Arderea

Arderea este un proces chimic exotermic obtinut prin

oxidarea combustibililor.
Combustibilii sunt surse de energie termica, izvoare
termodinamice.
Se numesc combustibili (SOLIZI, GAZOSI, LICHIZI)
substantele care indeplinesc o serie de conditii dintre care
cel mai important este faptul ca se combina cu oxigenul.
Conditiile pt. ca un material sa fie considerat combustibil:
se pot combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare, degajnd
energie termica (reactie exotermica);
sa nu aibe alte intrebuintari superioare;
sa aiba un pret acceptabil;
produsele arderii sa nu contina elemente toxice;
Combustibilii sunt fosili si neconventionali.
 Analiza chimica elementara pt
combustibilii solizi si lichizi
Analiza chimica elementara exprima participarea
masica a elementelor care formeaza masa
combustibila,
combustibila dar si continutul de cenusa, azot si
umiditate care formeaza balastul.
balastul
Elementele chimice din care este format un
combustibil solid sau lichid sunt: carbonul (C),
hidrogenul (H), sulful (S), azotul (N), oxigenul
(O), umiditatea (W) si cenusa (A).
c+h+s+n+o+w+a=1 [kg]
 Analiza chimica elementara
pentru combustibilii gazosi
Hidrogen (H2)c, monoxid de carbon (CO)c, metan
(CH4)c, hidrocarburi de tipul (CmHn)c in general,
oxigen (O2)c, etc.
Analiza elementara a unui combustibil gazos indica
participatiile volumice ale gazelor ce sunt simple
componente, sunt stabile din punct de vedere
chimic, si al caror amestec formeaza combustibilul.
ntre participatiile volumice exista relatia:
(H2)c+(CO)c+(CH4)c+(CmH n)c+(O2)c+(CO2)c+(N2 )c=1m3N
 Compozitia chimica a combustibililor
C, H, N, O So Ss M Wt

Masa Sulf Masa Umiditatea

organica minerala
conventionala necom
bustibila
organic sulfura higroscopica De
imbibatie

Masa organica (o)

Masa combustibila (mc)
Combustibil anhidru (anh)
Proba uscata la aer, proba de analiza (a)
Proba initiala (i)
Analiza tehnica (imediata) a carbunilor
A C H N O S W

Cenusa Masa organica Umiditate

(higroscopica)

Carbon Materii volatile

fix

Cocs

Proba pentru analiza

 Arderea si puterea calorifica
Arderea poate fi:
completa (masa combustibila se oxideaza complet);
perfecta (nu exista CO sau alti produsi oxidati doar partial);
Puterea calorica (adica cantitatea de caldura dezvoltata la
arderea perfecta si completa a unitatii de masa de
combustibil) poate fi:
superioara Hs pentru cazul cnd apa este evacuata n stare
lichida;
inferioara H i pentru cazul cnd apa este evacuata n stare de
vapori (si prin urmare s-a pus in libertate, prin condensarea
vaporilor, caldura de vaporizare);
Hi=Hs -2510 (9*h+wt) [kJ/kg] unde 2510 kJ/kg
reprezinta caldura de vaporizare medie a apei, iar (9*h+wt)
reprezinta cantitatea de apa rezultata prin oxidarea
hidrogenului, plus umiditatea din combustibil.
 Formule empirice
C2H6 -etan, C3H8-propan, C4H10-butan, C2H2-
acetilena, C2H4-etilena, C5H12-pentan; C6H14-hexan,
C7H16-heptan, C8H18-octan, C6H6-benzen, H2S-
hidrogen sulfurat;
Hi=33900c+120120*(h+o/8)+9250 s-2510 w [kJ/kg]
pentru combustibili solizi sau lichizi;
Hi=12720*(CO)c+10800(H2)c+35910(CH4)c+
+60020(C 2H4)c+63730(C2H6)+56920(C 2H8)c+
+23400(H2S)c [kJ/m3N] pentru comb gazosi
combustibil conventional Bcc :
Hicc= 7000 kcal/kg=29300 kJ/kg
B*Hi=Bcc*Hicc? formula de calcul pt cantitatea de cc
 Compozitia probei initiale/de
analiza/etc.
ci+hi+ss i+ soi +ni+oi+wti+ai=1 [kg]

ca+h a+ss a+ soa+n a+oa+wha+aa=1 [kg]

Hia, Hii, Hsa, Hsi

Hiam = p H i1 + (1-p)Hi2 [kJ/kg]

p - este participarea masica a fiecarui combustibil in amestec,

atunci cand ard doi combustibili
 Exemple (valori informative)

Combustibil Puterea calorifica inferioara H i (i)

MJ/kg
Huila 22 31,5
Cocs, brichete 29 32
Carbune brun 8,5 20
Lignit 6,0 8,0
Lemn 8 15
Combustibil lichid usor (CLU) 42,7
Pacura S 41,0
Gaz natural 46,9
Biogaz 22 27
Gaz lichid (C3H8, C 4H6) 46,0
Deseu (menajer, industrial) 2,0 6,0
 Arderea carbonului

C+O2=CO2+Qc
1 kmol C+1 kmol O2=1 kmol CO2+405,8 MJ/kmol
12 kg C+1 kmol O2=1 kmol CO2 :12 *c
c kg C +c/12 kmol O2= c/12 kmol CO2
 Arderea sulfului
S+ O2=SO2+Qs

1 kmol S +1 kmol O2=1 kmol SO2+290,2 MJ/kmol

:32, *s
s kg S+s/32 kmol O2= s/32 kmol SO2
 Arderea hidrogenului

H2+0,5 O2=H2O+QH

1 kmol H2+0,5 kmol O2=1 kmol H2O+240 MJ/kmol

:2, *h

h kg H2+ h/4 kmol O2= h/2 kmol H2O

 Arderea monoxidului de carbon

CO+0,5 O2=CO2+Qco

1 kmol CO+0,5 kmol O2 = 1 kmol CO2+

+283,7 MJ/kmol,

1m3N CO+0,5 m3N O2=1m3N CO2

 Arderea unei hidrocarburi

CmHn+ (m+n/4) O2= m CO2+n/2 H2O+Q

1 kmol CmHn+ (m+n/4) kmol O2 = m kmol CO2+
+n/2 kmol H2O
1 m3N CmHn+ (m+n/4) m3N O2= 1m m3N CO2+n/2
m3N H2O
 Volum minim necesar de oxigen
Volumul de oxigen necesar arderii complete a
unitatii de combustibil = oxigen minim necesar.
Pentru combustibili solizi si lichizi:
Omin=c/12 + h/4 + s/32 - o/32 [kmol O2/kg comb]
dupa ce se scade oxigenul continut n combustibil
Exprimat in m3N pe kg de combustibil (c) va fi:
Omin=22,4*(c/12 + h/4 + s/32 - o/32 ) [m3N O2/kg c]
Omin =1,876 c + 5,6 h + 0,7 s - 0,7 o [m3N O2/kg c]
22,41 o -s
O 2min = [c + 3(h - )] [m3N O2/kg c]
12 8
 Oxigenul minim necesar arderii
combustibilului gazos

O = 1 (CO)c + (H )c + 2CH + (m + n )(CmHn )c (O )c

2min 2 2 4 4 2

kmol O /kmol combustibil
2
 Aerul necesar arderii (L)
O 2min 3
mN
L min = kg
0,21 comb
O 2min kg aer
L min = kg
0,232 comb
Coeficient de exces de aer
cantitatea reala de aer L real
= =
camtitatea minima de aer L min
 Produsele arderii.
Cazul

combustibilului solid sau lichid
V gt = VCO 2 + VH 2O + VSO 2 + VO 2 + VN 2 + VH 2O
144424443 144 42444 3
din reactiile de oxidare direct din aer sau
VCO 2 = 22,41
c
12
[m 3
N /kg ]
din combustibil

h 22,4 ? a L min d w pulveriz

VH 2 O = 22,41 + w+ +
2 18 1000 ? H 2O ? H 2O
[m 3N /kg ]
(d = continutul de umiditate, g/kg aer uscat)

VSO 2 = 22,41
s
32
[
m 3N /kg ]
VO 2 = ( 1)L min 0,21 m 3N /kg [ ]
VN 2 = ? L min 0,79 + 22,41
n
28
[m 3N /kg ]
Vgu = V gu
0
+ (? 1 )L min unde Vgt = Vgu + V H 2 O m 3N /kg [ ]
Produsele arderii. Combustibilul gazos
Exemplu: Omin=0,5 (CO)c + 0,5(H 2)c + 2(CH4)c +
3(C2H4)c- (O 2)c [Nm3/Nm3]
Omin=0,5(CO)c+0,5(H 2)c + (m+ n )(CmHn)c - (O 2)c
[Nm3/Nm3] 4
Vco2=(CO2)c +(CH4)c +2(C2H 4)c+(CO)c+m(CmHn)c
[Nm3/Nm3]
n
VH2O= (H 2) c + 2 (CH4) c + (CmHn) c [Nm3/Nm3]
2
VoN= (N2) c + 0,79 Lmin [Nm3/Nm3]
pentru arderea reala: VN = (N 2) c + ?0,79 Lmin [Nm3/Nm3]
mai apare n gaze oxigenul nefolosit la ardere:
Vo2= (?- 1) Omin [Nm3/Nm3]
 Controlul arderii
Pentru fiecare combustibil care se arde n anumite
conditii exista o valoare optima a coeficientului de
exces de aer (? opt), ca fiind valoarea minima a
coeficientului, la care se asigura o ardere completa.
daca arderea are loc cu ? < ? opt arderea este incompleta;
daca ? > ? opt , creste volumul de gaze de ardere evacuate din
instalatie si cresc prin urmare pierderile de energie cu gazele
evacuate;
Coeficientul de exces de aer se determina pe cale
indirecta, folosindu-se analiza compozitiei gazelor
de ardere efectuata cu analizatoare de gaze.
 Fumul
Produsele arderii sunt: CO, NOx, SO2, CO2, H2O, O2
si N2 plus diferite alte specii, in general poluante
Diferitele componente din gazele uscate vor fi notate
cu indicele f (reprezinta de fapt participari volumice ale
componentei in amestecul de gaze de ardere = fum):
VCO2
continutul de CO2 in gazele uscate: (CO2)f = Vgu = ?co2
VCO
continutul de CO in gazele uscate: (CO)f = Vgu
VO2
continutul de O2 in gazele uscate: (O2)f = Vgu
VN 2
continutul de N2 in gazele uscate: (N2)f = V
gu
 Punct de roua (acida)
Temperatura la care condenseaza specia H 2O in gazele
de ardere.
Este functie de presiunea partiala a respectivei specii
(H2O in gazele de ardere), reprezentand de fapt
temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii
patiale.
In condens se retin diferiti poluanti (NOx, SO 2),
formand acizi.
Pentru protejarea instalatiilor de ardere (partea finala)
evacuarea gazelor se face la temperaturi superioare celei
de roua acida.
 Arderea trebuie

Analizata din punct de vedere:

Economic (randament)
Ecologic (concentratii de poluanti antropici)

Optimizata
Intensificata
Sustinuta (combustibil de suport)
 Explicatii de terminologie

Emisii (Poluanti la
sursa)
Impuritati n aer (naturale),
Poluanti (antropici, naturali)
Imisii (Calitatea
aerului determinata de
prezenta poluantilor)
Prin transmisie emisia devine
imisie
Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997

Ausbreitung
EMISIE Chemische Umwandlungen

IMISIE
Surse de poluare
 Unitati de masura pentru emisii

Concentratii masice
mg/m3 raportate la 0 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
cm3/m3 sau ppm; 1 cm3/m3=1 ppm
EMISII Debit de poluanti
g/s; kg/h; t/a
Factor de emisie (specific sursei)
mg/kg; kg/t; kg/TJ; g/km
Unitati de masura pentru imisii

Concentratii masice

mg/m3 sau g/m3 raportate la 20 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
cm3/m3 sau ppm; ppb; 1 ppb=1 l/m3
IMISII
Coeficient de depunere
mg/(m2zi); g/(m2zi)

Prag Doza
g/kg mg/m3h
 Timp de stationare a poluantilor
n stratosfera
Substanta Durata de Substanta Durata de
viata viata
Cn Hm zile NH3 2-14 zile
SO2 1-10 zile CO2 2-4 ani
H2S 0,5-2 zile CO 0,1-0,8 ani
NO 3-6 zile CH4 1,5-7 ani
NO2 5-7 zile N2O 4-170 ani
Sursa: E. Lahmann, Luftreinhaltung. 1990
 ncarcarea cu poluanti

Depinde de fondul natural al poluarii peste care se

suprapune cel indus suplimentar (antropic, natural
accidental).

[W ]totala = [W ]fond + [W ]suplimentara

 Controlul calitatii aerului
Lege pentru limitarea emisiilor < Valorile maxim admise de
legislatie:
legislatie constructiv (prevenire), controlul sursei, alegerea
combustibilului, epurarea gazelor

Lege pentru limitarea imisiilor < Valorile maxim admise de

legislatie

Masuratori:
Masuratori efort material, uman, rezultate clare, corecte
Calcule cu formule empirice:
empirice informativ, foarte
subiectiv
Modelare:
lare necesara pentru strategii de dezvoltare, de
control a calitatii aerului, cadastru de mediu, comparatie,
prognoze, alarmare
 Coeficientul excesului de aer [-]
determinat din masuratori
(N 2 )f
?=
(N 2 )f 0,79
0,21
[(O 2 )f 0,5(CO)f - 0,5 (H 2 )f - 2(CH 4 )f ]
aprox :
(CO 2 )fmax
?=
(CO 2 )f
Valori uzuale: pt combustibil solid circa 1,4 - 1,6
pt combustibil gazos circa 1,1 - 1,2
pt combustibil lichid circa 1,2 - 1,3
 Controlul arderii
Diagrama Ostwald
(triunghiul arderii)
specifica fiecarui
combustibil in parte.
Ex. pt combustibil
solid (CO2max ).
Dreapta arderii
x M perfecte (ipotenuza):
optim
O2 CO 2
+ =1
21 CO 2 max
Analiza concreta functie de pozitia punctului
real de masura M in interiorul triunghiului.
 Aprinderea combustibililor
Pentru ca aprinderea combustibilului sa se poata
face, trebuiesc ndeplinite urmatoarele conditii:
sa se realizeze o anumita proportie de combustibil si
oxigen n contact intim;
sa existe o sursa de caldura care sa initieze aprinderea;
Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de
urmatorii factori:
suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din
aer;
presiunea partiala a oxigenului n aer;
temperatura de (auto)-aprindere a combustibilului fata
de cea locala;
 Arderea reversibila. Pila de combustie
In general prin ardere se transforma energia chimica
a combustibilului in energie termica, care se
valorifica (cu randament de circa 40 % in medie)
spre producerea de energie mecanica, in diferite
instalatii (motor termic cu ardere interna, cazan de
abur cu turbina de abur, turbina cu gaze, etc.). Din
energia mecanica se obtine apoi energia electrica, in
generatoarele de curent.
In pila de combustie se valorifica energia reversibila
dezvoltata in urma unor reactii chimice, la care
participa diferiti ioni. Se genereaza direct curent
electric, in baza energiei sensibile a reactantilor.
Schematizarea pilei de combustie
 Reactii chimice

Anod 2H 2 4H + + 4e
+
Catod O 2 + 4H + 4e 2H 2O

Ansamblu 2H 2 + O 2 2H 2 O