8.9 Pastrarea vinului.

Pastrarea vinului se va efectua in vase din inox de 10t a firmei moldo-franceze

Fabri Inox, sub atmosfera de gaze inerte cu folosirea unei instalatii speciale.
Reducerea contactului vinului cu O2 din aer este una din cele mai actuale probleme
in inificatia moderna. Pastrarea de scurta durata in vase nepline poate auce la
tulburari fizico-chimice si microbiologice. Se recomanda [Rankin 1974] folosirea
gazelor inerte nu doar la pastrarea vinului dar si la alte operatii tehnologice cleire,
transvazarea viunului dintr-un vas in altul, la imbuteliere, altfel spus, in toate
cazurile cind este necesar de redus actiunea oxigenului asupra vinului. Se recomanda
azot (N2), argon (Ar), bioxid de carbon (CO2) si diferite combinatii ale lor. Cel mai
potrivit din considerente tehnologice si economice, este utilizarea cuplului CO 2 +
N2. Dar e necesar sa se tina cont de faptul ca bioxidul de carbon din considerentele
unei bune solubilitati in vin ii poate conferi o efervescenta nedorita si un gust
astringent. Negativ actioneaza CO2 la gustul vinului rosu, dar tot odata pastreaza
aroma si gustul fin al vinurilor albe. Este favorabil un continut de CO2 de la 0.5 la
0.8 g/dm3 pentru vinurile demiseci.
Folosind amestecul de gaze inerte la pastrarea vinului se poate reduce considerabil
doza de administrare a SO2 in vinurile ecologice.
Schema pastrarii vinului sub atmosfera de gaze inerte este reprezentata grafic pe
coala nr. 1, mai intii se incarca azot si bioxid de carbon in raport 75:25, pina pina la
grosimea de un metru, prealabil fiind deschisa supapa ce face legatura cu atmosfera,
apoi se incarca vinul cu ajutorul pompei, la fel prin partea de jos. Dupa eliminarea
partiala a aerului, supapa se inchide, presiunea in cisterna trebuie sa fie 0.001-0.005
MPa. Suprafata vinului periodic se trateaza cu SO2 gazos.
Vinul se va expedia la sectia secundara.