Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laborator EEEAR
Laborator EEEAR
T
I
C S2
Ex Ie
M GS V
A
Rconsumator
V
2. Realizarea montajului
3. Ridicarea caracteristicii de mers n gol
Se vor face astfel de nregistrri pentru cel puin 8 valori ale curentului de excitaie variaia
acestuia fiind cresctoare dup care se va mai face un set de msurtori pentru o variaie
descresctoare a curentului de excitaie.
Se va reprezenta grafic variaia tensiunii la bornele alternatorului n funcie de curentul de
excitaie.
1.4 Discuii
Analizai i comentai rezultatele obinute
1. Tensiunea debitat de generator depinde de turaie (variabil n limite largi, conform regimului
de funcionare al motorului cu ardere intern) i de sarcin (numrul i puterea consumatorilor
alimentai la un moment dat).
n scopul asigurrii unei tensiuni constante, se impune utilizarea unui dispozitiv regulator al
tensiunii debitate de generator
2. Limitarea curentului debitat de generator este necesar pentru protejarea generatorului contra
distrugerii prin cureni de suprasarcin datorit puterii nsumate a consumatorilor, atunci cnd ea
depete puterea maxim a generatorului. Uzual, alternatoarele obinuite (500-700W) au
proprietatea de autolimitare a curentului prin construcie (datorit saturaiei magnetice), caracteristica
I = f(n)u=ct. are palier la Imax. n concluzie, dispozitivele limitatoare de curent sunt necesare numai la
alternatoarele de putere mare.
3. Conectarea /deconectarea automat a generatorului de la baterie este necesar numai la
generatoarele de tip dinam: n staionare, bateria s-ar putea descrca pe nfurarea indus a dinamului,
rezultnd necesitatea releului conjunctor-disjunctor, care asigur cuplarea generatorului la bornele
bateriei cnd Ugen>UBA i invers.
La generatoarele tip alternator, datorit punii redresoare cu diode, circulaia curentului de la
bateria de acumulatoare spre indus este imposibil, indiferent de nivelul tensiunilor U gen. , UBA, astfel
c nu este necesar releu conjunctor disjunctor dect cel mult pentru deconectarea circuitului de
excitaie.
n concluzie, releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple dect cele pentru dinam:
ele conin de obicei numai elemente regulatoare de tensiune, n schimb condiiile de funcionare ale
acestora sunt mai grele (circuitul de excitaie al alternatorului este mai inductiv dect cel al unui
dinam).
K
1
2
Fm
-
U
Fm
Rb
Iex
D+
U
R1 R5
D1
R3 DZ
T1
T2
RCT
R4
Ex
R2 DF
Iex
R6 D2
D2
Figura 2.3, Stand experimental pentru studiul releelor regulatoare de tensiune folosite pentru alternatoare
Nr. crt. Ie Ue U I P
[A] [V] [V] [A] [W]
1
2
3
Reprezentai grafic tensiunea sau curentul de excitaie in funcie de tensiunea sau curentul de
alimentare
Calculai puterea disipata de RRT cu formula:
3.1 Introducere
Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inducie, respectiv
a momentului n care trebuie s se genereze scnteia, este realizat mecanic cu ajutorul unui contact
acionat mecanic de ctre motorul cu ardere intern. Schema de principiu a unui astfel de sistem este
prezentata in figura
O1
C2
S1
D BI S2
C
M Rs
F
F
O2
Bj
4.1 Introducere
Sistemele moderne utilizate pentru controlul autovehiculelor rutiere si a subsistemelor acestora au
la baza senzori, elemente de acionare si microcontrolere. In lucrarea de fata ne vom concentra atenia
asupra sistemului de control al motorului cu ardere interna si in special asupra unor senzori folosii in
acest scop.
Senzorii utilizai pentru controlul motorului sunt variai din punct de vedere al principiului lor de
funcionare si al parametrilor pe care ii monitorizeaz, ca urmare ei pot fi clasificai dup mai multe
criterii si anume:
Dup mrimea fizica monitorizata avem senzori:
1. de presiune (presiunea aerului in galeria de admisie, presiunea uleiului in motor, presiunea
barometrica, presiunea combustibilului in rampa comuna....)
2. de temperatura (temperatura aerului la intrare in motor, temperatura uleiului, temperatura
lichidului de rcire,....)
3. de poziie (poziia arborelui cotit, poziia axului cu came, poziia pedalei de acceleraie...)
4. de debit (debitul de aer care intra in motor....)
5. etc
Dup principiul de funcionare:
6. Rezistivi (de temperatura, de poziie, presiune)
7. Inductivi (de proximitate)
8. Capacitivi (greutatea oferului si poziia in scaun)
9. Generatori de tensiunea (poziia arborelui cotit, sonda lambda)
10. De tip Hall (poziia arborelui cotit)
In lucrarea de fata vom analiza semnalele generate de diferite tipuri de senzori dintre care:senzor
inductiv pentru determinarea poziiei arborelui cotit, senzor de presiune pentru determinarea presiunii
din galeria de admisie, senzor de temperatura lichid de rcire, senzor de poziie pentru determinarea
poziiei pedalei de acceleraie
4.3.1 Analiza semnalului generat de senzorul inductiv utilizat pentru determinarea poziiei
arborelui cotit
1. Identificai elementele standului
2. Folosind sursa reglabila de curent ajustai turaia motorului, pe care este montata roata dinat
care funcioneaz in tandem cu senzorul
3. Analizai semnalul pe osciloscop (amplitudinea semnalului, frecventa si alura semnalului)
4. Calculai turaia motorului pe baza semnalului analizat
5. Refacei punctul 3 si 4 dup ce ai modificat in prealabil turaia motorului
5.1 Introducere
Injectoarele folosite in cadrul motoarelor cu aprindere prin scnteie sunt comandate, prin
intermediul unui releu electronic, de ctre unitatea de comand a motorului. Injectoarele sunt, de fapt,
nite supape acionate electromagnetic. nchiderea i deschiderea acestora se face prin alimentarea cu
energie electric a electromagnetului. Injectorul este normal nchis, el se deschide atunci cnd este
alimentat cu curent.
Doza ce trebuie injectat depinde de regimul de funcionare al motorului (turaie i sarcin), astfel
nct s se obin un amestec stoichiometric, motorul funcionnd cu un coeficient al excesului de aer
unitar. n aceste condiii, cantitatea de benzin injectat trebuie adaptat regimului de funcionare.
Prin modificarea timpului de injecie (timpul cit injectorul este alimentat cu curent), se asigur
cantitile de combustibil necesare funcionrii corecte a motorului. n lucrarea de fa se va ridica
caracteristic a unui injector, aceasta fiind necesar programului de comand.
K
1
2
7
3
4
8
5
Figura 5.1, Stand de calibrare a unui injector (ridicarea curbei de variaie a masei injectate versus timp de injecie)
V1comb[dm3]=Vcomb[dm3]/Ninj 5.3.1
5 Calibrarea unui injector de benzin 12
5.4 Discuii
Analizai i comentai rezultatele obinute.