PREFA

Cu toat importana enorm pe care o are culoarea n reuita unui tratament

dentar, medicii cunosc, n general, puine lucruri despre natura culorii i despre
fiziologia cromaticii dentare.
Discromiile dentare, indiferent de etiologia lor, reprezint fore segregative
care genereaz tensiuni vizuale i aspecte inestetice la nivelul compoziiei dentare
i dento-labiale.
Dei culoarea este o entitate de sine stttoare, ea trebuie privit doar ca o
pies dintr-un puzzle pentru a crui construcie sunt necesare o mulime de alte
piese; cu alte cuvinte, culoarea reprezint doar unul din parametrii estetici n funcie
de care se apreciaz aspectul estetic sau inestetic al unui surs sau al unei restaurri.
Este la fel de adevrat ns, c o discordan de culoare poate avea un efect mult
mai mare n percepia estetic de ansamblu, dect neconcordana oricrui alt
parametru.
Plecnd de la premiza c, n medicin, n general, pentru a trata diferitele
afeciuni ale unui organ, trebuie s cunoti, nainte de toate, anatomia i fiziologia
acestuia, am considerat c este de bun augur, ca n cadrul aceleai lucrri s cuprind
att aspectele legate de culoare i percepia cromatic ct i pe cele de fiziologia i
patologia cromaticii dentare.

Anca Silvia Vlceanu