CATEG.

I Elaborarea situatiilor financiare: 5 lucrari

1. O unitate de vanzare cu amanuntul , constata ca in cursul noptii, in

incinta unitatii s-a patruns prin efractie , disparand mai multe bunuri. In urma
efectuarii inventarierii bunurilor din magazine se constata marfa lipsa din gestiune in
valoare la pret de vanzare de 7500 lei. Valoarea la pret de achizite fara tva, a
marfurilor lipsa din gestiune este de 2500 lei. Initial nu se cunosc autorii furtului. Daca
autorii prejudiciului raman necunoscuti sau sunt insilvabili, neincasandu-se pana la
expirarea termenului de prescriptive extintiva (e ani), valoarea prejudiciului se va trece
pe pierderi din creante si debitori diversi.

- Inregistrarea lipsei marfurilor

461 = % 2975
758(707) 2500
4427 475

- Descarcarea din gestiune

607 = 371 2500

378 = 371 3802,52
4428 = 371 1197,48

31.12.N la inventor se inregistreaza provizioane pentru client cu risc

6841N = 491 2975

dupa 3 ani se prescriu creantele si se anuleaza ajustarea

654 = 461 2975

491 = 7814N 2975

se inchide cheltuielile prin trecerea la rezultate

121 = 654 2975

1. Societatile comerciale C si D , incheie un contract de asociere in participatie , in

scopul realizarii unei activitati de productie , in urmatoarele conditii:
- Contabilitatea asocierii se va tine de societatea C
- Amortizarea utilajelor puse la dispozitie de catre societatea D se va transmite
societatii C in baza unui decont lunar
- Cota de participare la profit sau pierdere a celor doua societati este de 50% pentru
societatea C, 50% pentru societatea D
Dupa prima luna de activitate a asocierii situatiea se prezinta astfel:
- S-au inregistrat cheltuieli in valoare de 8000 lei, astfel:
- Cheltuieli cu materii prime: 3000 lei
- Cheltuieli cu material auxiliare: 130 lei
 - Cheltuieli cu salarii personalului : 3500
- Contributii sociale, pentru salariile prsonalului : 720 lei
- Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea
utilajelor transmisa prin decont de catre societatea D
- S-au obtinut venituri din vanzarea produselor finite in valoare de 9000 lei;
Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile.

Societatea comerciala C si D se aflla intr-un contract de asociere in

participatie.Evidenta contabila se tine de societateaC care va transmite lunar entitatii
asociateD un decont pentru operatiuni in participatie,in doua exemplare, cu cota parte
de cheltuieli si venituri inregistrate in raport cu cotele de participatie, in cazul nostru
50% si 50%.Rezultatele se impart intre participanti,in functie de cota de participare a
fiecaruia.Asociatul care conduce evidenta contabila a asociatiei va intocmi o balanta de
verificare in care sunt prezentate conturile cu ajutorul carora s-au inregistrat numai
activitatile realizate de asociatie:clienti,fuurnizori,cheltuieli,venituri, etc.Evidenta TVA-ului
si plata acestuia se face de catre entitatea desemnata prin contractul de asociere sa tina
contabilitate acestor operatiuni.

Contabilitatea asociatului A:

601 = 301 3000 lei

6021 = 3021 130 lei
641 = 421 3500 lei
645 = 431x,437x 720 lei
6811 = 212,213,214 650 lei

Total cheltuieli : 8000 lei

4111 = % 9000
701 7563,03
4427 1436,97

Transmiterea cheltuielilor care D in baza unui decont: 50% 8000=4000 lei

4581 = % 4000
601 1500
6021 65
641 1750
645 360
6811 325

Transmiterea veniturilor catre D in baza unui decont: 50% 9000=4500 lei

701 = 4581 4500 lei

In contabilitatea C urmeaza regularizarea si achitarea TVA-ului.

Contabilitatea asociatului D:
Primirea cheltuielilor prin transfer:
% = 4582 4000
601
6021
641
645
6811

Primirea veniturilor prin transfer:

4582 = 701 4500 lei

2. Se constata lipsuri la urmatoarele active imobilizate: un utilaj cu valoare de instrare de

20.000 m.n., un calculator cu valoare de intrare de 35.000u.m.n. Pentru acestea s-au
inregistrat amortizari astfel: 10.000 u.m.n, calculator: 13.000 u.m.n. Se impuna
personalului intreaga suma si se incaseaza o prima rata din creanta, in suma de 15.000
u.m.n, in caserie.

a) Utilajul
Scaderea din gestiune a valorii amortizate
2813 = 2131 10.000

Scaderea din gestiune a valorii neamortizate

6583 = 2131 10.000

Imputarea personalului a utilajului lipsa

461 = % 11.900
7583 10.000
4427 1.900

b) Calculatorul
Scaderea din gestiune a valorii amortizate
2813 = 214 13.000

Scaderea din gestiune a valorii neamortizate

6583 = 214 22.000

Imputarea personalului a utilajului lipsa

461 = % 26.180
7583 22.000
4427 4180

c) incasarea ratei la caserie

5311 = 461 15.000

3. Bilantul intermediar de lichidare a SC D, inaintea operatiunilor de partaj prezinta

urmatoarele informatii:

Capital social 300.000 um

Rezerve legale 40.000 um
Profit net 60.000 um
Conturi la banci 400.000 um
Contabilizati operatiunile de partaj in cazul a 2 actionari X care detin 60% din capitalul
social si Z 40%.

a) Repartizarea erezervelor : X 60% si Z cu 40%

1061 = 456x 24000

1061 = 456z 16000

b) Se constituie impozitul pe profit pe reserve legale (pe fiecare asociat):

40000 x 16%= 6400

456 = 441 6400

456x = 441x 3840
456z = 441z 2560

c) Se constituie impozitul pe dividend pe reserve legale x-60%, z- 40%

(40000-6400) x 16%=5376 lei

456 = 446 5376

456x = 446x 2150,40
456z = 446z 3225,60

d) Se platesc impozitele catre buget si rezervele catre asociati:

% = 5121 40000
441 6400
446 5376
456x 16966,80
456z 11287,20

e) Repartizarea profitului catre asociati : X-60%, Z-40%

121 = % 60000
456z 36000
456z 24000
f) Se constituie impozitul pe dividend pentru profitul repartizat:

% = 446 9600
456x 5760
456z 3840

g) Se platesc impozitul pe dividend si profitul catre asociati

% = 5121 60000
446 9600
456x 30240
 456z 20160

h) Se repartizeaza capitalul social catre asociati 300000 lei

1021 = % 300000
456x 180000
456z 120000

i) Se plateste capitalul social catre asociati:

% = 5121 300000
456x 180000
456z 120000

4. Se dau urmatoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului financiar N 2500

lei, capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. In cursul exercitiului financiar n au
avut loc urmatoarelor operatii : cresteri de capital prin aporturi noi in natura 200 lei,
conversia datoriilor in capital 50 lei, incorporate primelor de emisiune in capital 60 lei,
rambursari de capital in numerar catre asociati 100 lei. Care este valoarea rezultatului
net afferent exercitiului N?

Rezultatul exerciiului = Capital propriu N Capital propriu N-1 Majorari +

Reduceri
Rezultatul exerciiului = 2500 lei 800 lei 200 lei 50 lei -60 lei + 100 lei = 1490
lei

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii)

1. In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat , dintre

contabilul autorizat si contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G.
nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de
organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de
a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea
bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte component a
situatiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult
mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui
ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su Expertul contabil este
un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de
societatea comercial pe cand economistul este angajat. El nu primete, pentru
lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu
referire la misiunea sa.Expertul contabil raspunde civil si penal ptr faptele sale pe
cand economistul este sanctionat de sef.

2. Care sunt competentele Comisiei Superioare de Disciplina?

Comisia Superioara de Disciplina are urmatoarea competenta:

a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale
membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a
acestora Conferintei Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a
presedintilor Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice straine
carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994,
aprobata si modificata prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare:
- mustrare;
- avertisment;
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe
o perioada de 3 luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat;
- sanctiunile disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de Comisiile de
Disciplina ale filialelor,
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronuntate de comisiile de
disciplina ale filialelor.
d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat membrilor Corpului care au savrsit abateri grave

3. Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei?

Competentele Comisiei de Disciplina a filialei sunt:

a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor Corpului.
Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si urmarile
acestora, precum si de persoana in cauza;
b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC,CA,membri ai filialei, cu
domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala
a altei filiale;
c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul
Ministerului Economiei si Finantelor despre reclamatiile primite ( exceptie fac
reclamatiile indreptate impotriva membrilor Biroului Permanent, al profesionistilor
societasilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare de Disciplina).

4. Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?

Este lista generala a persoanelor fizice si juridice care indeplinesc conditiile pentru
libera practica a profesiei contabile. Se publica in MO si cuprinde mai multe parti, dupa
principiul teritorialitatii.
Partea I-a: E.C.- care isi exercita profesia cu titlu independent individual, in propriile
cabinete.
Partea a II-a: E.C. straini, autorizati de CS sa-si exercite profesia in Romania cu titlul
independent, individual, in cazul propriilor cabinete.
Partea a III-a: E.C. slariati ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice
sau juridice.
Partea a IV-a:
A Firme in retele internationale sau in parteneriat mixt (roman si strain).
B Firme cu capital autohton.
Partea a V-a: C.A. care isi exercita profesia cu titlu independent,
individual, in cadrul propriilor cabinete.
 Partea a VI-a: C.A. salariati ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice
sau juridice.
Partea a VII-a E.C. de onoare.
Partea a VIII-a C.A. de onoare.

5. Cum explicate principiul fundamental al integritatii?

Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER si CORECT in realizarea sarcinilor

profesionale.

6. Cum explicate principiul fundamental al obiectivitatii?

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impartial, far

prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau
alte asemenea, de natur a determina un tert sa puna la indoial obiectivitatea
acestuia.

7. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

Competenta profesionala are dou componente de baz:

obtinerea;
mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un
nivel de cunostinte si de competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau
ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din
practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Dobndirea cere:
inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica;
practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international
in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);
adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor
profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in
sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care
nu are formatia sau sau experiena necesar.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la
nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.

8. Confidentialitatea : care sunt obligatiile profesionistului contabil?

Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor

dobndite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie s utilizeze
sau s divulge aceste informatii fr autorizare clara si expresa sau numai dac
exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru.
 9. Care sunt abaterile disciplinare conform OG 65/1994?

Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport cu

gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele:
C a) mustrare;
D b) avertisment scris;
E c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe
o perioad de timp de la 3 luni la un an;
F d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
(2) Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin
regulamentul de organizare i funcionare.

2. Intr-o cauza civila de la Judecatoria Focsani se dispune efectuarea unei expertize

contabile judiciare , se numeste un expert contabil din oficiu si se accepra cate un
expert consultant pentru fiecare parte din dosar-reclamant si parat, toti expertii
avand domiciliul in judetul Vrancea. Expertul contabil numit efectueaza singur
raportul de expertiza contabila judiciara , il semneaza si parafeaza pe fiecare fila si
il depune in vederea auditarii la filiala Sibiu. Cum procedeaza auditorul de calitate
in acest caz si ce norma profesionale a incalcat expertul contabil numit?

3. Expertul contabil este numit sa efectueze o expertiza contabila judiciara intr-o

cauza penala aflata in faza de cercetare la Inspectoratul Judetean de politie
Vrancea. In cadrul materialului documentar pus la dispozitia expertului de catre
organul de cercetare penala , pe langa documente primare si evidente contabile se
regasesc si declaratii de martor si declaratii pe proprie raspundere ale invinuitilor
din dosar.
Pentru formularea raspunsului la unul dintre obiectivele expertizei singurele
documente disponibile din dosar sunt declaratiile date de martori.Cum trebuie sa
precedeze expertul contabil in aceasta situatie?

4. Expertul contabil este numit intr-o expertiza contabila judiciara, in care trebuie sa
raspunda la mai multe obiective, unul dintre acestea fiind formulat astfel:expertul
sa stabileasca ce fapte penale au savarsit invinuitii din dosar si sa stabileasca culpa
fiecaruia dintre ei. Ce documente trebuie sa verifice expertul contabil si cum
trebuie formulat raspunsul la acest obiectiv?

5. In cazul expertizelor contabile judiciare , in situatia in care expertului contabil I se

solicita determinarea obligatiilor fiscale catre bugetul consolidat al statului, la
dosarul cauzei neregasindu-se documentele justificative necesare in vederea
efectuarii misiunii sale, acesta are dreptul de a se estima baza de impunere?
Argumentati raspunsul.
 Categoria VI: 4 lucrari

1. Enumerati normele de lucru cuprinse in standardul professional nr 39 emis de

CECCAR.

Normele de lucru sunt:

- Programarea lucrarilor
- Contractarea lucrarilor
- Delegarea si supravegherea lucrarilor
- Utilizarea lucrarilor altor specialist
- Elaborarea proiectului.

2. Ce presupune analiza critica a autoproiectului si acceptarea misiunii conform normei

3915.2 din standardul professional nr 39 emis de CECCAR?

Prin analiza critica a autoproiectului se va cauta sa se defineasca cat mai exact

mesria/profesia antreprenorului client rezultata din autoproiectul analizat,
apreciindu-se abilitatile acestuia:
- De a se incadra direct intr-o meserie/profesie(de pilda producator de tamplarie PVC
sau farmacist produse naturiste), avand o productie pe stoc sau comenzi si consum de
timp atat pentru productia propriu-zisa , cat si pentru largirea retelei de intermediari
revanzatori;
- De a fi agent/reprezentant comercial exclusiv , de pilda al unui grup de vanzare de
reviste stiintifice , avand ca atributii pe langa vanzarea acestora , si activitati de
promovare si studii de fezabilitate care, cu toate ca sunt mari consumatoare de timp ,
sunt mai interesante decat vanzarea propriu-zisa, putand deveni astfel preocuparea
principala a antreprenorului-client.
- De a fi vanzator direct, de pilda, de produce birotica pentru intreprinderi; aceasta
activitate consumand o cantitate mare de timp si energie , ar putea fi utilizata cu mai
mult folos pentru formarea de vanzatori-comisionari, realizandu-se astfel doua
activitati in acelasi timp.

In fata acestor situatii, anteprenorul client poate lua trei hotarari:

- Da(sa mearga mai departe realizand autoproiectul)
- Nu(acest autoproiect prezinta prea multe riscuri)
- Poate( adica va astepta resurse financiare , isi va completa competentele etc.) In acest
ultim caz , se pot angaja imediat actiuni corective , evaluand in prealabil costul si
termenele lor, pentru a o alege daca mai multe dintre ele se afla in concurenta-pe cea
mai oportuna.

Optiunea acceptarii misiunii profesionistului contabil-consultant de a asista anteprenorul-

client la crearea viitoarei sale intreprinderi se va face in temeiul corectei si judicioasei
analize a autoproiectului acestuia, tinandu-se cont de conditiile si limitele prevazute in
Codul etic national si Norma generala de baza privind acceptarea si mentinerea
misiunilor(Norma 115)
 3. Din ce se compune partea financiara a unui proiect privind crearea unei intreprinderi
conform normei 3925.2 din standardul profesional nr 39 emis de CECCAR?

In cadrul partii financiare a proiectului va fi necesara transpunerea in termeni a tuturor

elementelor ce urmeaza a fi reunite pentru asigurarea viabilitatii proiectului si mai ales
a credibilitatii fata de bancheri si alti finantatori.
Demersul elaborarii partii financiare a proiectului poate fi compus din
constructia:
- Planului de finantare initial.
- Contului de profit si pierdere previzionat pe trei ani
- Planului de trezorerie previzionat pe un an
- Planului de finantare pe trei ani

4. Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitata deschiderea procedurii insolventei prevazute

de legea 85/2014 , impotriva debitoarei SC.A SRL Satu Mare , invocand o creanta
certa , lichida si exigibila in suma de 86228 lei reprezentand creante fiscale.
Reprezentantul debitoarei a invocat exceptia necompetentei tribunalului Satu Mare
Sectia comerciala si de contencios administrativ in solutionarea cererii, avandu-se in
vedere schimbarea sediului societatii sale in Bucuresti, ulterior introducerii actiunii la
instanta.
Tribunalul Satu-Mare Sectia comerciala si de contencios administriv , prin Sentinta
nr. 510/F din 17 decembrie 2016 , a admis exceptia necompetentei Tribunalului Satu
Mare si a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti in
raport de sediul actual al debitoarei SC A.A SRL (fosta SC A SRL Satu Mare)
Intrebare: Analizati solutia pronuntata de instanta.

Categoria IX: 6 lucrari

1. Prezentati sfera contributiilor sociale obligatorii datorate de persoanele care

realizeaza venituri din salarii si venituri asimilate salariilor si actele normative de
baza care reglementeaza contributiile sociale.

Legea 227/2015 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza

urmatoarele contributii sociale obligatorii la art. 2 , alin 2):
a) contribuiile de asigurri sociale datorate bugetului asigurrilor sociale de stat;
b) contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate bugetului Fondului naional unic
de asigurri sociale de sntate;
c) contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate datorat de
angajator bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
d) contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului asigurrilor pentru omaj;
e) contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale datorat de
angajator bugetului asigurrilor sociale de stat;
f) ontribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale, datorat de
persoanele fizice i juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr.
200/2006 privind constituirea i utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creanelor salariale, cu modificrile ulterioare.

Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt urmtoarele:

a) 26,3% pentru condiii normale de munc, din care 10,5% pentru contribuia individual i
15,8% pentru contribuia datorat de angajator;
b) 31,3% pentru condiii deosebite de munc, din care 10,5% pentru contribuia individual i
20,8% pentru contribuia datorat de angajator;
c) 36,3% pentru condiii speciale de munc i pentru alte condiii de munc astfel cum
sunt prevzute n Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificrile i completrile ulterioare, din care 10,5% pentru contribuia individual i
25,8% pentru contribuia datorat de angajator.
(1) Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de asigurri sociale, n cazul
persoanelor fizice care realizeaz venituri din salarii sau asimilate salariilor, o
reprezint ctigul brut realizat din salarii i venituri asimilate salariilor, n ar i n
alte state, cu respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele de securitate social la
care Romnia este parte,

Contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate bugetului Fondului

naional unic de asigurri sociale de sntate

Cotele de contribuii de asigurri sociale de sntate sunt urmtoarele:

a) 5,5% pentru contribuia individual;
b) 5,2% pentru contribuia datorat de angajator.

(1) Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de asigurri sociale de sntate,

n cazul persoanelor fizice care realizeaz venituri din salarii sau asimilate
salariilor, n ar i n strintate, cu respectarea prevederilor legislaiei europene
aplicabile n domeniul securitii sociale, precum i a acordurilor privind
sistemele de securitate social la care Romnia este parte, o reprezint ctigul
brut

Contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului asigurrilor pentru omaj

Cotele de contribuii de asigurri pentru omaj sunt urmtoarele:

a) 0,5% pentru contribuia individual;
b) 0,5% pentru contribuia datorat de angajator.

Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de asigurri pentru omaj, n cazul

persoanelor fizice care realizeaz venituri din salarii sau asimilate salariilor, reprezint
ctigul brut realizat din salarii i venituri asimilate salariilor n ar i n alte state, cu
respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul securitii sociale, precum
i a acordurilor privind sistemele de securitate social la care Romnia este parte

Contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate

Cota de contribuie pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate este de

0,85%.

baza lunar de calcul al contribuiei pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de

sntate o reprezint suma ctigurilor brute realizate din salarii i venituri asimilate salariilor,
n ar i n strintate, cu respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele de securitate social la care
Romnia este parte

Contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale

Cota de contribuie de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale este cuprins
ntre 0,15% i 0,85%, difereniat n funcie de clasa de risc, conform legii.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), cota de contribuie de asigurare pentru
accidente de munc i boli profesionale n cazul omerilor pe toat durata
efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii este
de 1%.

baza lunar de calcul al contribuiei de asigurare pentru accidente de munc i boli

profesionale o reprezint suma ctigurilor brute realizate de angajaii acestora, n ar
i n alte state, cu respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele de securitate social la
care Romnia este parte

Contribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale, datorat de

persoanele fizice i juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din
Legea nr. 200/2006 privind constituirea i utilizarea Fondului de garantare
pentru plata creanelor salariale, cu modificrile ulterioare

Cota de contribuie la Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale, datorat de

angajator, este de 0,25%.
baza lunar de calcul al contribuiei la Fondul de garantare pentru plata creanelor
salariale o reprezint suma ctigurilor brute realizate de angajaii care au la baz un
contract individual de munc, din salarii sau venituri asimilate salariilor, n ar i n
alte state, cu respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele de securitate social la
care Romnia este parte

2. Ce trebuie sa contina bonul fiscal?

Bonul fiscal este documentul emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia
efectuarii livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii si detaliaza informatiile referitoare la
acestea, in functie de specificul activitatii desfasurate, se mentioneaza in HG nr. 479/2003
privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 28/1999.
Acelasi act normativ stabileste ca bonul fiscal cuprinde trei parti: antet, continut si parte
finala.
Antetul bonului fiscal contine cel putin denumirea si codul fiscal/codul unic de inregistrare
ale comerciantului, adresa de la locul de instalare a aparatului sau, dupa caz, mentiunea
"comert ambulant" ori "taxi".
Mai departe, continutul bonului fiscal, cu exceptia bonurilor fiscale emise cu aparatele de
marcat electronice fiscale destinate activitatilor de schimb valutar si de taximetrie, cuprinde:
G data, ora si minutul emiterii bonului fiscal;
H numarul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru;
numele sau codul operatorului;
I enumirea fiecarui bun livrat sau a serviciului prestat;
J pretul sau tariful unitar;
K cantitatea;
L valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea
cotei acesteia;
M valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata;
N valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote ale acesteia, cu indicarea
nivelului de cota;
O valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata;
P valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea
adaugata, daca este cazul.
Partea finala a bonului fiscal cuprinde logotipul si seria fiscala a aparatului, iar in
cazul cand acesta opereaza in cadrul unui sistem de gestiune, numarul aparatului
de marcat electronic fiscal.

3. Prezentati pe scurt pasii de urmat in cazul rambursarii T.V.A.?

Rambursrile de TVA au ca baz legal Procedura de soluionare a Deconturilor cu sume

negative de TVA, aprobat prin OMFP 263/2010, publicat n MOf nr 131 din 26 februarie
2010, modificat i completat de OMFP 2017/2011.
Documentele ce trebuiesc pregtite pentru inspecia fiscal sunt urmtoarele:
Certificat constatator eliberat de Registrul Comerului;
Certificat de nregistrare n scopuri de TVA (copie);
Actul constitutiv al societii (copie);
Declaraie privind conturile bancare ale societii;
Declaraie de afiliere, prin care s precizai dac n perioada respectiv ai avut achiziii sau
livrri n relaia cu prile afiliate, aa cum sunt acestea definite n Codul fiscal;
Jurnalele de vnzri din perioada aferent TVA solicitat la rambursare;
Jurnalele de cumprri din perioada aferent TVA solicitat la rambursare;
Documentele justificative (facturi, bonurile fiscale) pe baza crora s-a colectat sau s-a dedus
TVA. Este de preferat ca acestea s fie aranjate cronologic i n ordinea n care acestea apar n
Jurnalele de TVA aferente fiecrei luni;
Balanele de verificare aferente perioadelor din care provine suma de TVA solicitat la
rambursare;
Un tabel care s prezinte structura TVA deductibil, pe fiecare perioad fiscal
(lun/trimestru) a societii (de ex: TVA achiziii stocuri, TVA bunuri de capital, TVA
servicii contabile, TVA servicii avocai etc.);
Un tabel care s reflecte TVA deductibil, TVA colectat i TVA de recuperat pe fiecare
perioad fiscal aferent intervalului de timp pentru care s-a solicitat TVA;
Decontul de TVA depus pentru perioada fiscal n care s-a solicitat rambursarea TVA;
Decontul de TVA i Balana de verificare din perioada imediat urmtoare celei pentru care
ai solicitat TVA, pentru a se verifica faptul c nu ai preluat n acest Decont suma solicitat la
rambursare;
Dac ai mai avut rambursri de TVA anterior, Decontul de TVA aferent rambursrii
precedente si Decontul perioadei fiscale urmtoare celei n care s-a solicitat rambursarea
precedent, pentru a se verifica dac ai preluat n perioada urmtoare suma solicitat anterior
la rambursare;
Dac ai mai avut rambursri de TVA anterior, Raportul de inspecie fiscal precedent
(copie) i Notele de restituire sau compensare (dac exist);
Deciziile interne privind emiterea i gestionarea facturilor emise;
Contractul cu firma de contabilitate care se ocup de evidena contabil a societii (dac
este cazul);
 Notificarea pentru taxarea chiriei depus de proprietar la organul fiscal, dac ai primit
facturi cu TVA aferente nchirierii de bunuri imobile;
Contracte, situaii de lucrri, devize etc. semnate de ambele pri, care au stat la baza
deducerii TVA din facturile primite de la teri (dac este cazul);
Contractele sau alte documente ncheiate cu beneficiarii dvs. din care s rezulte emiterea
corect de ctre dvs. a facturilor i implicit modul i perioada corect de colectare a TVA;
Documentele din care rezult calitatea celui care reprezint societatea pe durata inspeciei
fiscale (actul constitutiv, certificat constatator eliberat de ONRC etc.);
Orice alte documente pe care inspectorii fiscali le consider necesare pentru justificarea
rambursrii TVA.

n funcie de natura i complexitatea operaiunilor desfurate cu prile afiliate pe perioada

supus rambursrii de TVA, organul fiscal poate solicita Dosarul preurilor de transfer.
nainte de control, este de preferat s verificai toate declaraiile/deconturile depuse (300, 390,
394) pentru perioada din care a rezultat TVA de recuperat i dac se constat c anumite
declaraii necesit rectificri, s le efectuai, deoarece pe perioada controlului nu mai aveti
voie s depunei declaraii rectificative i vei primi dispoziii de msuri n acest sens.
Atunci cnd decizia de rambursare a TVA a fost emis n urma unei inspecii fiscale
anticipate, autoritile fiscale nu mai controleaz contribuabilul pentru rambursarea
respectiv. Dac totui autoritile constat apariia unor date suplimentare de natur s
modifice rezultatele inspeciei anterioare, date necunoscute la data efecturii verificrii
iniiale, atunci pot decide reverificarea aceleiai perioade.
Termenul pentru soluionarea cererilor contribuabilului este de 45 de zile, conform Codului
de procedur fiscal. n situaia n care, pentru soluionarea cererii, sunt necesare informaii
suplimentare relevante pentru luarea deciziei, termenul de 45 de zile se prelungete cu
perioada cuprins ntre data solicitrii i data primirii informaiilor solicitate.
Daca termenul de 45 de zile este depit, contribuabilii au dreptul la dobnd din ziua
urmtoare expirrii termenului de 45 de zile, pn la data stingerii prin oricare dintre
modalitile prevzute de cadrul legal n vigoare (plat, compensare etc). Trebuie reinut c
acordarea dobnzilor se face doar la cererea contribuabililor.
ncepnd cu 1 martie 2014, nivelul dobnzii este de 0,03% pentru fiecare zi de ntrziere i se
suport din acelai buget din care se restituie ori se ramburseaz sumele solicitate.
Astfel, pentru a primi doband, vei depune la organul fiscal o cerere de acordare a
dobnzilor, pe care o motivai n fapt (artai n ce situaie se afl) i n drept (invocai
dispoziiile legislaiei relevante) mpreun cu probele necesare.

4. Potrivit codului de procedura fiscal, cine stabileste creantele fiscale si in ce

termen?

Potrivit Codului de procedura fiscala creantele fiscale sunt stabilite prin:

a) prin declaraie de impunere- in declaraia de impunere contribuabilul/pltitorul
trebuie s calculeze cuantumul obligaiei fiscale, dac acest lucru este prevzut de lege.
b) prin decizie de impunere emis de organul fiscal, n celelalte cazuri.

Acestea se calculeaza in perioada 1-25 ale lunii urmatoare perioadei fiscale raportate.

5. Care este scopul Registrului de evidenta fiscal, cine si cand il intocmeste?

Registrul de evidenta fiscala este unul dintre registrele contabile obligatorii pe care un
operator economic platitor de impozit pe profit trebuie sa le intocmeasca. Acesta este
reglementat de Ordinul nr. 870/ 2005.
Scopul Registrului este inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului
impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in Declaratia privind obligatiile de plata
la bugetul general consolidat.
Impozitul pe profit calculat si inscris in Registrul de evidenta fiscala va fi similar cu cel
mentionat in Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Informatiile vor fi inregistrate in Registrul de evidenta fiscala in ordine
cronologica si vor corespunde cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul
pe profit din Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Operatorii economici nou-infiintati, declarati platitori de impozit pe profit, au obligatia de a
achizitiona Registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
societatii comerciale.
Contribuabilii care nu mai indeplinesc conditiile de platitor de impozit pe veniturile
microintreprinderilor vor achizitiona Registrul de evidenta fiscala in termen de 30 zile de la
data la care au devenit platitori de impozit pe profit.
Registrul se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului, iar persoana
platitoare de impozit pe profit are obligatia de a-l prezenta organelor de inspectie
fiscala.
Registrul de evidenta fiscala se elibereaza contra-cost de la unitatile teritoriale ale
Registrului Comertului in circumscriptia careia se afla respectiva firma, pe baza
unei copii realizate dupa Certificatul de Inregistrare al societatii, emis de catre
Registrul Comertului.

6. Care sunt criteriile ce definesc activitatea independenta in raport cu activitatea

dependenta. Identificati cadrul normativ.

pentru a putea diferentia activitatea dependenta sau de natura salariala de cea independenta,
trebuie sa va referiti la criteriile prevazute de punctul 19 din Normele metodologice pentru
aplicarea art. 46 din Codul fiscal, respectiv de Punctul 67 din Normele metodologice pentru
aplicarea art. 55 din Codul fiscal.
Punctul 19 pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal defineste activitatea independenta ca fiind
acea activitate care presupune desfasurarea in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un
scop lucrativ, enumerand criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati
independente. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati
independente se numara, potrivit pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46
din Codul fiscal: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de
desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara
pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul
angajat de intreprinzator in conditiile legii.
Activitatea dependenta, spre deosebire de elementele mentionate mai sus, este
definita de catre art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal ca fiind orice activitate
desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare. Astfel, angajarea
presupune incheierea unui contract individual de munca cu persoana respectiva, in
timp ce incheierea unor contracte civile (de prestari de servicii) cu persoanele
respective sunt generatoare de venituri din activitati independente.

Categoria IV: Evaluarea intreprinderii (3 lucrari)

 1. Care sunt principalele reguli de care trebuie sa tina seama in cazul evaluarii pentru
fuziuni si divizari?

Un obiectiv esenial care se urmrete n cazul operaiunilor de fuziune sau divizare

const n asigurarea c valorile relative atribuite aciunilor societilor participante - pe
baza raportului de schimb - sunt pertinente i c raportul de schimb este echitabil.
Pertinena valorilor relative atribuite acionarilor const n a se asigura: a) c metodele
de evaluare utilizate: se ntemeiaz pe diferite modaliti de abordare; sunt adecvate
i corespunztoare sectorului de activitate respectiv; iau n considerare ansamblul
angajamentelor contrac tuale ale societilor n cauz. b) c niciun eveniment
intervenit n perioada de retroactivitate nu este n msur s repun n cauz raportul
de schimb n mod semnificativ. Caracterul echitabil al raportului de schimb const n a
se asigura c el ofer asociailor care aduc aporturi o remuneraie satis- fctoare i
garanteaz societii beneficiare o cretere de capitaluri proprii, justificat. n acest
mod se asigur protecia acionarilor sau asociailor tuturor societilor care particip
la operaie. Limitele inerente oricrui sistem contabil, constnd n existena unor
distorsiuni ntre valoarea contabil a bunurilor dintr-o ntreprindere i valoarea de
pia a acestora, conduc la necesitatea reevalurii bunurilor, a ntreprinderii i a
aciunilor acesteia pentru asigurarea cerinelor prezentate mai sus, legate de
determinarea valorii aciunilor i a raportului de schimb. Reevaluarea este
indispensabil, indiferent de participanii la o fuziune, de exemplu: societi
independente, societi care au participaii simple (societatea absorbant avnd
participaii n societatea absorbit sau invers) sau societi care au participaii
ncruciate

2. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii si ce rol are
acesta?

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra
bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
Structura raportului de evaluare:
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de
formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta
actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea
explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se
vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea
unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu
salariaii.
4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca
intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de
proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice
in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si
colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru
utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character
previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii
economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil
negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si
functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte,
finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale
indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si
satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu
proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula
ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare
acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii
contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul
cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor,
etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor
actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un
moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de
automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a
determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi
competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a
aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor
si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la
realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu
privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de
conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr.
de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista
motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare
nestimulativa,etc.

4.5. Diagnosticul financiar contabil

4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si
asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a
capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de
contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de
rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei
economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui
audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare
datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii
3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand
concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior
intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate
mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro
slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se
el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse ladisp de client,cf.caietului de sarcini si preved din contractul
incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii
utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de
evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la pct.6, in mod
corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere ec cat si
fin. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de
evaluare.

3. Cum se face evaluarea intreprinderilor aflate in deficultate?

Evaluarea unei intreprinderi aflate in dificultate poate fi facuta folosind metoda la termen.
Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata
pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b)
riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

Categoria V:Fuziuni si divizari de intreprinderi(2 lucrari)

1. O societate A cu un capital de 30000 lei format din 7500 actiuni absoarbe societatea B
cu un capital de 60000 lei format din 15000 actiuni. Societatea A a fost evaluata la
 45000 lei iar societatea B la 72000 lei.
Care este numarul de actiuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului si prima de
fuziune?

Activ net contabil societatea A= 45000

VMC A=45000/7500=6 lei/actiune
VN actiuni A= 30000/7500=4 lei/actiune

Nr de actiuni ce trebuiesc emise=72000/6=12000 actiuni

Capitalul social creste cu: 12000x4=48000 lei
Prima de fuziune=72000-48000=24000 lei

2. Doua societati comerciale care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Situatia celor

doua societati se prezinta astfel:
Societatea A: valoarea neta de aport 72000 lei, numar de actiuni 9000, valoarea
nominala 9000lei/actiune
Societatea B: valoarea neta de aport 60000 lei, numar de actiuni 7500, valoarea
nominala 7500 lei/actiune
Care este numarul de actiuni ce trebuie emise de societatea A daca ea absoarbe
societatea B.

Activ net contabil societatea A : 72000 lei

Vmc A= 72000/9000=8 lei/actiune
Activ ne contabil societatea B: 60000
Nr de actiuni ce trebuiesc emise: 60000/8=7500 actiuni

Categoria II: Auditul statuar si alte misiuni de audit si certificare(6 lucrari)

1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile
si financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de
audit, de baza.

2. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate

decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n
ansamblul lor.

3. Anomalia ca termen in normele de audit-reprezinta:

a) O informatie contabila sau financiara inexacta, insuficienta sau omisa, ca urmare a

unor erori sau fraude;
b) O informatie financiara incorecta;
c) O informatie modificata ca urmare a unor interese.
 Raspuns: a)

4. Auditul situatiilor financiare reprezinta:

a) O opinie responsabila cu privire la situatiile financiare;
b) Examinarea efectuata de un profesionist competent si independent asupra
situatiilor financiare, in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la
un referential contabil identificat;
c) O imbinare intre auditul extern si cel intern , precum si intre auditul statuar si cel
contactual

Raspuns: b)

5. Exhaustivitatea-ca termen in normele de audit reprezinta:

a) Toate faptele importante au fost mentionate;
b) Toate activele au fost inregistrate;
c) Toate activele,datoriile,tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate
faptele importante au fost mentionate.

Raspuns: c)

6. Obiectivele auditului intern constau in:

a) Gestionarea corecta, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;
b) Tinerea corecta si la timp a contabilitatii, potrivit normelor emise de Ministerul
Finantelor;
c) Validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii.

Raspuns: c)