Lucrare de Licenta

1
CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE .............................................................................................................. 3
Capitolul I. POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA N

TRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SI N ROMNIA
1.1. Evolutia taxei pe valoare adugat n trile europene...................................... 4
1.2. Cote ale taxei pe valoarea adugat utilizate n Europa.................................. 6
1.3. Evolutia taxei pe valoare adugat n Romnia n perioada 2002-2007......... 7
Capitolul II. GENERALITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADUGAT

2.1. Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adugat................................... 10
2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor...................................... 12
2.3. Pltitorii taxei si obligatiile acestora................................................................. 14
2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere......................................................... 18
2.5. Operatiuni scutite.............................................................................................. 20
2.6. Faptul generator si exigibilitatea..................................................................... 21
2.7. Deductibilitatea taxei pe valoare adugat........................................................ 23
Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.

3.1. Prezentarea general a societatii... 25
3.2. Organizarea activitatii privind taxa pe valoare adugat.. 26
3.3. Organizarea contabilittii privind taxa pe valoare adugat...... 41
3.4. Analiza comparativ a evolutiei taxei pe valoarea adaugat ............................ 47
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adugat asupra rentabilittii ntreprinderii.......... 50
3.5.1. Taxa pe valoare adugat n raport cu rezultatele ntreprinderii................ 50
2
3.5.2. Impactul taxei pe valoare adugat asuprea situatiei financiar

patrimoniala a fluxurilor de trezorerie....................................................... 54
3.5.3. Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare
adugat asupra rezultatelor ntreprinderii..... 55
3.5.4. Influenta TVA asupra lichidittii si solvabilittii ntreprinderii................ 59
CONCLUZII SI PROPUNERI.......................................................................................... 61
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 63
ANEXE ............................................................................................................................... 64
3
INTRODUCERE
Termenul de impozit provine din latinescul imponere (a stabili cu fora). n pre

capitalism cu termenul de impozit erau denumite tot felul de obligaii ctre stat, biseric,
nobilime, n natur, n munc i uneori sub form bneasc. n capitalism s-a pus n eviden
faptul c impozitele sunt numai acele dri facute n bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale
statului.
Modelul a fost introdus n Frana n aprilie 1954, prin instituirea taxei pe valoarea
adaugat care nlocuia taxa asupra produciei i taxa asupra tranzaciilor, printele ei fiind
Maurice Laure. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea c fiecare participant la producerea i
comercializarea unui produs i adaug valoare, iar pentru evitarea impozitri repetate fiecare
trebuie s plteasc impozit asupra valori adugate.
Taxa pe valoarea adaugat se nfieaz deci ca un impozit unic ncasat fracionat din
fiecare stadiu al circuitului economic n raport cu valoarea adugat. Soluiile tehnice menite s
asigure unicitatea impunerii, aa cum au fost ele constituite iniial, erau diferite mrfurile livrate
la intern i pentru cele ce fac obiectul comerului exterior.
Taxa pe valoarea adugat a fost introdus n Romnia la 1 iulie 1993, nlocuind
impozitul pe circulaia mrfurilor care s-a comportat de-a rndul ca un impozit universal asupra
consumului. Introducerea ei avea s reprezinte una dintre msurile fundamentale taxa pe
valoarea adaugat ntreprinse pe linia reformrii sistemului fiscal romnesc.
n prezenta lucrare am incercat sa abordez principalele aspecte legate de Taxa pe
Valoare Adugat.
n primul capitol intitulat Evolutia ncasrilor din n Romnia si n trile membre ale
U.E cuprinznd informatii referitoare la evolutia taxei pe valoare adugat att n Romnia ct
si n trile europene dar si o comparatie intre cotele de impunere ale acesteia utilizate n Europa.
Capitolul II l-am denumit Generalitti privind Taxa pe Valoare Adugat si include
date legate de caracteristicile principale ale taxei, sfera de aplicare ale acesteia, persoanele
impozabile si obligatiile acestora, baza de impozitare si cotele de impunere dar si faptul
generator si exigibilitatea.
Capitolul III reflect modul de aplicare al taxei pe valoarea adaugat prin prisma
societtii comerciale Agatia S.R.L.. Am analizat, n perioada 2006-2008 influentele pe care taxa
pe valoarea adaugata le-a avut asupra lichidittii nrteprinderii, dar si implicatiile taxei pe
valoare adugat asupra rentabilittii la nivelul firmei.
4
Capitolul I
POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA N ROMNIA SI N TRILE MEMBRE ALE
UNIUNII EUROPENE
1.1. Evolutia taxei pe valoarea adaugat n trile europene
Trile care au introdus taxa pe valoarea adugat au optat pentru principiul destinatiei dnd
prioritate ideii de a impulsiona activitatea economic n primul rand , prin consum. Asieta taxei
este reprezintat de livrarile de mrfuri ctre tertii si pentru consumul propriu, achizitiile de
bunuri , prestatiile de servicii ,bunuri importate.
Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fii asimilate vnzrilor sau
cumprrilor ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de mrfuri si pe un plan mai
general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material.
Taxa pe valoarea adugat se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
a) fie asupra valorii adugate n fiecare stadiu pe care l parcurge marfa de la productor la
cumprator ;
b) fie asupra pretului de vnzare din stadiul respectiv, obtinndu-se astfel taxa asupra
pretului de vnzare din care se deduce taxa (calculat n acelasi fel ) aferent pretului de
vnzare din stadiul anterior.
Diferenta rezultat este taxa pe valoarea adugat aferent stadiului respectiv. n
practica se utilizeaz cu precdere a doua varianta de calcul.
La baza aplicrii taxei pe valoarea adugat poate sta, n general, fie principiul originii
mrfurilor, fie principiul destinatiei acestora.
Taxa pe valoarea adugat este varsat la bugetul statului de ctre fiecare ntreprindere
(care apare n calitate de vanztor) si se suport de consumatori mrfurilor sau a serviciilor
respective o data cu cumprarea lor. Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adugat
difera de la o tar la alta iar n aceiasi tar pot diferi de la o perioad la alta.
5
Sursa :Les
impots en
Europe
2002,
Editions
Dalloz, 2002
Paris
Diferentiere
a nivelului
cotelor se face cu
luarea n
considerare a unor aspecte, cum sunt: sfera de aplicare a taxei, natura mrfurilor si a serviciilor
supuse impozitrii, asigurarea veniturilor pentru buget n colaborare cu politica dus n
domeniul cheltuielilor publice, asigurarea protectiei sociale pentru cei cu venituri mici etc.
Astfel , de exemplu, n trile n care se utilizeaz mai multe cote, la mrfurile alimentare se
aplic, de regul, cota standard. Prin utilizarea taxei pe valoarea adugat, statul are
posibilitatea de a ncasa o mare parte din impozit, mai repede dect n cazul impozitului pe cifra
de afaceri brut, deoarece taxa se plateste la fiecare stadiu de prelucrare si realizare a mrfii, sau
serviciului.
Totodat organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de calcul si de plat la buget al
impozitului, deoarece pltitorii au obligatia de a tine o evident detaliat a trzactiilor de
vnzare-cumprare si a sumei impozitului pltit.
Prin neimpozitare cu taxa pe valoarea adugat a mrfii destinate exportului si prin
impozitarea importurilor la fel ca si produsele indigene se asigur conditia de baza pentru buna
functionare a unei piete concurentiale.
n acest fel, taxa pe valoarea adugat iti demonstreaz caracterul ei neutru fat de comertul
exterior si capacitatea de a nu distorsiona productia sau distributia intern.
Rata standard a taxei pe valoare adugat n Romnia (19%) este mai mic decat rata
standard aplicat n unele trii ale Uniunii Europene dar este mai mare decat nivelul minim
stabilit prin regulile Uniunii Europene (15%). De asemenea, rata standard a taxei pe valoare
adugat n Romnia este mai mic decat n Republica Ceha, Polonia, Ungaria sau Slovacia.
Veniturile bugetare din taxa pe valoare adugat n Romnia sunt mai mici dect n trile est
europene mentionate.
6
1.2. Cote ale taxei pe valoarea adugat utilizate n Europa

Cotele de impozit n majoritatea trilor lumii sunt diferentiate; intalnim pentru cele de lux si
daunatoare sanatatii (blnuri, obiecte de cristal, tutun, buturi alcoolice etc) si moderate , pentru
restul bunurilor si serviciilor1
Prin Legea Codului fiscal nr.571 din 22 decembrie 2003 incepand cu anul 2004 pe lang
cota standard de 19% care se aplica asupra bazei de impozitare s-a introdus cota redusa de 9%
pentru livrari de bunuri si/sau prestarii servicii. Pe langa cota de 19% si cea de 9%, se aplica
deasemenea si cota de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarealocuintelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
STATELE U.E. COTELE

STANDARD(%)
Suedia 25
Finlanda 22
Austria 20
Irlanda 21,5
Italia 20
Franta 19,6
Olanda 19
Grecia 19
M.Britanie 15
Portugalia 20
Germania 19
Spania 16
Luxemburg 15
Danemarca 25
Belgia 21
Romnia 19
Bulgaria 20
Cipru 15
Republuca Ceha 19
Estonia 18
Lituania 19
Malta 18
Polonia 22
1
Finante publice ale Romaniei Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Bucuresti ,2003
7
Slovenia 20
Slovacia 19
Ungaria 20
Letonia 21
Cotele de TVA aplicate n statele U.E. la 01.05.2009
1.3.Evolutia taxei pe valoarea adaugata n Romnia n perioada 2002-2007
Evolutia sistemului taxei pe valoare adugat n Romnia nu poate fi izolat de evolutia

general a sistemului fiscal. O modalitate de evaluare a soliditatii politicii fiscale const n
stabilirea gradului n care finantarea deficitului bugetar influenteaz alti parametrii
macroeconomici.
Taxa pe valoare adugat a cunoscut modificri importante la nceputul anului 2004, noul
sistem al taxei pe valoare adaugat a fost definit si astfel s-a diferentiat de sistemul precedent ,
prin patru elemente:
- rata standard de 19%
- eliminarea ratei reduse
- restrictionarea facilittilor legate de plata taxei pe valoare adugat
- revizuirea categoriilor de produse pentru care se acord facilitti legate de plata TVA.
Activittile acoperite de sistemul TVA au fost clasificate astfel:
- activitti pentru care se aplic obligatoriu rata standard;
- activitti pentru care se aplic rata zero;
- activitti scutite de TVA.
Restrictionarea facilittilor legate de plata taxei pe valoare adugat au fost concepute s
actioneze pe dou directii. Prima directie a constat n aplicarea ratei standard pentru o serie de
bunuri si servicii scutite anterior de taxa pe valoare adugat.
A doua directie a constat n aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii
supuse anterior ratei reduse de taxa pe valoare adugat.
Dreptul de deducere a taxei pe vlaoarea adugat reprezinta obligatia statului de a restitui
platitorilor taxa pe valoarea adugat cuprinsa n pretul facturilor prin care acestia s-au
aprovizionat cu bunuri sau au beneficiat de servicii pentru a produce bunuri si servicii de natura
operatiilor impozabile, inclusiv pentru realizarea de investitii n acest scop.
8
TVA este deductibil n momentul n care devine exigibil la furnizori si/sau prestatorii. Cu
alte cuvinte, dreptul de deducere a taxei pe valoare adugat se exercit n functie de data
facturii fiscale sau a altui document fiscal care reflect achizitii de bunuri si/sau servicii,
precum si, n unele cazuri, n situatia livrriilor de bunuri si/sau servicii scutite de TVA cum
sunt cele destinate exportului sau altor operatiuni similare si pentru transportul interntional.
Incepnd cu 01 ianuarie 2007, taxa pe valoarea adaugata a cunoscut modificri majore n
ceea ce priveste reglementarea ei n Romnia, prin alinierea sa la normele europene si prin
definirea si transpunearea n legislatie, respectiv n Legea nr. 571/2003 privin codul fiscal, a
primelor notiuni si reguli privind taxa intracomunitara.
Se incearc armonizarea legislatiei fiscale cu prevederile europene pe urmatoarele directii
privind eliminarea unor operatiuni scutite de TVA care nu sunt n conformitate cu acquis-ul
comunitar, imbunttirea colectrii veniturilor si a sistemului de rambursare a TVA.
Legislatia avantajeaz firmele permitnd fie scutiri de la plata TVA, fie amnri de la plata
TVA-pentru bunurile importate care constituie contributii n natur la capitalul firmei si pentru
importul de echipamente si utilaje.
Aceasta practic genereaz doua forme de bunuri de capital importate: cele pentru care se
plteste tax pe valoare adugat si cele pentru care nu se plteste tax pe valoare
adugat.Dac aceasta distinctie exist chiar si pentru bunuri de capital identice, autoritatea
vamal nu poate stabili usor sub care lege opereaz importatorul.
Inspectorii fiscali trebuie s se asigure ca nu s-au emis solicitrii frauduloase pentru un
echipament exceptat de la plata TVA. n practica celor mai multe trii, toate bunurile importate
sunt supuse TVA, inclusiv inputurile pentru productie si bunurile de capital. Cnd aceste
inputuri se transforma n bunuri , iar bunurile sunt vandute, productorul si recupereaz TVA-
ul.
Astfel, autoritatea fiscal este intr-o pozitie mai bun deoarece taxa pe valoare adugat este
colectat la frontier si rambursarea se face ulterior. Guvernele au incercat s compenseze unele
firme favorizate pentru efectele negative generate de administrarea ineficient a sistemului
taxei pe valoare adugat acordndu-le scutiri de plata taxei pe valoare adugat.
Dac rambursrile de TVA s-ar face cu promptitudine, taxa pe valoare adugat nu ar
constitui o problem important pentru nici o afacere.
Guvernul Romaniei a solicitat o perioad de tranzitie de cinci ani , pn la 31 decembrie
2011, pentru aplicarea unei rate de tax pe valoare adugat reduse aplicabile preparrii hranei
n restaurante, bistrouri si hoteluri.
Aceasta solicitare rezult din intentia guvernului de a promova industria turismului.
Intentia guvernului de a reintroduce rata redus pentru taxa pe valoare adugat nu este, n sine ,
9
incompatibil cu regulile si practiciile din U.E. Dintr-o perspectiv mai larg ins, o asemenea
schimbare ridic o serie de probleme.
Dac se va aplic o rata de taxa pe valoare adugat redus pentru serviciile turistice
este foarte probabil ca mai multe afaceri s fie atrase n aceasta industrie, probabil ,mai multe
resurse vor fi orientate spre turism, dar cu certitudine alte grupuri de interese si vor intensifica
presiunile pentru a beneficia de stimulente fiscale similare.
De la 01.01.2007 barierele vamale dintre Romnia si statele membre ale Uniunii
Europene au disparut , bunurile circuland liber n Comunitate ceea ce face ca , din punct de
vedere al TVA sa apar doua notiuni noi:
- Livrarea intracomunitar (LIC) : fostul export n statele membre ale Uniunii
Europene.
- Achizitie intracomunitar (AIC): fostul import din statele membre ale Uniunii Europene.
Dac se realizeaz operatiuni care au loc n alt stat membru dect n Romnia, ele vor fi
neimpozabile n Romnia, ns impozabile n celalalt stat membru, ceea ce inseamna ca cel ce
realizeaz operatiuni trebuie s verifice ce obligatii are n acest alt stat membru.
Capitolul II.
GENERALITTI PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADUGAT
2.1 Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adugat

10
Taxa pe valoarea adugat este practic un impozit indirect nou pe plan mondial,
experimentat si adoptat initial n Franta din initiativa lui M.Laure n anul 1954. Aceast taxa pe
valoarea adugat a fost adoptata la 1 ianuarie 1970 de ctre toate trile Pietei Comune
nlocuind impozitul pe circultia mrfurilor care conduce la impunerea n cascad.
Taxa pe valoarea adugat este de fapt un impozit indirect asupra consumului cu caracter
general, calculat si aplicat n fiecare stadiu al circuitului bunurilor si serviciilor de la
productia primar pn la stadiul consumului final.
Taxa pe valoarea adugat (TVA) este principalul impozit indirect de la noi din tar din
punctul de vedere al ncasrii la bugetul statului precum si din punctul de vedere al sferei de
aplicare. 2
Regulile referitoare la taxa pe valoarea adugat sunt stabilite de legea nr. 571/2003.
Caracteristicile principale ale T.V.A.-ului

Caracteristicile principale3 ale acestui impozit sunt urmtoarele :
are un caracter universal, deoarece se aplic asupra tuturor bunurilor i serviciilor din
economie, rezultate att din activitatea curent de exploatare, ct i din activitatea de
fructificare a capitalurilor disponibile ;
este un impozit neutru unic, dar cu plat fracionat; este eliminat discriminarea,
deoarece cotele se aplic asupra tuturor activitilor din economie; faptul c plata este
fracionat rezult din aceea c el se calculeaz pe fiecare verig care intervine n
realizarea i valorificarea produsului ;
asigur transparena, deoarece asigur fiecrui subiect impozabil posibilitatea de a
cunoate exact i concret care este mrimea impozitului i obligaiei de plat ce-i
revine ;
asigur eficacitatea, ntruct, ca o tax cumulativ, ea este perceput la fiecare tranzacie
privind produse i servicii ;
asigur neutralitatea datorit faptului c, fiind o tax unic, mrimea sa rmne
independent de numrul verigilor (tranzaciilor) i deci de lungimea circuitului
economic parcurs de un produs sau serviciu.
Legislatia privind taxa pe valoarea adugat a cunoscut mai multe modificrii privind n
special operatiuniile impozabile si persoanele impozabile. Prin Legea Codului fiscal nr.571 din
22 decembrie 2003 cnd cota standard era de 19 %, se elimina rata redus si se restrictioneaz
facilittiile acordate cu un an mai devreme la plata TVA.
2
Fiscalitate-L.Tatu/C.Serbanescu
3
Nicolae Hoan, Economie i finane publice, Editura Polirom, Iai, 2000, p.201.
11
n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat conform legii 571/2003 privind Codul
Fiscal, se cuprind operaiunile care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plat;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din una dintre activitile
economice ;
Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele procentuale.
b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa, dar este
permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
c) operatiuni scutite de taxa far drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa si nu este
permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Prin persoan impozabil se nelege orice persoan, indiferent de statutul su juridic, care
efectueaz de o manier independent activiti economice, oricare ar fi scopul i rezultatul
acestor activiti.
Scopul unei activitti economice poate fi comercial (market) sau necomercial
(nonmarket), clasificare reglementata n premiera, prin Ordinul Institutului National de
Statistica nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia
nationala CAEN, aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
Instituiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitile lor
administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine public, de aprare i sigurana
statului, pe care le desfoar n calitate de autoriti publice, chiar dac pentru desfurarea
acestor activiti percep taxe, redevene, cotizaii sau onorarii.
Bunurile la care se aplic taxa pe valoare adugat sunt :
bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detaate;
bunurile imobile, cum sunt: locuinele, construciile industriale, comerciale, agricole sau
cele destinate pentru alte activiti, terenurile agricole, terenurile pentru construcii i cele
adiacente construciilor, inclusiv cele aferente localitilor urbane sau rurale pe care sunt
amplasate construcii sau alte amenajri;
bunurile de natur mobil care nu pot fi detaate fr a fi deteriorate sau fr a antrena
deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinaie;
energia electric i termic, gazele, agentul frigorific.
12
2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor
Sunt impozabile operatiunile cu plata precum si cele asimilate acestora efectuate de o

manier independent de ctre persoanele juridice si cele fizice.
Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
detinute de proprietar ctre beneficiar, direct sau prin persoanele care actioneaz n numele
acestora .
Livrarile de bunuri se refera la:
vnzarea de bunuri cu plata n rate;
trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile,
n condiiile prevzute de legislaia referitoare la proprietatea public i regimul
juridic al acesteia, n schimbul unei despgubiri;
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor n urma executrii silite.
preluarea de ctre persoane impozabile a bunurilor achiziionate sau fabricate de
ctre acestea pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea
economic desfurat sau pentru a fi puse la dispoziie altor persoane fizice sau
juridice n mod gratuit, dac taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor
respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial. Se excepteaz
de la aceste prevederi bunurile acordate n mod gratuit, n limitele i potrivit
destinaiilor prevzute prin lege.
De asemenea taxa pe valoare adugat se aplic si prestrilor de servicii, care sunt
considerate a fi :
orice munc fizic sau intelectual;
lucrri de construcii-montaj;
transport de persoane i mrfuri;
servicii de pot i telecomunicaii, de transmisiuni radio i TV
nchirierea, arendarea i concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
operaiuni de intermediere sau de comision;
cesiuni i concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licene, mrci de fabric i de
comer, titluri de participare i alte drepturi similare;
servicii de publicitate;
operaiuni bancare, financiare, de asigurare i/sau reasigurare;
amenajarea de spaii de parcare, de depozitare i de camping;
13
activitile hoteliere i de alimentaie public;

asigurarea accesului la reelele de comunicaii i a posibilitii de utilizare a acestora;
prestaiile consilierilor, inginerilor, avocailor, notarilor publici, executorilor
judectoreti, auditorilor, experilor contabili, birourilor de studii i alte prestaii
similare, precum i prelucrarea de date i furnizarea de informaii;
operaiuni de leasing.
n sfera taxei pe valoarea adugat intra bunurile introduse n tar direct sau prin
intermediari autorizati de ctre orice persoana fizic sau juridic, n conditiile prevzute de
Regulamentul Vamal.
Locul operatiuniilor impozabile.

Locul livrrii de bunuri se consider a fi n Romnia atunci cnd bunurile sunt situate pe
teritoriul trii noastre si anume:
a) locul unde se gsesc bunurile n momentul cnd incepe expedierea sau transportul;
b) locul unde se efectueaz instalarea sau montajul n cazul bunurilor care fac obiectul unei
instalrii sau montaj, indiferent dac punerea n functiune este efectuata de ctre
furnizor sau de alt persoan n contul sau.
c) locul unde se gsesc bunurile n momentul n care are loc livrarea ;
d) locul de plecare al transportului de pasagerii n cazul n care livrrile de bunuri sunt
efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare al transportului de pasageri n cazul n care livrrile de bunuri sunt
efectuate intr-un autocar sau tren.
Prin derogare, locul livrrii bunurilor pentru importuri se consider a fi Romnia, n cazul n
care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se afl n afara Romaniei, ns destinatia
finala este Romnia.
2.3. Platitorii taxei si obligatiile acestora
Potrivit articolului nr. 150 din Codul Fiscal, platitorii taxei pe valoarea adugat datorat
bugetului de stat , pentru operatiuni din interiorul trii sunt:
a) persoanele impozabile inregistrati ca pltitori de tax pe valoarea adugat pentru
operatiuni taxabile realizate;
b) beneficiarii prestrilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile stabilite n
strintate, pentru care locul prestrii de servicii este sediul activitatii economice.
14
c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse n tar potrivit regulamentului vamal

aplicabil acestora.
d) titularii operatiunilor de import de bunuri efectuate direct prin comisionari sau terte
persoane juridice care actioneaza n numele si din ordinul titularului operatiuni de
import, indiferent dac sunt sau nu inregistrati ca pltitori de TVA la organele fiscale.
Obligatii:
Cu privire la nregistrarea la organele fiscale:
Persoanele fizice i juridice ce realizeaz livrri de bunuri sau prestri servicii ce se
ncadreaz n sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate s depun la organul fiscal o
declaraie de nregistrare ca pltitor de T.V.A.
Declaraia de nregistrare se face prin completarea formularului anex la Hotrrea
Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza cruia i desfoar
activitatea
La inceperea activitatii precum si n alte cazuri stabilite prin legislatie persoanele
impozabile sunt obligate s se inregistreze ca pltitori de TVA, urmnd procedurile
privind nregistrarea fiscal a pltitorilor de impozit si taxe.
s solicite organului fiscal scoaterea din evident ca pltitori de TVA n caz de ncetare
a activitatii n termen de 15 zile de la data actului legal n care se consemneaza situatia
respectiv.
Cu privire la ntocmirea documentelor:
a) s consemneze livrrile de bunuri si/sau prestrile de servicii n facturi fiscale sau n alte
documente legal aprobate si s completeze n mod obligatoriu urmatoarele date:
denumirea, adresa si Codul fiscal al furnizorului/prestatorului si, dup caz ale
beneficiarului, data emiteri, denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate,
cantitatiile, dup caz, pret unitar, valoarea bunurilor/serviciilor far TVA, suma taxei pe
valoarea adugat;
b) s solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si s
verifice ntocmirea corect a acestora, iar pentru operatiunile cu o valoare a
TVA>5000 ron sunt obligati s solicite si copia de pe documentul legal care atest
calitatea de platitor de TVA a furnizorului/prestatorului.
c) s ntocmeasc declaratia vamal de import, direct sau prin reprezentanti autorizati s
determine baza de impozitare pentru bunurile importate si s calculeze TVA datorat
bugetului de stat.
15
Cu privire la evidenta operatiuniilor:

a) s tina evidenta contabil potrivit legii astfel nct s poata determina baza de impozitare
si TVA colectat pentru livrarile de bunuri si/sau servicii (prestarii) efectuate, precum si
cea deductibil aferent intrrilor.
b) s asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si
conducerea evidentelor prevazute de lege privind TVA;
c) s furnizeze organelor fiscale toate justificriile necesare n vederea stabiliri
operatiuniilor realizate att la sediul principal ct si la subunitati;
d) s contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierii n
participatiuni.
Cu privire la plata TVA:

a) s achite TVA datorat, potrivit decontului ntocmit lunar, pn la data de 25 a lunii
urmatoare inclusiv;
b) s achite TVA aferent bunurilor plasate n regim de import la organul vamal cu
exceptia operatiuniilor de import scutite de TVA;
c) s achite TVA aferent operatiunilor de leasing corespunzatoare sumelor si termenelor
de plat prevazute n contractele ncheiate cu locatori/finantatorii din strintate.
d) s achite TVA aferent serviiciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul
n strintate pentru care locul prestrii se consider a fi Romnia.
e) s achite, n termen de 7 zile de la data primirii facturii externe TVA aferent serviciilor
contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate pentru care locul
prestrii se consider a fi n Romnia.
f) s achite taxa datorat bugetului de stat, anterior datei depuneri cererii la organul fiscal
pentru scoaterea din evident ca platitor de TVA n caz de ncetare a activitatii.
g) n cazul persoanelor impozabile inregistrate ca pltitori de TVA dac din decontul
privind TVA din luna precedent rezult taxa de rambursat, acestea au dreptul s
compenseze aceasta sum cu suma datorat potrivit prevederilor legale.
Persoanele nregistrate n scopuri de TVA trebuie s depun la organele fiscale competente,
pentru fiecare perioad fiscal, un decont de tax, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare
celei n care se ncheie perioada fiscal respectiv.
Decontul de tax ntocmit de persoanele nregistrate n scopuri de TVA va cuprinde suma
taxei deductibile pentru care ia natere dreptul de deducere n perioada fiscal de raportare i,
dup caz, suma taxei pentru care se exercit dreptul de deducere, suma taxei colectate a crei
exigibilitate ia natere n perioada fiscal de raportare i, dup caz, suma taxei colectate care nu
16
a fost nscris n decontul perioadei fiscale n care a luat natere exigibilitatea taxei, precum i
alte informaii prevzute n modelul stabilit de Ministerul Finanelor Publice.
Datele nscrise incorect ntr-un decont de tax se pot corecta prin decontul unei perioade
fiscale ulterioare i se vor nscrie la rndurile de regularizri.
Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate si care nu trebuie sa se inregistreze trebuie
sa intocmeasc si s depun la organele fiscale competente un decont special de taxa. Decontul
special de tax pe valoarea adugat trebuie ntocmit potrivit modelului stabilit de Ministerul
Finanelor Publice i se depune pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care ia
natere exigibilitatea operaiunilor. Decontul special de tax trebuie depus numai pentru
perioadele n care ia natere exigibilitatea taxei.
Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilit prin decontul de TVA conform
metodologiei de mai sus se regularizeaz n ordinea urmatoare:
a) prin compensarea efectuat de persoana impozabil n limita taxei ramase de plat
rezultate din decontul luni anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dup caz,
fr avizul organului fiscal, la ntocmirea decontului de tax pe valoare adugat.
b) prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana
impozabil, efectuat de organele fiscale din oficiu sau, dup caz, la solicitarea
expres a persoanei impozabile, n termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de
compensare;
c) prin rambursarea efectuata de organele fiscale, poate fi solicitat lunar.
Termenele de plat a T.V.A. datorat bugetului de stat sunt difereniate n funcie de natura
operaiilor impozabile realizate, astfel :
a) Pn la 25 a lunii urmtoare se achit T.V.A. datorat pe luna precedent.
b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de calitatea
importatorului.
c) O dat cu ndeplinirea formalitilor de vmuire pentru bunurile din import care sunt
exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.
d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile i serviciile
din import.
e) Concomitent cu cererea naintat organului fiscal pentru scoaterea din eviden ca
pltitor de T.V.A. adugat n caz de ncetarea activitii.
Plata se poate face :
- n numerar, cnd ncasarea se face prin ageni fiscali sau vamali.
- direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
17
- prin cec cu limit de sum care se prezint organului fiscal la care s-a nregistrat ca
pltitor
- prin dispoziie de plat depus la banca unde agentul economic are cont deschis.
Organele fiscale sunt cele care controleaz modul cum se respect prevederile normelor
legale, de a calcula majorri de ntrziere pentru pli restante i de a aplica amenzi pentru
abaterile constatate care constituie contravenie.
Agenii economici care realizeaz operaiuni impozabile au obligaia asigurrii condiiilor
necesare pentru emitere documentelor, prelucrarea informaiilor i conducerea evidenelor
prevzute de reglementrile n domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de activitate
comerul cu amnuntul, activiti hoteliere, prestri servicii ctre populaie au obligaia
instalrii aparatelor de marcat care s corespund cerinelor privind aplicarea taxei pe valoarea
adugat.
Agenii economici vor asigur pregtirea adecvat a personalului propriu i dotarea cu
aparatur tehnic necesar realizrii n condiii optime a lucrrilor prevzute de normele legale
n domeniul taxei pe valoarea adugat.
2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere
Baza de calcul sau baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau
serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adugat.
Baza de impozitare reprezinta elementul principal care ajut la calculul taxei pe valoarea
adugat si este determinata de :
a) preturile negociate intre vanzator si cumprtor ;
b) tarifele negociate pentru prestari de servicii;
c) comisionul pentru operatiunile de intermediere ;
d) preturile de piata sau n lipsa acestora costurile bunurilor ;
e) valoarea n vama la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru
bunurile si serviciile din import.
Se cuprind n baza de impozitare a TVA:
a) impozitele, taxele, dac prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport si
asigurare, decontate cumprtorului sau clientului.
18
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat este considerata :

a) pentru livrri de bunuri si prestari de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida
obtinut sau care urmeaz a fi obtinut de furnizor/prestator din partea cumprtorului,
beneficiarului sau a unui tert.
b) preturile de achizitionare sau n lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul
livrarii. Dac bunurile sunt mijloace fixe pretul de achizitie sau pretul de cost se
ajusteaz;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabil pentru executarea prestarilor de
servicii.
Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasc definitiv si
irevocabil, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau
partial a obligatiilor contractuale, dac sunt percepute peste preturile si/sau tarifele
negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, n fapt, reprezint
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute dup data livrarii sau prestrii, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circul intre furnizorii de marf si clienti, prin schimb, fr
facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, n numele si n contul clientului, si care apoi
se deconteaz acestuia, precum si sumele ncasate n numele si n contul unei alte
persoane.
Baza de impozitare se ajusteaz n urmatoarele situatii:
a) dac au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulat total sau partial,
nainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
b) n cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate .
c) n situatia n care reduceriile de pret sunt acordate dup livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor precum si n cazul majorarii pretului ulterior livrrii sau prestrii;
d) contrvaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza
falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se
deruleaza falimentul.
19
e) n cazul n care cumprtorul returneaz ambalajele n care s-a expediat mrfurile,

pentru ambalajele care circul prin facturare.
n Romnia cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 19% i se aplic operaiunilor
impozabile, cu excepia celor scutite de taxa pe valoarea adugat.
Cota de tax pe valoarea adugat aplicabil este cea n vigoare la data la care ia natere
faptul generator al taxei pe valoarea adugat.
Cota redusa a TVA este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele
prestarii de servicii si/sau livrarii de bunuri :
a) dreptul de intrare la castele ,muzee,case memoriale, monumente istorice;
b) livrarea de manuale scolare ,crti, reviste, ziare;
c) livrri de produse ortopedice;
d) medicamente de uz uman si veterinar;
e) cazarea n cadrul sectorului hotelier inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru
camping.
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
2.5.Operatiuni scutite
Se exonereaz de la plata taxei pe valoarea adugat livrrile de bunuri ct si prestrile

de servicii care sunt efectuate de organizatii si unitati de interes national, mentionate de lege:
activitatea de invtmnt desfasurat de unittile autorizate, inclusiv activitatea
cminelor si a cantinelor organizate pe lng aceste unitati.
spitalizarea, ngrijirile medicale, inclusiv veterinare, i operaiunile strns legate de
acestea, desfurate de uniti autorizate pentru astfel de activitti
serviciile ce au strns legtur cu practicarea sportului sau a educaiei fizice prestate de
organizaii fr scop patrimonial n beneficiul persoanelor care practic sportul
realizarea i difuzarea programelor de radio i televiziune, cu excepia celor de
publicitate;
operaiuni bancare i financiare: acordarea de credite, inclusiv acordarea de mprumuturi
de asociaii/acionarii societilor comerciale n vederea asigurrii resurselor financiare
20
ale societii, precum i acordarea de mprumuturi de ctre orice persoan fizic sau
juridica; operaiunile specifice efectuate de Banca Naional a Romniei
activitile de organizare i exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania
Naional "Loteria Romn" - S.A. i contribuabilii autorizai de Comisia de
coordonare, avizare i atestare a jocurilor de noroc;
lucrrile de construcii, amenajri, reparaii i ntreinere executate pentru monumente
comemorative ale combatanilor, eroilor, victimelor de rzboi i ale Revoluiei din
decembrie 1989
valorificarea obiectelor i vemintelor de cult, tiprirea crilor de cult, teologice sau cu
coninut bisericesc
bunurile importate destinate comercializrii n regim duty-free
reparaiile i transformrile la nave i aeronave romneti n strintate, precum i
carburanii i alte bunuri, aprovizionate din strintate, destinate utilizrii pe nave i/sau
aeronave;
2.6 Faptul generator si exigibilitatea
Cele dou noiuni sunt asociate n condiiile n care ambele intervin n momentul livrrii
mrfii sau la data prestrii serviciului.
Faptul generator al taxei reprezint faptul prin care sunt realizate condiiile legale,
necesare pentru exigibilitatea taxei.
Codul fiscal leag faptul generator de ndeplinirea condiiilor ca taxa s devin exigibil.
Taxa pe valoarea adugat devine exigibil atunci cnd autoritatea fiscal este ndreptit n
baza legii, la un moment dat, s solicite taxa de la pltitorii ei, chiar dac plata acesteia este
stabilit prin lege la o alt dat. Momentul este dat la care se livreaz marfa sau se presteaz
serviciul.
Livrrile de mrfuri i prestrile de servicii care se efectueaz continuu, dnd loc la
decontri sau pli succesive cum sunt:
energia electric i termic;
gazele naturale, apa;
serviciile telefonice, etc.
Se consider c sunt fcute n momentul expirrii perioadelor la care se refer aceste
decontri sau pli astfel c n cazul lor exigibilitatea taxei intervine la data ntocmiri
documentelor prin care furnizorul sau prestatorul serviciului a stabilit cantitile livrate i
21
serviciile prestate, dar nu mai trziu de finele lunii urmtoare celei n care s-a realizat livrarea
mrfii sau prestrii serviciului.
Exist cazuri n care exigibilitatea taxei este anticipat faptului generator i anume:
atunci cnd factura se emite naintea livrrii mrfii sau prestrii serviciului exigibilitatea
intervine la data emiterii facturii;
dac se ncaseaz avansuri naintea livrri de bunuri sau prestrii de servicii
exigibilitatea intervine la data ncasrii serviciului.
Pentru serviciile efectuate de ctre persoanele impozabile stabilite n strintate, pentru
care beneficiarii au obligaia plii TVA, exigibilitatea intervine la data primirii facturii
prestatorului.
Pentru operaiunile de leasing extern i intern, pentru livrrile de bunuri cu plata n rate,
pentru nchirieri, concesionri sau arendri de bunuri exigibilitatea intervine la fiecare din
datele specificate de contract pentru plata ratelor, a chiriei, rentei sau arendei.
n cazul livrrii de bunuri sau prestrii de servicii, realizate prin intermediul unor maini
automate de vnzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adugat devine exigibil la data cnd se
extrage numerar din automatul de vnzare sau de jocuri.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adugat aferent sumelor constituite drept garanie pentru
acoperirea eventualelor reclamaii privind calitatea lucrrilor de construcii montaj ia natere
la data ncheierii procesului verbal de recepie definitiv sau, dup caz, la data ncasrii
sumelor, dac ncasarea este anterioar acestuia.
n cazul unei achiziii intra-comunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care
ar interveni faptul generator pentru livrri de bunuri similare, n Statul Membru n care se face
achiziia.
n sfrit, n cazul importului de bunuri, taxa devine exigibil la data cnd se genereaz
drepturile de import pentru bunurile respective, conform legislaiei vamale.
Merit subliniat c n privina faptului generator i a exigibilitii taxei legislaia
romneasc este complet armonizat cu cea comunitar.
Dac exigibilitatea intervine, n general, n momentul livrrii mrfurilor, n schimb
obligaia vrsrii taxei pentru luna expirat este pn la data de 25 a lunii urmtoare, dar
indiferent dac marfa livrat a fost sau nu ncasat de la client.
Se aprecia c acest rgaz este suficient ca sumele cuvenite s ajung n contul
furnizorului, iar intenia legiuitorului era aceea de a cointeresa furnizorii s-i gseasc clieni
solvabili, astfel nct s ncaseze mrfurile livrate pn la data de 25 a lunii urmtoare, cnd
impozitul datorat trebuie vrsat la bugetul statului. Astfel s se decapitalizeze, vrsnd sumele
22
datorate din propriile venituri i neavnd nici posibilitatea recuperrii prin deducere a TVA
imobilizat la cumprri n luna expirat.
n condiiile blocajului financiar prelungit din Romnia productorul este adesea pus n
situaii delicate. Dac clienii si sunt ru platnici el ar putea s condiioneze livrarea mrfurilor
de achitarea imediat a acestora. Dac ns sunt n cauz principalii si clieni, prin ntreruperea
livrrilor productorul risc s produc pe stoc i la scurt timp s-i ntrerup activitatea.
Dac livreaz totui mrfurile ctre acetia, n sperana c le va ncasa cndva, risc s se
decapitalizeze. i atunci, alege rul cel mai mic. De regul, i asigur resursele indispensabile
pentru plata salariilor, pentru a evita conflictele sociale, ntrzie plata propriilor furnizori i
adesea acumuleaz datorii nsemnate ctre stat, inclusiv n privina TVA.
De aceea exist vechea i insistenta solicitare ca vrsarea TVA s se fac doar n
momentul ncasrii mrfurilor i nu pentru mrfurile expirate n luna expirat, indiferent dac
acestea au fost sau nu ncasate. O astfel de soluie nu este agreat de stat deoarece ar afecta i
mai mult ritmicitatea colectrii veniturilor la buget.4
2.7.Deductibilitatea TVA
Agentii economici pltitori de TVA au dreptul sa deduca TVA pentru achizitii de

materii prime si materiale, combustibil si energie, obiecte de inventar si de natura mijloacelor
fixe, precum si alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate n cheltuielile de productie, investitii
sau circulante.
Sfera de aplicare a dreptului de deducere
Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei si poate fi exercitat de orice
persoana impozabil dac achizitiile sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor
operatiuni:
operatiuni taxabile;
operatiuni rezultate din activitti economice pentru care locul livrarii sau prestarii se
considera a fi n strintate;
Nu este deductibila:
4
Legislaie fiscal, vol. I Taxa pe valoarea adugat, Editura All Beck, Actualizat 15.06.2005, Bucureti,
2005, p.23-27.
Constantin I. Tulai, Simona G. Serbu, Fiscalitate comparat i armonizri fiscale, Editura Casa Crii de
tiin, Cluj Napoca, 2005, p.253-254.
23
1. taxa aferent sumelor achitate n numele si n contul clientului si care apoi se deconteaza
acestuia;
2. taxa aferent sumelor incasate n numele si n contul altei persoane, care nu sunt incluse
n baza de impozitare a livrarilor sau a prestarilor de servicii;
3. taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu
exceptia cazurilor n care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate
pentru prestari de servicii.
Conditii de exercitare a dreptului de deducere
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabil trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
1) sa detina o factura pentru taxa datorata sau achitata, aferent bunurilor care i-au fost
ori urmeaz sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaz sa ii fie prestate n
beneficiul sau;
2) sa plateasca taxa aferent bunurilor care i-au fost ori urmeaz sa ii fie livrate sau
serviciilor care i-au fost ori urmeaz sa ii fie prestate n beneficiul sau prin inregistrarea ca taxa
colectata n decontul aferent perioadei fiscale n care ia nastere exigibilitatea taxei;
3) sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale
pentru taxa achitata aferent importului de bunuri si documentul de plata a taxei de ctre
importator sau de ctre alta persoana n contul sau;
4) taxa sa fie aferent unei achizitii intracomunitare de bunuri si sa inregistreze ca taxa
colectata n decontul aferent perioadei fiscale n care ia nastere exigibilitatea;
5) sa detina o autofactura emisa n statul membru din care bunurile au fost trans-portate
ori expediate pentru taxa aferent unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de
bunuri si sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata n decontul aferent perioadei fiscale n
care ia nastere exigibilitatea taxei.
24
Capitolul III.
STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.
3.1. Prezentarea generala a societatii
Societatea Comercial Agatia S.R.L. a fost fondat n anul 1993 fiind inregistrat la
Camera Comertului cu nr J13/4310/93 Codul Unic de nregistrare fiind RO 4648324. Obiectul
principal de activitate al societtii l constituie confectionarea ncltmintei cod CAEN 1520.
Ea se dezvolt pentru a satisface noile cerine si ateptri ale clienilor, pentru a avansa
n acelai ritm cu societatea n care trim i de asemenea caut permanent s ridice standardele
n ceea ce privete eficiena i rentabilitatea n beneficiul clienilor i angajailor.
Firma opereaza pe plan national avand un numr de 100 de firme colaboratoare,
magazine de distributie raspandite pe intreg teritoriul trii dar si furnizori de materii prime,
materiale si accesorii.
n conditiile unei concurente acerbe pe plan local, firma a reusit sa-si mentin si chiar
sa-si creasc productivitatea, reputatia, dar si numarul clientilor. A reusit sa-si contureze o
imagine bazat pe stabilitate si credibilitate dar cel mai important aspect fiind cel de asigurare a
calitatii. Productivitatea firmei este oferit att de un colectiv competent si cu experient de
peste 40 de ani dar si de o linie tehnologica de inalt calitate si inovatie.
Prin activitatea sa de peste 15 ani a devenit o companie recunoscut pe plan local pentru
promptitudinea si amabilitatea personalului. Firma dispune de un centru de creatie propriu.
Firma Agatia S.R.L. are o echipa de 50 de angajati cu vast experient n domeniul
productiei de incltminte din piele avnd o experient indelungat pe piata din Romnia.
Principala preocupare a companiei Agatia S.R.L. este de a sprijini clientii n gasirea celor mai
optime solutii n achizitionarea produselor si serviciilor .
25
Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de

afaceri reprezint garantia faptului ca ofer servicii de cea mai buna calitate. Firma plaseaz n
centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Societatea are relaii comerciale de colaborare atat cu clienti ct si cu furnizori. n acest
moment societatea acioneaz n peste 10 judee: Galai, Brila, Tulcea, Ialomita, Arges,
Prahova, Brasov, Dmbovita, Clrasi i Constana .
Livrarea produselor se realizeaza cu un autoturism Volswagen dar si prin agentiile de
curierat rapid.
Societatea Agatia S.R.L. a desfsurat o activitate profitabila de-a lungul anilor si cauta
sa fie n permanent competitivitate n domeniul Productiei Incaltamintei printr-o preocupare
permanenta de mentinere a partenerilor traditionali, de cstigare a noi segmente de piat, de
crestere a calittii produselor si serviciilor sale prin actiuni de publicitate si marketing propriu.
3.2. Organizarea activitatii privind TVA

Organizarea activitsii Societtii Agatia S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea
organigram.
Director General
Director Economic Director Resurse Umane Director Comercial
Contabilitate Productie Vnzri
Aprovizionare
La nivelul S.C. Agatia S.R.L. contabilitatea este organizat si se conduce in

compartimentul financiar-contabil, raspunderea pentru aplicarea corespunzatoare a
reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este subordonat
directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale ale firmei.
26
La nivelul ntreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se

intocmesc n cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel nct sa cuprinda cel putin
elementele prevazute pentru fiecare dintre acestea.
Documentele nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor.
Fiecare persoana impozabil poate sa si stabileasca modelul documentelor pe baza carora
determina taxa colectat si taxa deductibil, conform specificului propriu de activitate.
In cadrul societtii Agatia S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin utilizarea
sistemului informatic.
Evidena TVA deductibil i colectat se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru
cumprri i a Jurnalului pentru vnzri. S-au verificat documentele justificative care au stat la
baza nregistrrii TVA deductibil i colectat n perioada Ianuarie 2006 Decembrie 2008,
documente care corespund poziiilor din aceste jurnale.
Jurnalul pentru vnzari, serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru nregistrarea vnzarilor de bunuri si servicii;
document de stabilire lunar a TVA colectat;
document de control al unor operatii nregistrate n contabilitate.
Se completeaz ntr-un singur exemplar n care se nregistreaz zilnic pe baza documentelor
tipizate cu regim special, elementele necesare determinrii corecte a TVA colectat.
Jurnalul pentru cumprri serveste ca:

document de stabilire lunar a TVA deductibila;
registru fiscal auxiliar pentru nregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii;
document de control a unor operatii nregistrate n contabilitate.
n jurnal se nscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile
firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile.
nregistrrile contabile pentru a determina, n final, taxa pe valoarea adugat de plat sau
taxa pe valoarea adugat de recuperat prezint unele particulariti:
dac ntreaga activitate economic a ntreprinderii i totalitatea vnzrilor sunt supuse
plii taxei pe valoarea adugat;
dac sunt activiti scutite de tax pe valoarea adugat;
dac ntreprinderea are livrri la export pentru care este stabilit cota zero;
27
Intreaga activitate desfasurat de S.C. AGATIA S.R.L. este supus plii taxei pe valoarea
adugat.
Dup ce vnzrile i cumprrile au fost nregistrate n jurnale se face diferena ntre taxa pe
valoarea adugat colectat i taxa pe valoarea adugat deductibil.
Sunt posibile urmtoarele situaii:
dac TVA colectat > TVA deductibil TVA de plat
dac TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat de la buget
Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale nensotite de
factur fiscal.
S.C. Agatia S.R.L. a achizitonat n perioada analizata pe parcursul prezentului studiu de
caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale nensotite de
facturi, iar acestea au fost corect nregistrate n Jurnalul de Cumparari, la rubrica neimpozabile.
De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor au fost tratate n
conformitate cu prevederile legale, fiind nregistrate n Registrul de Cumprri la rubrica de
scutite/neimpozabile.
Decontul de TVA
Pe baza datelor centralizate lunar n aceste jurnale, agentii economici au obligatia

completarii si depunerii la unitatea fiscal teritoriala a decontului de TVA, n care se evidentiaza
TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabil, TVA de plata sau de
recuperat, dup caz.
Dup nregistrarea operaiilor contabile cronologice i sistematice, la finalul exerciiului
se nregistreaz n contabilitate regularizarea de TVA. Aceast operaie se realizez n
momentul n care s-a ntocmit jurnalul de cumprri, respectiv jurnalul de vnzri. Taxa pe
valoarea adugat se regularizeaz prin diferena dintre TVA deductibil nregistrat n jurnalul
de cumprri i TVA colectat nregistrat n jurnalul de vnzri.
n urma acestor regularizri se ntocmete lunar pe baza jurnalelor de vnzri i a
jurnalelor de cumprri, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcia General a
Finanelor Publice pna la data de 25 a lunii urmtoare, potrivit prevederilor art. 156 din Codul
Fiscal
Decontul de taxa n cadrul S.C. Agatia S.R.L. cuprinde:
Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere n perioada fiscal de
raportare;
28
Suma taxei colectate a crei exigibilitate ia nastere n perioada fiscal de raportare si,
dup caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa n decontul perioadei fiscale n
care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute n modelul
stabilit de Ministerul Finantelor Publice.
Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade
fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizrii.
Decontul de tax se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada
fiscal pn la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care se ncheie perioada
fiscal respectiva.
Operatiuni inregistrate n anul 2006
Martie
Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:
Furnizori Baza impozitare TVA deductibil Total
Participri trguri si expozitii 2 869 545,11 3 414,11
Leasing masini 5 000 950 5 950
Combustibil 750 142,5 892,5
Curierat rapid 500 95 595
Electrica 500 95 595
Materii prime 16 327 3 102,13 19 429,13
Consumabile 1000 190 1190
Abonament Telefon 615 116,85 731,85
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

sumelor din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Societatea a efectuat vnzri de produse dup cum urmeaz:
Clienti Baz impozitare TVA colectata Total

S.C. Rodav S.R.L. 2475.2 470,288 2 945,488
S.C. Cris Com S.R.L. 4026.96 765,12 4 792,08
S.C. Romarta Lux S.R.L. 9978.15 1 895,84 11 873,99
S.C. Elima Com S.R.L. 2930.97 556,88 3 487,85
S.C. Comlux S.R.L. 3855.6 732,56 4 588,16
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vnzri a fost de
15821,71 ron deoarece aferent vnzrilor n valoare totala de 23 266,88 ron, au fost inregistrate
si 3 retururi n valoare toatala de 7445.17 ron.
29
Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vnzare si cumparare, au fost
intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat Decontul privind taxa pe
valoarea adugat.
Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro,
societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adugat trimestrial.
n perioada ianuarie-martie 2006 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 74 205
ron cu TVA aferent de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 60 839
ron cu TVA aferent de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plat n perioada de raportare a fost de 2
540 ron.
Iunie
Furnizori Baza impozitare TVA deductibil Total
Combustibil 1 500 285 1 785
Curierat rapid 1 600 304 1 904
Electrica 418 79,42 497,42
Materii prime 27 798.47 5 281,7 33 080,17
Consumabile 1 500 285 1 785
Abonament Telefon 500 95 595

S.C. Arc Vis Dento S.R.L. 1 582.7 300,7 1 883,4
S.C. Cris Com S.R.L. 885.36 168,2 1 053,5
S.C. Romarta Lux S.R.L. 12 105 2 299.9 14 404,9
S.C. Elima Com S.R.L. 3 086.86 586,5 3 673,3
S.C. Consum Coop S.R.L. 1 922 365,18 2 287,18
S.C. Consens S.R.L. 3 723.5 707,4 4 430,9
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor din
facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de 21
189.58 ron deoarece aferent vnzrilor n valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si 3
retururi n valoare toatala de 2 106.42 ron.
n perioada aprilie-iunie 2006 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 108 957 ron
cu TVA aferent de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 85 036 ron
30
cu TVA aferent de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 4 736
ron.
Septembrie
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibil Total
Leasing masini 2400 45,6 2445,6
Combustibil 1000 190 1190
Electrica 290 55,1 345,1
Materii prime 43 621.11 8 288 51 909

S.C. Elima Com S.R.L. 8 500 1 615 10 115
S.C. I0-ge S.R.L. 2 564 487,16 3 051,16
S.C Gala Niro s.r.l 2 939.3 558,46 3 497,76
S.C. Romarta Lux S.R.L. 6 699.66 1 272,9 7 972,5
S.C. Asistel S.R.L. 1 260 239,4 1 499,4
S.C. Oferta Impex S.R.L. 7 700 1463 9163
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
29 662.96 ron
n perioada iulie-septembrie 2006 societatea a livrat bunuri n valoare totala de 84 242
ron cu TVA aferent de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 69
416 ron cu TVA aferent de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de
2 817 ron.
Decembrie
Trguri si expozitii 2 000 380 2380
Leasing masini 2 200 418 2618
Combustibil 1 000 190 1190
Electrica 375 71,25 446,25
31
Materii prime 28 290.79 5 375,25 33 666

Chirie spatiu comercial 1 400 266 1 666

Incepnd cu luna Noiembrie, societatea a ncheiat un contract de nchiriere a unui spatiu
comercial de desfacere n vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a ncheiat un
contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din utilizarea mai
multor firme de curierat.
n luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata n leasing s-a terminat.
S.C. Romarta S.R.L 2 000 380 2 380
S.C. Elima com S.R.L. 6000 1 140 7 140
S.C. Vertcon S.R.L. 18 706 3 554,14 22 260,14
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor din
Totalul Jurnal Cumprri a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vnzri a fost de
26 706 ron.
n perioada octombrie-decembrie 2006 societatea a livrat bunuri n valoare totala de
139 203 ron cu TVA aferent de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala
de 101 706 ron cu TVA aferent de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a
fost de 7125 ron.

Martie
Curierat rapid 350 66,5 416,5
Materii prime 28 914 5 493,66 34 407,66
Consumabile 150 28,5 178,5
Abonament Telefon 300 57 357
32

n aceasta luna societatea ncheie un contract de leasing pt un alt autoturism.
S.C. Romarta Lux S.R.L. 36 560 6 946,4 43 506,4
S.C. Elima Com S.R.L. 3 576 679,44 4 255,44

136 ron.
Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro, Decontul
de TVA se va depune de ctre societate lunar.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferent de 7 626 ron
si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferent de 6 862
ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 764 ron.
Iunie
Trguri si expozitii 2 000 380 2 380
Electrica 350 66,5 416,5
Materii prime 24 175 4 593,25 28 768,25

S.C. Asistel S.R.L. 1 900 361 2 261
S.C. Consesn S.R.L. 5 184 984,96 6 168,96
33
S.C. Metropol S.R.L. 3 200 608 3 808

S.C. Cris Com S.R.L. 2 015 382,85 2 397,85
S.C. Romarta Lux S.R.L. 25 000 4 750 29 750
S.C. Consum Coop S.R.L. 4300 817 5 117
S.C. Elima Com S.R.L. 1 400 266 1666
S.C. Oferta Impex s.r.l 3 700 703 4 403

699 ron.
ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 2 456 ron.
Septembrie
Servicii Birou Notarial 2 000 380 2 380
Abonament Telefon 900 171 1 071
Materii prime 44 111 8 381,09 52 492,09
Electrica 680 129,2 809,2
Curierat rapid 1 520 288,8 1 808,8

S.C. Asistel Com S.R.L. 2 900 551 3 451
S.C. Cris com S.R.L. 5 870 1 115,3 6 985,3
S.C. Io-ge S.R.L. 3 080 585,2 3 665,2
S.C. Treib Consult S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Consen S.R.L. 3 090 587,1 3 677,1
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Trada com S.R.L. 2 300 437 2 737
34
S.C. Compa Dani S.R.L. 3 480 661,2 4 141,2

Botoc Nicoleta 50 400 9 576 59 976

Toatal Jurnal Cumprri a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de 103
195 ron.
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 103 195 ron cu TVA aferent de 19 607
ron si a achizitionat bunuri si servicii n valoare totala de 58 711 ron cu TVA aferent de 11
155 ron . Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost de 8 452 ron.
Decembrie
Curier rapid 500 95 595
Materii prime 9 276 1 762,44 11 038,44

S.C. Consum Coop S.R.L. 1 600 304 1 904
S.C. Rodav S.R.L. 1 800 342 2 142
S.C. Romarta lux S.R.L. 5 051 959,69 6 010,69
S.C. Asistel S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Consens S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Compa Dani S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Oferta impex S.R.L. 5 400 1 026 6 426
S.C. Cmsn S.R.L. 870 165,3 1 035,3
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.
121 ron.
35
Societatea a livrat bunuri n valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron
Martie
Leasing masini 8 000 1 520 9 520
Curierat 500 95 595
Materii prime 32 123 6 103,37 38 226,37
Abonament telefon 500 95 595
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

S.C. Rodav S.R.L. 3 046 578,74 3 624,74
S.C. Elima com S.R.L. 3 500 665 4 165
S.C. Comlux S.R.L. 5 900 1 121 7 021
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Treib Construct S.R.L. 3 900 741 4 641
S.C. Oferta impex S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Io ge S.R.L. 7 300 1 387 8 687
S.C. Daria Mod S.R.L. 5 200 988 6 188
S.C. Cris Com S.R.L. 1 500 285 1 785
S.C. Foto Dumbrava S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 000 380 2 380

Toatal Jurnal Cumprri a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
59 612 ron .
36
Iunie
Electrica 440 83,6 523,6
Curierat 800 152 952
Abonament telefon 1 100 209 1 309
Trguri si expozitii 7 800 1 482 9 282
Materii prime 30 000 5 700 35 700


S.C. Consum coop S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Cris com S.R.L. 8 300 1 577 9 877
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Elima com S.R.L. 9 120 1 732,8 10 852,8
S.C. Asistel com S.R.L. 2 400 456 2 856
S.C. Trada com S.R.L. 3 750 712,5 4 462,5
S.C. Foto dumbrava S.R.L. 4 800 912 5 712
S.C. Mini cora S.R.L. 7 600 1 444 9 044
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza sumelor
din facturi s-au fcut nregistrri contabile.Toatal Jurnal Cumprri a fost de 58 100 ron, iar
Totalul jurnalului Vnzri a fost de 68 724 ron .
Septembrie
37

Trguri si expozitii 7 300 1 387 8 687
Leasing masini 5 700 1 083 6 783
Curierat 920 174,8 1 094,8
Materii prime 48 755 9 263,45 58 018,45
Abonament telefon 950 180,5 1 130,5

S.C. Romarta lux S.R.L. 12 710 2 414,9 15 124,9
S.C. Asistel S.R.L. 10 700 2 033 12 733
S.C. Io-ge S.R.L. 11 000 2 090 13 090
S.C. Elima com S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Consum coop S.R.L. 1 000 190 1 190
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 600 494 3 094
S.C. Trada com S.R.L. 7 000 1 330 8 330
S.C. Cris com S.R.L. 8 700 1 653 10 353
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza sumelor din
facturi s-au fcut nregistrri contabile.Toatal Jurnal Cumprri a fost de 68 525 ron ,iar
Totalul jurnalului Vnzri a fost de 67 910 ron .
ron. Astfel, Taxa de plata n perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron.
Deoarece achizitiile au devansat livrarile ne confruntam cu o Taxa pe valoare adugat
de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare.
Decembrie
Consumabile 900 171 1 071
Combustibile 600 114 714
38
Electrica 330 62,7 392,7

Curierat 620 117,8 737,8
Materii prime 25 277 4 802,63 30 079,63
Abonament telefon 340 64,6 404,6

S.C. Asistel com S.R.L. 3 000 570 3 570
S.C. Oferta impex S.R.L. 3 700 703 4 403
S.C. Romarta lux S.R.L. 10 650 2 023,5 12 673,5
S.C. Mini Cora S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Elima Com S.R.L. 4 300 817 5 117
S.C. Io-ge S.R.L. 3 600 684 4 284
S.C. Geo-val S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Cris com S.R.L. 2 900 551 3 451
Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri.Pe baza sumelor din
Toatal Jurnal Cumprri a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vnzri a fost de
38 550 ron .
3.3. Organizarea contabilittii privind TVA

Compartimentul contabilitate al unittii este organizat conform prevederilor articolului
11 din Legea Contabilittii nr. 82/1991 cu modificarile si completrile ulterioare pe
compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza n cadrul unittii sunt:
Compartimentul Aprovizionare desfacere
Compartimentul contabilitate
Compartimentul financiar
n cadrul compartimentului Aprovizionare desfacere se ntocmesc comenzile ctre
furnizori n vederea aprovizionrii unittii cu mrfurile necesare activitatii de comercializare pe
care o desfasoara.
39
Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n evidentele contabile ale

ntreprinderii sunt prezentate n continuare, avndu-se n vedere compartimentele n cadrul
crora aceastea sunt ntocmite :
APROVIZIONAREA
La sosirea mrfii aceasta este receptionat de ctre gestionar si comisia de receptie care
confrunt cantittile din factur cu cele existente faptic. De asemenea se face si o verificare a
calittii mrfurilor primite.
Dac nu s-au constatat diferente se ntocmeste nota de intrare receptie (anexa nr.3)
al crei numr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaz de primirea mrfii.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecut n registrul de scadent.
NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale
-document justificativ pentru ncrcarea n gestiune
-act de prob n litigii cu carusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de nregistrare n evidenta marfurilor si n contabilitate
Circul la:
-magazie dup semnarea de ctre comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru nregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea
efectuarii pltilor ctre furnizor
-la compartimentul financiar contabil pentru nregistrarea n contabilitatea sintetica si analitic
Se arhiveaz la compartimentul financiar contabil. Nota de intrare receptie la sfirsitul
lunii este contabilizat pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni.
n cadrul S.C:Agatia S.R.L. se achizitioneaz bunuri folosite pentru nevoile firmei - nu
se achiziineaza bunuri n scopul revnzrii lor n form brut, ci doar bunuri de natura
materiilor prime, utilizate la producerea de ncltminte. n acest sens, pe NIR nu este trecut un
adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. ntreprinderea practic un adaos
comercial cuprons ntre 0-75%. n momentul nregistrrii adaosului comercial, TVA-ul aferent
este nregistrat n contul 4428, TVA neexigibil, pn la data vanzrii, cnd se va trece n contul
4427 TVA colectat.
40
DESFACEREA LIVRAREA marfurilor din magazie ctre clienti se face pe baza de

factur fiscal care se ntocmeste normal n trei exemplare de ctre compartimentul desfacere si
se semneaz de ctre reprezentantii acestuia.
Factura fiscal serveste ca:
document de nsotire a mrfii pe timpul transportului
document de ncrcare n gestiunea primitorului (clientului)
document justificativ de nregistrare n contabilitate (furnizorului si cumprtorului)
Circul la:
compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
la persoanele care dispun ncasri si plti din contul de la banca al unittii
la compartimentul desfacere, n vederea nregistrrii n evidentele operative si pentru
eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia
de livrare)
la compartimentul financiar contabil, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul
3)
Se arhiveaza:
la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3)
La sfrsitul fiecrei zile se ntocmeste borderoul de livrare n dou exemplare pe fiecare
gestiune n parte de ctre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face
verificarea aritmetic a calculelor si n cazul n care se constat erori se corecteaz att factura
ct si borderoul.
Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt nregistrate zilnic n registrul de vnzari,
fiind luate n calcul la ntocmirea decontului de TVA.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din lun, defalcat se poate ntocmi nota contabila 2
livrri mrfuri din gestiune.
Aceste dou note contabile 1 si 2 stau la baza ntocmirii decontului de Taxa pe valoare
adugat.
Conturi utilizate la nregistrarea taxei pe valoarea adaugat n evidentele contabile ale

S.C. Agatia S.R.L.:
41
Contului 442 Taxa pe valoarea adugat, care este un cont sintetic de gradul I
neoperaional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigur evidena
i reflectarea n contabilitate a impozitului indirect general de consum pe transportul bunurilor
i serviciilor:
Contul 4423 T.V.A. de plat este un cont operaional, avnd funcia contabil de pasiv,
n a crui coninut economic se regsete obligaia de plat a ntreprinderii, rezultat din
operaiunile de acest gen. Se crediteaz cu valoarea T.V.A.-ului de pltit bugetului de stat,
dac T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare dect contul de T.V.A. deductibil. Se
debiteaz cu sumele pltite la bugetul de stat, reprezentnd taxa pe valoarea adugat i cu
taxa pe valoarea adugat de recuperat, compensat n perioadele urmtoare cu T.V.A. de
plat, datorii prescrise anulate. Contul realizez principiul de baz, pe care se sprijin acest tip
de impozit, i anume principiul deductibilitii. Soldul creditor reprezint taxa pe valoarea
adugat constituit ca obligaie, exigibil la plat, dar nepltit.
Contul 4424 T.V.A. de recuperat este un cont cu funcia contabil de activ, n debitul
cruia se nregistreaz la sfritul fiecrei luni, cnd din nchiderea contului privind taxa pe
valoarea adugat a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci cnd
valoarea T.V.A.-ului deductibil este mai mare dect valoare T.V.A.-ului colectat, situaie n
care rezult o crean fa de bugetul statului. Se crediteaz cu sumele recuperate de la buget
sau ca urmare a operaiunilor de compensare, prin diminuarea n lunile urmtoare a T.V.A.-
ului de plat. Soldul contului exprim valoarea T.V.A.-ului de ncasat de la bugetul statului sau
de recuperat n perioada urmtoare.
Contul 4426 T.V.A. deductibil este un cont cu funcia contabil de activ, n a crui
coninut economic se regsete taxa pe valoarea adugat nscris n facturile furnizorilor de
bunuri i servicii, deductibil din punct de vedere fiscal. Se debiteaz cu sumele reprezentnd
taxa pe valoarea adugat aferent cumprtorilor. Se crediteaz cu sumele deductibile din
taxa pe valoarea adugat nregistrate deductibile scazute/compensate din T.V.A. colectat, cu
sumele reprezentnd taxa pe valoarea adugat deductibil ce depesc valoarea taxei pe
valoarea adugat colectat ce urmeaz a se ncasa de la bugetul statului/ diferenele rezultate
la sfritul perioadei ntre T.V.A. deductibil i T.V.A. colectat.
42
Contul 4427 T.V.A. colectat este un cont cu funcia contabil de pasiv, a crui coninut
economic asigur reflectarea n contabilitate a taxei pe valoarea adugat aferent
operaiunilor de vnzare din ntreprindere a bunurilor i serviciilor. Se crediteaz cu taxa pe
valoarea adugat aferent mijloacelor fixe realizate n regie proprie, taxa pe valoarea
adugat nscris n facturile emise ctre clieni sau alte documente legale reprezentnd
vnzrile de mrfuri i bunuri, prestrile de servicii i executrile de lucrri/ serviciile
prestate, taxa pe valoarea adugat aferent avansurilor ncasate. Se debiteaz cu sumele
reprezentnd taxa pe valoarea adugat pltibil bugetului de stat. La sfritul fiecrei luni se
soldeaz n coresponden cu T.V.A. deductibil i T.V.A. de plat.
Contul 4428 T.V.A. neexigibil este un cont bifuncional, n care se nregistreaz

valoarea taxei pe valoarea adugat neexigibil, provenit din operaiunile de vnzare i
cumprare, pentru care nu s-au ntocmit acte legale. n creditul contului se nregistreaz taxa
pe valoarea adugat, aferent livrrilor de bunuri, prestrilor de servicii i executrilor de
lucrri cu plata n rate conform prevederilor legale, mrfurilor din unitile comerciale cu
amanuntul, livrrilor de bunuri, prestrilor de servicii i executrilor de lucrri pentru care nu
s-au ntocmit facturi. n debitul contului se nregistreaz taxa pe valoarea adugat, aferent
cumprrilor efectuate cu plata n rate conform prevederilor legale, vnzrilor de mrfuri din
unitile comerciale cu amnuntul, vnzrilor de bunuri i servicii sau prestrilor de lucrri cu
plata n rate, devenit exigibil n cursul exercitiului i taxa pe valoarea adugat amnat la
plat. Soldul contului reprezint taxa pe valoarea adugat neexigibil.
nregistrrile contabile pentru a determina, n final, taxa pe valoarea adugat de plat sau
taxa pe valoarea adugat de recuperat prezint unele particulariti:
a) dac ntreaga activitate economic a ntreprinderii i totalitatea vnzrilor sunt supuse plii
taxei pe valoarea adugat;
b) dac sunt activiti scutite de tax pe valoarea adugat;
c) dac ntreprinderea are livrri la export pentru care este stabilit cota zero;
d) particulariti privind contabilitatea taxei pe valoarea adugat de regularizat.
Dup ce vnzrile i cumprrile au fost nregistrate n jurnale se face diferena ntre
taxa pe valoarea adugat colectat i taxa pe valoarea adugat deductibil.
Sunt posibile urmtoarele situaii :
dac TVA colectat > TVA deductibil TVA de plat
nregistrarea TVA deductibil
% = 401 Furnizori 1547
43
301 Materii prime 1300

4426 TVA deductibil 247
nregistrarea TVA colectat

4111 Clieni = % 11305
701 Venituri din vnzarea 9500
produselor finite
4427 TVA colectat 1805
nchiderea conturilor de tax pe valoarea adugat

4427 TVA colectat = % 1805
4426 TVA deductibil 247
4423 TVA de plat 1558
nregistrarea plii prin virament bancar

4423 TVA de plat = 5121 Conturi la bnci n lei 1558
dac TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat de la buget

nchiderea conturilor de tax pe valoarea adugat
% = 4426 TVA deductibil 700
4427 TVA colectat 400
4424 TVA de recuperat 300
nregistrarea recuperrii de la buget prin contul bancar

5121 Conturi la bnci n lei = 4424 TVA de recuperat 300
3.4 Analiza comparativ a evolutiei taxei pe valoarea adaugat

Compararea evolutiei TVA deductibil si a TVA colectat n cursul anului 2006
44
Perioada 2006 TVA colectat TVA deductibil
Ian-Martie 14099 11559
Apr-Iunie 20702 15966
Iulie-Sept 16006 13189
Oct-Decem 26449 19324
30000
28000
26000 26449
24000
22000
20702
20000
19324
18000
16000 15966 16006

14000 14099
13189
12000
11559
10000
8000
6000
4000
2000
Ian-Mar Apr-Iun Iul-Sept Oct-Dec
TVA Colectat TVA Deductibil
Se observ asemnarea ntre curba de evolutie a TVA colectat si a curbei de evolutie a

TVA deductibil, fapt ce indic o strns corelare a volumului vnzrilor cu cel al achizitiei de
bunuri si servicii. Aceast curelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna
politic de previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.
45
Per 2007 Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
8553 6602 7626 5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012
colectata
TVA
9769 5148 6862 4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377
deductib
20000
19607
18000
16000
14000
12000
11155 11289
10521
10000 9769 9819 9772
8873 9161
8553 8515
8000 8139
7626
6602 6862 6417
6000
5148 5203
4769
4000 4117 4012
3639 3377
3170
2000
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
n cursul anului 2007 se observ faptul c n cadrul ntreprinderii exist traiectorii inegale
ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel n perioada iulie august,
societatea a prevzut o crestere a nivelului vnzrilor n perioada imediat urmatoare si a crescut
stocul materiilor prime, rezultnd astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul commercial,
nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea unei cifre de
afaceri semnificative n perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugat de plat
46
obtinut n aceast perioad nu a avut o influent semnificativ asupra trezoreriei firmei, avnd
n vedere faptul c majoritatea vanzrilor s-a realizat cu numerar.
Per 2008 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324
colectata
TVA
9272 6054 9428 6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815
deductib
47
14000
13000 13080 13058 13020

12903 12681
12268
12000
11699
11326
11000
10000
9272 9428 9314
9272
9000
8526
8000 7918
7324
7000 6815
6602
6054 6173 6266
6000
5000
4465
4000 3980
3451
3000 2822
2000
1000
0
n primul trimestru al anului 2008, se observ faptul c nivelul stocurilor realizate n

perioada precedent a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat,
societatea a avut TVA de plat. n perioada urmatore, respective ncepnd cu luna aprilie,
nivelul vnzrilor previzionate a fost strns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o
tax ape valoarea adaugata de plata relativ constant.
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adugat asupra rentabilittii ntreprinderii
3.5.1 Taxa pe valoare adugat n raport cu rezultatele ntreprinderii

n cazul TVA se pune problema evalurii patrimoniului determinat de msurarea
activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a nsusit unul dintre principiile
contabilittii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie s fie aceleasi n tot
cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dac n cazuri justificate se schimb
metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si
asupra nivelului contului de rezultate. TVA genereaz costuri pentru ntreprindere n calitatea sa
de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe,
costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
48
Costurile directe intervin n cazul n care TVA nu este deductibil n totalitate, partea
nedeductibila fiind cuprins n costul de achizitie al bunului respectiv si n situatia n care
ntreprinderea este ea nssi asimilat consumatorului final.
Pentru a-si lua n calcul dimensiunea fiscal a afacerilor, agentul economic trebuie s-si
analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dac consumurile intermediare, ca participante la
valoarea adugat, sunt mari, atunci poate s aprecieze luarea n considerare a capacittii fiscale
si este decizia sa normal de optiune ca pltitor de TVA. Pentru un agent economic, al crui
obiect de activitate l constituie prestrile de servicii, prin analize, consultatii, evaluare,
proiectare si n general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
n asemenea situatii, ntreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficient, pentru plata
TVA, deoarece aceasta va fi suportat de client, iar n concurent cu alte ntreprinderi
nepltitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dac calitatea lucrrilor prestate este de
nivel nalt.
Respectnd principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate n patrimoniu
cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie s fie cuprins n costul bunului
achizitionat si nu n contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vrsminte asimilate, asa cum
spre exemplu se nregistreaz operatiunile de export import.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce
implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul ntreprinderii de colector fiscal privind
TVA. n acest scop, trebuie ntocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De
asemenea, trebuie organizat o evident contabil riguroas, detaliat, complex pentru a
dispune de timp si de informatiile necesare ntocmirii decontului de TVA, necesitnd o fort de
munc deloc neglijabil. Colectarea TVA se deruleaz, nu n putine cazuri, pe fondul riscului de
insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni n relatiile cu furnizorii. Costurile de
gestiune implic fort de munc suplimentar si deci, cresterea cheltuielilor cu munc vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp ntre creantele asupra
bugetului de stat privind TVA deductibil la intrare si datoriile fat de bugetul de stat privind
TVA colectat la iesire.
TVA genereaz creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate
pn la data de 25 a lunii urmtoare. TVA de plat se achit pe baza decontului TVA depus. n
schimb, TVA de recuperat se ramburseaz selectiv pentru anumiti agenti economici, n termen
de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei
justificative.
49
Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaz cu TVA de plat n

lunile urmtoare. n situatia n care, pe o durat de trei luni, TVA de recuperat nu este
compensat integral de TVA de plat, diferenta se ramburseaz de organul fiscal n termen de
30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
TVA angajeaz un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile ncasate la
clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purttoare de TVA si se factureaz.
Dac n luna respectiv, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA
deductibila sau mrimea sa este nesemnificativ, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un
buget integral TVA aferent avansurilor ncasate. Prin suma virat la buget se creeaz la
unitatea furnizoare o reducere de disponibilitti bnesti, sum ce nu se poate recupera dect n
lunile urmtoare. Aceast situatie poate conduce ntreprinderea furnizoare n ntrzieri la plat
unor obligatii scadente.
Exist si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a ncasat avansul s nu se
mai realizeze, avansul urmnd a fi restituit integral clientului.
ntruct virarea la buget a TVA calculat pentru avansurile ncasate a avut loc,
recuperarea urmeaz a se realiza n lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea
de la buget. Este de preferat renuntarea nregistrarii TVA asupra avansurilor ncasate /platite.
O situatie deosebit ntre relatiile comerciale ale agentului economic o reprezint
pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului ctre client. Stabilirea
taxei datorate se face n strns corelatie cu prevederile contractuale. Dac bunurile s-au pierdut
pe timpul transportului ctre client si contractul l face responsabil pentru orice pierdere
nregistrat dup predarea bunului, furnizorul datoreaz taxa aferent bunurilor respective,
clientul avnd drept de deducere a taxei cuprinse n factura furnizorului n masura n care
bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatur
direct cu activitatea firmei, TVA aferent bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi
dedus.
Dac contractul l face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite nainte de
predarea la client, exist dou posibilitti de solutionare:
a. n situatia n care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaz TVA, deoarece se
consider c nu s-a efectuat livrarea lor. n situatia invers se datoreaz taxa inclus n factur.
b. Dac clientul refuz plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza
prin emiterea unei noi facturi, n rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu
permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate
calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.
50
Exist situatii n care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin
hotarri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaz de dreptul de
deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi
ncasate.
CA TVA DE PLATA
2006 390017 17218
2007 494450 16479
2008 574372 8380

51
574372
560000
520000
494450
480000
440000
400000
390017
360000
320000
280000
240000
200000
160000
120000
80000
40000
17218 16479
8380
0
2006 2007 2008
CA TVA de plata
In perioada 2006 - 2007 societatea Agatia S.R.L. a avut o cifra de afaceri crescatoare.
Printr-o corelare foarte buna a nivelului vnzrilor cu nivelul achizitiilor de materii prime si
servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta, fara modificari
majore. Aceast corelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna politic de
previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.
3.5.2 Impactul T.V.A. asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie

52
Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de

trezorerie se refer la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului
financiar.
n situatia n care agentul economic are de plat la bugetul de stat TVA, aceast sum
trebuie achitat n data de 25 a lunii urmtoare, rezult c agentul respectiv beneficiaz de un
surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vnzrile efectuate s fie
ncasat de la terti pn la data de nti a lunii urmtoare. n caz contrar se reduce proportional
cu numrul de zile aferente nencasrii contravalorii facturilor emise.
Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2006 n valoare de 39 243
lei, din care:
- cost achizitie 32 977lei
- TVA deductibil 6 266 lei
n cursul aceleiasi luni, a vndut mrfuri n valoare de 27 954 lei din care:
- pret de vnzare 23 489 lei
- TVA colectat 4465 lei
Rezult c are de plat la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
n situatia n care vnzrile sunt constante, pentru cele 25 de zile se genereaz fluxuri
de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei, dup cum
reiese din urmtorul tabel.
TVA de plata % aferent Fluxuri de trezorerie

Zile perioadei
Incasata Neincasata Pozitive Negative
de incasare
- 1 801 - 25/25= 1 - -
1 1 801 24/25 1 728,96 72,04
2 1 801 23/25 1 656,92 144,08
..... ... ...
10 1 801 15/25 1 080,6 720,4
... ... ...
25 1 801 - 1 801
Dac clientii achit factura dup 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie nete
se reduc cu 720,4 lei. n situatia n care clientii nu au achitat factura, agentul economic este pus
n situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente ctre terti pentru a
achita TVA datorat bugetului de stat.
53
n situatia n care vnzarile ramn constante si termenul de scadent nu se modific,

societatea beneficiaz din partea statului de un credit constant n valoare de 1 801 lei pe luna,
caz n care societatea realizeaz un profit suplimentar determinat de rata dobnzii practicat de
bncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.
3.5.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor

ntreprinderii
Avnd n vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei
fiscale nedeductibile, n situatia n care TVA nu este deductibil n totalitate si n situatia n care
ntreprinderea este ea nssi asimilat consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de
exploatare si se micsoreaz rezultatul contabil.
Cresterea cheltuielilor de exploatare implic modificarea soldurilor intermediare de
gestiune.
Societatea Agatia S.R.L.are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia general nu
este afectat si nici rentabilitatea ntreprinderii.
Pentru agentii economici supusi pltii TVA, care livreaz bunuri si servicii impozabile si
nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentnd rentabilitatea ntreprinderii. TVA
conduce la cresterea costurilor.
Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA,
se majoreaz cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua n cazul unui
raport integrat al TVA asupra rentabilittii ntreprinderii, cu TVA nedeductibil aferent
livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut
din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea
corespunzatoare TVA nedeductibil.
Perioada Total livrari TVA TVA

Total achizitii TVA de plata
2006 bunuri colectata deductibila
Ian-Martie 74205 14099 60839 11559 2540
Apr-Iunie 108957 20702 84036 15966 4736
Iulie-Sept 84242 16006 69416 13189 2817
Oct-Decem 139203 26449 101706 19324 7125

54
140000 139203
135000
130000
125000
120000
115000
110000 108957
105000
100000
95000
90000
85000 84242
80000
75000 74205
70000
65000
60000
55000
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
7125
5000 4736
2540 2817
0
Ian-Martie Apr-Iunie Iulie -Sept Oct-Dec
Livrari TVA de plata
In anul 2006 se observaa modificri ale valorii cifrei de afaceri, modificri ce au influentat
direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adugat de plat.
55
Perioada 2007 Total livrari bun TVA colectata Total achizitii TVA deductib TVA de plata
Ianuarie 45018 8553 51982 9769 -1216
Februarie 34750 6602 28666 5148 1454
Martie 40136 7626 36114 6862 764
Aprilie 27384 5203 25154 4769 434
Mai 49898 9819 19153 3639 6180
Iunie 46699 8873 33775 6417 2456
Iulie 42838 8139 21667 4117 4022
August 16683 3170 51433 9772 -6602
Septembrie 103195 19607 58711 11155 8452
Octombrie 48215 9161 44816 8515 646
Noiembrie 59402 11289 55375 10521 765
Decembrie 21121 4012 17776 3377 635
108000
103000 103195
98000
93000
88000
83000
78000
73000
68000
63000
58000 59402
53000
48000 49898 48215
45018 46699
43000 42838
40136
38000
33000 34750
28000 27384
23000 21121
18000 16683
13000
8000 8452
6180
3000 2456 4022
1454 764 434 646 765 635
-2000 -1216
-7000 -6602
fe
ap
ia
iu
iu
au
se
oc
no
de
b
ar
n
ai
l
ni
r
pt
ie
to
ie
c
e
LIVRARI TVA DE PLATA
In anul 2007 evolutia taxei pe valoare adugat de plata a fost strans legat de evolutia
nivelului vnzrilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficient aplicare a politicilor de
previzionare a vnzarilor pe perioade calendaristice.
56
Total livrari TVA TVA

Perioada 2008 Total achizitii TVA de plata
bunuri colectata deductibila
Ianuarie 14854 2822 48799 9272 -6450
Februarie 68843 13080 31866 6054 7026
Martie 59612 11326 49623 9428 1898
Aprilie 44873 8526 32491 6173 2353
Mai 32977 6266 23498 4465 1801
Iunie 68724 13058 58100 11699 2019
Iulie 20947 3980 18165 3451 529
August 41674 7918 34745 6602 1316
Septembrie 67910 12903 68525 13020 -117
Octombrie 66739 12681 64567 12268 413
Noiembrie 49022 9314 49205 9272 42
Decembrie 38550 7324 35867 6815 509
73000
68000 68843 68724 67910 66739
63000
59612
58000
53000
48000 49022
44873
43000 41674
38000 38550
33000 32977
28000
23000
20947
18000
14854
13000
8000 7026
3000 1898 2353 1801 2019 529 1316 -117 413 42 509
-2000
-7000 -6450
iu
se
oc
de
ia
fe
ap
iu
au
no
l
n
ar
n
ai
pt
c
r
i
tie
livrari TVA de plata
Desi in anul 2008 Societatea Agatia a nregistrat fluctuatii semnificative ale nivelului
vnzrilor, a reusit sa obtin o taxa pe valoare adugat de plat relativ constant. Datorita
57
nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic de vnzri
raportat la aceiasi perioad, marimea taxei pe valoare adugat deductibila a fost mai mare
decat cea a taxei pe valoare adugat colectat, astfel, societatea a inregistrat o taxa pe valoare
adugat de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost suficiente pentru
nivelul vnzrilor iar achizitiile au fost mult inferioare vnzrilor ceea ce a generat o taxa pe
valoare adugat de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare in care societatea a
reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vnzrile.
3.5.4. Influenta TVA asupra lichidittii si solvabilittii ntreprinderii

Raportul integral al taxei pe valoarea adugat nu genereaz miscarea valorii ratelor de
solvabilitate si de lichiditate.
Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate n sensul cresterii acestora
apare n situatia n care agentul economic are de plat la bugetul de stat TVA, beneficiind de un
surplus de trezorerie.
n situatia n care vnzarile ramn constante si termenul de scadent nu se modific,
societatea beneficiaz din partea statului de un credit constant, caz n care societatea realizeaz
un profit suplimentar, determinat de raza dobnzii, practicat de bancile comerciale, prin
folosirea de disponibilitti.
Dac societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de
disponibilitti, aflndu-se n situatia de a contracta un mprumut bancar, s si diminueze
stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau s diminueze volumul creditului
acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de ncasare a creantelor de la partenerii de
afaceri. Aceste msuri vor conduce la scderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.
PerioadA 2008 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
TVA de plata -6450 7026 1898 2353 1801 2019 529 1316 -117 413 42 509
Casa si Conturi 30 625 41 638 70 495 75 045 57 775 53 768 70 765 75 050 79 118 71 100 86 276 100 291
58
10029,1
8627,6
7504,5 7505 7911,8
7049,5 7076,5 7110
7026 5777,5 5376,8
4163,8
3062,5
1898 2353 1801 2019
1316
529 413 42 509
-117
-6450
-7000
TVA de plat Casa si conturi in bnci
Taxa pe valoare adugat a avut o influea important asupra lichiditatilor si

solvabilitii firmei doar la inceputul perioadei analizate, repsectiv la inceputul anului 2008,
dupa care, nivelul ridicat al incasarilor impreuna cu politica firmei privind stocurile au contribuit
la diminuarea semnificativ a impactului taxei pe valoare adugat de plata asupra lichiditatilor
intreprinderii.
59
CONCLUZII SI PROPUNERI
ntr-o economie normal, unde aprovizionarea, producia i comercializarea produselor

finite se desfoar ritmic, TVA incit la o activitate performant n toate aceste stadii.
Cumprtorul are interesul s-i optimizeze stocurile, apropiind ct mai mult momentul
aprovizionrii de acela al lansrii lor n fabricaie; productorul este interesat s produc rapid,
cu costuri ct mai mici i la o calitate corespunztoare pentru a fi competitiv pe pia, iar
furnizorul interesat s-i vnd ct mai grabnic mrfurile produse i s le ncaseze rapid, dat
fiind faptul c el datoreaz TVA la livrarea mrfurilor i nu la ncasarea acestora.
n felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor pltite
ca TVA n momentul cumprrii mrfurilor, vnznd ct mai grabnic propriile produse i
recupernd din TVA colectat pe cel deductibil.
Pe lng avantajele evidente, TVA are i unele neajunsuri propri impozitelor indirecte.
Este vorba mai nti de regresivitatea sa n raport cu mrimea veniturilor consumatorului, fiind
mai greu de suportat dectre cei cu venituri mici i familii numeroase. Prin scutirea sau
impozitarea cu cote reduse a produselor vitale i prin suprataxarea veniturilor nemetrica a
consumului de lux cu incovenient a fost n parte corectat.
Pe de alt parte TVA poate exercita o presiune inflaionist dac salariile se indexeaz n
raport cu evoluia preurilor.
n ciuda complexitii metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic ncasat
fracionat sunt evidente ; datorit acestora modelul francez de impozitare a valorii adugate s-a
generalizat n rile U.E. iar n prezent se aplic n peste 70 de ri.
Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia
taxei pe valoare adugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota a
taxei pe valoare adugat nemodificata in conditiile actuale de criz.
Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere
privind relansarea economiei romneti, c actuala criz poate fi trecut cu bine dac Romnia
urmeaz trei direcii: statul minimal, taxe n favoarea prosperitii, respectiv cot unic de 10%
i TVA de 15 % .
60
In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adugata din perspectiva

societtii AGATIA S.R.L. evidenind influena TVA-ului asupra rentabilittii si rezultatelor
ntreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie, lichidittii si
solvabilittii ntreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe
valoare adugat asupra rezultatelor ntreprinderii.
SC AGATIA SRL n calitatea de pltitoare de TVA, susine i nelege importana
cotei pe valoarea adugat pentru bugetul statului, TVA-ul avnd o pondere considerabil n
formarea acestuia.
Dei activitatea pe care o desfoar nu este una foarte bogat, societatea propune
revizuirea TVA-ului, considernd c este necesar s se gseasc o soluie pentru nlocuirea
TVA-ului, cu condiia ca noua tax s nu determine o cretere a sarcinii fiscale a
ntreprinderilor sau cetenilor i c orice modificare adus reglementrilor n vigoare
referitoare la TVA trebuie s reduc substanial riscul de fraud, s exclud noi riscuri i, mai
presus de orice, s nu genereze o birocraie excesiv pentru societi i pentru autoriti.
61
BIBLIOGRAFIE
1. Negrea Alexandru Fiscalitate, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002
2. Negrea Alexandru Finante publice, teorie, pactic, reglementri

Dobre Elena Editura Ex Ponto, Constata 2002
3. Dobre Elena Finante Publice.Nosiuni de baz, studii de caz si teste

Oana Dobrescu gril, Editura Muntenia, Constanta, 2005
Irena Munteanu
4. Dr.N. Lacrita Taxa pe valoarea adaugata, Editura

Tribuna Economica, Bucuresti, 2006
5. L.Tatu Fiscalitate.De la lege la practica Editura

Cosmin Serbanescu C.H.Beck , Bucuresti 2007
Delia Catarama
Emilian Miricescu
Adrian Nica
6. Gh. D. Bistriceanu Sistemul fiscal al Romaniei, Editura Universul

Minica Boaja Juridic,Bucuresti, 2006.
7. Pavel Belean Finante Publice ale Romanieieditia a-II-a reviz.

Gabriel Anghelache si adaugita, Editura Economica,Bucuresti,2005
8. Dumitru A.P.Florescu Fiscalitatea in Romania, Editura All Beck,

Paul Coman Bucuresti,2005.
Gabriel Balasa
9. Sever Gabriel Bombos Taxa pe valoarea adaugata Legislatie.Doctrina.

Mihaela Galantou Jurisprudenta,Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006.
10.***- Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (TITLUL VI, Cap. I-XV de
la art. 125 la art. 1611), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23
decembrie 2003
11. *** Legea contabilittii nr.82 din 24 decembrie 1991
12. WWW.MFINANTE.RO

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Capitolul I. POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA N

Capitolul II. GENERALITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADUGAT

Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.

3.5.2. Impactul taxei pe valoare adugat asuprea situatiei financiar

Termenul de impozit provine din latinescul imponere (a stabili cu fora). n pre

1.1. Evolutia taxei pe valoarea adaugat n trile europene

1.2. Cote ale taxei pe valoarea adugat utilizate n Europa

STATELE U.E. COTELE

1.3.Evolutia taxei pe valoarea adaugata n Romnia n perioada 2002-2007

Evolutia sistemului taxei pe valoare adugat n Romnia nu poate fi izolat de evolutia

2.1 Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adugat

Caracteristicile principale ale T.V.A.-ului

2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor

Sunt impozabile operatiunile cu plata precum si cele asimilate acestora efectuate de o

activitile hoteliere i de alimentaie public;

Locul operatiuniilor impozabile.

2.3. Platitorii taxei si obligatiile acestora

c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse n tar potrivit regulamentului vamal

Cu privire la evidenta operatiuniilor:

Cu privire la plata TVA:

2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugat este considerata :

Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:

e) n cazul n care cumprtorul returneaz ambalajele n care s-a expediat mrfurile,

Se exonereaz de la plata taxei pe valoarea adugat livrrile de bunuri ct si prestrile

2.6 Faptul generator si exigibilitatea

Agentii economici pltitori de TVA au dreptul sa deduca TVA pentru achizitii de

3.1. Prezentarea generala a societatii

Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de

3.2. Organizarea activitatii privind TVA

Director Economic Director Resurse Umane Director Comercial

Contabilitate Productie Vnzri

La nivelul S.C. Agatia S.R.L. contabilitatea este organizat si se conduce in

La nivelul ntreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se

Jurnalul pentru vnzari, serveste ca:

Jurnalul pentru cumprri serveste ca:

Pe baza datelor centralizate lunar n aceste jurnale, agentii economici au obligatia

Operatiuni inregistrate n anul 2006

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Clienti Baz impozitare TVA colectata Total

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Materii prime 28 290.79 5 375,25 33 666

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Operatiuni inregistrate n anul 2007

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

S.C. Metropol S.R.L. 3 200 608 3 808

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

S.C. Compa Dani S.R.L. 3 480 661,2 4 141,2

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Operatiuni inregistrate n anul 2008

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnal de Vnzri. Pe baza

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri.Pe baza

Clienti Baz impozitare TVA colectata Total

Societatea a efectuat cumprri de servicii si produse dup cum urmeaz:

Pe baza acestor facturi societatea a ntocmit Registrul Jurnalul de Cumprri. Pe baza

Electrica 330 62,7 392,7