CAPITOLUL 1.

Relatiile financiare
1.1. Concept. Finantele publice (economia sectorului public) studiaz conditiile care asigur functionarea
sectorului public, raporturile dintre fondurile si cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse
financiare. Functiile de baz ale finantelor publice sunt : functia de mobilizare, de repartizare si de utilizare a
resurselor bnesti, aceasta numit si functie de repartitie, functia de control asupra crerii repartitiei,
circulatiei si utilizrii resurselor publice.
1.2. Structura relatiilor financiare. Componentele structurale ale relatiilor financiare sunt : bugetul public
(bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul local), veniturile si cheltuielile publice,
mprumutul de stat si finantele locale ale colectivittilor constituite n unittile administrativ-teritoriale,
controlul financiar. In cadrul raporturilor financiare sunt cuprinse dou concepte fundamentale : fondurile
publice si patrimoniul public. Fondurile publice reprezint sumele alocate din bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat etc.
Patrimoniul public reprezint totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, colectivittilor locale sau ale
entittilor publice ale acestora privind bunurile din domeniul public sau privat, dobndite sau asumate cu
orice titlu.

CAPITOLUL 2. Sistemul financiar

2.1. Sensul material si cel formal de abordare a conceptului de finante publice . Notiunea finantelor
publice poate fi abordat n sens material, ca activitate sau n sens formal, ca sistem de organizare. In sens
material finantele publice se caracterizeaz prin Legea nr. 500/2002 a finantelor publice, cu activitate de
formare, administrare, angajare si utilizare a fondurilor publice ale statului, unittilor administrativ-
teritoriale si ale institutiilor publice ale acestora, implicate n procesul bugetar. In sens formal sistemul
finantelor publice poate fi privit ca un ansamblu de organe, de institutii publice care desfsoar activitate
financiar, alctuind sistemul financiar. Acesta reprezint ansamblul entittii publice prin care se
organizeaz realizarea finantelor publice ca activitate, n cadrul lui existnd institutii publice (organe) cu
competent general sau material special n domeniul finantelor publice.
2.2. Structura sistemului financiar. In cadrul administratiei publice statale organismul cu competenta
general este Guvernul care asigur realizarea politicii interne si externe a trii si exercit conducerea
general a administratiei publice conform programului su de guvernare acceptat de Parlament. Guvernul
elaboreaz proiectele bugetului de stat, al asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si ale
conturilor generale anuale de executie ale acestora, pe care le supune spre aprobare Parlamentului, iar dup
aprobare rspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercit conducerea general a
activittii executive n domeniul finantelor publice, examinnd periodic situatia financiar pe economie,
executia bugetului public national si a bugetelor fondurilor speciale. Curtea de conturi este entitate
administrativ autonom si exercit controlul asupra modului de formare, administrare si ntrebuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Ministerul Finantelor Publice este organul de
specialitate al administratiei publice centrale a statului si este organizat si functioneaz n temeiul HG nr.
1574/2003, cu modificrile si completrile ulterioare. Conducerea ministerului se exercit de ctre ministrul
finantelor, membru al Guvernului, numit dup criterii politice. Stabilitatea conducerii ministerului este
asigurat de secretarul general, functionar public de carier, numit prin concurs sau examen si este
subordonat direct ministrului finantelor. Secretarii de stat exercit atributiile delegate de ministrul finantelor,
prin ordin. Ministerul Finantelor Publice are urmtoarele functii : de reglementare si sintez, de elaborare si
implementare a politicii bugetare si fiscale a Guvernului, de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu
celelalte prti economico-sociale, de administrare a veniturilor statului, de contractare si administrare a
datoriei publice, de exercitare a controlului financiar public intern, de elaborare si supraveghere a cadrului
legal n domeniul contabilittii. Principiile care stau la baza activittii Ministerului Finantelor Publice sunt :
coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic, armonizarea cadrului legislativ cu
reglementrile UE, perfectionarea managementului fondurilor publice, asigurarea unui mediu de afaceri
concurential si predictibil. Atributiile Ministerului Finantelor Publice : propune strategii de dezvoltare pe
termen lung, elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale, precum si proiectul legii de
rectificare a bugetului de stat, stabileste echilibrul bugetar n faza de elaborare a proiectului bugetului de
stat, stabileste metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale si a proiectelor bugetelor locale, analizeaz periodic modul de realizare a
prevederilor bugetare, urmreste executia operativ a bugetului general consolidat, aprob repartizarea pe
trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevzute n bugetul de stat, avizeaz bugetele celorlalte sisteme
autonome de asigurri sociale, analizeaz programul de investitii din punct de vedere al ncadrrii n limitele
de cheltuieli stabilite, elaboreaz metodologia de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de
achizitie public si coordoneaz cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice, elaboreaz si
administreaz bugetul de venituri si cheltuieli al Trezoreriei statului, contracteaz si garanteaz mprumuturi
de stat pe piata financiar intern si extern. Agentia National de Administrare Fiscal (ANAF) are
urmtoarele obiective : colectarea veniturilor bugetului de stat, aplicarea unitar a prevederilor legislatiei
privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare, aplicarea unui tratament echilibrat
tuturor contribuabililor. Atributii : propune si elaboreaz strategii de dezvoltare, asigur aplicarea corect,
unitar si nediscriminatorie a legislatiei fiscale, elaboreaz proceduri de administrare a impozitelor, taxelor
si contributiilor sociale, monitorizeaz depunerea de ctre pltitori a declaratiilor impozitelor, elaboreaz
proceduri de impunere pentru persoanele fizice si juridice, proceduri pentru stingerea obligatiilor bugetare,
pentru executarea silit, exercit urmrirea, supravegherea si controlul fiscal pe ntreg teritoriul national,
solutioneaz contestatiile si petitiile care au ca obiect obligatiile fiscale ale persoanelor fizice si juridice
conform prevederilor legale, reprezint statul n fata instantelor cu privire la impozitele, taxele, contributiile
sociale, exercit functia de audit public intern n conditiile legii. Structurile deconcentrate n teritoriu ale
Ministerului Finantelor Publice sunt : la nivel de judet (directiile generale judetene si a municipiului
Bucuresti, ale finantelor publice), la nivel de municipiu si sectoarele municipiului Bucuresti (administratiile
financiare), la nivel de comune (perceptiile rurale). Structurile administratiei publice locale sunt comisiile
judetene, municipale, orsenesti si comunale, ca organe deliberative si presedintii consiliilor judetene si
primarii ca organe executive. Pentru derularea operatiunilor financiare aceste organisme au n structura lor
servicii si compartimente de specialitate.

CAPITOLUL 3. Dreptul financiar ramur a sistemului dreptului

3.1. Notiunea si obiectul dreptului financiar. Dreptul reprezint un ansamblu de norme juridice constituite
ntr-un sistem unitar ntr-o societate dat. Teoria dreptului cunoaste distinctia dintre dou mari diviziuni ale
acestuia : dreptul public si dreptul privat. Deci, dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de
norme juridice care reglementeaz relatiile financiare, ca relatii sociale, n form economic, de formare,
administrare, ntrebuintare si control al resurselor financiare publice, apartinnd statului, colectivittilor
locale si institutiilor publice ale acestora. Dreptul financiar, ca ramur a sistemului dreptului, grupeaz toate
normele juridice care reglementeaz relatiile financiare si are, la rndul su, mai multe subramuri. Astfel,
normele juridice care privesc bugetul public si procedura elaborrii, adoptrii, executrii si ncheierii
executrii bugetului pot fi grupate n subramura dreptului bugetar, dreptul fiscal reprezint o subramur a
dreptului financiar care cuprinde normele juridice privind impozitele, taxele si alte contributii datorate
bugetului public, precum si cele referitoare la procedura fiscal. Deci, dreptul financiar, spre deosebire de
cel fiscal, nu se limiteaz numai la normele juridice referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si
normele conform crora statul si asigur sub orice form resursele financiare, le administreaz, gestioneaz
si controleaz modul de utilizare a acestora.
3.2. Normele juridice de drept financiar. Norma juridic, ca element constitutiv al dreptului, este o regul
de conduit, instituit de puterea public sau recunoscut de ctre aceasta, a crei respectare este asigurat,
la nevoie, de forta coercitiv a statului. Scopul normei juridice sau regulii de drept este acela de a asigura
convietuirea social, orientnd comportarea oamenilor n directia promovrii si consolidrii relatiilor sociale
potrivit idealurilor si valorilor care guverneaz societatea. Normele dreptului financiar au un caracter general
si impersonal. Prin natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie s stabileasc sarcini si prevederi
concrete, exprimate n cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse, destinatii). De aceea,
normele juridice cuprinse n legile bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind precis limitele ntre care se
desfsoar activitatea financiar a institutiilor publice si ntr-o anumit msur si a altor persoane juridice
sau cetteni. Din punct de vedere al structurii logico-juridice si normele dreptului financiar au cele trei
elemente specifice : ipotez, dispozitie (n general ele au caracter imperativ), sanctiune (amenda fiscal,

2
majorrile de ntrziere pentru neplata n termenele legale a obligatiilor financiare, suspendarea creditrii,
supravegherea activittii economico-financiare).
3.3. Izvoarele dreptului financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal, desemneaz
formele de exprimare a normelor juridice (acte normative, cutuma, jurisprudenta). Izvoarele formale ale
dreptului financiar sunt acte juridice normative, cu fort juridic diferit, n functie de tipul actului si
autoritatea emitent. Astfel, Constitutia reprezint legea fundamental n toate sistemele de drept din statele
moderne si determin prin normele sale, structura statului, forma de guvernmnt, competenta autorittilor
publice esentiale ale statului, drepturile si obligatiile cettenilor. Dispozitiile Constitutiei sunt dezvoltate prin
sistemul legilor organice si ordinare, al OG si OUG, al HG, de punere n aplicare a legilor, a instructiunilor
si normelor metodologice ale ministerelor. De asemenea, n sistemul izvoarelor dreptului financiar se
cuprind si hotrrile consiliilor judetene, municipale, orsenesti sau comunale care cuprind reglementri n
materia finantelor publice locale.
3.4.Raporturile juridice de drept financiar. Normele juridice au un caracter abstract. Ele se realizeaz
prin intermediul raporturilor juridice, care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele
juridice. Actiunile umane fcute n scopul producerii unor efecte juridice mbrac forma actelor juridice.
Acestea sunt realizate n scopul constituirii, administrrii, ntrebuintrii si controlului utilizrii resurselor
financiare ale statului, colectivittilor locale sau institutiilor publice ale acestora. In ceea ce priveste
subiectul activ al raportului juridic, acesta trebuie s fie o persoan purttoare a autorittii publice (statul sau
o colectivitate local, o institutie public aflat n subordonarea acestora), n timp ce subiectul pasiv
(contribuabilul), acesta poate fi orice persoan fizic sau juridic, creia norma juridic i stabileste obligatii
sau drepturi n materia finantelor publice. Intre acestea exist o pozitie de inegalitate, subiectul activ putnd
pretinde subiectului pasiv prestatiile sau abtinerile legale. Ca urmare, subiectul activ are dreptul de a actiona
pentru executarea bugetului public, pentru stabilirea si ncasarea, administrarea, utilizarea si controlul
resurselor financiare publice, n timp ce subiectul pasiv are obligatia de a achita sarcinile bugetare, de
folosire a sumelor alocate prin destinatiile legale din bugetul public, precum si de a contesta modul de
impunere, de executare silit, sanctiunile aplicate etc.

CAPITOLUL 4. Bugetul public national

4.1. Conceptul de buget public national. Trsturile bugetului public : este un act previzional, de
autoritate, prin care puterea legislativ mputerniceste executivul s cheltuiasc si s perceap venituri
conform prevederilor legale, este un act anual, reprezint un sistem de fluxuri financiare privind formarea
resurselor bnesti publice, gestionarea, utilizarea si controlul folosirii acestora. Componentele bugetului
public se mpart n trei categorii : bugete centrale, bugete locale si ale institutiilor publice. Bugetul este un
plan financiar care sugereaz ideea de echilibrare ntre dou componente: venituri si cheltuieli. Potrivit art.
138 din Constitutia Romniei, republicat, conceptul de buget public national este o notiune sintetic a 3
institutii juridice diferite : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele locale ale
comunelor, oraselor si ale judetelor. Trsturile bugetului public : este un act previzional, de autorizare,
anual, reprezint un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor bnesti publice, este un
instrument de politic a statului n domeniul fiscalittii. Componentele bugetului public national : bugetele
centrale (bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, mpreun cu fondurile speciale constituite pe
lng acestea), bugetele locale (judetene, municipale, orsenesti si comunale), bugetele institutiilor publice.
4.2. Natura juridic a bugetului public. D.D. Saguna relev existenta a 5 teorii referitoare la natura
juridic a bugetului de stat : este un act administrativ (veniturile si cheltuielile bugetare sunt simple evaluri
de ordin financiar, realizate de agenti administrativi), are natura juridic de lege (legea este o decizie
emanat de la puterea legislativ, iar bugetul statului constituie un program de administratie adoptat ca o
decizie a legislativului), este un act administrativ si legislativ n acelasi timp (bugetul statului are natura
juridic att de lege, ct si de act administrativ), este un act de planificare (n urma adoptrii de ctre
Parlament printr-o lege emis n acest scop, dobndeste natura juridic de lege), este un act financiar
(bugetul de stat este un plan cu caracter executoriu al statului).
4.3. Principiile dreptului bugetar
4.3.1. Principiul unittii (unicittii) presupune nscrierea ntr-un singur document a tuturor veniturilor si
cheltuielilor bugetare anuale, deci aprobarea n fiecare exercitiu financiar a unui singur buget, n vederea
asigurrii utilizrii eficiente si monitorizrii fondurilor publice. Din punct de vedere politic principiul
faciliteaz realizarea controlului Parlamentului si executarea puterii sale de decizie n materia finantelor
publice.

3
4.3.2. Principiul universalittii presupune c bugetul trebuie s cuprind toate veniturile si cheltuielile
publice, deci realizarea lor n cadrul bugetului si n afara lui. Aplicarea lui are avantajul c permite
cunoasterea exact a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si conexiunile dintre
acestea. De asemenea, respectarea principiului universalittii bugetare permite controlul Parlamentului
asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. Acest drept al Parlamentului este asigurat prin
adoptarea anual a legii bugetare, precum si prin normele juridice cuprinse n legea finantelor publice.
4.3.3. Principiul echilibrului bugetar implic ntocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat :
veniturile publice s acopere cheltuielile publice. El este considerat ca fiind cheia de bolt a finantelor
publice. Bugetele publice anuale se ntocmesc si se execut n conditii de deficit. Finantarea deficitului
bugetar se asigur numai prin mprumuturi de stat, n conditiile legii.
4.3.4. Principiul specializrii (realittii) bugetare. Potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie
nscrise n buget si aprobate de Parlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice urmeaz s se
efectueze, pe categorii, destinatii si n functie de continutul lor economic, potrivit clasificatiei bugetare.
Pentru stabilirea corect a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica bugetar a initiat o
clasificare bugetar a veniturilor si cheltuielilor. Aceasta trebuie s fie simpl, clar si s ofere o imagine
privind : sursele de provenient a veniturilor pe categorii si destinatiile cheltuielilor curente si de capital,
precum si pe ramuri si domenii de activitate, pe ordonatorii de credite. Clasificatia bugetar tip elaborat de
Ministerul Finantelor Publice cuprinde ca subdiviziuni : prti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe,
articole, alineate.
4.3.5. Principiul anualittii presupune c Guvernul este autorizat de Parlament s efectueze cheltuieli
publice pe durat de timp determinat (1 an, respectiv 12 luni calendaristice) care corespunde exercitiului
bugetar. La expirarea acestei perioade este necesar o nou autorizare a Parlamentului pentru un nou an
bugetar. Factorii care influenteaz data nceperii anului bugetar sunt : caracterul economiei, nivelul de
dezvoltare al acesteia, perioada de lucru a Parlamentului, traditia etc. In Romnia pentru toti agentii
economici si alti contribuabili anul financiar are aceeasi dat ca si exercitiul bugetar. Executia bugetar se
ncheie la 31 decembrie a fiecrui an. Orice venit nencasat si orice cheltuial neefectuat pn la 31
decembrie se va ncasa sau se va plti, dup caz, n contul bugetului pe anul urmtor. Creditele bugetare
neutilizate pn la nchiderea anului sunt anulate de drept. Dac legea bugetului de stat si cea a bugetului
asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se
aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor bugete. In aceast ipotez bugetele
exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se aplic n
continuare pn la adoptarea noilor bugete.
4.3.6. Principiul publicittii. Aplicarea lui este un rezultat al democratizrii societtii. Bugetul de stat sau
cel al asigurrilor sociale de stat se public n Monitorul Oficial al Romniei, respectiv n Monitoarele
judetelor pentru bugetele locale. Att proiectele de buget, ct si conturile generale anuale de executie a
acestora se dezbat public.
4.3.7. Principiul neafectrii veniturilor. Conform acestui principiu veniturile bugetare, prin perceperea lor,
se depersonalizeaz, nefiind permis perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli
publice determinate. Orice cheltuial nou n cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii
s prevad si resursele acoperirii acesteia. In practic se ntlnesc numeroase abateri de la acest principiu.
Astfel, legea permite efectuarea unor venituri chiar n cadrul bugetului general (ordinar), la acestea
adugndu-se cele neautorizate de lege s rmn n afara bugetului general si s fie folosite pentru
finantarea unor actiuni bine fundamentate.
4.3.8. Principiul unittii monetare. Toate operatiunile bugetare se exprim n moneda national (leul, avnd
ca subdiviziune banul). In conditiile aderrii la Uniunea European, prin lege organic se poate recunoaste si
nlocuirea leului cu moneda european (EURO).
4.4. Izvoarele formale ale reglementrilor bugetare sunt : Legea nr. 500/2002 a finantelor publice care
cuprinde : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul fondurilor externe nerambursabile si OUG nr.
45/2003 privind finantele publice locale.

CAPITOLUL 5. Procesul bugetar

5.1. Elaborarea bugetului de stat

4
5.1.1. Competente si responsabilitti n procesul bugetar. Guvernul elaboreaz anual proiectul bugetului
de stat si pe cel al asigurrilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobrii Parlamentului. Aceste
bugete, precum si cele ale fondurilor speciale, ale creditelor externe contractate sau garantate de stat si
bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprob prin lege. Bugetele institutiilor publice autonome se
aprob de organele abilitate n acest scop, prin legi speciale. Bugetele institutiilor publice finantate partial
din bugetele de stat sau cele ale asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca anexe la bugetele
ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate integral se aprob de ctre ordonatorul de credite
ierarhic superior al acestuia. Bugetele institutiilor publice care se finanteaz integral din venituri proprii, se
aprob de ctre organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic
superior, iar bugetul Trezoreriei statului prin HG. In cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n
termen legal, dar nu au fost adoptate de Parlament pn la 15 decembrie atunci Guvernul va solicita
Parlamentului aplicarea procedurii de urgent.
5.1.2. Calendarul bugetar. Proiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaz de Guvern prin
Ministerul Finantelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si pentru urmtorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare,
a prevederilor amendamentelor de finantare si de ntelegere, a posibilittilor de finantare a deficitului
bugetar. Acestea trebuie elaborate pn la 31 martie al anului curent. Ministerul Finantelor Publice va
transmite ordonatorilor principali de credite pn la 1 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul
macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora si
limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la Ministerul Finantelor
Publice pn la 15 iulie si care trebuie definitivate pn la 1 august, urmnd ca Ministerul Finantelor Publice
s le nainteze Guvernului pn la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este nsotit de un raport
privind situatia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul si proiectia n
urmtorii 3 ani. Dup nsusirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le prezint
Parlamentului spre adoptare pn la 15 octombrie.
5.2. Continutul bugetului de stat. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe
prti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole si
articole au destinatie precis si limitat. Numrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. In bugetul de stat
sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe
parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezerv. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr
stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda
autonom, metoda majorrii (diminurii) si cea a evalurii directe. Prin metoda autonom la ntocmirea
bugetului se iau drept baz veniturile si cheltuielile ultimului buget a crui executie a fost ncheiat si se
efectueaz evaluri forfetare. Metoda majorrii (diminurii) se bazeaz pe rezultatele exercitiului bugetar
din ultimii 5 ani consecutivi determinndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si
cheltuielilor. Metoda evalurii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit si
fiecare categorie de cheltuieli.
5.2.1. Ajutorul de stat. Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat reglementeaz modalittile de
autorizare, acordare, control, inventariere, autorizare si raportare a ajutorului de stat n vederea mentinerii
unui mediu concurential normal. In ajutorul de stat sunt incluse subventii, anularea de datorii sau preluarea
pierderilor, reduceri sau amnri de la plata taxelor si impozitelor, garantii acordate de stat si care se
concretizeaz ntr-un transfer de venituri viitoare, certe sau posibile. Orice ajutor de stat trebuie autorizat de
Consiliul Concurentei.
5.2.2. Investitiile publice sunt reglementate n Sectiunea a 3-a, Capitolul II din Legea finantelor publice si
sunt propuse de ordonatorii principali de credite. Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investitii se aprob de ctre Guvern potrivit Legii nr. 500/2002 pentru valori mai mari de 130 mld. lei, de
ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse ntre 18 130 mld. lei, de ceilalti ordonatori de
credite pentru valori pn la 18 mld. lei. Limitele valorice nu se pot modifica dect prin HG. Pe parcursul
executiei bugetare ordonatorii principali de credite trebuie s monitorizeze procesul investitiilor si s
prezinte rapoarte trimestriale Ministerului Finantelor Publice. In cazul nerealizrii unui proiect de investitii
ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finantelor Publice pn la 31 octombrie
redistribuirea fondurilor.
5.3. Aprobarea bugetului de stat. Conform dispozitiilor art. 65 din Constitutie, bugetul de stat si bugetul
asigurrilor sociale de stat se aprob de ctre Camera Deputatilor si Senat n sedint comun. Potrivit
procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecrei Camere examineaz proiectul legii si Raportul

5
Guvernului, le avizeaz si apoi ntocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, mpreun cu toate
amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. Dup dezbaterea general urmeaz dezbaterea pe
articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau secret, dup care proiectul legii bugetului de stat
devine lege ordinar.
5.4. Legea bugetar anual. Pentru a produce efecte juridice legea bugetar adoptat de Plenul celor dou
Camere ale Parlamentului trebuie supus promulgrii de ctre seful statului conform art. 77 din Constitutie
si totodat se dispune si publicarea n Monitorul Oficial. Presedintele poate emite decretul de promulgare
sau poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii dup care n termen de 10 zile este obligat
s o promulge. In cazul nclcrii prevederilor Constitutiei, Presedintele poate cere Curtii Constitutionale s
verifice constitutionalitatea acestora si dac se declar constitutionalitatea legii ea trebuie promulgat de
Presedinte n cel mult 10 zile si intr n vigoare la 3 zile dup publicarea n Monitorul Oficial sau la o dat
prevzut n textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetar are caracter temporar. Dac legea
bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte
de expirarea exercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor
bugete. In aceast ipotez bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat
valabilitatea, ele se aplic n continuare pn la adoptarea noilor bugete.
5.5. Executia bugetului de stat.
5.5.1. Notiune. Competente. Responsabilitti. Institutiile care au competent legal n executia bugetului
de stat sunt : Guvernul care exercit conducerea general a executiei bugetelor centrale, Ministerul
Finantelor Publice care asigur echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de
credite care dispun sau aprob orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurrilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite
(conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic), care aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori tertiari de credite (conductori din institutiile
publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care
utilizeaz creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc.
5.5.2. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi folosite, la cererea
ordonatorilor principali de credite, dup deschiderea sau alimentarea cu fonduri de ctre Ministerul
Finantelor Publice.
5.5.3. Modificarea destinatiei creditelor bugetare. Prin legea bugetar se aprob creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecrui exercitiu bugetar, precum si structura functional si economic a acestora. Creditele
bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui
ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virrile de
credite ntre subdiviziunile clasificatiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si
anularea creditelor bugetare.
5.5.4. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele si orice alte venituri stabilite prin lege.
Executia bugetar are aceeasi durat ca si exercitiul financiar.
5.5.5. Executia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se
pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare (drepturi bnesti ale beneficiarilor
bugetului public, nerambursabile si nu sunt purttoare de dobnd). Respectarea executiei cheltuielilor
bugetare este obligatorie, schimbarea nelegal a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri.
Procedura executiei cheltuielilor bugetare ncepe cu deschiderea creditelor bugetare, urmat de repartizarea
acestora n baza dispozitiei bugetare.
5.5.6. Executia de cas a bugetului de stat cunoaste dou mari sisteme de organizare : executia de cas
prin sistemul bancar care const n ndeplinirea functiei de casier al statului de ctre o banc, de regul
banca central si executia de cas prin sistemul trezoreriei publice, adoptat prin Legea nr. 500/2002.
5.6. Incheierea executiei bugetului de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului calendaristic.
Ministerul Finantelor Publice solicit ordonatorilor principali de credite rapoarte periodice privind gradul de
utilizare a fondurilor publice pe baza crora elaboreaz contul general anual de executie a bugetului de stat
si a celui asigurrilor sociale de stat, care este aprobat prin lege dup verificrile Curtii de Conturi. Conturile
anuale de executie a acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale, definitive si ncasri
realizate, iar la cheltuieli bugetare credite bugetare initiale, definitive si plti efectuate.

6
5.7. Controlul executiei bugetului de stat se realizeaz prin control politic efectuat de Parlament sau la
cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de ctre
autorittile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul Finantelor Publice prin
Directia General a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiar), controlul specializat (Curtea de
Conturi a Romniei).
5.8. Bugetul asigurrilor sociale de stat, conform art. 138 din Constitutie, reprezint o component a
bugetului public national. El reflect constituirea si utilizarea fondurilor bnesti necesare pentru pensii de
asigurare social de stat, pensii pentru agricultori, a indemnizatiilor pentru incapacitate de munc, pentru
plata biletelor de odihn si tratament etc. El se elaboreaz si administreaz de ctre Ministerul Muncii,
Solidarittii Sociale si Familiei si se depune cu avizul Ministerului Finantelor Publice la Guvern n vederea
transmiterii la Parlament. In cadrul controlului parlamentar Guvernul trebuie s depun pn la 30
septembrie o informare cu privire la realizarea bugetului de asigurri sociale de stat si msuri pentru
mbunttirea protectiei sociale a veniturilor populatiei. Pn la 30 noiembrie Guvernul poate prezenta
Parlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurri sociale de stat.

CAPITOLUL 6. Reglementarea finantelor publice locale

6.1. Finantele publice si autonomia local. La baza descentralizrii financiare privind autonomia
administrativ a colectivittilor locale trebuie avute n vedere principiile : diversittii, al echivalentei n
finantarea serviciilor publice, al acceptrii contului descentralizrii, al redistribuirii si stabilizrii
centralizate, al compensrii fluxurilor financiare dintre colectivitti, al asigurrii serviciilor sociale vitale, al
accesului echitabil la resursele financiare publice, al echilibrului financiar.
6.2. Particularitti privind veniturile si cheltuielile bugetelor locale. Potrivit OUG nr. 45/2003 veniturile
bugetare locale sunt constituite din venituri proprii (impozite, taxe, contributii, alte vrsminte, alte venituri
si cote defalcate din impozitul pe venit), surse defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii
primite de la bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizri. In completarea veniturilor proprii ale
bugetelor locale Legea nr. 189/1999 a instituit si alte categorii de venituri : cote defalcate din impozitul pe
venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferuri considerabile pentru bugetele
locale.
6.3. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale. Si n materia finantelor locale subiectele de drept
poart denumirea de ordonator de credite (principali presedintii consiliilor judetene, primarul general al
municipiului Bucuresti, primarii celorlalte unitti administrativ-teritoriale), ordonatori secundari si tertiari
(conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic din subordinea fiecrui consiliu local, judetean si
a Consiliului General al municipiului Bucuresti). Executia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin
unittile teritoriale ale trezoreriei statului.
6.4. Reflectarea principiilor Cartei autonomiei locale n legislatia financiar romneasc. Carta
european a autonomiei locale are la baz premisele : colectivittile locale reprezint unul din principalele
fundamente ale oricrui regim democratic, la nivel local dreptul cettenilor de a participa la rezolvarea
problemelor publice poate fi exercitat n modul cel mai direct, aprarea si ntrirea autonomiei locale
reprezint o contributie important la edificarea Europei fondate pe principiile democratiei si descentralizrii
puterii.

CAPITOLUL 7. Norme juridice privind finantele institutiilor publice

7.1. Notiunea de institutie public. Institutiile publice denumire generic ce include Parlamentul,
Administratia parlamentar, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte
autoritti publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de
modul de finantare a acestora (Legea nr. 500/2002). Trsturile institutiilor publice : sunt institutii ale
statului de drept, care desfsoar activitate public sau executiv, reprezentnd puterea si administratia de
stat n societate, sunt institutii de stat care si desfsoar activitatea n strns legtur cu bugetul public,
privind resursele financiare constituite n cadrul acestuia. Obiectul de activitate al institutiilor publice este
asigurarea, n sistem non-profit a activittilor social-culturale, aprare national si ordine public, actiuni
economice, administratia public etc. Sunt persoane juridice nfiintate prin acte de putere n scopul realizrii
unor actiuni de dispozitie ori de protectie. Conductorii institutiilor publice au calitatea de ordonatori de
credite, cu drepturi si obligatii reiesite din statutul lor.

7
7.2. Finantarea institutiilor publice statale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor
publice se asigur potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice : integral din bugetul de
stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, din venituri proprii si
subventii acordate de la bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, dup caz, integral din
veniturile proprii. Lunar, n termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite au
obligatia s transmit Ministerului Finantelor Publice situatii privind sumele virate la buget n vederea
realizrii modificrilor corespunztoare n volumul si structura bugetului de stat, al asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale, dup caz. Bunurile materiale primite sub form de donatii si sponsorizri
se nregistreaz n contabilitatea acestora.

Veniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestri culturale si sportive, studii, proiecte,
publicatii etc. sumele ncasate constituind venituri ale bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de
stat sau bugetelor fondurilor speciale, dup caz. In cazul n care institutiile publice nfiintate n subordinea
ordonatorilor principali de credite, nu dispun de fonduri suficiente, pot obtine de la acestia mprumuturi fr
dobnd, pe baz de conventie si care trebuie rambursate n termen de 6 luni de la data acordrii.
7.3. Finantarea institutiilor si serviciilor publice locale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale
institutiilor publice de interes local se asigur astfel : integral din bugetul local, din venituri proprii si
subventii acordate de la bugetul local, integral din venituri proprii. Bugetele institutiilor si serviciilor
publice, finantate integral sau partial din bugetele locale se aprob de ctre consiliile judetene, municipale,
orsenesti sau comunale, n functie de suordonarea acestora, n timp ce bugetele celor finantate integral din
venituri extrabugetare se aprob de organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorilor principali de
credite. O particularitate n ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de
interes local o reprezint posibilitatea folosirii mijloacelor bnesti si materiale primite de la persoanele fizice
sau juridice sub form de donatii sau sponsorizri, pentru desfsurarea activittii, cu respectarea dispozitiilor
legale. De asemenea, conform OUG nr. 45/2003, au posibilitatea obtinerii unor mprumuturi temporare, pe
baz de conventie, n cazul n care la nfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local, nu dispun
de fonduri suficiente, acestea trebuind a fi rambursate n termen de 1 an de la data acordrii.
7.4. Acte procedurale privind executia bugetelor institutiilor publice. Sumele aprobate prin bugetul
public pe destinatii, n limita crora se pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare.
Potrivit normelor legale, institutiile publice trebuie s suporte n procesul executiei cheltuielilor bugetare, 4
faze : angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Plata cheltuielilor se face de ctre seful compartimentului
financiar-contabil. In faza angajrii cheltuielilor se ncheie angajamentul legal urmat de cel bugetar.
Angajamentul legal poate fi un contract de achizitie public, un contract de mprumut, contract de munc
etc. El nu poate fi aprobat de ordonatorul principal de credite dect dac a obtinut n prealabil viza de control
financiar preventiv, n conditiile legii. La lichidarea cheltuielilor documentele care atest bunurile livrate,
lucrrile executate si serviciile prestate se vizeaz pentru bun de plat de ctre ordonatorul de credite sau
de persoana delegat cu aceste atributii. Ordonantarea de plat reprezint actul de drept financiar prin care
ordonatorul de credite d dispozitie conductorului compartimentului financiar-contabil s sting raportul
juridic obligational si s ntocmeasc instrumentele de plat a cheltuielilor. Ordonantarea de plat trebuie s
fie nsotit de documentele justificative n original si s poarte viza persoanelor autorizate din
compartimentele de specialitate care s confirme corectitudinea sumelor de plat. Pentru a produce efecte
juridice ordonantarea de plat trebuie s contin viza de control financiar preventiv n vederea stabilirii c
aceasta a fost emis corect, corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiv este corect, cheltuiala
este nscris la subdiviziunea corespunztoare din bugetul aprobat, exist credite bugetare disponibile,
documentele justificative sunt n conformitate cu prevederile legale n vigoare, numele si datele de
identificare ale creditorului sunt nscrise corect. Plata cheltuielilor reprezint un act juridic de drept
financiar prin care se stinge obligatia bugetar angajat legal si institutia public este eliberat de obligatii
fat de tertii-creditori. Plata cheltuielilor se face de ctre contabil. In cazul constatrii unor erori
conductorul compartimentului financiar-contabil poate suspenda plata.

CAPITOLUL 9. Elemente generale de drept fiscal

9.1. Resursele fiscale component a resurselor financiare publice. Trebuie evidentiat aici Teoria
contractului social (J. J. Rousseau), Teoria solidarittii si Teoria echivalentei impozitelor (Adam Smith si
Montesquieu).

8
9.2. Exigente fundamentale ale impunerii fiscale. Principiile fundamentale ale impunerii n viziunea lui
Adam Smith : maxima de justitie, maxima de certitudine, a comodittii, a economiei.
9.3. Caracteristicile resurselor fiscale. Impozitele, taxele, contributiile, ca surse formale sunt elemente
esentiale ale veniturilor bugetului public national. Caracteristicile resurselor fiscale : reprezint, n general,
plti fr echivalent, mbrac forma bneasc, reprezint resurse financiare publice, sunt instituite prin acte
juridice unilaterale, au caracter obligatoriu.
9.4. Impozite si taxe.
9.4.1. Impozitul reprezint contributia bneasc legal, datorat bugetului public, n mod obligatoriu si cu
titlu nerambursabil, de ctre persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care
le posed, precum si pentru unele fapte de consum.

Clasificare : dup forma de plat (n natur si n bani), dup obiectul impunerii (personale si reale), dup
forma perceperii (directe si indirecte), dup autoritatea care le impune (de stat si locale).
9.4.2. Taxele. Conform Legii finantelor publice nr. 500/2002 taxa este suma pltit de persoana fizic sau
juridic, de regul, pentru sumele pltite acesteia de ctre un agent economic, o institutie public sau un
serviciu public. Alturi de impozite, taxele reprezint a doua mare categorie de resurse fiscale. Spre
deosebire de impozite, taxele sunt plti efectuate bugetului de ctre contribuabilii persoane fizice si juridice,
cu ocazia si n legtur cu prestarea unui serviciu public. Taxele au caracter ante-factum, fiind datorate si
achitate n momentul solicitrii serviciilor sau lucrrilor care urmeaz a fi efectuate de ctre institutiile
publice.
9.5. Elementele definitorii ale resurselor fiscale sunt : 1. Subiectul impunerii (debitorul) este persoana
fizic sau juridic, care potrivit normelor legale, are obligatia de a plti un impozit sau o tax, la termenele si
n cuantumul prevzute de lege. In general, subiectul impunerii este si pltitorul impozitului datorat,
exceptia fiind stopajul la surs (ex. impozitul pe salarii). 2. Obiectul (materia) impozabil sau baza
impozabil reprezint bunurile sau veniturile pentru care se datoreaz impozite sau taxe. El poate fi : n
cazul veniturilor (salariu, profit, venituri liber-profesionisti), iar n cazul bunurilor (cldiri, terenuri, mijloace
de transport etc.). In practic valoarea obiectului impozabil se realizeaz forfetar, administrativ sau pe baza
declaratiei contribuabilului. 3. Cota (tariful) de impunere reprezint elementul cu ajutorul cruia se
determin cuantumul bnesc al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea form procentual
sau n sum fix. 4. Unitatea de evaluare reprezint etalonul n care se exprim obiectul impozabil (valoric
lei, USD etc. sau fizic metru ptrat, hectar etc.).
9.6. Reglementarea juridic a relatiilor fiscale. Raporturile juridice de drept fiscal sunt relatii financiare
care se formeaz n procesul de instituire si percepere a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate
bugetului public, relatii reglementate de dreptul fiscal. Relatiile sociale privind activitatea fiscal sunt
generate de norme juridice de natur constitutional sau legal. Orice raport public are ca elemente :
subiecte, continut, obiect. Subiecte : detintorul autorittii publice, statul, colectivitatea local si institutii ale
acestora, o persoan fizic (cetteni romni, cetteni strini, persoane fizice strine rezidente sau
nerezidente) sau juridic (regiile autonome, societtile comerciale, asociatii, fundatii etc.) care are obligatia
de a plti impozite, taxe, contributii. Continutul cuprinde un subiect activ (statul sau autorittile locale) si
subiectul pasiv (contribuabilul).
9.7. Dreptul fiscal subramur a dreptului financiar. Aplicarea n timp si spatiu a normelor juridice
fiscale este guvernat de principiul anualittii si de cel al teritorialittii si care nu este absolut.
9.8. Codificarea dreptului fiscal. Sistematizarea este determinat de nevoia organizrii actelor normative n
vederea simplificrii, reducerii si concentrrii reglementrilor. Una dintre formele de sistematizare a actelor
normative, alturi de ncorporare, este codificarea. Aceasta este o activitate stiintific specializat care n
temeiul art. 79 din Constitutie revine Consiliului Legislativ, organ consultativ de specialitate al
Parlamentului si care potrivit Regulamentului de organizare si functionare propune celor dou Camere ale
acestuia si Guvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona operatiunea de codificare.
9.8.1. Codul fiscal este reglementat prin Legea nr. 571/2003 n care sunt prevzute impozitele si taxele :
impozitul (pe profit, pe venit, pe veniturile microntreprinderilor, pe veniturile obtinute n Romnia de
rezidenti, pe reprezentante), taxa pe valoarea adugat, accizele, impozitele si taxele locale. La baza acestor
impozite si taxe Codul fiscal a instituit principiile : neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele
categorii de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si certitudinea impunerii prin elaborarea de
norme juridice clare care s nu conduc la interpretri arbitrare. Pentru respectarea Legii nr. 571/2003
Ministerul Finantelor Publice elaboreaz normele metodologice care sunt aprobate prin HG si ordine si

9
instructiuni emise de ministrul finantelor publice. In scopul asigurrii certitudinii impunerii a fost nfiintat
comisia fiscal central care are responsabilitatea elaborrii deciziilor cu privire la aplicarea unitar a
dispozitiilor codului.
9.8.2. Codul de procedur fiscal reglementeaz drepturile si obligatiile prtilor din raporturile juridice
fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, care se
realizeaz n legtur cu : nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor,
taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum si solutionarea
contestatiilor mpotriva actelor administrative locale.

CAPITOLUL 10. Administrarea creantelor fiscale

10.1. Notiunea de obligatie bugetar. Notiunea de creant mpreun cu cea de obligatie desemneaz
elemente de continut ale raportului juridic obligational. Obligatia este un raport juridic al crui continut este
format din sarcina debitorului si dreptul creditorului. De aceea obligatiile mai sunt denumite si drepturi de
creant. Creanta bugetar reprezint obligatii izvorte din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume,
care alimenteaz fondurile publice, potrivit Legii finantelor publice nr. 500/2002. Executarea creantelor
bugetare si are sediul materiei n OG nr. 92/2003. Obligatia bugetar si creanta bugetar formeaz obligatia
fiscal sau creanta fiscal, dar ea mai este utilizat si sub notiunea de creant bugetar sau obligatie
bugetar. Autorittile competente care stabilesc, colecteaz, administreaz, potrivit legii, creantele bugetare,
se numesc creditori bugetari si apartin administratiei publice statale sau locale. Obligatiile bugetare, ca
raporturi juridice obligationale, si au izvorul n fapte juridice reprezentnd evenimente sau actiuni svrsite
cu sau fr intentie de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care produc totusi efecte, n puterea legii.
Ansamblul actelor si operatiunilor de constatare a obiectelor impozabile se numeste asezare a impunerii sau
asiet.
10.2. Raportul juridic fiscal. In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un
mputernicit. Un important atribut de identificare a subiectului pasiv (debitorul), al raportului de drept fiscal,
este domiciliul fiscal. Creditorul este subiect activ. In scopul stabilirii rspunderii asociatilor si actionarilor
la societtile comerciale debitoare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicat, cu modificrile si completrile
ulterioare, organul fiscal ntocmeste o decizie n care sunt artate motivele de fapt si de drept pentru care
este angajat rspunderea persoanei n cauz. Decizia se supune aprobrii organului fiscal si ea cuprinde :
codul de identificare fiscal a persoanei rspunztoare, numele si prenumele sau denumirea debitorului
principal, domiciliul sau sediul acestuia, cuantumul si natura sumelor datorate, termenul n care persoana
rspunztoare trebuie s plteasc obligatia debitorului principal, temeiul legal si motivele de fapt ale
angajrii rspunderii. Continutul raportului juridic fiscal cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
acestuia (creante fiscale principale si accesorii pentru subiectul activ si obligatii ale subiectului pasiv).
Creantele fiscale se sting prin ncasare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie si prin alte modalitti
prevzute de lege.
10.3. Reguli generale de procedur fiscal
10.3.1. Competenta organului fiscal. Organele fiscale au competent general privind administrarea
creantelor fiscale, exercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale n materia
fiscal.
10.3.2. Actul administrative fiscal se emite numai n form scris si cuprinde : denumirea organului fiscal
emitent, data la care a fost emis si data de la care si produce efectele, datele de identificare a
contribuabilului sau a persoanei mputernicite, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul
de drept, numele si semntura persoanelor mputernicite ale organului fiscal, stampila organului fiscal
emitent, posibilitatea de contestatie si termenul de depunere a acesteia. Pentru a produce efecte juridice actul
administrativ fiscal trebuie s fie comunicat contribuabilului : prin prezentarea acestuia la sediul organului
fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal sub semntur si data comunicrii, prin persoanele
mputernicite ale organului fiscal, potrivit legii sau prin post, la domiciliul contribuabilului, cu scrisoare
recomandat cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace (fax, e-mail etc.). Dac se constat lipsa
contribuabilului sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal comunicarea se face prin publicarea ntr-un
ziar de larg circulatie sau n Monitorul Oficial, Partea IV. Actul administrativ fiscal se consider comunicat
n a cincea zi de la data publicrii anuntului. Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal atrage
nulitatea acestuia.

10
10.3.3. Administrarea si aprecierea probelor. Organul fiscal poate solicita informatii de orice fel din
partea contribuabililor si a altor persoane, expertize, poate folosi nscrisuri, poate s efectueze cercetri la
fata locului.
10.4. Asezarea impunerii
10.4.1. Inregistrarea fiscal. Alturi de actele si operatiunile de constatare a obiectului impozabil si de
individualizare a impozitelor sau taxelor datorate, procedura fiscal cuprinde si acte prealabile de
nregistrare si de atribuire a Codului fiscal pentru fiecare pltitor de impozite si taxe. Orice persoan sau
entitate care este subiect ntr-un raport juridic fiscal se nregistreaz fiscal, primind un cod de identificare,
atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF sau potrivit legii (pentru persoane fizice CNP,
pentru persoane juridice CUI). Contribuabilii care obtin venituri din activitti independente au obligatia s
depun la organul fiscal competent declaratie de nregistrare fiscal.
10.4.2. Obligatia de a conduce evidenta fiscal. In vederea stabilirii strii de fapt fiscale si a obligatiei
fiscale de plat datorate, contribuabilul este obligat s conduc evidente fiscale respectnd urmtoarele
reguli : pstrarea evidentelor contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dup caz, n
cazul arhivrii electronice si pstrarea si prezentarea aplicatiilor informatice cu ajutorul crora au fost
generate, ntocmirea registrelor de evidentiere a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate din
activittile desfsurate, completarea integral a rubricilor formularelor, corespunztor operatiilor
nregistrate.
10.4.3. Obligatia de a depune declaratii fiscale. Prin declaratia fiscal se declar : impozitele, taxele si
contributiile datorate n cazul n care obligatia calculrii revine pltitorului, potrivit legii, bunurile si
veniturile impozabile, n cazul n care, potrivit legii, stabilirea impozitului si taxei se face de ctre organul
fiscal, impozitele colectate prin stopaj la surs, n cazul n care pltitorul are obligatia de a calcula, de a
retine si a vrsa impozite si taxe. Data depunerii declaratiei fiscale este data nregistrrii la organul fiscal sau
data postei, dup caz. Nedepunerea declaratiei fiscale d dreptul organului fiscal s stabileasc din oficiu
obligatiile fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar care totusi nu se poate face nainte de mplinirea
unui termen de 15 zile de la nstiintarea contribuabilului privind depsirea termenului legal de depunere a
declaratiei fiscale.
10.4.4. Individualizarea obligatiei fiscale prin titlul de creant. Dup modul de ntocmire titlurile de
creante fiscale pot fi : titluri de creant explicite (declaratie de impozite si taxe, actul de impunere,
documentul de plat al unei taxe etc.) si titluri de creant implicite (documentele privind rezultatul
controlului efectuat de organele abilitate de lege si accesoriile lor). Impozitele, taxele, contributiile si alte
sume datorate bugetului consolidat se stabilesc prin : declaratie fiscal sau decizie emis de organul fiscal, n
alte cazuri. Bazele de impunere se stabilesc prin decizie referitoare la bazele de impunere, separat dac
venitul impozabil este realizat de mai multe persoane sau cnd sursa venitului impozabil se afl pe raza altui
organ fiscal dect cel competent teritorial.
10.4.4.1. Particularittile obligatiei titlului de creant fiscal. Caractere specifice : sunt acte juridice de
drept financiar, reprezint acte juridice declarative de drepturi si obligatii, sunt ntocmite numai n form
scris, au caracter executoriu.
10.5. Modificarea obligatiilor fiscale : modificarea elementelor care au stat la baza individualizrii
obligatiei fiscale, cuprinse n declaratia de impunere, modificarea actelor normative prin care se instituie si
reglementeaz venituri bugetare, acordarea nlesnirilor legale la plata obligatiilor fiscale. Prin OUG nr.
40/2002 s-a stabilit esalonarea la plat a impozitelor si altor obligatii bugetare, precum si a majorrilor de
ntrziere si a altor penalitti, pe o perioad de cel mult 5 ani, cu un termen de gratie de pn la 6 luni, pe
urmtoarele criterii : vechimea contribuabilului, raportul dintre vechimea arieratelor si cea a
contribuabilului, mobilitatea acestuia din punct de vedere al sediului, mentiuni la Registrul Comertului
privind schimbarea actionarului/asociatului principal, ndatorarea financiar, lichiditatea global,
solvabilitatea, date privind declaratiile de impozite, taxe si contributii, obligatii neachitate n contul
impozitelor cu stopaj la surs, dac a beneficiat anterior de nlesniri, dac contribuabilul a avut relatii
contractuale cu unitti economice cu finantare bugetar si nu a ncasat la termen contravaloarea acestora,
situatia privind achitarea debitelor anului curent, contribuabilul a fost sanctionat pentru evaziune fiscal.
Inlesnirile la plat si pierd valabilitatea dac debitorii nu si achit obligatiile bugetare curente cu termene
scadente ncepnd cu data de 1 a lunii intrrii n vigoare a conventiei ncheiate. O nou cerere pentru
acordarea unor nlesniri la plata obligatiilor bugetare nu poate fi depus timp de 12 luni de la data
nerespectrii nlesnirilor anterioare acordate.

11
10.6. Colectarea creantelor fiscale. Pentru realizarea creantelor bugetare trebuie ca acestea s
ndeplineasc conditiile generale din dreptul comun, respectiv caracterul cert, lichid si exigibil. Creanta
cert este creanta a crei existent este nendoielnic, asupra creia nu exist un litigiu. Creanta lichid este
cea al crei cuantum este precis determinat. Creanta exigibil este creanta ajuns la scadent, care poate fi
pretins si creia i se poate cere executarea, la nevoie silit. In obligatiile afectate de un termen suspensiv
(cum este cazul creantelor bugetare) creanta devine exigibil numai n momentul mplinirii acestuia.
Stingerea creantelor fiscale se face prin ncasare, compensare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie
sau alte modalitti prevzute de lege. Realizarea obligatiei fiscale, care presupune si stingerea raportului
juridic obligational, se face prin : stingerea obligatiilor fiscale prin executare (voluntar plat sau executare
silit) sau alte modalitti (compensare, scderea pentru cauze de insolvabilitate, deschiderea procedurii de
reorganizare judiciar sau faliment, anulare).
10.6.1. Executarea voluntar a obligatiei fiscale. Plata. Executarea obligatiei bugetare se face de ctre
debitorul acesteia, ca regul general, prin plat, care reprezint executarea voluntar a obligatiei de ctre
subiectul pasiv al raportului juridic obligational. In cazul neachitrii de ctre debitor, la plata pltii este
obligat : mostenitorul care a acceptat succesiunea ; cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile
debitorului asupra divizrii, fuziunii sau reorganizrii judiciare, dup caz ; persoana creia i s-a stabilit
rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment ; persoana care si asum obligatia
de plat a debitorului, printr-un angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu
asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plat ; alte persoane, n conditiile legii. Pentru
obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil n conditiile OG nr. 92/2003, republicat,
rspund solidar : persoanele fizice sau juridice care n 3 ani anteriori datei declarrii insolvabilittii, cu rea-
credint, cumpr sau dobndesc n alt mod active de la debitorii care si provoac astfel insolvabilitatea ;
administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice
debitoare prin nstrinarea sau ascunderea cu rea-credint, a bunurilor mobile si imobile proprietatea
acesteia. Referitor la termenul de plat, aceasta se face numai cnd obligatia fiscal a ajuns la scadent, a
devenit exigibil. Dac data comunicrii este ntre 1 15 al lunii, termenul de plat este 5 al lunii urmtoare,
iar dac data comunicrii este ntre 16 31 atunci termenul este 20 al lunii urmtoare. Pentru creantele
fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au prevzute termene, acestea vor fi stabilite
prin ordin al ministrului finantelor publice. La cererea debitorului, autorittile administratiei publice, prin
organul competent, pot dispune rspunderea obligatiei de plat a creantelor bugetare pn la solutionarea
contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate (scrisoare de garantie bancar, gaj sau
ipotec sau orice alt form de garantie prevzut de lege). Executarea obligatiei bugetare prin retinere la
surs se face prin calcularea, retinerea si vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan dect
contribuabilul.
10.6.1.1. Obligatii fiscale accesorii. Pentru neachitarea la termenul de scadent a obligatiilor de plat se
datoreaz dup acest termen dobnzi si penalitti de ntrziere. Sunt dou obligatii accesorii : dobnda si
penalittile de ntrziere, stabilite prin lege. Dobnda este suma de bani reprezentnd daunele-interese
moratorii datorate de ctre debitor pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului bugetar prin simpla
ntrziere n executarea obligatiei sale avnd ca obiect plata unei sume de bani. Daunele-interese pot fi
compensatorii (nlocuiesc executarea n natur a prestatiei neexecutate) si moratorii (se pot cumula cu
executarea n natur cu ntrziere a prestatiei). Daunele cominatorii constau n sume de bani pe care
debitorul este obligat, prin hotrre judectoreasc, s le plteasc creditorului la anumite intervale de timp,
de regul, pentru fiecare zi de ntrziere sau raportat la alte unitti de timp, pn la executarea n natur a
obligatiei.
10.6.1.2. Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mijloace bnesti la o unitate a Trezoreriei
statului, prin scrisoare de garantie bancar, ipotec asupra unor bunuri imobile din tar, gaj asupra unor
bunuri mobile.
10.6.2. Executarea silit a obligatiei fiscale
10.6.2.1. Conditiile generale ale executrii silite. La fel ca si plata, executarea silit n cazul obligatiilor
fiscale al cror obiect este plata unei sume de bani, se face ntotdeauna n natur si nu prin echivalent.
Conditiile trecerii la executarea silit : 1. Existenta unui titlu executoriu, care va contine denumirea
organului emitent, data la care si produce efectele, numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul de
identificare fiscal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte semne de identificare, cuantumul si
natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului, data ntocmirii titlului,

12
stampila si semntura organului de executare ; 2. Creanta bugetar s fie exigibil ; 3. Obligatia bugetar
s nu fie executat de bunvoie.
10.6.2.2. Prescriptia dreptului de a cere executarea silit. Dreptul de a cere executarea silit a creantelor
fiscale se prescrie n termen de 5 zile de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat nastere
acest drept.
10.6.2.3. Msuri asigurtorii : poprirea asigurrii, sechestrul asigurtor asupra bunurilor mobile si/sau
imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia. Odat cu individualizarea creantei si
ajungerea acesteia la scadent, n cazul nepltii, msurile asigurtorii se transform n msuri executorii.
10.6.2.4. Subiectele raportului de executare silit sunt statul sau o colectivitate teritorial local, prin
organele de executare, n calitate de creditor si contribuabilul, persoan fizic sau juridic, n calitate de
debitor. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate s aduc la ndeplinire procedura executrii
silite se numesc executori bugetari.
Nu pot fi supuse executrii silite : bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la
formarea profesional, precum si cele strict necesare exercitrii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter
permanent, inclusiv necesare desfsurrii activittii agricole (unelte, seminte, ngrsminte, furaje si
animalele de productie si de lucru), bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si
familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel, alimentele necesare
debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac acesta se ocup cu agricultura, alimentele strict
necesare pn la noua recolt, combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru nclzit si pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarn, obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate
ngrijirii persoanelor bolnave, bunurile declarate neurmribile prin alte dispozitii legale. De asemenea, nu
poate fi supus executrii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit n conformitate cu
normele legale n vigoare.
10.6.2.5. Cheltuielile de executare silit sunt n sarcina debitorului urmrit. Suma ce urmeaz a fi pltit de
ctre debitor se stabileste de organul de executare prin proces verbal, care constituie titlu executoriu.
10.6.2.6. Inceperea procesului de executare silit. In cazul n care debitorul nu si achit de bunvoie
obligatia fiscal, dup expirarea termenului de plat, ca act premergtor al executrii silite, organul de
executare trebuie s transmit debitorului, la domiciliul sau la sediul acestuia, o nstiintare de plat, prin care
i se notific suma datorat. Dac obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plat sau prin alte modalitti
prevzute de lege, n termen de 15 zile de la comunicarea nstiintrii de plat, se va ncepe procedura de
executare silit prin comunicarea somatiei. Aceasta reprezint primul act de executare silit si este
obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silit care va fi aplicat. Somatia cuprinde : datele de
identificare a debitorului, data emiterii, numrul dosarului de executare, suma pentru care se ncepe
executarea silit, termenul n care cel somat urmeaz s plteasc obligatia prevzut n titlul executrii,
precum si indicarea consecintelor nerespectrii acesteia, semntura si stampila organului de executare.
Somatia se transmite prin post, prin executorii bugetari, prin prezentarea celui somat si primirea somatiei
de ctre acesta sub semntur.
10.6.2.7. Suspendarea, ntreruperea sau ncetarea executrii silite. Executarea silit se suspend : cnd
suspendarea a fost dispus de instant sau de creditorul bugetar, de la data comunicrii aprobrii nlesnirii la
plat, n alte cazuri prevzute de lege. In cazul n care popririle nfiintate de organul de executare genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, creditorul fiscal poate dispune, la cererea
debitorului, suspendarea temporar, total sau partial prin poprirea conturilor bancare. Executarea silit se
ntrerupe : la data declarrii strii de insolvabilitate a debitorului, n alte cazuri prevzute de lege.
Executarea silit nceteaz : dac s-au stins integral creantele bugetare prevzute n titlul executoriu,
inclusiv obligatiile de plat accesorii, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite n sarcina
debitorului, potrivit legii, dac a fost desfiintat titlul executoriu, n alte cazuri prevzute de lege.
10.6.2.8. Modalitti de executare silit a crantelor fiscale. Organele de executare pot folosi succesiv sau
concomitent, oricare dintre modalittile de executare silit prevzute de Codul de procedur fiscal si anume
: executarea silit prin poprire, executarea silit a bunurilor mobile si imobile, a fructelor neculese si a
recoltelor prinse de rdcini, a unui ansamblu de bunuri.
10.6.2.8.1. Executarea silit prin poprire. Poprirea este modalitatea executrii silite prin care creditorul
urmreste, n contul creantei sale, sumele pe care o tert persoan le datoreaz debitorului urmrit.
Infiintarea popririi d nastere unui raport juridic ntre creditor (statul, o colectivitate local) si tertul poprit,
raport juridic grefat pe existenta altor dou raporturi juridice : cel dintre creditor si debitorul obligatiei
bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare, n calitate de creditor si tertul poprit. Executarea silit

13
prin poprire se poate ntinde asupra oricror sume urmribile. Poprirea se nfiinteaz de ctre organul de
executare printr-o adres de nfiintare a popririi, care se trimite tertului poprit, prin scrisoare recomandat,
cu dovad de primire, mpreun cu o copie certificat de pe titlul executoriu. In acelasi timp, despre
nfiintarea popririi este nstiintat si debitorul. Adresa de nfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul
organului de executare, numrul si data emiterii, denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul
tertului poprit, temeiul legal al executrii silite prin poprire, datele de identificare a debitorului, numrul si
data titlului executoriu, precum si organul emitent, natura creantei fiscale, cuantumul creantei fiscale pentru
care s-a nfiintat poprirea, contul n care urmeaz a se vira suma retinut, semntura si stampila organului de
executare. Poprirea nfiintat anterior ca msur asigurtorie devine executorie prin comunicarea copiei
certificate de pe titlul executoriu, tertul poprit fiind obligat ca n termen de 5 zile de la primirea comunicrii
s nstiinteze organul de executare dac datoreaz vreo sum de bani n orice titlu debitorului. De la aceast
dat sau dup 5 zile de la data primirii comunicrii poprirea se consider nfiintat, dup care tertul poprit
este obligat s fac imediat retinerile legale, s vireze sumele n contul indicat si s comunice n scris despre
existenta altor creditori. Dac debitorii detin conturi bancare se poate proceda la aplicarea msurilor de
executare silit prin decontare bancar, n acest caz tertul poprit fiind banca, care n urma sesizrii trebuie s
ia msuri de indisponibilizare a sumelor aflate n contul debitorului. Dac tertul poprit nstiinteaz c nu
datoreaz sume sau nu respect dispozitiile legale, organul de executare se va putea adresa instantei
judectoresti n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau tertul poprit. Dac popririle nfiintate genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, la cererea acestuia, creditorul fiscal poate
dispune suspendarea temporar, total sau partial a executrii silite prin poprirea conturilor bancare.
Nerespectarea obligatiilor de ctre tertul poprit constituie contraventie, pe care o poate constata si sanctiona
organul de executare silit.
10.6.2.8.2. Executarea silit a bunurilor mobile. Este o modalitate de executare indirect a creantei
bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, n temeiul unui titlu executoriu. Organul de
executare ntocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de executare cu indicarea
locului, zilei si ora la care s-a fcut sechestrul, numele si prenumele executorului bugetar care aplic
sechestrul, numrul legitimatiei si al delegatiei acestuia, numrul dosarului de executare, data si numrul de
nregistrare a somatiei, temeiul legal n care se face executarea silit, sumele datorate pentru a cror
executare se aplic sechestrul, numele, prenumele si domiciliul debitorului, descrierea bunurilor sechestrate
si valoarea estimativ a acestora, numele, prenumele si adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile,
mentiunea c n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului verbal dac debitorul nu plteste se va
trece la valorificare, semntura creditorului fiscal si a persoanelor care au fost de fat la sechestrare. Asupra
bunurilor mobile creditorul fiscal dobndeste un drept de gaj.
10.6.2.8.3. Executarea silit a bunurilor imobile. Sechestrul aplicat bunurilor imobile constituie ipotec
legal. La ntocmirea procesului verbal de sechestru organul de executare poate numi un administrator-
sechestru care poate fi creditorul, debitorul sau alt persoan fizic sau juridic.
10.6.2.8.4. Executarea silit a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini. Fructele (naturale
produsele periodice ale pmntului, produsele animalelor si civile venituri n bani obtinute prin
exploatarea bunurilor).
10.6.2.8.5. Executarea silit a unui ansamblu de bunuri. Dac organul de executare consider c valoarea
bunurilor proprietate a debitorului se poate face mai rapid si n conditii mai avantajoase atunci el poate
hotr vnzarea acestora n bloc pe un pret forfetar (global), conform OG nr. 92/2003 privind sechestrul
asupra bunurilor supuse executrii.
10.6.2.8.6. Valorificarea bunurilor mobile si imobile se face prin : ntelegerea prtilor, vnzare n regim
de consignatie n cazul bunurilor mobile, vnzare direct, vnzare la licitatie, alte modalitti admise de lege.
Vnzarea se face dup mplinirea termenului de 15 zile de la sechestru. Vnzarea direct se face prin
ncheierea unui proces verbal care constituie act de proprietate. La vnzarea prin licitatie organul de
executare este obligat s efectueze publicitatea vnzrii cu cel putin 10 zile nainte de data fixat pentru
desfsurarea licitatiei. Anuntul trebuie s cuprind : denumirea si sediul organului de executare, numrul
dosarului de executare, numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul debitorului, bunurile care se
ofer spre vnzare, pretul de evaluare sau de pornire al licitatiei, data si locul vnzrii, mentiunea c
ofertantii trebuie s depun o tax de participare de 10% din pretul de pornire a licitatiei, semntura
executorului bugetar si stampila organului de executare. Participantii la licitatie trebuie s depun cu cel
putin o zi nainte de data licitatiei : oferta de cumprare, dovada pltii de participare, mputernicirea
persoanei care l reprezint pe ofertant, pentru persoanele juridice romne copie de pe certificatul unic de

14
nregistrare de la Registrul Comertului, pentru persoanele fizice romne copie de pe actul de identitate, iar
pentru cele strine copie de pe pasaport, dovada c nu are obligatii fiscale restante fat de organele fiscale.
Pretul de pornire este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua si cu 50%
pentru a treia, cu un interval de 30 de zile ntre ele. Comisia de licitatie este format din 3 persoane si este
condus de un presedinte.
In cazul bunurilor imobile cumprtorii pot solicita plata n cel mult 12 rate lunare, cu un avans minim de
50% din pretul de adjudecare si cu plata dobnzii stabilite conform OG nr. 92/2003. In timpul executrii
silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoan juridic obligatiile fat de bugetul de stat sau bugetul
asigurrilor sociale de stat se pot stinge, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea n
proprietatea public a statului a bunurilor imobile supuse executrii silite prin procesul verbal care constituie
titlu de proprietate.
10.6.2.8.7. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silit. Sumele care se elibereaz
sau se distribuie sunt cele ncasate de la nceperea executrii silite, prin comunicarea somatiei sau prin orice
modalitate prevzut n Codul de procedur fiscal. Mai nti se sting cu sumele realizate creantele fiscale
principale si apoi cele accesorii, n ordinea vechimii. Suma de bani se elibereaz n cazul n care a existat un
singur creditor si se distribuie dac au fost mai multi creditori. Dac suma ce reprezint creanta bugetar, ct
si cheltuielile de executare, este mai mic dect suma realizat prin executare silit, diferenta se supune
procedurii de compensare sau de restituire, la cererea debitorului. Dac executarea silit a fost pornit de
la mai multi creditori, distribuirea se face potrivit urmtoarei ordini de preferint : creantele
reprezentnd salarii, pensii, sume destinate pentru someri, ajutoarele pentru ntretinerea copiilor, pentru
maternitate, incapacitate temporar de munc, refacerea si ntrirea snttii, creantele bugetare provenite
din impozite, taxe, contributii datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, a celor rezultate din mprumuturi de stat, a
celor reprezentnd repararea pagubelor pricinuite propriettii publice prin fapte ilicite. Eliberarea sau
distribuirea sumei realizate din executare silit se face dup 15 zile de la data depunerii sumei, organul de
executare fiind obligat s ncheie un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta. Dup
ntocmirea procesului verbal nici un creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din executarea
silit.
10.6.2.8.8. Contestatia la executarea silit se poate face mpotriva executrii silite n ntregime, mpotriva
oricrei modalitti de executare silit (poprire, executare silit prin decontare bancar, executare silit asupra
bunurilor mobile sau imobile etc.), mpotriva fiecrui act de executare, mpotriva refuzului organului de
executare de a ndeplini un act de executare silit. Contestatia se poate face n termen de 15 zile de la data la
care contestatorul a luat cunostint de executarea sau actul de executare pe care le contest, de la data la care
a luat cunostint de refuzul organului de executare de a ndeplini actul de executare sau de la data la care a
luat cunostint de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contest. Contestatia se introduce la
judectoria n a crei raz teritorial se afl sediul organului de executare. Instanta poate decide n cazul
admiterii anularea actului de executare contestat sau ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executrii,
anularea sau lmurirea titlului executoriu si efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost
refuzat, iar n cazul anulrii actului de executare instanta poate dispune restituirea celui ndrepttit a sumei
ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. In cazul respingerii contestatiei
contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin
ntrzierea executrii, iar dac contestatia s-a fcut cu rea-credint, la plata unei amenzi de la 500.000 lei la
10 mil. lei.
10.6.3. Alte modalitti de stingere a obligatiilor fiscale
10.6.3.1. Compensarea este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care intervine n situatia
n care contribuabilul, persoan fizic sau juridic, are att obligatii de plat la buget, ct si de primit sume
pltite n plus, de rambursat ori de restituit, dup caz, de la buget. In cazul creantelor fiscale stinse prin
compensare, dobnzile si penalittile de ntrziere se datoreaz pn la data stingerii inclusiv.
10.6.3.2. Scderea pentru cauze de insolvabilitate este o modalitate special de stingere a obligatiilor
fiscale care const n scderea (scoaterea) din evident a acestora atunci cnd debitorul se gseste n una din
situatiile : debitorul nu are venituri sau bunuri urmribile, dup ncetarea executrii silite rmn debite
neachitate, debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere, debitorul nu este gsit la ultimul domiciliu
fiscal cunoscut, cnd debitorul persoan fizic sau juridic si nceteaz existenta si au rmas neachitate
obligatii fiscale. Dup ncetarea executrii prevzute n OG nr. 92/2003 organele de executare au
urmtoarele obligatii : s verifice la domiciliul sau la sediul debitorului situatia material a acestuia, s

15
solicite informatii n vederea identificrii domiciliului sau sediului debitorului, de la compartimentele de
evident a populatiei din cadrul Ministerului de Interne, de la Oficiul Registrului Comertului sau de la
instantele judectoresti, s solicite relatii cu privire la situatia material a debitorului de la unittile sau
persoanele fizice unde acesta si-a desfsurat activitatea profesional sau lucrativ n ultimii 3 ani, s solicite
relatii de la organele de executare n a cror raz teritorial s-a nscut debitorul, s solicite informatii
societtilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise.
10.6.3.3. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciar si faliment. In cazul n care contribuabilii au
calitatea de comercianti, societti comerciale, cooperative de consum si mestesugresti sau persoane fizice,
organul de executare poate cere instantelor judectoresti competente nceperea procedurii reorganizrii
judiciare si a falimentului, n conditiile legii.
10.6.3.4. Anularea este o modalitate special de stingere a obligatiilor bugetare izvorte din acte juridice cu
caracter general sau din dispozitii individuale. Anual prin HG se stabileste plafonul creantelor bugetare care
pot fi anulate (art. 173 din OG nr. 92/2003).
10.7. Ci administrative si jurisdictionale de atac mpotriva titlurilor de creant fiscal. Ansamblul
litigiilor dintre administratia public si administrati, generate de acte de impunere, poart denumirea de
contencios fiscal. Potrivit Legii nr. 105/1997 actele administrative de solutionare a obiectiunilor se numeau
hotrri si se comunicau n termen de 15 zile de la nregistrare, cele pentru solutionarea contestatiilor se
numeau dispozitii si se solutionau n termen de 30 zile de la nregistrare, iar cele pentru solutionarea
plngerilor, decizii. Ele contin n structura lor 3 prti : preambulul, considerentele sau motivarea si
dispozitivul. Solutiile date n urma rezolvrii obiectiilor, contestatiei si plngerii sunt : admiterea total,
admiterea partial, respingerea ca nentemeiat, ca inadmisibil, ca fiind fr obiect, ca nedepus n termen,
anularea ca netimbrat sau insuficient timbrat. OUG nr. 13/2001 a restrns numrul cilor administrative de
atac la una singur contestatia, care se solutioneaz prin decizie motivat si care are caracter definitiv.

CAPITOLUL 11. Raspunderea juridica

11.1. Consideratii generale. Sanctiunea poate consta n restituirea unui lucru, anularea unui act, repararea
unei pagube, dar si ntr-o pedeaps. Principiile responsabilittii juridice : principiul legalittii
responsabilittii juridice, egalitatea n drepturi, principiul personalittii, al liberttii de voint, al
umanismului, principiul concordantei ntre drepturi si obligatii, ntre putere si responsabilitate, principiul
existentei si dezvoltrii sociale, al reparrii integrale a prejudiciului, principiul reparrii prompte a
prejudiciului. Conditiile pentru angajarea rspunderii juridice : conduita ilicit, rezultatul vtmtor, legtura
cauzal ntre conduita ilicit si rezultatul produs, vinovtia subiectului actului ilicit, s nu existe mprejurri
sau cauze care nltur rspunderea juridic, legitima aprare, cazul fortuit, constrngerea, eroarea de fapt,
starea de necesitate, minoritatea, betia involuntar etc.
11.2. Forme ale rspunderii juridice n dreptul financiar : rspunderea penal, civil, contraventional,
disciplinar, material.
11.2.1. Rspunderea penal este cea mai grav form a rspunderii juridice. Persoanele ncadrate n munc
sau functionarii publici rspund penal pentru nclcarea ndatoririlor ce le revin n ndeplinirea operatiunilor
de casierie (delapidare, gestiune frauduloas, furt, abuz de ncredere, abuz n serviciu contra intereselor
publice, neglijent n serviciu), pentru schimbarea destinatiei alocatiilor bugetare (deturnare de fonduri),
ntocmirea si transmiterea la organele financiare si bancare de acte si documente care contin date nereale
(fals intelectual). Codul de procedur fiscal prevede pentru sustragerea, substituirea, degradarea sau
nstrinarea de ctre debitor sau terte persoane a bunurilor sechestrate, nchisoare de la 6 luni la 1 an sau
amend de la 50 mil. lei la 100 mil. lei. Pentru retinerea si nevrsarea de ctre pltitorii obligatiilor fiscale a
sumelor reprezentnd impozite si contributii cu retinere la surs n cel mult 30 zile de la scadent,
infractiunile se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amend de la 100 mil. lei la 500 mil. lei.
11.2.2. Rspunderea administrativ disciplinar. Abaterea administrativ este o fapt svrsit cu
vinovtie si prezint dou categorii de sanctiuni : majorri de ntrziere si amenzi. Pentru abaterile
administrativ disciplinare din domeniul financiar (neachitarea integral a obligatiilor financiare,
nerespectarea termenelor legale de plat a sumelor datorate bugetului public) legea prevede o categorie de
sanctiuni specifice : penalittile de ntrziere, care const n obligarea debitorului la plata unei sume de bani
calculat n raport cu valoarea debitului datorat si a timpului scurs de la momentul cnd acesta trebuia
achitat. Prin OG nr. 61/2002 s-a introdus ca obligatie accesorie, dobnda si penalitatea de ntrziere. O alt
form de sanctiune pentru abateri administrativ disciplinare este aceea a suspendrii activittii pltitorului

16
de impozite si taxe, n caz de abateri repetate (nedepunerea declaratiei de impunere, refuzul de a comunica
datele cerute de organele fiscale).
11.2.3. Rspunderea administrativ contraventional. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor prevede amenzile contraventionale pentru abateri de la disciplina financiar.
11.2.4. Rspunderea administrativ patrimonial sanctioneaz conduita ilicit a organelor administratiei
publice cauzatoare de prejudicii prin actele de putere nelegale. Particularittile procedurale ale rspunderii
administrativ patrimoniale : actiunea n daune, prtile chemate n judecat pot fi att autoritatea public
emitent a actului ilegal, ct si functionarul acesteia, procedura prealabil, instanta trebuie s constate n
mod obligatoriu nulitatea actului.
11.2.5. Rspunderea patrimonial a salariatilor prezint unele particularitti : se stabileste n sarcina unei
persoane ncadrate n munc, intervine ca urmare a unei fapte svrsite cu vinovtie de persoana ncadrat,
n stabilirea rspunderii patrimoniale se au n vedere principiile rspunderii civile contractuale, se realizeaz
dup o procedur special, mai operativ, constnd n emiterea de ctre unitatea pgubit a deciziei de
imputare sau n asumarea de ctre persoana vinovat a angajamentului de plat.
11.2.6. Rspunderea civil se fundamenteaz pe obligatia celui ce a pgubit pe altul de a repara prejudiciul
produs si ea poate fi rspundere contractual sau delictual.
11.3. Evaziunea fiscal. Faptele de sustragere de la impunere sau plat pentru impozite, taxe, contributii
datorate bugetului public sunt fapte de evaziune fiscal. Ea poate fi de dou categorii : evaziune fiscal
legal si evaziune fiscal frauduloas, aceasta fiind reglementat de Legea nr. 87/1999. Sunt considerate
infractiuni : refuzul de a prezenta organelor legale de control documentele justificative si actele de evident
contabil, neintroducerea sau ntocmirea incomplet de documente primare sau de evident contabil,
sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, a contributiilor datorate statului prin nenregistrarea unor
activitti, organizarea si conducerea de evidente contabile duble, emiterea, distribuirea, cumprarea,
completarea de documente fiscale false. Dac organul de control constat c persoana contribuabil a
svrsit o nou contraventie n termen de 1 an, va dispune vrsarea, pe lng diferentele de impozite, taxe si
contributii, o sum egal cu dublul diferentei constatate.
11.4. Cazierul fiscal
11.4.1. Prezentare general. Cazierul fiscal este gestionat de Ministerul Finantelor Publice pe dou niveluri
: la nivel central (Directia general a tehnologiei informatiei) si la nivel teritorial (directiile generale a
finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si judetul Ilfov).
11.4.2. Faptele care se nscriu n cazierul fiscal sunt cele sanctionate de legile financiare, vamale sau care
privesc disciplina financiar, inclusiv cele care privesc stabilirea si gestionarea impozitelor si taxelor.
11.4.3. Cazurile n care este necesar si obligatoriu prezentarea certificatului de cazier fiscal : la
nfiintarea de societti comerciale, a asociatiilor si fundatiilor de ctre asociati si membrii fondatori.
11.4.4. Procedura de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. Contribuabilii persoane fizice
depun cererea personal sau prin reprezentant, pe baz de procur autentic sau mputernicire avocatial,
pentru contribuabilii persoane juridice cererea se depune de reprezentantul legal sau prin reprezentant,
pentru contribuabilii asociati fr personalitate juridic cererea se depune de unul dintre asociati. Cererea
trebuie s fie nsotit de dovada pltii taxei de 50.000 lei. Certificatul se elibereaz n termen de 10 zile
lucrtoare de la data solicitrii. In regim de urgent, cazierul fiscal se poate elibera n 5 zile lucrtoare cu
plata unei taxe de 200.000 lei. Valabilitatea actului este de 15 zile de la data emiterii si numai n scopul
pentru care a fost eliberat. Dac datele nscrise n certificatul de cazier fiscal nu corespund realittii
contribuabilul poate solicita rectificarea acestuia, prin cerere de rectificare nsotit de actele doveditoare.

CAPITOLUL 12- CONTROLUL FINANCIAR

Formarea, administrarea i ntrebuinarea resurselor publice sunt
supuse unei game ample de forme de control:
control politic, realizat de:
1. Parlament cu ocazia aprobrii bugetului de stat i
bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i a contului general anual de execuie;
2. autoritile deliberative ale unitilor administrativteritoriale
la aprobarea bugetului i a contului de execuie;
control jurisdicional, exercitat de instanele de judecat cu
ocazia soluionrii contestaiilor mpotriva actelor de impunere i
control;

17
 control financiar i fiscal, cu cele dou componente ale sale:
a) controlul financiar, exercitat asupra utilizrii resurselor
financiare publice n care includem: controlul financiar preventiv
propriu, controlul financiar preventiv delegat, controlul ulterior al
Curii de Conturi;
b) controlul fiscal, exercitat asupra ajungerii la bugetele din
sistemul unitar de bugete a sumelor cuvenite acestuia i n care
includem: inspecia fiscal, controlul Grzii Financiare.
5.1. Definirea i clasificarea controlului financiar
Definiie. Controlul financiar i fiscal este operaiunea de
stabilire a concordanei cu realitatea a nregistrrilor n evidena
financiar-contabil a operaiunilor materiale i ncadrrii acestora n
prevederile legale privind veniturile i cheltuielile bugetului general
consolidat, formarea, administrarea i ntrebuinarea resurselor
financiare publice.
Controlul, n funcie de sfera vizat, poate fi:
control financiar, constnd n:
controlul Ministerului Economiei i Finanelor;
controlul financiar preventiv propriu;
controlul financiar preventiv delegat;
controlul financiar al autoritilor administraiei publice locale;
controlul Curii de Conturi.
control fiscal, constnd n:
inspecia fiscal;
controlul Grzii Financiare;
controlul administraiei publice locale,
care privete sumele cuvenite bugetului general consolidat.
n funcie de momentul n care se execut, controlul financiar i
fiscal poate fi:
anticipat (preventiv);
216
concomitent (operativ-curent);
ulterior (posterior).
n funcie de organul care l execut, poate fi:
intern sau propriu;
extern.
n funcie de volumul controlat, poate fi:
control financiar total;
control financiar prin sondaj.
5.2. Inspecia fiscal
Este reglementat de Codul de procedur fiscal.
Cuprinde ansamblul activitilor care au ca obiect verificarea
bazelor de impunere, a legalitii i conformitii declaraiilor fiscale,
corectitudinii i exactitii ndeplinirii obligaiilor de ctre
contribuabili, stabilirea diferenelor de plat i creanelor accesorii.
Se execut de A.N.A.F., prin organele locale.
Sunt supuse inspeciei fiscale toate persoanele, indiferent de
forma de organizare, care au obligaii de stabilire, reinere i plat a
impozitelor, taxelor, contribuiilor i altor sume cuvenite bugetului
general consolidat.
Proceduri de control:
prin sondaj;
inopinat;
ncruciat.
Perioada supus controlului:

18
 pentru contribuabilii mari - perioada ncepe de la sfritul
perioadei controlate anterior situat n cadrul termenului de prescripie
de a stabili obligaii fiscale;
pentru ceilali contribuabili - asupra creanelor nscute n
ultimii 3 ani fiscali, dar se poate extinde pe perioada prescripiei dac
exist indicii de nclcare a obligaiilor fiscale.
Avizul de inspecie fiscal. naintea controlului contribuabilul
este avizat despre control. Avizul trebuie s cuprind temeiul juridic al
inspeciei, data de ncepere, obligaiile fiscale i perioadele controlate,
posibilitatea de a solicita amnarea datei de ncepere, solicitare care
poate fi acordat o singur dat pentru motive justificate. Avizul se
comunic nainte cu 30 zile pentru contribuabilii mari i nainte cu 15
zile pentru ceilali contribuabili.
Inspecia se desfoar de regul n spaiile de lucru ale
contribuabilului, la sediul organului fiscal sau n alt loc stabilit de
comun acord cu contribuabilul, care trebuie s asigure i logistica
necesar controlului. Contribuabilul poate desemna o persoan care
s-l reprezinte.
Contribuabilul va fi informat pe toat durata efecturii
controlului asupra constatrilor, iar, la final, poate s prezinte punctul
de vedere cu privire la constatrile inspeciei fiscale.
Durata nu poate fi mai mare de 3 luni i se efectueaz o singur
dat pentru fiecare impozit, tax .a.
Raportul de inspecie fiscal. Rezultatul inspeciei se
consemneaz ntr-un raport scris n care se prezint constatrile
inspeciei din punct de vedere faptic i legal. Raportul va sta la baza
deciziei de impunere pentru diferenele constatate n minus.
Pe baza deciziei controlului, contribuabilul are dreptul de a
beneficia de asistena de specialitate sau juridic, s i se comunice
data, ora i locul prezentrii concluziilor.
5.3. Controlul Grzii Financiare
Istoricul Grzii Financiare
Reaprut n aparatul financiar al statului romn dup revoluia
din decembrie 1989 prin Legea nr. 30/1991 privind organizarea i
funcionarea controlului financiar i a Grzii financiare Garda
financiar este o instituie cu o ndelungat tradiie n ara noastr.
n Ardeal i Bucovina, anterior Marii Uniri din anul 1918, n
administraia finanelor publice exista un numr de 2000 funcionari
organizai militrete, care formau corpul aa-numit al finanilor (...)
Atribuiile corpului de control ai finanilor erau urmtoarele:
controlul fabricaiei i desfacerii spirtului i buturilor
spirtoase, precum i al tuturor produselor supuse taxelor de
consumaie;
controlul produciei i desfacerii bunurilor care constituiau
monopolul statului;
paza granielor i controlul vamal.
Dup 1918, corpul finanilor a fost preluat sub numele de
Gard financiar, iar n 1927 a fost desfiinat. n 1930, prin legea
spirtului, a fost renfiinat, dar cu o sfer de activitate mult mai
restrns, innd doar de fiscalitatea i comercializarea spirtului i
buturilor alcoolice. Prin Legea Monopolului Alcoolului din 18 mai
1932, un numr de 200 soldai grniceri a fost detaat la Ministerul
Finanelor i nsrcinat cu paza drumurilor i barierelor oraului. n
anul 1933, prin legea organizrii Ministerului Finanelor, Garda
financiar a fost ataat Secretariatului General, iar atribuiile ei au

19
fost extinse i la alte impozite din domeniul sectoarelor de producie,
comercializare i prestri servicii. n aprilie 1941, soldaii grniceri
care activau n Garda financiar sunt disponibilizai frontului i se
reduce altfel volumul activitii. Prin Decretul nr. 325/1984, Garda
financiar se desfiineaz.
n toat aceast perioad, Garda financiar a fost o instituie
militarizat, caracter pe care i l-a pstrat i la renfiinarea ei, n anul
1991. Legea de atunci o definea ca fiind un corp de control financiar,
militarizat, nencazarmat, care funcioneaz, potrivit legii, n cadrul
Ministerului Finanelor Publice.
n prezent, Garda Financiar este reglementat de O.U.G. nr.
91/2003, modificat prin O.G. nr. 8/2005 i H.G. nr. 1538/2003.
Garda Financiar este o instituie public de control cu
personalitate juridic, care exercit controlul operativ i inopinat, cu
excepia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea i
combaterea oricror acte i fapte din domeniul economic, financiar i
vamal, care au ca efect evaziunea i frauda fiscal. Este organizat ca
organ de specialitate al administraiei publice centrale n subordinea
Ministerului Economiei i Finanelor (A.N.A.F.).
Garda Financiar este condus de un comisar general fucionar
public, numit prin ordin al ministrului, n condiiile legii. Comisarul
general este ajutat de trei comisari generali adjunci care, n absena
comisarului general, angajeaz i reprezint Garda Financiar pe baza
mandatului expres dat prin decizie a comisarului general.
Potrivit legii, Garda financiar are atribuii de control operativ
i inopinat cu privire la:
respectarea actelor normative n scopul prevenirii,
descoperirii i combaterii oricror acte i fapte interzise;
respectarea normelor de comer, urmrind prevenirea,
depistarea i nlturarea operaiunilor ilicite;
modul de producere, depozitare, circulaie i valorificare a
bunurilor, n toate locurile i spaiile n care se desfoar activitatea
agenilor economici;
participarea, n colaborare cu organele de specialitate ale
altor ministere i instituii specializate, la aciuni de depistare i
combatere a activitilor ilicite care genereaz fenomene de evaziune
i fraud fiscal.
n ndeplinirea atribuiilor ce le revin, comisarii Grzii
Financiare au dreptul:
s efectueze controale n spaiile n care se produc, se
depoziteaz sau se comercializeaz bunuri ori se desfoar activiti
ce cad sub incidena actelor normative n vigoare, cu privire la
prevenirea, descoperirea i combaterea oricror acte i fapte care sunt
interzise de acestea;
s verifice respectarea reglementrilor legale privind
circulaia mrfurilor pe drumurile publice, n porturi, ci ferate i
fluviale, aeroporturi, n vecintatea punctelor vamale, antrepozite,
zone libere, precum i alte locuri n care se desfoar o asemenea
activitate;
s verifice legalitatea operaiunilor desfurate, existena i
autenticitatea documentelor justificative n activitile de producie i
prestri de servicii ori pe timpul transportului, depozitrii i
comercializrii bunurilor i s aplice sigilii pentru asigurarea
integritii bunurilor;
s dispun msuri cu privire la confiscarea, n condiiile

20
legii, a bunurilor a cror fabricaie, depozitare, transport sau desfacere
este ilicit, precum i a veniturilor realizate din activiti comerciale
sau prestri de servicii nelegale i s ridice documentele financiarcontabile
i de alt natur care pot servi la dovedirea contraveniilor
sau, dup caz, a infraciunilor;
s solicite, n condiiile i potrivit Codului de procedur
penal, efectuarea de ctre organele abilitate de lege a percheziiilor n
localuri publice sau particulare case, curi, dependine i grdini -,
dac exist indicii c n aceste locuri sunt ascunse documente, mrfuri
sau se desfoar activiti care au ca efect evaziunea sau frauda
fiscal;
s constate acte i fapte care au avut ca efect evaziunea i
frauda fiscal, s solicite organelor fiscale stabilirea obligaiilor fiscale
n ntregime datorate, s cear organelor de executare competente
luarea de msuri asiguratorii ori de cte ori exist pericolul ca
debitorul s se sustrag de la urmrire sau s i ascund ori risipeasc
averea i s sesizeze, dup caz, organele de urmrire penal;
s solicite, administratorilor unitilor controlate i
persoanelor implicate, explicaii, lmuriri, precizri verbale i/sau n
scris, dup caz, cu privire la faptele constatate;
s solicite, potrivit legii, copii certificate de pe documentele
originale, s preleveze probe, eantioane, mostre etc., necesare
finalizrii actului de control49;
s constate contraveniile i s aplice sanciunile
corespunztoare, conform competenelor atribuite de lege;
s ntocmeasc acte de control operativ i inopinat privind
rezultatele verificrilor, s aplice msurile prevzute de normele legale
i s sesizeze organele competente n vederea valorificrii
constatrilor;
s opreasc, n condiiile legii, mijloacele de transport pentru
verificarea documentelor de nsoire a bunurilor i persoanelor
transportate;
s solicite instituiilor financiar-bancare de asigurrireasigurri
date sau documente, n vederea instrumentrii i
fundamentrii constatrilor cu privire la svrirea unor fapte ce
contravin legislaiei n vigoare;
s poarte uniforma, s pstreze, s foloseasc i s fac uz de
armamentul de aprare din dotare, n caz de autoaprare sau stare de
necesitate;
s utilizeze mijloace de transport auto purtnd nsemne i
dispozitive de avertizare sonore i luminoase specifice.
49 Analiza i examinarea probelor, eantioanelor i mostrelor se face n
laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind
suportate din fondurile special alocate n bugetul de venituri i cheltuieli al
Grzii Financiare.
Actele de control ntocmite de comisarii Grzii financiare sunt
acte administrative de control operativ i inopinat i se comunic
direciilor generale ale finanelor publice n a cror raz teritorial se
afl sediul social al agentului economic controlat, pentru luarea
msurilor fiscale, sau organelor de urmrire penal, dup caz.
Pentru exercitarea controlului preventiv i inopinat, comisarii
Grzii financiare prezint ordinul de serviciu, care este, de regul,
general, cu caracter permanent i care indic numele comisarului i
competenele acestuia, precum i legitimaia de control i insigna.
5.4. Controlul financiar preventiv

21
Sediul materiei l constituie Ordonana Guvernului nr.119/1999
privind auditul intern i controlul financiar preventiv n aplicarea
cruia au fost emise Normele metodologice privind cadrul general al
atribuiilor i exercitrii controlului financiar preventiv popriu,
aprobate prin Ordinul nr. 123/06.02.2001 al ministrului Finanelor
Publice.
Coninutul controlului peventiv este alctuit din operaiunile de
verificare a proiectelor de operaiuni ce fac obiectul acestuia.
Sunt operaiuni supuse controlului preventiv:
angajamentele legale i bugetare ale instituiilor publice i
unitilor administrativ-teritoriale;
deschiderea i repartizarea de credite bugetare, precum i
modificarea acestora n condiiile legii
efectuarea de pli din fonduri publice i de ncasri n
numerar;
vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din
domeniul public sau privat al statului sau unitilor administrativteritoriale;
alte operaiuni stabilite prin ordin al ministrului Finanelor
Publice.
Controlul financiar preventiv este organizat i exercitat n
urmtoarele forme:
controlul financiar preventiv propriu;
controlul financiar delegat.
5.4.1. Controlul financiar preventiv propriu (intern)
Controlul financiar preventiv propriu (intern) se execut de
organele proprii ale instituiilor publice, respectiv de contabilul-ef sau
persoanele mputernicite de acesta, cu aprobarea ordonatorului de
credite, cu precizarea limitelor mputernicirii. Persoanele
mputernicite de contabilul-ef trebuie s fie din subordinea sa.
Controlul se exercit prin viza de control preventiv, operaiunile
supuse controlului neputnd fi efectuate fr aceast viz.
Se organizeaz la entitile publice (Administraia Prezidenial,
Parlament, Guvern, ministere i alte instituii publice), la companiile
naionale, regiile autonome, organizaiile neguvernamentale, precum
i la orice alte persoane juridice care gestioneaz fonduri publice cu
orice titlu i/sau care administreaz patrimoniul public, referitor la
gestionarea fondurilor publice i administrarea patrimoniului public n
cauz, precum i la ageniile de gestionare a fondurilor publice
provenite din finanri externe. La Ministerul Economiei i Finanelor
se organizeaz pentru operaiunile Fondului naional de preaderare,
pentru operaiunile privind bugetul trezoreriei, datoria public i alte
operaiuni specifice.
Aceast form de control este prealabil aprobrii operaiunii de
ctre ordonatorul principal de credite i se acord de ctre persoana
mputernicit s exercite controlul prin viz numai dac operaiunea
respect ntrutotul cerinele de legalitate, regularitate i ncadrare n
limitele angajamentelor bugetare aprobate.
Concret, viza de control financiar preventiv const n semnarea,
la rubrica anume destinat, de ctre persoana mputernicit i aplicarea
sigiliului personal.
Cu ocazia controlului financiar preventiv propriu, persoana
desemnat s exercite acest control verific proiectele de operaiuni cu
privire la urmtoarele aspecte:
legalitii dac sunt respectate toate prevederile legale
aplicabile;

22
 regularitii constnd n respectarea ansamblului principiilor
i regulilor procedurale i metodologice aplicabile;
ncadrrii n limitele angajamentelor bugetare aprobate.
Sunt supuse controlului financiar preventiv propriu urmtoarele
proiecte de operaiuni:
angajamentele bugetare (cererea de deschidere de credite,
dispoziia bugetar de repartizare a creditelor bugetare, modificarea
repartizrii pe trimestre a creditelor bugetare, virrile de credite,
ncepnd cu trimestrul III, de la un capitol la altul al clasificaiei
bugetare i ntre subdiviziuni);
proiectele de angajamente legale din care deriv, direct sau
indirect, obligaii de plat (contracte sau comenzi de achiziii publice,
contracte de concesionare sau nchiriere, n care instituia public este
concesionar sau chiria, angajarea i avansarea personalului, acordarea
salariului de merit, numirile temporare pe funcii de conducere,
acordarea oricror altor drepturi salariale, diurnelor pentru deplasri i
detari);
concesionarea, nchirierea i vnzarea bunurilor din
patrimoniul entitilor publice (contractul de vnzare n care instituia
public este vnztor, procesul de predare-primire pentru transferul
fr plat al bunurilor, contractul de concesionare sau nchiriere, n
care instituia public este concedent sau locator);
pli din credite bugetare sau alte fonduri publice (ordinul de
plat pentru achiziii publice, destinate activitii curente i de
investiii, deconturi pentru aciuni de protocol sau cheltuieli pentru
manifestri specifice, cotizaii, contribuii, taxe la organisme
internaionale, ordinele de plat pentru transferuri, subvenii, prime
sau alte pli din fondurile publice acordate agenilor economici sau
altor beneficiari legali .a.);
documentele privind scderea din gestiune a unor pagube care
nu se datoreaz vinoviei unor persoane.
Pentru obinerea vizei de control financiar preventiv propriu,
proiectele de operaiuni semnate de conductorii compartimentelor de
specialitate n scopul certificrii n privina legalitii i realitii,
nsoite de documentele justificative corespunztoare, se prezint
contabilului-ef sau efului compartimentului contabil cu atribuii de
inerea contabilitii, de exercitare a controlului financiar preventiv i
de eviden a angajamentelor sau, dup caz, persoanei desemnate s
ndeplineasc aceste atribuii. Proiectele de operaiuni se nregistreaz
i se dateaz n registrele de eviden a documentelor de la
respectivele documente.
Controlul se face, mai nti, cu privire la aspectele formale
controlul formal dup care se face verificarea de fond. Controlul
formal are n vedere ncadrarea operaiunii n categoria celor supuse
controlului, completarea documentelor, conform rubricilor acestora,
existena semnturilor efilor compartimentelor de specialitate i a
documentelor justificative. Dac documentele prezentate nu respect
aceast cerin, se restituie emitentului, fcndu-se meniune n acest
sens n Registrul proiectelor de operaiuni prevzute s fie prezentate
la viza de control financiar preventiv propriu.
La verificarea de fond, n funcie de operaiunea supus vizei, se
controleaz:
A. n cazul angajamentelor bugetare:
1. Cererea de deschidere de credite bugetare, nsoit de nota
justificativ i fundamentarea pe baza normelor specifice fiecrui

23
ordonator principal de credite, pentru cheltuielile cuprinse n cererea
de deschidere a creditelor bugetare, se verific sub urmtoarele
aspecte:
ncadrarea sumelor solicitate pe capitole, subcapitole i titluri,
n volumul creditelor aprobate prin buget, cu luarea n seam a celor
neconsumate n perioada anterioar celei pentru care se solicit
creditele respective;
concordana documentaiei de fundamentare cu cerinele
cadrului normativ specific, scadena obligaiilor de plat,
corectitudinea calculelor;
completarea corect a formularului i existena semnturii
persoanelor autorizate.
2. Dispoziia de plat (ordinul de plat) pentru repartizarea
creditelor bugetare sau borderoul centralizator al acestor documente
trebuie s fie nsoit de fundamentarea sumelor nscrise i se verific
asupra:
ncadrrii sumelor nscrise n totalul creditului bugetar, aprobat
i deschis pe subdiviziuni ale clasificaiei bugetare;
concordana creditelor nscrise n dispoziii cu prevederile din
bugetele aprobate;
completarea corect a formularelor.
3. Documentul pentru modificarea repartizrii pe trimestre a
creditelor bugetare are ca document justificativ fundamentarea
propunerii i trebuie verificat cu privire la:
ncadrarea propunerilor de modificare n prevederea bugetar
anual aprobat pe capitole;
concordana propunerii de modificare cu obligaiile ce decurg
din aciuni i sarcini noi sau din angajamentele asumate;
existena semnturilor persoanelor autorizate.
4. Documentul pentru virrile de credite, de la un capitol la
altul, ncepnd cu trimestrul III, trebuie nsoit de fundamentarea
propunerii i se verific concordana propunerii cu obligaiile
decurgnd din aciuni i sarcini noi i existena semnturilor
persoanelor autorizate.
Verificarea de fond, n principiu, privete aceleai aspecte i n
cazul documentului pentru efectuarea virrilor de credite ntre
subdiviziunile clasificaiei bugetare i dispoziia bugetar de
retragere i cea de repartizare ntre unitile subordonate sau
borderoul centralizator al acestor documente.
B. n cazul proiectelor de angajamente legale din care
deriv, direct sau indirect, obligaii de plat.
Fac parte din aceast categorie contractul sau comanda de
achiziii publice, inclusiv pentru achiziii publice finanate integral sau
parial din credite externe acordate statului romn de organisme sau
organizaii internaionale, instituii financiar-bancare sau direct de
furnizori, acordurile subsidiare de mprumuturi, contracte de
nchiriere sau concesionare, cnd instituia public este chiria sau
concesionar, protocoalele de afiliere, convenii, acorduri de participare
la organisme internaionale, acorduri de schimb de experien sau
documentare, pe baz de reciprocitate, fr transfer de valut i alte
documente de angajamente legale de pli, se verific, dup caz, cu
privire la:
ncadrarea achiziiilor publice n limitele fizice i valorice, n
lista de achiziii, respectiv de investiii sau dotri;
respectarea prevederilor legale privind ntocmirea

24
contractului/comenzii de achiziii;
nscrierea valorii contractului n limita creditelor aprobate
acelei subdiviziuni a clasificaiei bugetare;
respectarea prevederilor legale pentru atribuirea contractului;
viza compartimentului juridic i semntura persoanelor
autorizate.
C. Concesionarea, nchirierea i vnzarea bunurilor din
patrimoniul instituiilor publice
1. Contractul de concesionare sau nchiriere trebuie s fie
nsoit de urmtoarele documente justificative: studiul de oportunitate,
caietul de sarcini, actul normativ de arpobare a concesiunii,
documentele licitaiei, documentaia procedurii de negociere direct.
Se verific de fond: ncadrarea obiectului contractului n lista
cuprinznd bunurile care, potrivit legii, pot fi concesionate sau
nchiriate, respectarea procedurii de licitaie sau negociere direct i
atribuirea contractului, stabilirea termenilor contractuali n
concordan cu cadrul normativ, existena vizei compartimentului
juridic i a semnturii autorizate din compartimentele de specialitate.
2. Procesul-verbal de predare-primire (transferul bunului fr
plat) are la baz urmtoarele documente justificative: referatul de
disponibilizare, adresele ctre instituiile publice care doresc s
utilizeze bunul. Se verific de fond respectarea prevederilor legale
referitoare la desfurarea procedurii de redistribuire a bunurilor i
existena semnturii persoanelor autorizate din compartimentele de
specialitate.
3. Contractul de vnzare-cumprare, cnd entitatea public are
calitatea de vnztor. Documentele justificative sunt: decizia de
numire a comisiei de evaluare, raportul de evaluare a bunurilor care
urmeaz a fi vndute, documentaia licitaiei cu strigare. Se verific de
fond: respectarea prevederilor legale referitoare la desfurarea
procedurii de valorificare prin licitaia cu strigare, stabilirea termenilor
contractuali, n concordan cu cadrul normativ, existena vizei
compartimentului juridic, precum i a semnturilor autorizate din
compartimentele de specialitate.
Sunt supuse controlului preventiv i plile din credite bugetare
i din alte fonduri publice.
n cazuri deosebite, persoana care acord viza de control
preventiv poate solicita i alte documente justificative i, n mod
expres, viza compartimentului juridic.
Dac n urma verificrii se constat c documentele corespund
cerinelor legale, persoana mputernicit acord viza prin semntur i
aplicarea sigiliului. n situaiile de refuz de viz, acesta se comunic,
spre tiin, compartimentul de audit intern al instituiei publice n
cauz. n situaia n care conductorul instituiei dispune, pe proprie
rspundere, efectuarea unei operaiuni care a primit refuz de viz,
contabilul-ef are ndatorirea de a informa n scris Ministerul
Economiei i Finanelor i, dup caz, organul ierarhic superior.
Inspecia pentru auditul intern din Ministerul Economiei i Finanelor
va efectua inspecia de audit n toate cazurile n care sunt sesizate de
contabilul-ef n legtur cu efectuarea operaiunii pe proprie
rspundere de ctre ordonatorii principali de credite. Pentru ceilali
ordonatori de credite inspecia de audit a operaiunilor efectuate pe
proprie rspundere se efectueaz de inspeciile de audit din cadrul
direciilor generale ale finanelor publice i controlului financiar de
stat.

25
5.4.2. Controlul financiar preventiv delegat
Se organizeaz i se exercit de Ministerul Economiei i
Finanelor, prin controlorii delegai.
Controlul preventiv la ordonatorii principali de credite a fost
instituit prin Legea privind organizarea i funcionarea Curii de
Conturi nr. 94/1992. n cadrul Curii de Conturi exista o structur
specializat, secia de control preventiv.
Prin Ordonana Guvernului nr. 119/31 august 1999 privind
auditul intern i controlul financiar preventiv, atribuiile de control
preventiv la ordonatorii principali de credite au fost ncredinate
fostului Minister al Finanelor Publice.
Controlul preventiv delegat se exercit de ctre unul sau mai
muli controlori delegai, numii prin ordin de ministrul Economiei i
Finanelor (Ministerul Finanelor Publice), pentru fiecare instituie
public n care se exercit funcia de ordonator principal de credite al
bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului
oricrui fond special, precum i pentru operaiuni privind datoria
public i pentru alte operaiuni specifice Ministerului Economiei i
Finanelor (Ministerul Finanelor Publice).
Operaiunile supuse controlului financiar preventiv delegat sunt
stabilite potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) lit. a) din Ordonana
Guvernului nr. 119/1999, prin norme metodologice aprobate prin
ordin al ministrului Finanelor Publice. Aceste operaiuni sunt, n
principiu, aceleai cu cele supuse controlului financiar preventiv
propriu i sunt grupate, dup cum urmeaz:
angajamente bugetare;
proiecte de angajamente legale din care deriv, direct sau
indirect, obligaii de plat n sarcina statului;
concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al
statului;
pli din credite bugetare, deschise i repartizate;
alte documente de operaiuni, cum sunt: contractele de
vnzare-cumprare a locuinelor i spaiilor cu alt destinaie
construite din fondurile unitilor bugtare, referatele privind scderea
din contabilitate a unor pagube care nu se datoreaz vinoviei unor
persoane, precum i ordinul de plat pentru cheltuieli ce se efectueaz
din mijloace bneti primite de la persoane juridice sau fizice prin
transmitere gratuit.
Tot prin norme metodologice, potrivit legii, sunt stabilite
limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventin
delegat, pe tipuri de operaiuni, documentele justificative i modul n
care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru
fiecare tip de operaiune.
Din aceste prevederi legale desprindem caracteristicile care
difereniaz controlul financiar preventiv propriu de controlul
financiar preventiv delegat, respectiv:
sunt supuse controlului financiar preventiv delegat numai
operaiunile peste o anumit limit valoric, aceasta putnd diferi de la
o instituie la alta;
controlul preventiv delegat este un control extern;
controlul preventiv delegat se exercit numai de instituiile
publice al cror conductor are calitatea de ordonator principal de
credite;
controlul preventiv delegat se exercit asupra proiectelor de
operaiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar preventiv

26
propriu.
Controlorii delegai sunt funcionari publici, angajai ai
Ministerului Economiei i Finanelor. Acetia trebuie s aib studii
superioare economice sau juridice i o vechime efectiv n domeniul
finanelor publice de minimum 7 ani. Funcia de controlor delegat este
incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia
funciilor didactice din nvmntul superior. Controlorii delegai nu
pot face parte din partide politice sau s desfoare activiti publice
cu caracter politic.
Viza de control financiar preventiv delegat se acord sau se
refuz n scris, pe formular tipizat, i trebuie s poarte semntura i
sigiliul personal al controlorului delegat competent.
n situaia n care controlorul delegat intenioneaz s dea refuz
de viz, acesta este obligat s-l informeze n scris pe ordonatorul
principal de credite, fcndu-i cunoscute i motivele. Ordonatorul
principal de credite, la rndul su, poate s prezinte, n scris,
argumente n favoarea efecturii operaiunii pentru care se
intenioneaz refuzul de plat. n acest caz, controlorul delegat, nainte
de a nregistra refuzul de viz, trebuie s consulte opinia neutr
formulat de o echip de 3 controlori delegai de la alte instituii
publice. Opinia neutr se formuleaz i motiveaz n scris, avnd ns
numai un rol consultativ, soluia final fiind de competena exclusiv
a controlorului delegat competent.
n toate cazurile refuzul de viz trebuie s fie motivat n scris.
Regimul refuzului de viz este diferit n cazul instituiilor
publice aparinnd administraiei centrale. n cazul acestor instituii
publice, operaiunea refuzat la viz poate fi efectuat numai dac este
autorizat prin hotrre a Guvernului. Instituia public iniiatoare a
proiectului de hotrre a Guvernului trebuie s i informeze despre
aceasta pe ministrul Economiei i Finanelor i pe controlorul
financiar ef i s le transmit o copie a proiectului de hotrre,
nsoit de nota de fundamentare, cu cel puin 5 zile nainte de edina
Guvernului. Guvernul trebuie s se pronune n termen de 15 zile de la
data depunerii proiectului hotrrii la Secretariatul General al
Guvernului, cu ascultarea n edin a punctului de vedere al
controlorului preventiv delegat, prezentat de controlorul financiar-ef.
n cazul celorlalte instituii publice, ordonatorul de credite poate
dispune, pe propria rspundere, efectuarea operaiunii pentru care s-a
refuzat viza de control financiar preventiv propriu sau delegat, numai
dac prin aceasta nu se depete angajamentul bugetar aprobat.
5.5. Controlul Curii de Conturi a Romniei
5.5.1. Istoricul Curii de Conturi a Romniei
Are o istorie de peste 140 de ani. n 1864 a fost nfiinat nalta
Curte de Conturi, desfiinndu-se Ministerul de Control. nalta Curte
de Conturi era organism independent de jurisdicie i organ auxiliar al
Parlamentului, cu sarcina de a pregti lucrrile controlului legislativ.
Din punct de vedere organizatoric, era alctuit din dou Seciuni:
una pentru cercetarea socotelilor de venituri i credite, precum
i pentru lichidarea conturilor administraiei generale, administraiilor
districtuale i comunale;
cealalat avea ca sarcin examinarea i controlul cheltuielilor,
precum i pentru cercetarea registrelor datoriei publice i pensiunilor.
Prin Legea din 1929, nalta Curte de Conturi a fost reorganizat.
Conform Constituiei din 1923 i Legii organice din 1929, Curtea de
Conturi avea atribuii de control preventiv, control de gestiune i

27
atribuii jurisdicionale.
Prin Legea nr. 2/1973 a fost constituit Curtea Superioar de
Control, ca organ al Consiliului de Stat, care avea atribuii de control
financiar preventiv i ulterior, precum i atribuii jurisdicionale.
n februarie 1990, prin Decretul nr. 94/1990, Curtea Superioar
de Control Financiar a fost desfiinat. Litigiile aflate n curs de
judecat la Colegiul de Jurisdicie al Curii au fost trecute, spre
soluionare, instanelor judectoreti. Prin acelai Decret a fost
nfiinat Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al
Guvernului. Acesta avea atribuii de control financiar preventiv asupra
legalitii i eficienei cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat de
ctre organele centrale i judeene, controlul execuiei bugetului de
stat i balanei de ncasri i pli externe, precum i legalitatea
bilanurilor contabile ale organelor centrale ale administraiei de stat.
Prezenta, lunar, primului-ministru, concluziile controlului efectuat i,
la sfritul anului, contul general de ncheiere a exerciiului bugetar.
Constituia din 1991 a reintrodus Curtea de Conturi ntre
instituiile fundamentale ale statului de drept. Prin Legea nr. 94/1992 a
fost renfiinat Curtea de Conturi ca organ suprem de control i
jurisdicie asupra modului de formare i ntrebuinare a resurselor
financiare ale statului i sectorului public, avnd i atribuii de
jurisdicie. Prin Legea nr. 204/1999 (M. Of. Nr. 646/30 decembrie
1999), termenul de organ suprem a fost nlocuit cu instituie suprem,
n prezent fiind definit ca instituie suprem de control financiar
asupra modului de formare, administrare i de ntrebuinare a
resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. Funcioneaz
pe lng Parlamentul Romniei i i desfoar activitatea n mod
independent, n conformitate cu dispoziiile constituionale i legile
rii.
Iniial, potrivit legii sale organice, Curtea de Conturi s-a compus
din:
dou secii de control ulterior;
Secia jurisdicional;
Colegiul jurisdicional al Curii de Conturi;
Camerele de conturi judeene i a municipiului Bucureti;
Secretariatul general al Curii de Conturi.
Camerele judeene de conturi se compuneau din compartimente
de control financiar i Colegiul jurisdicional.
Pe lng Curtea de Conturi a funcionat un procuror general
financiar i procurori financiari.
Prin modificri legislative succesive, Curii de Conturi i-au fost
luate atribuiile jurisdicionale i cele de control preventiv, aceasta
dnd i descrcare de gestiune ordonatorilor principali de credite.
Aceste modificri de competen erau fireti deoarece modul n
care a fost renfiinat i competenele care i-au fost acordate, au fcut
ca natura juridic a acesteia s ncalce principiul separaiei puterilor
statului. Curtea de Conturi funciona pe lng Parlamentul Romniei
(legislativul), exercita activitatea de control financiar preventiv,
putnd chiar bloca operaiuni financiare ale ordonatorilor de credite
prin refuzul de viz, operaiunile refuzate putnd fi efectuate numai ca
urmare a emiterii unei hotrri a Guvernului (deci lua parte la actele
executivului) i exercita i atribuii jurisdicionale (puterea
judectoreasc).
Curtea Constituional, cu ocazia soluionrii unei excepii de
neconstituionalitate, a decis, privind Curtea de Conturi, c nu este

28
instan de judecat n sensul legii, c jurisdicia sa este una
administrativ, c judectorii Curii de Conturi sunt judectori
administrativ-jurisdicionali i c hotrrile Curii de Conturi
pronunate n procedura jurisdicional sunt supuse controlului pe
calea contenciosul administrativ. n acest sens, ulterior, Constituia
revizuit, la art. 140 alin. (1), teza final, a prevzut: n condiiile
legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se
soluioneaz de instanele judectoreti specializate.
Aa cum am artat la seciunea afectat contului general de
execuie al bugetului de stat, conform art. 140 alin. (2) din Constituie,
Curtea de Conturi prezint anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul
bugetar expirat, cuprinznd i neregulile constatate.
Conducerea Curii de Conturi este exercitat de Plenul Curii,
alctuit din consilierii de conturi, numii pentru un mandat de 9 ani
care nu poate fi prelungit sau nnoit. Acetia sunt independeni n
exercitarea mandatului lor i sunt inamovibili pe toat durata acestuia.
Controlul Curii de Conturi este un control financiar ulterior
extern. De aici se desprind caracterele acestui control:
control financiar deoarece privete creditele bugetare,
legalitatea i regularitatea utilizrii acestora;
control extern, fiind efectuat de un organ extern instituiei
controlate;
control ulterior, fiind exercitat asupra unor acte dup
efectuarea lor.
Sunt supuse controlului instituiile publice, finanate din
bugetele care alctuiesc sistemul unitar de bugete, dar i alte persoane
juridice care au fluxuri financiare cu bugetul de stat care beneficiaz
de garanii de stat, ajutoare de stat.
Curtea de Conturi este abiliat s exercite controlul i cu privire
la fondurile europene.

29