie
C. machetele de ocluzie se solidarizeaz n poziie
de relaie centricq
D. machetele de ocluzie se solidarizeaz n poziie
de cap la cap propulsie
E. n determinarea nivelului i orientrii planului de
ocluzie ne vom orienta dup dinii restani,
apreciind corect clerance-ul ocluzal.
(pag. 296-297)
18 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, verificarea intraoral a
machetelor de ocluzie urmrete
A. modalitatea de inserie pe cmpul protetic
B. dac bordurile de ocluzie prin volum i poziie
redau plenitudinea obrajilor i buzelor
C. gradul de adaptare dintre baza machetei de
ocluzie i cmpul protetic
D. realizarea contactelor tripodice
E. dac bordura de ocluzie mandibular prezint
lcae retentive la nivelul incisivilor
(pag. 304)
19 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, manevra condilian de
detrminare a relaiei centrice prezint
urmtoatele particulariti
A. poziia de relaie centric se obine prin presiune
uoar n timpul micrii deschidere-nchidere
exercitat cu indexul n conductul auditiv extern i
policele pretragian
B. permite verificarea poziiei centrice a condililor
C. utilizeaz deglutiia pentru poziionarea
mandibulei n relaie centric
D. urmrete ca prin traciunea ctre posterior
exercitat de muchii subhioidieni s se
determine o poziie a mandibulei ct mai
posterioar
E. const n compresiunea bilateral a maseterilor.
(pag. 307)
Pag. 147 din 161
 20 n cadrul terapiei prin proteze parial *4 Argumentul major al adepilor amprentelor
mobilizabile, n etapa de nregistrare a de despovrare la edentatul total este
relaiilor mandibulo-craniene se are n vedere
A. protezele se gsesc sub presune ocluzal tot
prefigurarea unor parametrii ai ocluziei
timpul
centrice precum
B. protezele se gsesc sub presiune ocluzal doar
A. nivelul i orientarea planului de ocluzie cteva ore pe zi
B. rapoartele interarcadice C. nchiderea marginal a protezelor totale este
C. clearence-ul ocluzal opional
D. realizarea coridorului bucal D. amprentarea preliminar a edentatului total se
face simultan la ambele maxilare
E. realizarea unitilor masticatorii.
E. determinarea relaie centrice este opional
(pag. 296)
(pag. 467)
Tema nr. 65
*5 Care dintre urmtoarele repere anatomice se
Etape ale terapiei prin proteze totale: amprentarea gsete la nivelul cmpului protetic maxilar
Bibliografie asociata temei:
A. tuberculul piriform
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura B. papila incisiv
Enciclopedica, Bucuresti, 2011. C. linia oblic extern
pag. 465-544 D. frenul lingual
*1 Scopul amprentei preliminare este de E. muchiul milohioidian.
(pag. 481)
A. realizare a modelului de lucru
B. realizare a modelului preliminar i a lingurii 6 Obiectivele amprentei preliminare a cmpului
individuale protetic edentat total sunt
C. determinare a relaiei centrice A. asigurarea sprijinului
D. realizare a lingurii standard B. asigurarea reteniei
E. determinare a dimensiunii verticale de ocluzie. C. asigurarea meninerii crestei reziduale
(pag. 470) D. asigurarea dimensiunii verticale de ocluzie
*2 Dup Franz Herbst, deglutiia se folosete E. asigurarea meninerii poziiei de postur.
pentru modelarea marginala n regiunea (pag. 471)
A. vestibular labial maxilar 7 Situaiile clinice care necesit amprentarea
B. ligamentului pterigo-maxilar prin tehnici de presiune selectiv a cmpului
C. retromilohioidian protetic edentat total sunt

D. lingual central A. creast balant anterioar

E. maxilar posterioar. B. tuberoziti maxilare bine reprezentateq
(pag. 514) C. creast mandibular posterioar fibroas
nefavorabil
*3 Obiectivul major al tehnicilor de amprentare D. creast mandibular aplatizat, acoperit cu
mucostatice este mucoas atrofic
A. de a nu deforma deloc cmpul protetic n timpul E. creast mandibular aplatizat, acoperit cu
amprentrii mucoas atrofic
B. de a nregistra cu precizie poziia vlului palatin tuberculi piriformi bine reprezentai.
C. de a poziiona mandibula n relaie centric (pag. 470)
D. de a transmite presiunile masticatoii doar la 8 Care dintre urmtoarele repere anatomice
nivelul bolii palatine aparin cmpului protetic edentat total
E. de a nregistra cu precizie jocul formaunilor maxilar
mobile de la periferia cmpului protetic. A. foveele palatine
(pag. 506) B. papila incisiv
C. frenul lingual
D. ligamentul pterigomaxilar
E. tuberculii priformi.
(pag. 481)

Pag. 148 din 161

9 Care dintre urmtoarele repere anatomice
aparin cmpului protetic edentat total
mandibular
A. tuberozitatea maxilar
B. tuberculii piriformi
C. muchiul milohioidian
D. linia oblic extern
E. spaiul retromilohioidian.
(pag. 481-482)
10 Evitarea reflexului de vom n timpul
amprentrii cmpului protetic edentat total
se poate face prin
A. ndiguirea cu un rulou de cear a lingurii
B. distragerea ateniei pacientului
C. utilizarea de hidrocoloizi ireversibili cu timp de
priz crescut
D. pentru prepararea alginatului se utilizeaz ap
puin mai cald
E. ndeprtarea amprentei la un minut de la
gelificare.
(pag. 489)
11 La controlul amprentei preliminare a
cmpului protetic edentat total mandibular
se apreciaz dac au fost nregistrate
A. zona retromilohioidian
B. zona de vibraie a vlului palatin
C. tuberculul piriform
D. depresiunea creat de muchiul milohioidian
contractat
E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 481)
12 Criteriile generale pe care trebuie s le
ndeplineasc portamprentele individuale
sunt
A. se confecioneaz pe modelul de lucru
B. se confecioneaz pe modelul preliminar
C. s fie rigid, indiferent de materialul din care se
confecioneaz
D. s nu interfereze cu traiectele procesului
coronoid n cursul micrilor mandibulare
E. mnerul s nu intferereze cu aciunea
orbicularului buzei.
(pag. 500)
13 Principalele obiective pe care trebuie s le
ndeplineasc o amprent final a cmpului
protetic edentat total sunt:
A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor i o
extindere maxim a bazei protezei
B. repartizarea de presiuni egale asupra prilor moi
i dure
C. obinerea unei nlimi corecte a dimensiunii
verticale de ocluzie
D. poziionarea mandibulei n poziia de relaie
centric
E. respectarea libertii contraciilor musculare i
realizarea nchiderii marginale a protezei.
(pag. 502)
14 Etapele comune, valabile n oricare tehnic
de amprentare final a cmpului protetic
edentat total sunt:
A. folosirea unei portamprente individuale
B. folosirea unei portamprente standard
C. executarea anumitor micri de modelare
marginal
D. adaptarea portamprentei individualeutilizarea
unuia sau mai multor materiale de amprentare.
E. utilizarea unuia sau mai multor materiale de
amprentare.
(pag. 504)
15 Metoda Schreinemakers de amprentare a
cmpului protetic edentat total prezint
urmtoarele particulariti
A. lingura individual mandibular se ngroa n
regiunea lingual central
B. lingura individual mandibular se ngroa la
nivelul niei retromilohioidiene
C. portamprentele individuale prezint borduri de
ocluzie
D. portamprentele individuale nu prezint borduri de
ocluzie
E. determinarea DVO se face naintea amprentrii.
(pag. 510-511)
16 Etapele tehnicii LEJOYEUX de amprentare a
cmpului protetic edentat total sunt
A. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
B. determinarea relaiei centrice
C. verificarea i adaptarea portamprentei individuale
D. verificarea marginilor
E. amprentarea suprafeei de sprijin.
(pag. 512)
Pag. 149 din 161
17 n cadrul tehnicii HERBST de amprentare a Tema nr. 66
cmpului protetic edentat total, micrile test Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea
pentru mandibul sunt relatiilor intermaxilare
A. deschiderea medie a gurii Bibliografie asociata temei:
B. deschiderea larg a gurii N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
C. umezirea buzelor Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
D. pronunarea fonemei Ah
pag. 550-564
E. manevra Valsalva
(pag. 513-514) *1 n zona frontal, planul de ocluzie are o
orientare paralel cu
18 n cadrul tehnicii HERBST de amprentare a
A. planul Camper
cmpului protetic edentat total, micrile test
pentru maxilar sunt B. linia bipupilar
A. deglutiia C. planul bazal mandibular
B. mimarea fluieratului D. planul Frankfurt
C. mimarea sursului forat E. planul facial
D. umezirea buzelor (pag. 551)

E. pacientul tuete. *2 n zona lateral, planul de ocluzie are o

(pag. 513-515) orientare paralel cu
A. planul facial
19 Verificarea i adaptarea intraoral a
portamprentelor individuale presupune B. planul orbito-frontal
parcurgerea urmtorilor timpi C. planul Camper
A. verificarea sprijinului, stabilitii i a adeziunii D. planul bipupilar
B. verificarea lungimiii portamprentei individuale E. planul naso-frontal
C. verificarea grosimii portamprentei individuale (pag. 551)
D. realizarea nchiderii marginale interne *3 n cadrul terapiei prin proteze totale, pentru
E. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie. uurina n determinarea orienttii planului
(pag. 521) de ocluzie se poate utiliza
A. plcua Fox
20 Care dintre urmtoarele faze fac parte din
tehnica all oral descris de Hofmann B. ocluzorul
A. amprenta preliminar utiliznd port-amprente C. articulatorul total programabil
speciale Si-Plast D. ocluzometrul Willis
B. controlul bazei machetei de ocluzie E. rigla Gyzy.
C. controlul machetei cu dini (pag. 551)
D. amprenta final utiliznd linguri individuale
*4 Metoda antropometric Willis de determinare
confecionate din plac de baz
a dimensiunii verticale de ocluzie consider
E. inserarea protezelor finite n cavitatea oral. c segmentul subnazale-gnation este egal cu
(pag. 519) A. segmentul nasion-subnazale
B. segmentul Ala- Tragus
C. distana dintre fanta labial i unghiul extern al
ochiului
D. segmentul ophrion-subnazale
E. segmentul gonion-gnation.
(pag. 555)

Pag. 150 din 161

*5 Metoda antropometric Leonardo DaVinci de 9 Metodele antropometrice fr repere
determinare a dimensiunii verticale de preextracionale de determinare a
ocluzie consider c segmentul subnazale- dimensiunii verticale a etajului inferior al
gnation este egal cu feei sunt
A. segmentul Ala- Tragus A. metoda compasului de aur Appenrodt
B. segmentul nasion-subnazale B. metoda Leonardo DaVinci
C. segmentul gonion-gnation C. metoda Silvermann
D. segmentul zygion-zygion D. metoda planului de la Frankfurt
E. segmentul gonion-gonion. E. metoda Boianov.
(pag. 555) (pag. 555)

6 n cadrul trerapiei prin proteze totale, 10 Metodele funcionale de determinare a

adaptare i individualizarea machetelor de dimensiunii verticale de ocluzie sunt
ocluzie constau ntr-o succesiune de etape
A. metoda Wild utilizeaz teste fonetice care
care au ca scop
conin fonema "me"
A. determinarea nivelului i a planului de ocluzie B. metoda Silvermann utilizeaz teste fonetice
B. determinarea relaiei de postur care conin fonema "esse"
C. asigurarea reperelor pentru determinarea relaiei C. metoda Robinson utilizeaz teste fonetice care
centrice conin fonemele "fe", "ve" plasate la sfritul
cuvintelor
D. obinerea modelului de lucru
D. metoda Wright
E. oninerea nchiderii marginale interne.
E. metoda Willis.
(pag. 550)
(pag. 556)
7 Dimensiunea vertical a etajului inferior al
feei se msoar ntre punctele 11 n cadrul trrapiei prin proteze totale,
metodele simple de determinare a relaiei
A. ophrion centrice sunt
B. nasion
A. manevra condilian
C. subnazale
B. stimularea reflexului de ocluzie molar
D. gnation
C. centrocordul Optow
E. gonion.
D. metoda Patterson
(pag. 552)
E. manevra temporal Green.
8 Metodele antropometrice cu repere (pag. 558-559)
preextracionale de determinare a
dimensiunii verticale a etejului inferior al 12 n cadrul terapiei prin proteze totale,
feei sunt manevra temporal Green de determinare a
relaiei centrice
A. utilizarea profilometrului Sears
A. are ca scop obinerea de contracii musculare
B. metoda Wright utilizeaz fotografii din perioada
simetrice
dentat
B. are ca scop obinerea de contracii musculare
C. metoda Swenson utilizeaz mti faciale din
asimetrice
polistiren
C. se realizeaz prin compresiune pe fascicolul
D. metoda Boianov
posterior al temporalului
E. metoda Willis
D. se realizeaz prin compresiune pe pterigoidianul
(pag. 544) extern
E. compresiunea muscularar se face simultan cu
palparea n paralel a condililor mandibulari.
(pag. 559)

Pag. 151 din 161

13 n cadrul terapiei prin proteze totale,
metodele complexe de determinare a relaiei
centrice sunt
A. memoria ocluzal Lejoyeaux
B. autoocluzorul Lende
C. centrocordul Optow
D. metoda compresiunii pe menton
E. metoda flexiei forate a capului.
(pag. 560-561)
14 n cadrul terapiei prin proteze totale,
solidarizarea machetelor de ocluzie se poate
realiza prin
A. utilizarea unor anse de srm n form de "U"
B. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul
zonelor laterale n ceara bordurilor de ocluzie
C. utilizarea unor materiale de tip Repin
D. utilizarea hidrocoloizilor ireversibili
E. folosirea unor tifturi de interpoziionare ntre
cele dou machete.
(pag. 562)
15 n cadrul terapiei prin proteze totale,
principalele repere necesare alegerii dinior
artificiali sunt
A. linia median
B. linia caninilor
C. linia incisivilor
D. linia sursului
E. linia orbitale-porion.
(pag. 563)
16 Principalele inconveniente ale determinrii
relaiei centrice la dentatul total deriv din
A. mobilitatea mandibulei n toate direciile
B. tergerea reflexelor
C. schimbarea continu a strii de tonicitate a
muchilor mobilizatori ai mandibulei
D. meninera aceleiai stri de tonicitate a
muchilor mobilizatori ai mandibulei
E. imbibiia tisular postedentaie.
(pag. 563-564)
17 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
stimulrii electrice bilaterale Jenkelson de
determinare a relaiei centrice prezint
urmtoarele particulariti
A. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
preauricular
B. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
prementonier
C. stimulul ntlnete ramul motor al nervului
trigemen
D. stimulul ntlnete ramul senzitiv al nervului
trigemen
E. rezultatul este contracia muscular echilibrat i
simetric.
(pag. 562)
18 n cadrul terapiei prin proteze totale, dup
nregistrarea relaie centrice, verificarea
reperelor acesteia urmrete
A. poziia excentric a condililor
B. poziia centric a condililor
C. linii mediane corespondente
D. contact ocluzal pe toat suprafaa bordurilor
machetelor de ocluzie
E. contact ocluzal doar n zona anterioar a
bordurilor machetelor de ocluzie.
(pag. 562)
19 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
memoriei ocluzale LEJOYEUX de
determinare a relaiei centrice prezint
urmtoarele particulariti
A. se utilizeaz metoda nscrierii grafice
B. macheta de ocluzie mandibular prezint trei
platouri acoperite cu cear inlay
C. ablonul maxilar prezint trei ace nscriitoare
D. ablonul mandibular prezint trei ace nscriitoare
E. ablonul maxilar prezint trei platouri acoperite
cu cear inlay
(pag. 560)
20 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
autoocluzorului Lende de determinarea a
relaiei centrice prezint urmtoarele
caracteristici
A. este foarte precis
B. autorul consider c orice obstacol aezat pe
traiectoria de nchidere mandibular determin
glisarea mandibulei spre o poziie excentric
C. dispozitivul de nregistrare este format din ase
plcue
D. dispozitivul de nregistrare este format din dou
plcue
E. nu poate transmite laboratorului reperele pentru
alegerea dinilor artificiali.
(pag. 560-561)
Pag. 152 din 161
 21 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
de determinare a relaiei centrice cu
centrocordul Optow prezint urmtoarele
particulariti
A. sistemul de nregistrare prezint o plcu
maxilar, una mandibular i o a treia ca
intermediar de fixare
B. plcua maxilar are un vrf de nscriere grafic
plasat anterior i dou vrfuri stabilizatoare n
zonele laterale
C. plcua maxilar are patreu vrfuri de nscriere
grafic
D. n zonele laterale ale plcuei mandibulare,
aparatul prezint sisteme de fixare ale unor
resorturi
E. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
preauricular.
(pag. 561)
Tema nr. 67
Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba
machetelor
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 568-582
*1 Care din urmatoarele afirmatii privind
controlul ocluzorului si al machetelor
protezelor totale este falsa?
A. ocluzorul nu trebuie sa aiba joc in balama
B. planul median al modelelor sa corespunda cu cel
al ocluzorului
C. contrapiulita sa fie desfacuta
D. pe model sa fie trasate liniile caninilor
E. pe model sa fie trasata curbura sagitala a crestei
edentate
(pag. 568)
*2 Daca DVO este marita :
A. pacientul are un facies imbatranit
B. santurile peribucale sunt accentuate
C. dintii sunt putin vizibili
D. pacientul are un facies crispat
E. rosul buzelor este diminuat
(pag. 576)
*3 Daca la pronuntarea fonemei V aceasta
seamana cu F:
A. dintii superiori sunt prea scurti
B. dintii superiori sunt oralizati
C. dintii frontali inferiori sunt lingualizati
D. macheta superioara este prea extinsa
E. dintii superiori sunt vestibularizati
(pag. 579)
*4 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la controlul machetelor protezelor totale este
falsa?
A. stabilitatea machetei se verifica prin apasari
alternative pe zona premolara si molara
B. macheta nu trebuie sa aiba mentinere la proba
C. controlul extinderii machetei mandibulare se face
cu gura intredeschisa
D. baza machetei superioare nu interfera cu
miscarile functionale
E. baza machetei trebuie extinsa sa cuprinda zona
de inchidere palatinala posterioara
(pag. 570)
*5 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
examinarea pacientului protezat total este
falsa?
A. linia mediana interincisiva superioara se
suprapune pe planul medio sagital al fetei
B. curbura vestibulara simetrica
C. fata ocluzala a dintilor superiori sa fie vizibila
D. vizibilitatea dintilor sa fie corelata cu varsta
E. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei
(pag. 571)
6 Controlul machetei protezei totale superioare
presupune:
A. baza machetei nu va fi dislocata de miscarile
functionale
B. la aplicari alternative de presiune pe zona
laterala nu va fi dislocata
C. baza machetei nu trebuie sa se extinda posterior
D. macheta trebuie sa aiba o mentinere minima
E. baza machetei nu trebuie sa ocoleasca frenul
buzei superioare si bridele
(pag. 570)
Pag. 153 din 161
7 La examinarea pacientului protezat total din
profil:
A. buza superioara este mai proeminenta decat cea
inferioara
B. buza inferioara este mai proeminenta decat cea
inferioara
C. marginea vestibulara a machetei va bomba
pragul narinar
D. daca buzele nu se ating DVO este prea mare
E. creasta vestibulara proeminenta nu impune
corectie chirurgicala
(pag. 571-572)
8 DVO micsorata se manifesta prin:
A. aspect imbatranit al faciesului
B. facies crispat
C. santuri peribucale accentuate
D. buzele nu intra in contact
E. rosul buzelor diminuat
(pag. 576)
9 DVO marita se manifesta prin:
A. santuri peribucale accentuate
B. facies crispat
C. buzele nu intra in contact
D. dintii sunt prea vizibili
E. facies imbatranit
(pag. 576)
10 La examinarea pacientului protezat total cu
gura intredeschisa se urmareste:
A. curbura vestibulara sa fie simetrica
B. linia mediana interincisiva superioara sa se
suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
C. curbura incizala paralela cu marginala a buzei
inferioare
D. armonie dento-somato faciala
E. intre fetele vestibulare ale premolarilor si obraji
sa nu existe spatiu
(pag. 575)
11 La controlul ocluzorului si al machetelor
protezelor totale se verifica:
A. absenta jocului in balama
B. pe ocluzor sa fie trasata curbura sagitala
C. pe modele sa fie trasata linia planului de ocluzie
D. contrapiulita sa nu fie fixata
E. pe modele sa fie trasate liniile caninilor
(pag. 568)
12 Ce conditii trebuie sa indeplineasca arcadele
artificiale ale protezelor totale:
A. dintii realizeaza unitati masticatorii de cate 2 dinti
B. cei 6 frontali ocupa spatiul dintre cele 2 linii
canine
C. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea
de pe model
D. directia curburii sagitale sa fie convergenta cu
cea a crestei mandibulare
E. dintii laterali trebuie montati excentric fata de
mijlocul crestei
(pag. 569)
13 Ce reguli trebuie sa indeplineasca dintii
montati pe protezele totale?
A. sa respecte curbura incizala notata in fisa
B. dintii sa realizeze unitati masticatorii de 3 dinti
C. dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei
D. dintii laterali sa fie montati si pe tuberozitate
E. dintii laterali montati pana la 0,5 cm de marginea
distala
(pag. 569)
14 Ce obiective se urmaresc la controlul
machetelor protezelor totale?
A. macheta sa aiba mentienere minima
B. lipsa miscarilor de basculare la presiuni
alternative pe zonele laterale
C. extinderea marginilor machetelor se verifica cu
gura deshisa maxim
D. la miscarile functionale machetele nu vor fi
mobilizate
E. baza machetei nu se va extinde la nivelul zonei
de inchidere palatinala posterioara
(pag. 570)
15 La controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale se urmareste:
A. sa respecte limitele functionale ale campului
protetic
B. versantul vestibular sa fie concav
C. versantul lingual al machetei inferioare modelat
concav
D. ceara sa aiba o culoare apropiata de gingia
naturala
E. bazele de ceara acopera 1/3 anterioara a
tuberculului piriform
(pag. 570-571)
Pag. 154 din 161
16 Daca la controlul machetelor protezelor
totale exista o diferenta de 1mm intre RC si
IM se impune:
A. pastrarea relatiilor intermaxilare actuale si pe
proteza finita
B. se efectueaza slefuiri selective
C. se vor modifica relatiile intermaxilare pe
protezele finite
D. machetele se tin timp indelungat in gura pentru a
permite inmuierea cerii si repozitionarea dintilor
E. se determina relatiile intermaxilare din nou
(pag. 577-578)
17 Ce zone ale campului protetic edentat se
despovareaza?
A. tuberculul piriform
B. sutura intermaxilara
C. papila incisiva
D. exostozele
E. zona de inchidere palatinala posterioara
(pag. 581)
18 Ce reguli se respecta cand se graveaza
modelul pentru proteza totala?
A. gravarea se face de catre tehnician
B. profunzimea sa fie de 2/3 din depresibilitatea
tesuturilor
C. profunzimea sa fie mai mare pentru valurile
palatine verticale
D. profunzimea sa fie mai mare pentru valurile
palatine orizontale
E. gravarea se face pe modelul functional
(pag. 580-581)
19 Ce reguli trebuiesc respectate atunci cand se
foliaza modelul preliminar pentru proteza
totala?
A. zonele foliate sunt stabilite de catre medic
B. grosimea zonelor foliate variaza intre 0,25 si 1
mm
C. tehnicianul va hasura pe model zonele foliate
D. se va corela folierea torusului cu rezilienta
crestelor
E. crestele milohioidiene ascutite nu se foliaza
(pag. 581)
20 Corectarea DVO la proba machetelor se
poate face:
A. prin lipirea unor benzi de ceara pe fetele ocluzale
ale premolarilor si molarilor
B. scoaterea din ceara a dintilor si montarea unui
val de ceara
C. prin lipirea unor benzi la nivelul dintilor frontali
D. cand DVO este prea mare se recomanda
reluarea fazei de determinare a relatiilor
intermaxilare
E. remontarea dintilor in ceara respectand DVO
corecta
(pag. 576-577)
Tema nr. 68
Verificarea si adaptarea protezelor mobile
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 583-593
*1 Care dintre urmatorii factori nu cauzeaza
bascularea protezelor?
A. montarea dintilor pe mijlocul crestei
B. montarea dintilor excentric
C. erori de amprentare
D. folierea insuficienta a torusului palatin
E. rezilienta crescuta a mucoasei fixe
(pag. 586)
*2 La o proteza corect efectuata:
A. dintii sunt pozitionati excentric pe creasta
B. fata interna prezinta asperitati
C. fata externa este lustruita
D. limita posterioara a protezei maxilare este
ingrosata
E. marginile protezei sunt subtiri
(pag. 585)
*3 Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca
bascularea protezei:
A. atrofii accentuate ale osului alveolar
B. rezilienta crescuta a mucoasei fixe
C. montarea dintilor pe mijlocul crestei
D. situarea arcadelor in culoarul neutral
E. extinderea protezei pe 2/3 ale tuberculului
piriform
(pag. 586)
Pag. 155 din 161
*4 Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca
bascularea protezei de pe campul protetic:
A. erori de amprentare
B. atrofia exagerata a crestei alveolare
C. folierea torusului palatin
D. montarea dintilor in afara crestei edentate
E. lustruirea fetei externe a protezei
(pag. 586)
*5 Care dintre urmatoarele indicatii privind
igiena protezei si cavitatii orale nu este
adevarata:
A. proteza se va spala cu pasta de dinti
B. protezele se mentin in solutii de curatat in timpul
noptii
C. proteza se va spala cu sapun si apa
D. gingiile se vor masa si curata zilnic
E. igienizarea protezei se face deasupra unui vas
cu apa
(pag. 591-592)
6 Pentru controlul mentinerii protezei se fac
urmatoarele teste:
A. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru
verificarea inchiderii in zona centrala lingual
B. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru
verificarea inchiderii la nivelul tuberculului piriform
C. presiune vestibuo-orala pe fata vestibulara a
incisivilor pentru zona centrala linguala
D. tractiune verticala pentru aprecierea inchiderii
totale
E. tractiune pe fata vestibulo-orala a incisivilor
inferiori pentru controlul inchiderii in zona linguala
centrala
(pag. 586-587)
7 Pentru retusarea protezelor se respecta
urmatoarele reguli:
A. pacientul va purta proteza cel putin 6-8 ore
inainte de control
B. se marcheaza zonele fara leziuni cu creion
chimic
C. se folosesc freze de marimi corespunzatoare
pentru piesa dreapta
D. fata interna se lustruieste in urma retusarii
E. primul control se face la 24 de ore dupa
inserarea protezelor
(pag. 583)
8 Ce se urmareste la controlul extra-oral al
protezei?
A. dintii sa fie aliniati corect
B. fata interna poate prezenta plusuri
C. limita posterioara a protezei este ingrosata
D. fata interna a protezei nu prezinta urme de gips
E. marginile protezei sunt rotunjite
(pag. 585)
9 Pentru controlul stabilitatii protezei se
verifica:
A. absenta bascularii in plan frontal cu presiune
digitala la nivelul incisivilor
B. absenta bascularii in plan transversal cu
presiune digitala la nivelul premolarilor si
molarilor
C. dintii sa fie montati in culoarul neutral
D. proteza se extinde pe 1/3 din tuberculul piriform
E. dintii sa fie montati pe mijlocul crestei
(pag. 588)
10 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
protezelor totale se datoreaza:
A. contacte premature
B. imperfectiuni ale bazei protezei
C. DVO prea mica
D. DVO prea mare
E. supraextensia marginilor
(pag. 584)
11 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
protezelor totale se datoreaza:
A. igienei orale deficitare
B. boli sistemice si avitaminoze
C. corp strain sub proteza
D. nerespectarea planurilor de ocluzie
E. fata interna nu a fost lustruita
(pag. 584)
12 Lipsa mentinerii protezelor totale este
cauzata de:
A. contacte premature
B. supraextinderea marginilor
C. perforatii ale bazei
D. supreaextensia marginilor
E. marginile protezei sunt rotunjite
(pag. 586-587)
Pag. 156 din 161
13 Ce factori contribuie la pierderea stabilitatii
protezelor totale?
A. margini prea scurte ale protezei
B. montarea dintilor pe mijlocul crestei
C. DVO prea mare
D. plasarea incorecta a planului de ocluzie
E. DVO prea mica
(pag. 586)
14 Cauzele bascularii transversale a protezelor
totale pot fi :
A. montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. montarea dintilor laterali in afara crestei
C. extinderea bazei pe 1/3 din tuberculul piriform
D. atrofii accentuate ale osului alveolar
E. rezilienta scazuta a mucoasei fixe
(pag. 588)
15 Cauzele bascularii transversale a protezelor
totale pot fi :
A. erori de amprentare
B. atrofia exagerata a crestei alveolare
C. folierea torusului palatin
D. extinderea pe 2/3 a tubercului piriform
E. montarea dintilor pe mijlocul crestei
(pag. 588)
16 Ce masuri se iau in vederea imbunatatirii
mentinerii protezei totale?
A. se degajeaza frenul buzei superioare
B. se subtiaza si se scurteaza marginile la nivelul
zonelor Eisenring
C. se scurteaza marginile la nivelul tuberculului
piriform
D. se scurteaza la nivelul zonei de inchidere
posterioare
E. se degajeaza ligamentul pterigo-maxilar
(pag. 588)
17 Ce masuri de igiena se recomanda
pacientului purtator de proteze totale?
A. sa curete proteza cu pasta de dinti
B. sa curete si maseze zilnic gingiile cu o periuta
moale
C. sa curete proteza cu sapun
D. sa pastreze proteza intr-o solutie de curatat pe
timpul noptii
E. sa nu foloseasca substante adezive
(pag. 591-592)
18 Ce probleme poate intampina purtatorul de
proteze totale:
A. masticatie dificila
B. inflamatia mucoasei crestei edentate
C. la incizia alimentelor protezele se desprind
D. dificultati in vorbire
E. disconfort produs de purtarea protezelor
(pag. 592)
19 Corectarea relatiilor ocluzale ale protezatului
total se face:
A. cu ajutorul hartiei de articulatie pe fiecare
hemiarcada
B. cu ajutorul pietrelor de mici dimensiuni
C. se verifica montarea corecta a dintilor
D. mandibula este condusa de catre medic in RC
E. se foloseste hartia de articulatie in forma de
potcoava
(pag. 590)
20 Care sunt zonele la nivelul carora pot aparea
frecvent leziuni la purtatorii de proteze
totale?
A. torusul-mandibular
B. bridele vestibulare laterale
C. crestele acoperite de mucoasa rezilienta
D. zonele retentive ale crestelor edentate
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 583)
Tema nr. 69
Stomatopatiile protetice la edentatul total
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 593-693
*1 Care dintre urmatorii factori apartine
factorilor locali care ar putea contribui la
aparitia unei stomatopatii protetice?
A. diabetul zaharat
B. arterioscreloza
C. hemopatiile
D. autocuratirea
E. inaintarea in varsta
(pag. 593)
Pag. 157 din 161
*2 Care din urmatoarele forme clinice de 7 Care sunt factorii locali care ar putea
stomatopatii protetice apartine reactiilor contribui la aparitia unei stomatopatii
tardive marginale? protetice?
A. eroziuni in situ A. hemopatiile
B. alergice B. autocuratirea
C. ulceratii de decubit C. cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
D. leziuni elitemato-conjuctive D. microporozitatiile acrilatului
E. hipertrofii E. imperfectiunile de executie a protezei
(pag. 595) (pag. 593)

*3 Cu ce antiseptice se fac local spalaturi in 8 Care sunt teoriile etiopatogenice ale

reactiile imediate totale ale stomatopatiilor stomatopatiilor protetice?
protetice?
A. teoria chimicotoxica
A. cloramina 5 B. teoria fragilitatii capilare
B. permanganat de potasiu 2 % C. teoria chimica
C. colutorii cu fenergan 110 mg si glicerina 30 gr D. teoria mecanica
D. cloramina 3 E. teoria bacteriotoxica
E. cloramina 4 (pag. 594)
(pag. 596)
9 In clasificarea stomatopatiilor protetice care
*4 Sub ce forma apar hierperplaziile epitelio- sunt reactiile imediate marginale ?
conjunctive rezultate in urma iritatiilor
A. alergice
cronice exercitate de marginile neregulate
ale protezelor? B. eroziuni in situ
A. hipertrofii C. eroziuni la insertia protezei
B. franjuri D. ulceratii de decubit
C. leziuni eritematoase E. hiperplazii
D. eroziuni (pag. 595)

E. ulceratii 10 Dintre zonele unde apar eroziunile marginale

(pag. 598) care sunt cele mai frecvente localizari?
A. linia oblica interna, mai ales in zona ei
*5 Care din urmatoarele forme apartine
posterioara
candidozelor acute?
B. in dreptul frenurilor si a bridelor nedegajate
A. hipertrofica
C. la zona Ah ,datorita gravarii exagerate
B. hiperplazica
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
C. pseudomembranoasa
E. in dreptul crestei zigomato-alveolare
D. forma localizata
(pag. 595)
E. forma familiala
(pag. 599) 11 Datorita caror factori apar reactiile imediate
bazale?
6 Care sunt factorii generali incriminanti in A. structurii chimice a protezelor
aparitia stomatopatiilor protetice ?
B. captusirea protezelor cu acrilat autopolimelizabil
A. diabetul zaharat
C. atrofia campului protetic si infundarii consecutive
B. purtarea timp indelungat a unor proteze a protezelor purtate timp indelungat
necorespunzatoare
D. realizarii inadecvate a fetei interne a protezei
C. bolile vasculare
E. configuratia neregulata a campului protezei
D. inaintarea in varsta
(pag. 596)
E. autocuratire
(pag. 593)

Pag. 158 din 161

12 Care sunt caracteristicile leziunilor de Tema nr. 70
decubit? Reoptimizarea protezelor mobile
A. flora microbiana moderata Bibliografie asociata temei:
B. frecvent diskeratoza N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
C. mai frecvent in zona canina la maxilar si in Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
regiunea anterioara la mandibula Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 693-703
D. flora microbiana absenta
E. adenopatie moderata si inconstanta 1 Care sunt indicatiile captusirii cu materiale
(pag. 597) reziliente a protezelor mobile?
A. substratul muco-osos nu este sensibil la presiuni
13 In cadrul stomatopatiilor protetice, datorita
mesticatorii
caror boli pot aparea reactii tardive totale?
B. masticatie dificila
A. afectiuni hepatice
C. leziuni de decubit
B. avitaminoze, mai ales in cele din grupa B
D. nu exista leziuni de decubit
C. afectiuni renale acute
E. inflamatia dureroasa si mobilitate a mucoasei c
D. anemii acopera crestele alveolare
E. diabet (pag. 696)
(pag. 597)
2 Dintre cauzele ce determina deteriorari ale
14 Care sunt factorii locali sau generali protezelor partiale acrilice care impun
preexistenti a caror prezenta poate fi legata necesitatea reparatiei , care sunt deficientele
de aparitia unei candidoze orale? bazelor protezelor?
A. varsta A. deficientele de preparare , indesare si
polimerizarea acrilatului
B. deficientele imunologice congenitale
B. indepartarea neglijenta a protezelor din tipare
C. iritatiile locale cronice datorate protezelor mobile
dupa polimerizare
incorect adaptate
C. folierea necorespunzatoare a torusului palatin
D. igiena orala buna
D. grosimea neuniforma a bazei protezei
E. atrofia tesuturilor
E. indepartarea cu atentie a protezelor din tipare
(pag. 599)
(pag. 698)
15 Dintre candidozele orale care sunt formele
muco-cutanate? 3 Cum pot fi grupate reparatiile protezei
partiale acrilice?
A. atrofica
A. repararea bazei protezei fracturate si fisurate
B. hipertrofica
B. reparatie pentru inlocuirea tuturor dintilor
C. forme localizate
C. reparatie pentru inlocuirea crosetelor acrilice
D. familiala
D. completarea unuia sau a mai multor dinti
E. sindroame-asociate
(pag. 600) E. completarea bazei in cazul extractiei dintilor distali
(pag. 699)

4 In tehnica de repunere a unui dinte pe

proteza cand acesta este numai detasat ce
etape nu fac parte?
A. dintele se repune in lacas pentru ai verifica
pozitia
B. se indeparteaza dintele si se creaza retentii
C. zonele de placa si dintele nu se umecteaza
D. acrilatul se introduce in afara zonelor de retentie
create
E. nu se prelucreaza si nu se lustruieste zona
(pag. 701)

Pag. 159 din 161

 5 Care din urmatoarele etape fac parte din
tehnica completarii unuia sau mai multor
dinti la o proteza partial acrilica?
A. se izoleza modelul si cheia vestibula-ocluzala
B. se prepara pasta de acrilat si se aplica in
portiunea dintre dinti si model
C. dupa polimerizare ,proteza nu se prelucreaza si
nu se lustruieste
D. se aleg sau se confectioneaza dintii din acrilat si
se probeaza in spatiul ramas liber dupa extractie
E. se realizeaza o cheie vestibulo-ocluzala din ghips
(pag. 703)
6 Care sunt regulile ce trebuie respectate in
toate situatiile in care trebuie reparata o
proteza?
A. reparatiile se executa repede
B. se vor modifica vechile rapoarte ale protezei cu
campul protetic
C. acrilatul aplicat trebuie sa confere rezistenta si
durabilitate in timp
D. se va evita aplicarea monomerului de acrilat
autopolimerizabil pe dintii cacrilici
E. dupa polimerizare proteza se lustruieste
(pag. 703)
*7 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o
contraindicatie in captusirea protezelor
partial acrilice cu materiale rigide?
A. DVO supraevaluata
B. atrofia avansata a zonei de sprijin
C. instabilitatea protezei cu basculare pe un torus
proeminent
D. deficientele clinice si de laborator
E. profilaxia tesuturilor sinsibile la presiuni
mesticatorii
(pag. 693)
*8 La captusirea directa a protezelor in
cavitatea orala cat se indeparteaza prin
frezare de pe fata interna a seilor acrilice si
de pr maginile seilor?
A. 0,5 mm
B. 2 mm
C. 0,5-1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,7 mm
(pag. 694)
*9 Care este accidentul care duce la
deteriorarea protezelor partiale acrilice ce
impune necesitatea reparatiei?
A. fracturarea in timpul igienizarii
B. folierea necorespunzatoare a torusului palatin
C. montarea in afara crestelor laterali
D. indepatarea neglijenta a protezelor din tipare
dupa polimerizare
E. deficientele de preparare ale acrilatului
(pag. 698)
* 10 Cum pot fi grupate reparatiile protezei
partiale acrilice?
A. repararea bazei protezei fracturate si fisurate
B. reparatii pentru inlocuirea tuturor dintilor
C. reparatii pentru inlocuirea crosetelor acrilice
D. completarea tuturor dintilor
E. completarea bazei in cazul extractiei dintilor
frontali
(pag. 688)
* 11 Care este regula ce trebuie respectata in
toate situatiile in care se impune reparatia
unei proteze?
A. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale
protezei pe campul protetic
B. reparatiile nu se executa repede
C. acrilatul aplicat nu trebuie sa confere protezei
suficienta rezistenta
D. in timpul reparatiei se aplica monomerul de
acrilat autopolimerizabil pe dintii acrilici
E. se vor modifica vechiile rapoarte ale protezei pe
campul protetic
(pag. 703)
12 Care sunt indicatiile captusirii protezelor
mobile?
A. in caz de instabilitate cu basculare pe un torus
proeminent
B. in deficientele clinice sau de laborator
C. pentru ameliorarea mentinerii la o proteza
subextinsa
D. in migrari ale dintilor stalpi care spetiile edentate
cu pierderea punctelor de contact
E. in cazul protezarii imediate urmate de resortii
rapide a proceselor alveolare
(pag. 693)
Pag. 160 din 161
13 Care sunt contraindicatiile captusirii
protezelor mobile?
A. dintii laterali montati in afara crestei
B. DVO supraevaluata
C. atrofia avansata a zonei de sprijin osteo-mucoase
D. inflamatia parodontala avansata cu mobilitatea
dintilor restanti
E. in caz de instabilitate cu basculare pe un torus
proeminent
(pag. 693)

14 Care sunt avantajele captusirii directe a

protezelor partiale acrilice?
A. riscul de iritatie pe mucoasa orala
B. se efectueaza direct pe mucoasa fara folosirea
unui model
C. rapiditate- se realizeaza intr-o singura faza clinica
D. economie
E. daca dezinsertia acrilatul polimerizeaza in spatiile
interdentare
(pag. 694)

15 Dintre timpii operatori ai captusirii directe a

protezelor partiale acrilice care sunt cei care
nu fac parte?
A. badijonarea cu monomer asupra fetei frezate
B. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat
autopolimerizabil
C. dupa terminarea polimerizarii ,proteza nu se
scoate imediat din cavitatea orala
D. campul protetic nu se igenizeaza
E. proteza nu mai este trimisa in laborator
(pag. 694)

Pag. 161 din 161