STRUCTURA ANATOMICA A OCHIULUI

Analizatorul vizual este format din trei segmente:

- un segment periferic (receptor) retina
- un segment intermediar caile optice
- un segment central scoarta cerebrala occipitala

Ochiul este organul vederii si este format din :

- globul ocular
- organele anexe
GLOBUL OCULAR este un organ simetric, pereche, situat in partea anterioara a
orbitei fiind tinut in pozitia sa normala de capsula lui Tennon (o capsula conjunctiva)
si de muschii extrinseci ai globului ocular. Inapoia sa se afla spatiul retrobulbar plin
de tesut conjunctiv gras si in care se afla vasele, nervii si muschii globului ocular.
El are forma aproape sferica fiind mai bombat anterior, cu doi poli, anterior,
posterior, care reprezinta centrul de curbura pentru fiecare din cele doua emisfere
delimitate de ecuator. Ecuatorul sau circumferinta cea mai mare a globului ocular
(app. 80 mm.) imparte globul in doua jumatati fiind perpendicular pe axul
anteroposterior ce trece prin centrul ochiului si uneste cei doi poli.
Globul ocular este alcatuit dintr-un perete si un continut.
Peretele este constituit din trei tunici suprapuse :
- tunica externa
- tunica mijlocie
- tunica interna
Continutul este format din :
- umoarea apoasa
- cristalin
- corp vitros

1. Tunica externa , fibroasa, groasa si rezistenta, reprezinta invelisul protector al

globului ocular si asigura mentinerea formei acestuia. Ea se compune din doua
parti :

- sclerotica
- corneea

Sclerotica cuprinde 5/6 posterioare ale tunicii extern, este o membrana fibroasa de
culoare alba-sidefie, dura si inextensibila. Ea prezinta la polul posterior o regiune
perforata lama ciuruita prin care trec fibrele nervului optic si vasele sangvine, la
polul anterior patru orificii situate inaintea insertiei muschilor drepti prin care intra
si ies arterele si venele ciliare anterioare si vasele limfatice.
Mijlociu avem patru orificii in fiecare cadran pe unde ies venele vorticoase.
Grosimea sclerei este cuprinsa intre 0,3mm la insertia muschilor drepti, 1 mm spre
limb si 1,3mm la nervul optic. Pe fata externa a scleroticii care vine in contact cu
capsula lui Tennon se insera muschii globului ocular (4 drepti la distanta de 5,5-8 mm
1
de limb si 2 oblici la 13-15 mm). Jonctiunea dintre sclerotica si cornee poarta
denumirea de limb sclero cornean.
Sclerotica prezinta trei straturi :
- episclera
- stroma sclerala
- lamina fusca

VASCULARIZATIA este asigurata de reteaua episclerala si coroidala.

INERVATIA sclera anterioara este inervata de doua ramuri lungi ciliare ale
nervului nazo ciliar, iar cea posterioara de nervii ciliari scurti.

Corneea reprezinta 1/6 anterioara a tunicii externe. Este transparenta, lucioasa si

are forma unei calote sferice cu diametru orizontal de 12 mm, iar vertical de 11 mm,
raza de curbura fiind app. 7,8 mm. Grosimea este de app. 1 mm la periferie si 0,88 in
zona centrala. La acest nivel, razele de lumina sufera cea mai importanta refractie
datorita diferentei de indice de refractie dintre aer (n= 1) si umoarea apoasa (n= 1,33 )
precum si datorita curburii corneene puterea de refractie a corneei fiind 40-45
dioptrii. Limita dintre cornee si sclera poarta denumirea de limb sclero cornean.
Histologic, corneea prezinta antero posterior 5 straturi :

1. epiteliul cornean La randul sau cuprinde trei straturi :

- stratul bazal germinativ cu celule cilindrice,
- stratul intermediar cu celule poliedrice ( corpii mucosi ai lui Malpighi )
- stratul superficial descuamant cu 2 randuri de celule aplatizate necheratinizate

2. membrana elastica anterioara (membrana lui Bawman ) are o rezistenta mare la

infectii dar nu se regenereaza daca este distrusa in procese patologice

3. parenchmul cornean reprezinta 9/10 din grosimea corneei

4. membrana elastica posterioara (membrana lui Descemet ) este o membrana

hialina, rezistenta si foarte elastica. Aceasta se regenereaza.

5. endoteliul cornean

Corneea , cel mai important component al dioptrului ocular este protejata de filmul
lacrimal ce rezulta din clipitul pleoapelor si are trei straturi :
- extern, lipidic
- mijlociu, apos,
- intern, mucoid
Proprietatea principala a corneei este transparenta care depinde de:
- gradul de hidratare
- lipsa vaselor sangvine
- paralelismul perfect al fibrelor din parenchim

2
INERVATIA CORNEEI este realizata de 3 plexuri rezultate din ramuri ale nervilor
ciliari si ramuri din ramura oftalmica a trigemenului (V).

2. Tunica mijlocie sau uveea este inchisa la culoare, intens vascularizata si

bogata in celule pigmentare. Cuprinde trei parti :
- irisul (partea anterioara)
- corpul ciliar (partea mijlocie)
- coroida (partea posteroara)

IRISUL partea anterioara a tunicii mijlocii, are forma unui disc cu un orificiu
central numit pupila. El se comporta ca un diafragm ce regleaza cantitatea de lumina
ce ajunge la retina. Irisul da culoarea ochiului datorita gradientului de pigmentare.
Culoarea poate fi aceeasi la ambii ochi sau poate sa difere de la un ochi la altul sau
chiar la acelasi ochi, fenomen numit heterocromie iriana.
Irisul prezinta:
- o fata anterioara
- o fata posterioara
- doua margini una periferica aderenta la corpul ciliar si una pupilara ce
delimiteaza pupila

Microscopic, irisul este alcatuit din:

- endoteliul irian
- stroma iriana contine cei doi muschi :
- muschiul sfincter al pupilei alcatuit din fibre musculare
netede circulare ce inconjura pupila, este inervat de sistemul nervos parasimpatic si
produc mioza.
- muschiul dilatator al pupilei constituit din fibre musculare
netede cu dispozitie radiala, este inervat de sitemul nervos simpatic si produce
midriaza.
- epiteliul pigmentar irian

CORPUL CILIAR portiunea mijlocie a uveei, are o latime de 5-7 mm si este situat
intre iris (anterior) si coroida (posterior) de care este delimitata printr-o linie
zimtata numita ora serrata. In sectiune sagitala are forma triunghiulara cu
urmatoarele componente :
- o baza (ant.) in contact cu radacina irisului
- un varf (posterior) la nivelul orei serrata
- o fata externa in contact cu sclera
- o fata interna in contact cu corpul vitros.

Corpul ciliar este constituit din:

- pars plicata
- pars plana
Pars plicata cu latime de app. 2 mm situata anterior este alcatuita din 70-80 de
falduri radiale ce proemina pe fata interna a corpului ciliar. Acestea, denumite

3
procesele ciliare, au extremitatea anterioara mai globuloasa si cea posterioara mai
efilata fiind delimitata de vaile ciliare.
Pars plana are latimea de app. 4 mm. este plana si se afla posterior de procesele
ciliare pana la nivelul orei serrata. Este constituita din fibre musculare netede
alcatuind muschiul ciliar.

Dupa dispozitia fibrelor, muschiul ciliar, prezinta trei grupe de fibre :

- fibre longitudinale (muschiul lui Bruke) este cel mai bine reprezentat dintre
cele 3 grupe de fibre. Se intinde de la ora serrata la limbul sclero-cornean, fiind
denumit muschiul tensor al coroidei .
- fibre arciforme (radiale) sunt arcuite posterior de la limbul sclero-cornean la
procesele ciliare.
- fibre circulare (muschiul lui Muller) interne, pralele cu circumferinta irisului, a
caror actiune trage coroida apropiind ora serrata de limbul sclero cornean.

INERVATIA isi are originea in nucleul Edinger Westphal al oculomotorului.

COROIDA reprezinta partea posteroara a uveei si este cea mai intinsa componenta a
sa. Se prezinta ca o tunica subtire (0-2 mm), pigmentata, spongioasa si vascularizata,
cuprinsa intre sclera si retina. Are culoare bruna, negricioasa datorita continutului
mare de pigment melanic si se intinde de la punctul de emergenta a nervului optic
pana la ora serrata.

Microscopic, coroida prezinta 4 straturi de la exterior la interior :

1. -lamina fusca (supracoroida)
2.- stratul vaselor mari (lamina vasculoasa) este alcatuita din 2 componente :
- exterioara (Haller) langa sclera este constituita din vene largi
- interioara (Satller) formata din vene de marime mijlocie si cateva arteriole
3. coriocapilarul un singur strat de coriocapilare cu diametru mare ce se intinde
de la marginea nervului optic pana la o.s.
4. membrana Bruch

VASCULARIZATIA UVEEI
Vascularizatia irisului
Din artera oftalmica se desprind doua artere ciliare posterioare : temporara si
nazala. Acestea se impart in 2 ramuri ciliare posterioare lungi si 15-20 ramuri
ciliare posterioare scurte. Arterele ciliare posterioare lungi se anastomozeaza cu
arterele ciliare anterioare provenite din arterele musculare si formeaza marele cerc
arterial irian situat la baza irisului, de unde pornesc ramuri arteriale radiale ce
converg spre marginea pupilara formand micul cerc arterial irian, care in final
realizeaza vascularizatia pe 3 teritorii capilare : radacina irisului, regiunea
sfincterului irian, muschiul dilatator al pupilei.
Circulatia venoasa a irisului urmeaza drumul invers, convergenta realizandu-se la
radacina irisului , sangele fiind colectat in venele proceselor ciliare si de aici in
venele vorticoase.

4
 Imaginea 10

Vascularizatia corpului ciliar . Arterele corpului ciliar rezulta din marele cerc
arterial irian, iar venele se varsa in venele ciliare anterioare si in reteaua venoasa
coroidiana.
Vascularizatia arteriala a coroidei este realizata de :
- arterele ciliare anterioare recurente, ramuri din arterele ciliare posterioare lungi
care iriga partea anterioara a coroidei.
- 15-20 artere ciliare posterioare scurte ce perforeaza sclera si patrund in coroida
unde se divid in ramuri din ce in ce mai mici terminandu-se ca si coriocapilare,
fiind asezate in vecinatatea membranei lui Bruch.
Reteaua venoasa a coroidei nu respecta traseul arterial (acestea fiind de tip
terminal) sangele colectandu-se in final in 4 vene vorticoase situate cate una in
fiecare cadran. Acestea se varsa in vena oftalmica.

Inervatia tunicii medii provine de la nervii ciliari cu originea in ganglionul

oftalmic si 2-3 ramuri din nervul nazal. Acestea formeaza plexuri la nivelul
coroidian, ciliar si irian , atat cu rol senzitiv si motor.

1. TUNICA EXTERNA (nervoasa) numita si retina, este o membrana subtire

(0,6mm corespunzator maculei si 0,1mm la nivelul orei serrata), fotosensibila,
transparenta si de culoare roz datorita pigmentilor vizuali ce se gasesc in
structura ei. Structural si functional retina poate fi impartita in 2 zone distincte :
- retina vizuala
- retina oarba

RETINA VIZUALA (optica ) se intinde la polul posterior al ochiului pana la ora

serrata) si prezinta 2 fete :
- externa , in contact cu coroida
- interna, in contact cu corpul vitros

Pe fata interna a retinei, observam oftalmoscopic doua zone cu aspect diferit fata
de restul retinei : papila optica si macula lutea (pata galbena).
Papila optica are forma rotunda sau ovalara, de culoare roz palida cu diam. de 1,5-
1,8 mm. Ea este situata deasupra si nazal app. 4 mm fata de polul posterior ,
reprezentand locul prin care filetele nervoase retiniene parasesc ochiul si se continua
cu nervul optic. Tot pe aici intra si ies vasele sangvine retiniene. Papila imparte retina
in 4 cadrane : superonazal, inferonazal, superotemporal, inferotemporal.

MACULA LUTEA (pata galbena) are forma ovalara si 2-3 mm diametru, fiind
situata la capatul posterior al axului vizual principal al globului ocular. Ea prezinta
punctul de sensibilitate maxim al retinei, predominante fiind celulele cu conuri. In
centrul maculei se observa o depresiune mica numita foveea centralis unde acuitatea

5
vizuala este maxima, iar elementul receptor este reprezentat numai de celule cu
conuri.
Retina vizuala este formata din celule de sustinere, celule pigmentare si celule
nervoase. Celulele nervoase sunt de 5 tipuri : vizuale, bipolare, multipolare,
orizontale si amacrine.
Celulele vizuale sunt reprezentate de: - celule cu conuri
-celule cu bastonas
Celulele cu bastonas
- numar de 130 milioane
- sunt raspunzatoare pt. vederea scotopica (in intuneric),
- sunt dispuse in jurul foveei in numar foarte mic si se inmultesc spre priferie,
unde sunt prezente in exclusivitate.
- este constuita dintr-un corp celular si un bastonas
- substanta fotosensibila este rodopsina (purpura retiniana) care in prezenta
luminii se descompune in scotopsina si retinen ( acesta este produs in
permanenta din vitamina A).
Celulele cu con
- in nr de 6-7 milioane
- sunt raspunzatoare pentru vederea in lumina puternica si perceperea culorilor
- exista trei tipuri d pigmenti vizuali pt. cele 3 culori fundamentale (rosu, verde si
albastru)
-prin amestecul lor pot forma orice culoare, inclusiv cea alba.
- substanta fotosensibila este iodopsina.
- prezente in numar mare in macula lipsesc din retina periferica . In foveea
centralis sunt exclusive celule cu conuri.
Celulele cu conuri si bastonase fac sinapsa cu celulele bipolare, protoneuronul, caii
(primul neuron), care primesc impulsuri de la mai multe celule receptoare, realizand
o convergenta a impulsurilor. Mai multi axoni ai celulelor polare fac sinapsa cu
dentidele unei singure celule ganglionare multipolare, deutoneuronul caii (al doilea
neuron ), realizandu-se o noua convergenta a impulsurilor. Exceptie facand celulele
cu conuri din foveea centralis, unde fiecare celula cu con face sinapsa cu o singura
celula polara si aceasta cu o singura celula ganglionara multipolara, explicand
particularitatea acestei zone. Axonii celulelor ganglionare converg si formeaza nervul
optic ce paraseste globul ocular prin papila. Datorita structurii mai sus enuntate,
retina prezinta 10 straturi, incepand de la coroida :

1. Stratul celulelor pigmentare, alcatuit din celule incarcate cu pigment melanic,

favorizand concentrarea excitatiilor luminoase spre celulele vizuale.
2. Stratul conurilor si bastonaselor este format din celulele receptoare retiniene
3. Membrana externa este o retea de fibre fine ce separa zona nucleilor de restul
celulelor, conurilor si bastonaselor
4. Stratul granulos extern cuprinde corpurile si nucleii celulelor vizuale
5. Stratul plexiform extern contine axonii celulelor vizuale, dentridele celulelor
bipolare, prelungirile celulelor orizontale de asociatie
6. Stratul granulos intern este alcatuit din corpii si nucleii celulelor bipolare,
celulelor orizontale si amacrine (neuroni de asociatie fara dentride), dar cu un
6
 axon foarte ramificat). In acest strat se afla capilare fine ale arterei centrale a
retinei
7. Stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari, dentridele
celulelor multipolare, prelungirile celulelor de asociatie, fibrele laterale ale
celulelor lui Muller ( celula gliala ce serveste drept support pt. neuronii ce
alcatuiesc retina)
8. Stratul celulelor ganglionare este format din celule ganglionare asezate pe un
singur rand
9. Stratul fibrelor optice este alcatuit din axonii celulelor ganglionare multipolare
ce se dispun in fascicole si ocolesc in arc foveea, convergand spre papila,
strabat lama ciuruita si formeaza nervul optic
10.Membrana limitanta interna separa stratul de fibre optice de vitros

VASCULARIZATIA RETINEI se realizeaza separat pentru structurile interne si

pentru cele externe. Aceasta nu este o vascularizatie dubla, fiecare tebuie sa fie
intacta pentru a se putea mentine normala functionarea retinei.
- Portiunea externa (celulele receptoare si cele pigmentare) este aprovizionata prin
intermediul corio-capilarelor coroidiene.
-Vascularizatia portiunii interne este realizata de artera centrala a retinei, ram al
arterei oftalmice, care la nivelul papilei se divide in 2 ramuri retiniene : superioara si
inferioara, care la randul lor se divid in ramuri nazale si temporale, dihotomizandu-se
pana la ora serrata.
Venele retiniene urmeaza traseul invers si dreneaza sangele in vena centrala a
retinei care se varsa in venele oftalmice superioare.

MEDIILE TRANSPARENTE ALE GLOBULUI OCULAR (continutul)

Sunt dispuse in interiorul globului ocular si au rolul de a refracta radiatiile
luminoase, proiectand imaginea pe retina, constituind impreuna cu corneea sistemul
dioptric ocular. Ele sunt reprezentate de :
- Umoarea apoasa
- Cristalin
- Corpul vitros

UMOAREA APOASA este un lichid incolor perfect transparent ce umple

camera anterioara si camera posterioara.
- secretia si eliminarea umorii apoase este responsabila in principal de
presiunea intraoculara a globului ocular.
- eliminarea umorii apoase din glob se face prin scurgere, difuziune si
transport active.
- Scurgerea se face pe :
- - calea sistemului de drenaj al unghiului camerian
- - mai putin pe calea uveo-sclerala
- - vitreana

Sistemul de drenaj este format din :

- trabecul
7
 - canalul lui Schlemm
- plexul intrascleral

Trabeculul tapeteaza unghiul camerular si este format prin suprapunerea unor

lamele fasciculate care prezinta numeroase orificii. Orificiile a doua lamele succesive
nu se suprapun, ci alterneaza in fiecare lamela rezultand un sistem de canale tortoase
care se deschid cu o extremitate in camera anterioara si cu cealalta in peretele intern
al canalului lui Schlemm.
Prin contractia muschiului ciliar este favorizata scurgerea umorii apoase, prin
modificarea pozitiei orificiilor intre 2 lamele succesive si prin modificarea
diametrului acestora.

Canalul lui Schlemm se prezinta ca un vas tubular situat intralimbic. Din peretele
extern al canalului se desprind 20-30 de vase, dintre care cea mai mare parte se
anastomozeaza intre ele formand plexul intrascleral profund. O mica parte din vase
strabat sclera si se deschid in plexul venos episcleral.

Plexul scleral cuprinde inafara colectoarelor provenite de la canalul lui Schlemm si

vene ce vin de la plexul venos ciliar intraocular. El se varsa in plexul venos episcleral
care dreneaza in plexul venos conjunctival.

CRISTALINUL este organul cel mai important al aparatului dioptric. El se

prezinta ca o lentila biconvexa cu diametru de 9-10 mm, transparent si elastic, fiind
asezat intre iris si corpul vitros, in foseta patelara.
Cristalinului i se descriu :
- o fata anterioara (cristaloid anterioara), cu raza de curbura app.10 mm
- o fata posterioara (cristaloid posterioara) ce are raza de curbura app.6 mm
- 2 poli, unul anterior si altul posterior
- un ecuator (cricumferinta) in vecinatatea proceselor ciliare

Cristalinul este mentinut in pozitie de ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn, ce
leaga ecuatorul cristalinului la corpul ciliar. Cristalinul are un rol deosebit de
important in procesul acomodarii, el avand o putere de refractie variabila de pana la
20 de dioptrii. Cristalinul adera de corpul vitros prin ligamentul hialoido-capsular.
Anatomic, cristalinul prezinta urmatoarele straturi :
- capsula cristalinului (cristaloida) este formata din 2 parti una anterioara si alta
posterioara
- fibrele cristaliniene sunt dispuse sub forma de lamele concentrice
- nucleul cristalinian situat in centru

CORPUL VITROS se afla in cavitatea vitroasa, care este cea mai mare camera a
globului ocular. Este delimitat anterior de cristalin, zonula lui Zinn si corpul ciliar, iar
posteror de retina si nervul optic.
Corpul vitros are consistenta de gel transparent, compus dintr-o retea de fibre
colagene cuprins intr-o masa amorfa, omogena, in care exista saruri, proteine, acid

8
hialuronic si mucopolizaharide. In partea anterioara se afla fosa patelara ce vine in
raport cu cristalinul. Are rol in mentinerea formei ochiului si ca mediu refrigerent.

Organele anexe sunt reprezentate de :

- pleoape
- sprincene
- conjunctiva
- aparatul lacrimal
- orbita
- muschii extrinseci ai globului ocular

Pleoapele sunt formatiuni musculo-cutanate, perechi (superioara si inferioara),

care acopera si protejeaza globul ocular prin acoperirea anterioara a cavitatii
anterioare.
Pleoapa sup este mare si mobila impartita in doua portiuni de santul
orbito_palpebral .Pleoap inf este mica ,fixa si se continua cu pielea obrajului.
Ele prezinta :
- fata anterioara
- fata posterioara
- o margine libera
- o margine aderenta
- doua extremitati: comisura interna, comisura externa
Marginea libera este impartita de papila lacrimala (o mica proieminenta ce
contine punctual lacrimal) intr-o regiune interna (1\6) si una externa (5\6).Regiunea
esterna este impartita in portiunea anterioara(ciliara) unde se afla foloculii pilosi,
glandele sebacee Zeiss si glandele sudoripare Moll si portiunea posterioara unde se
deschid canalele excretorii ale glandelor lui Meibonius.
Fanta palpebrala este delimitate de marginea libera a celor doua pleoape.
Structural pleoapele prezinta 7 straturi:
- sratul extern- cutanat
- tesutul celular subcutanat
- stratul muscular : orbicularul pleoapelor (n VII)
- ridicatorul pleoapei sup(III)
- tesutul celulor subcutanat
- stratul fibros alcatuit din tars si ligamentele largi
- stratul fibrelor musculare netede
- stratul intern-conjunctiva.

Conjunctiva prezinta 3 portiuni :

-tarsala(palpebrala)
- bulbara (sclerala)
- conjunctiva fundurilor de sac sup si inf
Comisura interna prezinta : caruncula si plica semilunara

9
 Sprincenele ,separa pielea fruntii de pielea pleoapelor ,au dispozitie transversal ace
impiedica sudoarea de pe frunte sa ajunga in ochi.

Aparatul lacrimal este constituit din :

- glandele lacrimale
- caile lacrimale

Glandele lacrimale sunt reprezentate de :

- glandele lacrimale principale
- glandele lacrimale accesorii

Glanda lacrimala principala situata in partea supero-externa a orbitei ,in foseta

lacrimala are activitate reflexa .Este constituita din doua portiuni : orbitara si
palpebrala separate de muschiul ridicator al pleoapei.
Secretia lacrimala este excretata prin 3-5 canale excretorii principale in fundurile de
sac conjunctival superior si numeroase canalicule accesorii.
Are sctructura tubulo-acinoasa.vascularizatia este asigurata de artera si vena
lacrimala.

Glandele lacrimale accesorii produc secretia lacrimala de baza prin:

- glandele conjunctivale Wolfring-Ciaccio si Krause -secretie seroasa
- glandele conjunctivale Manz si Henle -secretie mucoasa
- glandele sebacee Meiboniussi Zeiss -secretie lipidica

Caile lacrimale au rolul de a evacua lacrimile in cavitatea nazala si sunt formate

din:
- punctele lacrimale superior si inferior situate pe tuberculi lacrimali
- canaliculele lacrimale superior si inferior cu 2 portiuni ,una
verticala(2mm) si alta orizontala (5-7 mm) se varsa in sacul lacrimal
- Sacul lacrimal
- Canalul lacrimo-nazal continua sacul cu doua portiuni: una membranoasa
si alta osoasa ce se deschide in meatul nasal inferior.

Muschii extrinseci ai globului ocular sunt in nr de 6 ,4 drepti si 2 oblici

Muschii drepti ai globului ocular sunt: dreptul intern, dreptul superior dreptul
inferior,(inervati de oculomotor III) dreptul extern (inervat de n. abducens VI)
Muschii oblici sunt : oblicul sup (inervat de IV n.trohlear) si oblicul inferior
(inervat de n. III)

Segmentul de conducere a analizatorului visual este constituit din 3 neuroni care

conduc impulsurile de la celulele cu conuri si bastonase care reprezinta segmental
receptor, la scoarta cerebrala in cortexul occipital.

10
Protoneuronul caii este reprezentat de celula bipolara care conduce impulsurile
nervoasede la receptori spre celula ganglionara multi polara ce reprezinta
deutoneuronul caii, al caror axoni converg si formeaza nervul optic. Fibrele ce vin
din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza la nivelul chiazmei optice si astfel
tractul optic de o parte va aduce impulsuri de la retina temporala de aceeasi parte si
cea nazala de partea opusa. Fibrele tractului optic se opresc in corpii geniculati
laterali din metatalamus. De aici pornesc fibre spre coliculi cvadrigemeni din
mezencefal unde se afla centri pupilari fotomotori si pt acomodare .
Din corpii geniculati pornesc Radiatiunile lui Gratiolet care proiecteaza in cortexul
visual primar situat in jurul scinzurii calcarine (aria 17) .Ariile 18 si 19 sunt esentiale
pentru functiile vizuale superioare.(forma, culoare ,memorie vizuala, ,miscare,
raportarea la experienta anterioara ,combinare datelor cu cele furnizate de alti
analizatori ,kinetici sau auditivi)

11