FARMACIE *5 Formele farmaceutice injectabile

- propuneri intrebari - extravasculare trebuie sa respecte

urmatoarele conditii, cu exceptia:
Tema nr. 1 A. sterile
Farmacocinetica general B. izotone
Bibliografie asociata temei: C. izotone sau slab hipotone
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,
D. pH=7,4
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de E. neiritante tisulare.
1000 exemplare, n 2011) (pag. 77, 80-81)
pag. 46-171
*6 Solutiile intravenoase respecta urmatoarele
*1 Procaina: conditii, cu o exceptie:
A. este inactivata n tubul digestiv A. sterile si apirogene
B. este activata n snge B. izotone sau slab hipertone
C. este inactivata n ficat C. pH strict = 7,4
D. este inactivata n snge D. fara substante hemolitice
E. este inactivata n plamni. E. fara substante ce precipita proteinele plasmatice.
(pag. 109) (pag. 77-78)
*2 Consecintele fixarii medicamentelor n *7 Hipoalbuminemie se produce n urmatoarele
tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia: situatii, cu o exceptie:
A. eliminarea lenta A. malnutritie
B. prelungirea duratei de actiune B. neoplasm
C. scaderea duratei de actiune C. arsuri
D. aparitia efectelor adverse D. fracturi
E. prelungirea duratei unei intoxicatii. E. afectiuni ginecologice
(pag. 101) (pag. 84)
*3 Notati procentul de acid slab neionizat, cnd *8 S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu
pKa-pH=0: exceptia:
A. 0,01 A. metabolizeaza numai medicamentele liposolubile
B. 24,03 B. prezinta specificitate de substrat
C. 50,00 C. utilizeaza oxigen molecular
D. 75,97 D. utilizeaza citocromul P450 redus
E. 99,99 E. sunt active numai n prezenta de NAD
(pag. 52) citoplasmatic
(pag. 112-113)
*4 Calea de administrare ce se utilizeaza
exclusiv pentru actiunea generala este: *9 n biotransformarea medicamentelor n
A. intraosoasa stadiul I se ntlnesc urmatoarele timpuri de
reactii enzimatice, cu exceptia:
B. bucala
A. oxidari
C. intrarectala
B. reduceri
D. uretrala
C. hidrolize
E. intraperitoneal.
D. decarboxilari
(pag. 60, 68, 82)
E. acetilari
(pag. 125)

Pag. 1 din 309

* 10 Prin N-oxidare nu se biotransforma: * 16 Prin reducere nu se biotransforma:
A. fenacetina A. cloramfenicol
B. anilina B. cloralhidrat
C. acetaminofen C. metadona
D. imipramina D. cortizon
E. nicotina E. cocaina
(pag. 127) (pag. 128)

* 11 Apa totala din organism (masurata n l/70kg) * 17 Se biotransforma prin hidroliza:

este:
A. codeina
A. 5 B. paracetamol
B. 3 C. etanol
C. 10-12 D. fenobarbital
D. 20-35 E. lidocaina
E. 35-52 (pag. 128)
(pag. 97)
* 18 Nu reprezinta un tip de clearance:
* 12 Circuitul entero-hepatic nu determina:
A. clearance extrinsec
A. ntrzierea eliminarii B. clearance intrinsec
B. cresterea duratei de actiune C. clearance sistemic total
C. efecte adverse cnd eliminarea biliara este D. clearance plasmatic
ntrziata
E. clearance-ul unui organ
D. efecte toxice hepatice pentru rifampicina
(pag. 104)
E. scaderea T1/2
(pag. 101) * 19 Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl)
sunt reale, cu exceptia:
* 13 Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu
A. ClT=ClH+ClE
exceptia:
B. ClE=ClR+ClnR
A. ulei de ricin
C. ClT=ClH+ClR+ClnR
B. procainpenicilina
D. ClT=Ke x Vd
C. eritromicina propionat
E. ClT=C/Ve
D. ulei de parafina
(pag. 104-105)
E. eritromicina lactobionat
(pag. 55) * 20 Nu reprezinta un medicament activ
metabolizat la metabolit cu acelasi tip de
* 14 Calea i.v. este corelata cu efectul primului actiune:
pasaj:
A. diazepam
A. pulmonar
B. codeina
B. pulmonar si hepatic
C. fenilbutazona
C. hepatic
D. amitriptilina
D. intestinal
E. prednison
E. hepatic si intestinal (pag. 107)
(pag. 57)
21 Precizati medicamentele ce nu se pot
* 15 Urmatoarele medicamente au clearance-ul administra pe cale intravenoasa:
hepatic diminuat la vrstnici, cu exceptia:
A. hemolitice
A. paracetamol
B. cu pH diferit de cel sanguin
B. fenilbutazona
C. ce precipita proteinele plasmatice
C. propranolol
D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
D. warfarina
E. iritante tisulare
E. teofilina (pag. 77-78)
(pag. 117)
Pag. 2 din 309
22 Factorii de care depinde marimea vitezei de 27 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt
eliminare sunt: adevarate:
A. calea de administrare A. calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea
generala
B. concentratia sanguina
C. structura chimica B. substantele administrate intravenos sunt exclusiv
hidrosolubile
D. vrsta
C. formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie
E. doar b si d sterile si apirogene
(pag. 134) D. pe cale i.v. se pot administra substante ce
precipita proteinele plasmatice
23 Alimentele:
E. pe cale i.v. se pot administra substante iritante
A. nu influenteaza absorbtia digestive a pentru tesuturi
medicamentelor
(pag. 78)
B. cresc absorbtia pentru medicamentele putin
solubile (ex: griseofulvina) 28 Membranele biologice sunt mai permeabile
C. scad absorbtia pentru medicamentele degradate pentru:
n stomac (ex: peniciline) A. molecule cu greutate moleculara mica
D. prezenta alimentelor este utila n cazul B. molecule liposolubile
medicamentelor iritante ale mucoaselor
C. substante nedisociate
E. scad absorbtia pentru substantele putin
hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii D. cationi trivalenti
biliare E. molecule legate de proteine
(pag. 63) (pag. 49)

24 Caile injectabile extravasculare sunt: 29 Filtrarea la nivelul membranelor biologice are

urmatoarele caracteristici:
A. intramuscular
B. intravenos A. are loc la nivelul porilor

C. subcutan B. sunt filtrate substante hidrosolubile

D. intraarterial C. se realizeaza n sensul gradientului de

concentratie
E. intraosos
D. intervin pompele ionice
(pag. 77)
E. prezinta o nalta specificitate sterica
25 Substantele ce trec foarte greu prin bariera (pag. 50)
hemato-encefalica:
30 Prin mucoasa intestinului subtire se absorb
A. derivatii cuaternari de amoniu
bine:
B. substantele liposolubile
A. substante nedisociate lipofile
C. barbiturice narcotice
B. ioni, substante polare si substante disociate cu
D. L-DOPA structuri analoage compusilor alimentari
E. aminele absorbabili
(pag. 93) C. derivati cuaternari de amoniu
D. substante organice hisrosolubile, dar polare,
26 Medicamente inactive metabolizate n
disociate
metaboliti activi sunt:
E. baze organice slabe
A. amitriptilina
(pag. 64)
B. prednison
C. fenilbutazona 31 Calea nazala de absorbtie are urmatoarele
caracteristici:
D. azatioprina
A. este indicata exclusiv pentru actiunea locala
E. ulei de ricin
B. la copii nu pot aparea efecte sistemice
(pag. 107)
C. este bine vascularizata
D. este permeabila pentru substante liposolubile si
hidrosolubile
E. nu se pot administra solutii uleioase
(pag. 70)

Pag. 3 din 309

32 Absorbtia prin epiteliu alveolar este 37 Se leaga de proteine plasmatice n procent
favorizata de: foarte mare:
A. suprafata foarte mare (100mp) A. fenilbutazona
B. reteaua capilara foarte bogata B. sulfadimetoxina
C. diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni C. digitoxina
D. un ritm respirator lent si oprirea voluntara a D. fenitoina
respiratiei E. sulfafurazol
E. hipersecretia bronsica (pag. 88)
(pag. 71-73)
38 Referitor la difuziunea prin placenta, notati
33 Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe raspunsurile incorecte:
cale oculara:
A. placenta are sisteme speciale de transport de la
A. solutii izotone sunt preferabile fat la mama
B. pH-ul preferabil este 7,4-8 B. fatul are mecanisme active de transport
C. se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica C. de la mama la fat nu pot difuza hormoni
D. secretia lacrimala este un factor favorabil estrogeni si vitaminele hidrosolubile
D. de la fat la mama nu pot trece substante polare
E. solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
disociate
(pag. 73-74)
E. de la fat la mama difuzeaza substantele
34 Sunt transportate semnificativ n hematii: nedisociate, liposolubile si hidrosolubile

A. digitoxina (pag. 94-95)

B. fenilbutazona 39 Particularitatile difuziunii prin bariera snge-

C. antimalaricele lapte sunt:

D. ciclosporina A A. nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice

E. petidina B. difuzeaza purgative

(pag. 83-84) C. laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca
plasma
35 Hiperalbuminemie se produce n: D. difuzeaza alcoolul
A. afectiuni ginecologice E. n laptele matern se pot concentra
B. mialgii medicamentele acide
C. fracturi (pag. 95)
D. schizofrenie 40 Caracteristicile difuziunii prin membrana
E. tumori benigne celulara sunt:
(pag. 84) A. pH-ul intracelular este mai acid dect pH-ul
interstitial si sanguin
36 Procesul legarii medicamentelor de
B. substantele foarte liposolubile se pot concentra
proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
intracelular
A. legarea este specifica C. filtrarea se face pentru medicamentele
B. nu se pot stabili legaturi ionice hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica
de 100
C. echilibru ntre forma libera si cea legata este
dinamic D. acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a
medicamentelor bazice
D. forma libera este activa
E. difuziunea simpla se face pentru medicamente
E. forma legata este cea de rezerva
liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de
(pag. 88) 350
(pag. 95-96)

Pag. 4 din 309

41 Volumul de distributie aparent (Vd) are
urmatoarele caracteristici:
A. se exprima n litri (l)
B. se exprima n l/kg
C. Vd aparent corespunde ntotdeauna cu Vd real
D. Vd se determina la administrarea pe cale
intravenoasa
E. Vd = D x Co (D = doza administrata, Co =
concentratia sanguina, masurata imediat dupa
administrare i.v., in injectie "bolus")
(pag. 98-99)
42 Clearance-ul hepatic este dependent de
fluxul sanguin arterial hepatic la:
A. izoniazida
B. lidocaina
C. nifedipin
D. verapamil
E. ulei de ricin
(pag. 111)
43 Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la
nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor
administrate inhalator:
A. oprirea voluntara a respiratiei
B. ritm respirator rapid
C. particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10
micrometri
D. particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-
1 micrometri
E. particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8
micrometri
(pag. 72)
44 Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante
orale este periculoasa deoarece:
A. se produce inhibitie enzimatica incrucisata
B. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere
de anticoagulant
C. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere
de fenilbutazona
D. este deplasat de pe proteinele plasmatice
anticoagulantul oral
46 Transportul activ al medicamentelor prin
membrane:
A. se face contra gradientului de concentratie
B. nu prezinta specificitate sterica
C. se realizeaza pentru ioni, substante polare,
disociate
D. se realizeaza cu consum de energie
E. se face pentru substantele liposolubile,
nedisociate
(pag. 53)
47 Calea intraarteriala prezinta urmatoarele
particularitati:
A. este utilizata rar
B. implica efectul primului pasaj pulmonar
C. poate declansa spasm arterial
D. poate provoca hematom si tromboza
E. efectul este cel mai rapid posibil
(pag. 79)
48 Se distribuie bifazic:
A. tiopentalul
B. iodul
C. hexobarbitalul
D. Ca si P
E. tetraciclina
(pag. 98)
49 Circuitul entero-gastric se caracterizeaza
prin:
A. n intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat
B. participa medicamentele bazice liposolubile
C. participa medicamentele bazice ce se pot
elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune
simpla
D. participa medicamentele acide
E. participa exclusiv medicamentele administrate
per os
(pag. 101)
50 Calea cutanata prezinta urmatoarele
particularitati:

E. creste coagulabilitatea sngelui A. vasodilatatia scade absorbtia

(pag. 125) B. masajul local si pansamentele ocluzive
favorizeaza absorbtia percutana
45 O substanta medicamentoasa acida se afla n C. absorbtia se realizeaza n principal pe calea
cantitate mai mare n forma nedisociata cnd: transfoliculara
A. pKa > pH D. stratul cornos epidermic are frecvent efect de
B. pH > pKa "rezervor"
C. pKa - pH > 0 E. stratul adipos subcutanat are efect de retentie
pentru substantele liposolubile
D. pH - pKa > 0
(pag. 75-76)
E. pH - pK = 0
(pag. 51)

Pag. 5 din 309

* 51 Notati medicamentul care poate provoca *4 Temperatura ambianta ridicata:
insuficienta cardiaca prin lezarea
A. Creste procesele metabolice
miocardului:
B. Creste biotransformarile medicamentelor
A. Chinidina
C. Scade permeabilitatea tisulara
B. Procainamida
D. Scade durata actiunii medicamentelor
C. Fenitoina
E. Creste intensitatea actiunii medicamentelor
D. Daunorubicina
(pag. 202)
E. Verapamil
(pag. 128) *5 Medicamentele administrate dimineata,
nainte de masa cu 30 de minute, sunt:
Tema nr. 2 A. Anorexigene
Farmacodinamie generala
B. Antiacide
Bibliografie asociata temei:
C. Antiinflamatoare
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a D. Acid clorhidric si pepsina
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de E. Antihelmintice
1000 exemplare, n 2011) (pag. 203)
pag. 172-231
*6 Medicamentele administrate n timpul sau
*1 Tipurile de actiune farmacodinamica se imediat dupa mese sunt:
clasifica dupa urmatoarele criterii, cu
exceptia: A. Acid clorhidric si pepsina
A. Reversibilitate B. Purgative
B. Selectivitate C. Hipoglicemiante
C. Metabolizare D. Hipocolesterolemiante
D. Modul de utilizare E. Colecistokinetice
E. Sensul actiunii (pag. 203)
(pag. 180-181) *7 Medicamentele administrate la 30-60 minute
dupa masa sunt:
*2 Daca nu exista alta recomandare, este
preferabil ca medicamentele sa fie A. Diuretice
administrate n raport cu mesele: B. Stimulatoarele secretiei gastrice
A. Cu 30 de minute nainte C. Antiacide
B. La 1 ora dupa D. Digitalice
C. La 1 ora nainte sau 3 ore dupa E. Teofilina si aminofilina
D. n timpul mesei (pag. 203)
E. Imediat dupa
*8 Nu reprezinta bioritm circadian:
(pag. 203)
A. Tensiunea sanguina
*3 Marcati varianta ce nu reprezinta un model B. Activitatea enzimatica
de relatie cantitativa, structura chimica
actiune farmacodinamica: C. Temperatura corpului
D. Functiile pulmonare
A. W ohl
E. Concentratiile de neuromediatori
B. Hansch
(pag. 204)
C. Free-wilson
D. Ariens *9 Penicilinele injectabile se pot amesteca in
vitro cu:
E. MTD Simon
(pag. 187) A. Glucoza
B. Lactat de sodiu
C. Bicarbonat de sodiu
D. Clorura de sodiu
E. Aminoglicozide
(pag. 208-209)

Pag. 6 din 309

* 10 Sinergism de potentare urmarit n * 15
terapeutica:
A. Antihipertensiv si diuretic
B. Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
C. Pilocarpina si atropina
D. Adrenalina si propranololul
E. Procaina si sulfamidele
(pag. 210-212)
* 11 Determina antagonism de efect:
A. Warfarina cu acidul acetilsalicilic * 16
B. Tubocurarina cu gentamicina
C. Penicilinele cu tetraciclinele
D. Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
E. Tranchilizante cu alcool
(pag. 214)
* 12 Au latenta cea mai mica:
A. Formele farmaceutice retard
B. Medicamentele cu mecanism indirect de actiune
C. Medicamente legate de proteine plasmatice * 17
D. Medicamente administrate i.v.
E. Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ
(pag. 178)
* 13 Care afirmatie nu este corecta:
A. Digitoxina are T1/2 = 7 zile
B. Clorpropamida are T1/2=36 ore
C. Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore
* 18
D. Strofantina are T1/2 = 1 zi
E. Tolbutamida are T1/2 = 6 ore
(pag. 179)
* 14 Notati afirmatia incorecta:
A. antiastmaticele au efect numai n cazul unei
bronhoconstrictii
B. cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident n
insuficienta cardiaca * 19
C. antipireticele scad febra si temperatura normala
D. analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii
respiratori bulbari deprimati
E. tranchilizantele au efect evident daca exista o
stare de hiperexcitabilitate sau anxietate
(pag. 196)
Antagonistii competitivi se caracterizeaza
prin:
A. au activitate intrinseca
B. sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul
receptorilor
C. cresc potenta agonistilor specifici
D. diminua potenta agonistilor specifici
E. nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul
situsurilor de legare ale agonistilor specifici
(pag. 226)
Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza
prin:
A. diminua pna la anulare efectul maxim al
agonistului specific
B. au activitate intrinseca
C. nu blocheaza receptorii
D. nu schimba conformatia receptorului
E. cresc efectul maxim al agonistului specific
(pag. 226)
Una din asocierile urmatoare determina
toxicitate hepatica crescuta:
A. aminofenazona + sulfonamide antibacteriene
B. verapamil + propranolol
C. atropina + fenotiazine
D. izoniazida + rifampicina
E. propantelina + antidepresive triciclice
(pag. 215)
Agranulocitoza este detrminata de asocierea:
A. izoniazida + rifampicina
B. verapamil + propranolol
C. noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene
D. atropina + fenotiazine
E. propantelina + antidepresive triciclice
(pag. 215)
Reprezinta antagonism nedorit si de evitat
asocierea:
A. anestezic general + tranchilizant
B. procaina + sulfamidele
C. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
D. antihipertensiv + diuretic
E. analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic
(pag. 212, 210)
Pag. 7 din 309
* 20 Notati afirmatia incorecte:
A. omul este o specie diurna
B. tonusul parasimpatic predomina noaptea
C. tonusul parasimpatic predomina ziua
D. crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4
dimineata
25 Ce consecinte are asupra actiunii
farmacodinamice, formarea complexului
medicament-receptor prin legarea covalenta?
A. actiunea reversibila
B. actiunea ireversibila
C. durata scurta de actiune

E. travaliul are loc de obicei la 4 dimineata D. durata lunga de actiune

(pag. 204) E. durata ultrascurta de actiune
(pag. 179)
21 Durata crescuta a actiunii farmacodinamice
este consecinta: 26 Efecte bisens au:
A. legarii de proteinele plasmatice n procent mare A. adrenalina
B. difuziunii in toate trei sectoarele hidrice B. paracetamolul
C. fixarii greu reversibile de substrat C. noradrenalina
D. distribuirii selective intr-un tesut D. fenobarbitalul
E. legarii de proteinele plasmatice in procent mic E. acidul acetilsalicilic
(pag. 188) (pag. 174)
22 Durata actiunii farmacodinamice este 27 Boli autoimune ale receptorilor sunt:
crescuta de urmatorii factori:
A. miastenia gravis
A. Procent mare de legare de proteinele plasmatice
B. diabetul zaharat, insulino-rezistent
B. Difuziunea n toate trei sectoarele hidrice
C. boala Grave
C. Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
D. feminizarea fatului masculin
D. Distribuirea selectiva ntr-un tesut
E. hipercolesterolemia ereditara
E. Fixarea greu reversibila de substrat (pag. 200)
(pag. 188)
28 Boli genetice ale receptorilor sunt:
23 Precizati factorii de care depinde eficacitatea
A. boala Grave
maxima a unui medicament:
B. feminizarea fatului masculin
A. calea de administrare
C. hipercolesterolemia ereditara
B. activitatea intrinseca
D. miastenia gravis
C. numarul de receptori activati
E. endocrinopatii generalizate ereditare
D. doza eficace maxima
(pag. 200)
E. medicamentul este agonist total sau partial
(pag. 177) 29 Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata
pana la 30 minute:
24 Precizati ce proprietati au antagonistii totali:
A. enzimatice
A. activitate intrinseca maxima
B. cardiace
B. activitate intrinseca zero
C. respiratorii
C. activitate intrinseca submaximala
D. temperatura corpului
D. afinitate pentru receptori
E. activitatea electrica a creierului
E. afinitate pentru receptori zero (pag. 204)
(pag. 177, 226)
30 Bioritmurile cu frecventa joasa si durata
pna la un an sunt:
A. enzimatice
B. circaseptidiene
C. mensuale
D. sezoniere
E. anuale
(pag. 204)

Pag. 8 din 309

31 Variabilitatea farmacodinamica anormala se 36 Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea
exprima grafic prin: deoarece:
A. curbe frecventa-distributie bimodale A. tonusul parasimpatic este crescut noaptea
B. curba cu alura de clopot (curba lui Gauss) B. tonusul parasimpatic este scazut noaptea
C. curbe frecventa-distributie trimodale C. nivelele de cortisol endogen sunt la minim
D. curbe frecventa-distributie multimodale noaptea
D. nivelele de cortisol endogen sunt la maxim
E. curba cumulativa sigmoidala cuantala
noaptea
(pag. 230)
E. eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare
32 Radicalul metil substituit la azotul de pe este maxima la ora 4 a.m
nucleul barbituric formeaza derivati (pag. 206)
barbiturici N-metilati cu:
37 Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu
A. efect hipnotic anticoagulantele cumarinice si mecanismul
B. efect narcotic interactiunii:
C. efect anticonvulsivant A. accident hemoragic
D. coeficient de partaj L/A scazut B. inhibitie enzimatica
E. coeficient de partaj L/A ridicat C. deplasare de pe proteinele plasmatice
(pag. 183) D. accident trombotic
33 Care afirmatii sunt reale: E. inductie enzimatica

A. s-a stabilit o relatie ntre efectul placebo si gradul (pag. 213)

de inteligenta si sex 38 Variabilitatea farmacologica normala se
B. placebo este o substanta fara efect caracterizeaza prin:
farmacodinamic obiectiv
A. curba frecventa-distributie cu alura de clopot
C. efectul placebo este atribuit unei substante (curba lui Gauss)
placebo
B. determinata de tipul fiziologic
D. placebo reactiv este persoana ce raporteaza un
efect placebo C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice

E. procentul efectelor placebo este diferit, n D. consecinta mecanismelor imunoalergice si

autoimune
circumstante variate
(pag. 194) E. curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale
sau chiar multimodale
34 Consecintele farmacologice ale proceselor (pag. 218, 229-230)
de reglare "up" si "down" ale receptorilor
sunt: 39 Reprezinta sinergism de potentare urmarit n
terapeutica:
A. efect rebound
B. toleranta A. hipoglicemiante + beta-adrenolitice

C. sindrom de abstinenta B. peniciline + tetracicline

D. sensibilizare alergica C. anestezic general + tranchilizant

D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
E. modificari n intensitatea si durata efectului
(pag. 199) E. antihipertensiv + diuretic
(pag. 210-211, 214)
35 Melatonina:
40 Reprezinta sinergism de potentare nedorit si
A. este un hormon secretat exclusiv noaptea de
evitat:
glanda pineala
B. genereaza ritmul circadian veghe-somn A. meprobamat + alcool

C. secretia de melatonina creste cu vrsta B. pilocarpina + atropina

D. are un puternic efect antioxidant C. adrenalina + histamina

E. este activa doar pe receptori din structuri D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
cerebrale E. hipoglicemiante + beta-adrenolitice
(pag. 205) (pag. 210-211)

Pag. 9 din 309

41 Antagonismul agonist-antagonist competitiv 46 Factorii dependenti de organism care
este dat de asocierile: influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
A. peniciline + aminoglicozide A. calea de administrare
B. heparina + medicamente cu functii amina B. specia
C. pilocarpina + atropina C. sexul
D. adrenalina + propranolol D. alimentatia
E. histamina + antihistaminice E. starea patologica
(pag. 211) (pag. 193, 201)

42 Este antagonism utilizat n terapeutica: 47 Factorii dependenti de mediu ce influenteaza

actiunea farmacodinamica sunt:
A. naloxona + morfina
B. procaina + sulfamide antimicrobiene A. viata sociala

C. diuretice tiazide + antidiabetice B. stresul

D. vitamina K + anticoagulante cumarinice C. alimentatia

E. neostigmina + curarizante antidepolarizante D. specia

(pag. 211) E. sexul
(pag. 201, 193)
43 Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta
medicamentelor sunt adevarate: 48 Instabile numai n solutie perfuzabila de
bicarbonat de sodiu sunt:
A. reprezinta capacitatea unei substante de a avea
activitate biologica A. aminozidele
B. se exprima prin dozele eficace B. ampicilina
C. cu ct dozele eficace sunt mai mari cu att C. vancomicina
potenta este mai mare
D. carbenicilina
D. este dependenta de organism si de proprietatile
E. tetraciclinele
substantei, farmacocinetice si farmacodinamice
(pag. 209)
E. pentru compararea potentei se determina
raportul dozelor echiactive 49 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
(pag. 175-176)
A. Narcoticele au structuri chimice foarte diferite
44 n cazul medicamentelor retard, calitatea B. Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de
retard se datoreste: acelasi tip
A. efectelor bisens C. Orientarea spatiala poate crea cicluri potentiale
ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
B. formei farmaceutice
D. Un metil substituit la azotul de pe nucleul
C. structurilor chimice modificate intentionat
barbituric formeaza compusi cu coeficient de
D. structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard partaj L/A scazut
E. solubilitatii E. Gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza
(pag. 180) profilul farmacodinamic
(pag. 183, 184)
45 Clasificarea substantelor medicamentoase,
functie de toxicitatea acuta: 50 Care dintre urmatoarele interactiuni
medicament-medicament sunt realizate prin
A. toxicitate foarte mare
mecanism farmacodinamic:
B. toxicitate moderata
A. Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut
C. toxicitate mica de hidroclorotiazida
D. toxicitate foarte mica B. Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-
E. toxicitate deosebit de mica fenilbutazona
(pag. 190) C. Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-
cimetidina
D. Relaxare musculara excesiva la asocierea
tubocurarina-gentamicina
E. Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-
tetracicline
(pag. 213, 214)

Pag. 10 din 309

* 51 Notati afirmatia adevarata despre
antagonistii necompetitivi:
A. Antagonizeaza specific substantele agoniste
corespunzatoare
B. Curba log doza-efect a agonistului va avea, sub
influenta unui antagonist necompetitiv, o inaltime
si o panta mai mica sau agonistul va deveni
inactiv
C. Scad potenta agonistului
D. Deplaseaza spre dreapta, fara sa modifice curba
log doza-efect a agonistului
E. Un exemplu il reprezinta antagonizarea efectelor
muscarinice ale parasimpatomimeticelor prin
Atropina
(pag. 202)
55 Notati afirmatiile adevarate despre
interactiunile medicamentoase care pot
modifica procesul de absorbtie:
A. Clorpromazina inhiba transportul Levodopa,
micsorandu-i absorbtia
B. Colchicina administrata cronic afecteaza toxic
mucoasa intestinala, interferand absorbtia
Ciancobalaminei si Acidului folic
C. Sucralfatul creste absorbtia intestinala a
Digoxinei
D. Colestiramina creste absorbtia intestinala a
anticoagulantelor orale
E. Tetraciclina prezinta absorbtie crescuta cand se
administreaza concomitent cu preparate de fier
(pag. 194-195)

52 Hipertermia maligna este un sindrom grav, 56 Alcalinizarea urinii mareste eliminarea

rar intalnit, care poate fi provocat de urmatoarelor medicamente:
urmatoarele medicamente:
A. Fenobarbital
A. Halotan B. Amfetamina
B. Metoxifluran C. Probenecid
C. Fenitoina D. Sulfatiazol
D. Ciclopropan E. Imipramina
E. Suxametoniu (pag. 201)
(pag. 122-123)
57 Hidrocortizonul acetat:
53 Notati afirmatiile adevarate:
A. Se foloseste sub forma de suspensie apoasa
A. Antiparkinsonienele anticolinergice pot provoca B. Poate fi administrat intravenos
uneori perturbari ale memoriei si atentiei,
anxietate, halucinatii C. Este indicat pentru efectul antiinflamator
B. Amfetaminele administrate timp indelungat nu D. Are efect local de scurta durata
pot provoca depresie sau o reactie psihotica E. Poate fi administrat intraarticular
C. Contraceptivele hormonale orale pot provoca (pag. 767-768)
stare depresiva
D. Indometacina produce frecvent cefalee 58 Care din urmatorii glucocorticoizi au durata
lunga a efectului (timp de injumatatire 36-54
E. In urma dozelor mari de antipsihotice active nu de ore):
pot fi observate sindroame extrapiramidale
A. Prednisonul
(pag. 144-145)
B. Triamcinolonul
54 Notati principalele incompatibilitati ale
C. Dexametazona
bicarbonatului de sodiu in solutie injectabila:
D. Betametazona
A. Eritromicina
E. Hidrocortizonul
B. Sarurile de calciu
(pag. 766)
C. Atropina
D. Aminofilina 59 Metformina - afirmatii adevarate:

E. Adrenalina A. Se administreaza inainte de mese

(pag. 192) B. Nu se asociaza niciodata cu o sulfamida
antidiabetica
C. Poate provoca acidoza lactica
D. Se indica in principal in diabetul la adultul obez
E. Determina cresterea trigliceridelor plasmatice
(pag. 796-798)

Pag. 11 din 309

60 Glibenclamida: 65 Afirmatii adevarate referitoare la Vitamina C:
A. Este o sulfoniluree de prima generatie A. Se utilizeaza in tratamentul bolii beri-beri
B. Are potenta mare B. Favorizeaza absorbtia preparatelor de fier
C. Are efect care se mentine peste 48 de ore C. Este implicata in transformarea Dopaminei in
D. Poate provoca hipoglicemie Noradrenalina
D. Se utilizeaza in tratamentul methemoglobinemiei
E. Trebuie evitata in insuficienta renala
(pag. 795) E. Dozele excesive favorizeaza formarea de calculi
de urat
61 Care din urmatoarele afirmatii despre (pag. 696-698)
Amiodarona sunt adevarate:
66 Tiamina (vitamina B1) - afirmatii adevarate:
A. Provoaca tahicardie moderata
A. Deficitul de vitamina B1 determina sindrom
B. Are efect antianginos
Wernicke
C. Are efect antiaritmic
B. Intervine in metabolismul lipidic
D. Blocheaza nespecific si incomplet efectele alfa si
C. Este contraindicata la alcoolici
beta-adrenergice
D. Intervine in procesul de conducere axonala
E. Creste forta contractila a inimii
(pag. 346) E. Poate provoca soc tiaminic
(pag. 690-692)
62 Sunt beta-blocante cardioselective folosite
ca antianginoase: 67 Hormonii tiroidieni realizeaza urmatoarele
efecte metabolice:
A. Propranololul
A. Inhiba metabolismul bazal
B. Atenololul
B. Stimuleaza lipoliza
C. Metoprololul
C. Favorizeaza sinteza proteica
D. Bisoprololul
D. Determina cresterea colesterolemiei
E. Celiprololul
(pag. 335-336) E. Scad absorbtia intestinala a glucozei
(pag. 807-808)
63 Diltiazemul prezinta urmatoarele proprietati:
68 Afirmatii adevarate privind antitiroidienele
A. Are actiune vasodilatatoare mai slaba ca tioamidice:
Verapamilul
B. Are actiune directa de deprimare a contractiei A. Tratamentul se incepe cu doze mici, crescandu-
miocardice mai slaba decat a Verapamilului se treptat in cateva saptamani

C. Se utilizeaza ca antianginos B. Supradozarea poate genera hipotiroidism

D. Se utilizeaza ca antihipertensiv C. Inhiba procesul de oxidare si organificare a

iodului
E. Nu se indica in angina vasospastica
D. Pot determina leucocitoza
(pag. 344)
E. Efectul antitiroidian poate fi crescut de catre
64 Sunt expectorante secretostimulante: sulfamidele antidiabetice

A. Mesna (pag. 812-813)

B. Guaifenezina 69 Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind

C. Carbocisteina radioiodul:

D. Ipeca A. Este utilizat in tratamentul hipotiroidiei

E. Tiloxapolul B. Se asociaza cu solutia Lugol

(pag. 513-517) C. Este izotopul I 127
D. Este indicat in cancerul tiroidian
E. Este utilizat in tratamentul hipertiroidiei
(pag. 816-817)

Pag. 12 din 309

Tema nr. 3 *5 Poate induce colorarea dintilor n gri-negru:
Farmacotoxicologie generala A. metaciclina
Bibliografie asociata temei: B. peniciline
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, C. tetraciclina
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de D. minociclina
1000 exemplare, n 2011) E. antimalarice
pag. 232-274 (pag. 241)
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti *6 Urmatoarele medicamente determina
2001. fotoreactii la administrare sistemica, cu
pag. 117-151 exceptia:
*1 Sindromul neurologic extrapiramidal A. tetracicline
(asemanator sindromului clinic Parkinson), B. griseofulvina
produs de
neurolepticele clasice prin blocajul C. bromuri
predominant pe receptorii dopaminergici, D. fenotiazine
reprezinta:
E. sulfamide
A. efect toxic la nivel SNC (pag. 241)
B. efect secundar
*7 Sarurile de calciu si vitamina D n exces pot
C. reactie adversa ototoxica determina:
D. idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice A. miopatii fara mialgie
E. idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice
B. miopatii cu mialgie
(pag. 235)
C. cancer de bazinet
*2 Urmatoarele efecte adverse apar la nivel D. sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie
sanguin, cu exceptia:
E. insuficienta renala (nefrocalcinoza)
A. aplazie medulara si anemie aplastica la (pag. 238)
cloramfenicol
B. leucopenie la citostatice *8 Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
C. anemie megaloblastica la fenitoin
A. se instaleaza repede
D. hipocoagulabilitate la contraceptivele orale
B. poate fi completa
E. methemoglobinemie la fenacetina
C. este reversibila
(pag. 236)
D. reprezinta toleranta cronica
*3 Urmatoarele medicamente produc efecte
E. este de scurta durata dupa ntreruperea
toxice cohleare, cu exceptia:
tratamentului
A. kanamicina (pag. 259)
B. amikacina
*9 La ntreruperea brusca a administrarii
C. vancomicina antiulceroaselor antihistaminice H2, poate
D. viomicina aparea agravarea ulcerului gastroduodenal,
aceasta reprezentnd:
E. furosemid
(pag. 238) A. toleranta cronica
B. sindrom de retragere
*4 Notati care dintre aminoglicozide are
toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent C. intoleranta dobndita
ireversibila si de aceea este exclusa D. efect toxic la nivelul aparatului digestiv
administrarea sistemica:
E. efect de ricoseu (efect rebound)
A. amikacina (pag. 264)
B. neomicina
C. streptomicina
D. gentamicina
E. kanamicina
(pag. 238)

Pag. 13 din 309

* 10 Medicamentele care declanseaza tulburari la * 15 Urmatoarele medicamente produc efecte
oprirea brusca a tratamentului sunt toxice vestibulare, cu exceptia:
urmatoarele, cu exceptia:
A. streptomicina
A. antihistaminice H2 B. gentamicina
B. aminofilina C. viomicina
C. beta-adrenolitice D. vancomicina
D. morfinomimetice E. minociclina
E. clonidina (pag. 238)
(pag. 267)
* 16 Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:
* 11 Sindromul de retragere (withdrawal
A. sunt favorizate de supradozare, n general
sindrom) este declansat la ntreruperea unui
tratament de lunga durata cu urmatoarele B. se remarca absenta relatiei gradate doza efect
substante, facnd exceptie: C. sunt responsabile de tabloul patologic al
A. opiacee intoxicatiei respective

B. morfinomimetice D. se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari

sau interval mic)
C. barbiturice
E. se datoreaza cumularii medicamentului n
D. glucocorticosteroizi organism
E. benzodiazepine (pag. 234)
(pag. 265)
* 17 Urmatoarele afirmatii despre efectele
* 12 La pacientii cu deficit n adverse cancerigene sunt adevarate, cu
pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de exceptia:
suxametoniu (medicament curarizant) devin A. au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30
toxice si apare: de ani)
A. apnee prelungita (pna la 2-3 ore) B. sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii
B. anemie acuta hemolitica C. constau n alterarea mesajului genetic cu
C. methemoglobinemie severa modificari n genotip si fenotip
D. icter D. constau n initierea si dezvoltarea de celule
canceroase
E. colici si voma
E. aminofenazona este implicata n producerea
(pag. 246) cancerului gastric
* 13 Peroxidul de hidrogen (H2O2) n contact cu (pag. 242)
sngele nu produce efervescenta si apa
oxigenata nu are efect la indivizii cu: * 18 Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
eritrocitara A. este intoleranta dobndita

B. hemoglobinopatii B. este intoleranta congenitala de grup

C. acatalazie C. se manifesta ca deviatie de la raspunsul

farmacodinamic normal al populatiei la un
D. tulburari de acetilare medicament
E. intoleranta dobndita D. apare chiar la prima doza
(pag. 245) E. se datoreaza unor particularitati genetice
nnascute
* 14 Atrofia retinei ireversibila si tulburari de
vedere pot determina la administrarea n (pag. 243)
doze mari si timp foarte ndelungat (circa 3
ani):
A. neuroleptice fenotiazinice
B. antimalarice
C. glucocorticosteroizi
D. aminoglicozidele
E. sulfamidele cu eliminare rapida
(pag. 239)

Pag. 14 din 309

* 19 Urmatoarele exemple de enzimopatii 24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide,
reprezinta tipuri de idiosincrazie cu deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista
manifestari farmacodinamice, cu exceptia: riscul de a produce:
A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza A. sedare
eritrocitara
B. sindrom de abstinenta la nou-nascut
B. deficienta de pseudocolinesteraza
C. hipoglicemie
C. deficienta de glucuroniltransferaza
D. anemie hemolitica
D. acatalazia
E. ototoxicitate
E. deficienta de methemoglobin-reductaza (pag. 270)
eritrocitara
(pag. 244) 25 Notati medicamente proscrise la gravide
datorita potentialului teratogen:
* 20 Notati medicamentul contraindicat la mama
n timpul alaptarii, deoarece poate produce la A. fluorouracil
sugar sindrom cenusiu, colaps si B. dietilstilbestrol
deprimare medulara: C. indometacin
A. carbimazol D. acenocumarol
B. cloramfenicol E. fenitoin
C. saruri de aur (pag. 269, 271)
D. paracetamol
26 Deficienta de NADH-methemoglobin-
E. reserpina reductaza eritrocitara:
(pag. 272) A. determina scaderea nivelelor de
methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
21 Notati tipurile de toxicomanii considerate
minore: B. reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari
farmacodinamice
A. la barbiturice hipnotice
C. se evidentiaza prin dispnee si cianoza
B. la tranchilizante
D. se evidentiaza prin tulburari psihice severe
C. la alcool
E. este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze
D. la morfina terapeutice uzuale de medicamente puternic
E. la heroina oxidante
(pag. 262) (pag. 244, 245, 246)

22 Tetraciclina este contraindicata la mama n 27 Izoniazida determina frecvent urmatoarele

timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:
A. hipotiroidism
B. obstructie nazala
C. colorarea galbena a dintilor
D. dismicrobism intestinal cu tulburari digestive
E. tensiune arteriala instabila
(pag. 272)
efecte adverse la acetilatorii lenti:
A. sindrom de lupus sistemic
B. porfirie acuta intermitenta
C. neuropatii periferice
D. apnee prelungita
E. hepatita (la asocierea cu rifampicina)
(pag. 248)

23 Notati medicamentele ce pot suprima lactatia: 28 Notati tipurile de efecte adverse

imunosupresive:
A. bromocriptina
A. granulocitopenie imuna
B. metronidazol
B. agranulocitoza
C. furosemid
C. anemie hemolitica autoimuna
D. paracetamol
D. deficienta imunitara latenta
E. estradiol
(pag. 273) E. soc anafilactic
(pag. 255)

Pag. 15 din 309

29 La acetilatorii lenti, urmatoarele 34 Contraceptivele orale au un potential toxic
medicamente produc frecvent reactii hepatic ridicat, putnd produce:
adverse:
A. adenom
A. izoniazida B. granulomatoza
B. hidralazina C. tromboza suprahepatica
C. suxametoniu D. colestaza intrahepatica
D. procainamida E. sindrom de hepatita virotica
E. sulfasalazina (pag. 237)
(pag. 248)
35 Notati medicamentele ce determina, ca efect
30 Toxicitatea cohleara este caracteristica toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:
pentru urmatoarele medicamente:
A. citostatice
A. streptomicina B. fenacetina
B. amikacina C. cloramfenicol
C. furosemid D. paracetamol
D. viomicina E. contraceptive orale
E. minociclina (pag. 236)
(pag. 238)
36 Toleranta acuta:
31 Notati medicamentele ce declanseaza reactii
A. este obisnuinta
adverse alergice de tip I anafilactic:
B. este tahifilaxia
A. peniciline
C. este toleranta nnascuta
B. antihistaminice H1
D. este toleranta dobndita
C. dextrani
E. este efect advers imunosupresiv
D. azocoloranti
(pag. 259)
E. substante iodate radiografice de contrast
(pag. 251) 37 Toleranta cronica:
A. este obisnuinta
32 Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce
mortalitatea prin soc toxiinfectios consta n: B. consta n obtinerea aceluiasi efect cu doze mai
mici
A. spitalizare si izolare n camera sterila
C. niciodata nu este completa
B. reducerea treptata a dozelor din medicamentul
incriminat D. este un fenomen reversibil
C. tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice E. impune nlocuirea medicamentului
bactericide n doze mici (pag. 259, 260)
D. transfuzie de granulocite
38 Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:
E. transplant medular n aplazia ireversibila
A. diminuarea absorbtiei
(pag. 256)
B. cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea
33 Actiune limfocitotoxica directa prezinta inhibitiei enzimatice
urmatoarele medicamente: C. cresterea eliminarii
A. cloramfenicol D. down-reglare manifestata prin internalizarea
B. tetracicline receptorilor n membrana
C. lidocaina E. mecanism imunologic

D. nitrofurantoin (pag. 260)

E. streptomicina 39 S-a nregistrat instalarea obisnuintei la:

(pag. 257) A. hipnotice barbiturice
B. morfinomimetice
C. pulberea de hipofiza posterioara
D. efedrina
E. nitroglicerina
(pag. 259, 260)

Pag. 16 din 309

40 Toxicomania este o stare de intoxicatie
cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte
adverse:
A. farmacodependenta psihica
B. farmacodependenta fizica
45 Notati medicamentele care pot determina
avort si nastere prematura daca sunt
administrate n perioada prenatala si
obstetricala:
A. sulfat de magneziu injectabil

C. toleranta (obisnuinta) B. ocitocina

D. efect rebound C. neostigmina

E. deficienta imunitara latenta D. propranolol

(pag. 262) E. acenocumarol
(pag. 271)
41 Acidul acetilsalicilic este contraindicat la
mama n timpul alaptarii, deoarece determina 46 Efectul de ricoseu:
urmatoarele efecte adverse la sugar:
A. apare la ntreruperea brusca a farmacoterapiei
A. hepatita B. este efectul rebound
B. hemoragii C. este sindromul de retragere
C. acidoza D. clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate,
D. methemoglobinemie exacerbata
E. tulburari respiratorii E. are ca mecanism feed-back-ul negativ
(pag. 273) (pag. 264)

42 Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot 47 Notati afirmatiile adevarate:

determina ntrzierea nasterii, prelungirea A. consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili
sau oprirea travaliului: la actiunea narcoticelor
A. antrachinone B. fumatorii prezinta mitridatism la nicotina
B. propranolol C. farmacodependenta fizica se evidentiaza prin
C. izoxuprina aparitia sindromului de abstinenta
D. terbutalina D. farmacodependenta fizica reclama necesitatea
opririi administrarii substantei
E. pilocarpina
E. n sindromul de abstinenta la morfinomimetice
(pag. 271) apar simptome de tip colinergic
43 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt (pag. 260, 261)
adevarate?
48 Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie)
A. cloramfenicolul este contraindicat la mama n este un efect toxic la nivel SNC observat la
timpul alaptarii, deoarece determina sindromul femeile tinere tratate cu:
cenusiu la sugar
A. ibuprofen
B. acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt
recomandate la mama n timpul alaptarii, B. furosemid
deoarece nu afecteaza sugarul C. contraceptive orale
C. dupa o interventie chirurgicala regula generala D. sulindac
este de ntrerupere a alaptatului 6-10 ore
E. naproxen
D. se pot concentra n laptele matern medicamente
bazice (pag. 236)
E. antiepilepticele sunt excretate n cantitati foarte 49 n producerea de miopatii si neuropatii
mici n laptele matern nsotite sau nu de mialgii, sunt incriminate
(pag. 272, 273, 274) urmatoarele medicamente:
A. fluoroquinolone
44 Metronidazolul este contraindicat n timpul
alaptarii deoarece determina la sugar: B. polimixine
A. voma C. antihistaminice H2
B. colorarea galbena a dintilor D. diuretice
C. deprimare medulara E. opiacee
D. tulburari neurologice (pag. 239)
E. hipotiroidism
(pag. 272)

Pag. 17 din 309

 50 Rabdomiolize (distructii musculare) Tema nr. 4
medicamentoase sunt determinate de: Interactiuni medicamentoase
A. cimetidina Bibliografie asociata temei:
B. halotan Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
C. litiu medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
D. curarizante pag. 191-220
E. antimalarice
*1 Lidocaina este incompatibil la
(pag. 239) administrarea injectabil cu:
51 Notati medicamentele care pot provoca A. ser fiziologic;
neurotoxicitate la hepatici:
B. ser glucozat;
A. Fenitoina Lidocaina C. ap distilat;
B. Anticoagulante orale D. bicarbonat de sodiu;
C.
E. soluie Ringer.
D. Cloramfenicol (pag. 193)
E. Pirazinamida
*2 Precizai incompatibilitatea privind soluiile
(pag. 189) injectabile pentru cloramfenicol:
* 52 Notati afirmatia adevarata: A. papaverin;
A. Barbituricele sunt indicate la bolnavii in coma B. tetracicline;
hepatica C. polivitamine;
B. Diureticele, utilizate abuziv la cirotici D. clorur de sodiu;
decompensati, pot precipita coma hepatica
E. digoxin.
C. Anticoagulantele orale sunt indicate in prezenta
obstructiei biliare (pag. 192)
D. Asociatiile estroprogestative pot fi folosite in *3 Absorbia tetraciclinei este diminuat cnd
conditii de colestaza se administreaz per os concomitent cu
E. Antidiabeticele orale nu provoaca tulburari urmtoarele substane medicamentoase, cu
metabolice grave la hepatici excepia:
(pag. 190) A. antiacide ce conin calciu;
53 Notati substantele medicamentoase B. antiacide ce conin magneziu;
metabolizate in tubul digestiv: C. sucralfat;
A. Cefalexin D. sulfat feros;
B. Levodopa E. acid acetilsalicilic.
C. Sulfasalazina (pag. 194)
D. Pivampicilina *4 Precizai medicamentul care formeaz chelai
E. Ampicilina insolubili cu metalele bi- sau trivalente:
(pag. 186) A. penicilin;
B. tetraciclin;
C. amoxicilin;
D. cefalexin;
E. ampicilin.
(pag. 194)

Pag. 18 din 309

*5 Precizai medicamentul care n asociere cu * 10 Urmtoarele medicamente acioneaz ca
dicumarolul crete absorbia inductori enzimatici, cu excepia:
anticoagulantului:
A. fenitoin;
A. vitamina C; B. carbamazepin;
B. fierul; C. dicumarol;
C. calciul; D. primidon;
D. hidroxidul de magneziu; E. rifampicin.
E. vitamina K. (pag. 200, 198)
(pag. 195)
* 11 Notai afirmaia fals despre incompatibiliti:
*6 ntrzierea golirii stomacului determin o
A. sunt interaciuni in vitro;
absorbie intestinal mai lent relevant
clinic pentru urmtoarele asocieri, cu B. apar dup ptrunderea medicamentelor n
excepia: organism;
A. paracetamol-parasimpatolitice; C. implic precipitare, efervescen, modificarea
culorii;
B. paracetamol-metoclopramid;
D. diazepamul nu se amestec cu alte
C. paracetamol-analgezice opioide; medicamente n sering i nu se dilueaz;
D. acid aminosalicilic-difenhidramina; E. fierul injectabil este incompatibil cu acidul
E. fenobarbital-hidroxid de aluminiu. ascorbic n sering.
(pag. 195,196) (pag. 192)

*7 Notai care este tipul de compus care se * 12 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
formeaz la combinarea benzilpenicilinei cu excepia:
procaina: A. acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine cnd
A. solubil; sucul gastric are un pH ridicat;
B. liposolubil; B. acidul acetilsalicilic se dizolv mai bine n mediu
alcalin;
C. hidrosolubil;
C. tetraciclinele se absorb mai puin n mediu
D. greu solubil care cristalizeaz; alcalin n care se dizolv cu greutate;
E. insolubil. D. absorbia tetraciclinei este crescut cnd se
(pag. 196) administreaz concomitent cu preparate de fier,
mai ales sulfat feros;
*8 Notai care este modificarea asupra fluxului
E. sucralfatul diminueaz absorbia intestinal a
sanguin hepatic produs de propranolol:
tetraciclinei.
A. fluxul hepatic nu se modific; (pag. 194)
B. fluxul hepatic scade marcat;
* 13 Urmtoarele medicamente determin
C. fluxul hepatic crete; scderea motilitii intestinale favoriznd
D. fluxul hepatic scade apoi crete; absorbia substanelor puin solubile, cu
excepia:
E. fluxul hepatic crete apoi scade.
(pag. 196) A. propantelin;
B. antidepresive triciclice;
*9 Urmtoarele medicamente acioneaz ca
inhibitori enzimatici, cu excepia: C. neuroleptice fenotiazinice;
D. parasimpatolitice;
A. cimetidin;
B. eritromicin; E. metoclopramid.
(pag. 196)
C. cloramfenicol;
D. ketoconazol;
E. primidon.
(pag. 198, 200)

Pag. 19 din 309

* 14 Notai afirmaia fals despre interaciuni * 18 Urmtoarele medicamente cresc
medicamentoase care pot fi relevante clinic hepatotoxicitatea paracetamolului, cu
datorit deplasrii de pe proteinele excepia:
plasmatice:
A. fenobarbital;
A. competiia apare cnd locurile de legare de pe B. propantelin;
macromoleculele proteice sunt aproape saturate;
C. carbamazepin;
B. medicamentul deplasat trebuie s fie legat n
proporie mare (peste 90%) de proteinele D. rifampicin;
plasmatice; E. fenitoin.
C. riscul reaciilor adverse sporete cnd indicele (pag. 216)
terapeutic al substanei deplasate este mare;
D. sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte * 19 Hidralazina provoac scdere tensional prin
medicamente de pe proteine; vasodilataie direct, dar aceeasta determin
o reacie simpatic i din aceeast cauz se
E. la deplasarea anticoagulantelor orale pot aprea impune pentru tratamentul HTA asocierea:
hemoragii.
A. hidralazin-hipnotic;
(pag. 197)
B. hidralazin-simpatomimetic-sedativ;
* 15 Urmtoarele afirmaii despre fenobarbital
C. hidralazin-propranolol-diuretic;
sunt adevrate, cu excepia:
D. hidralazin-digoxin;
A. crete activitatea enzimelor microzomale
oxidative; E. hidralazin-antiaritmic.
B. crete activitatea glucuroniltransferazei; (pag. 204, 216)
C. scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea * 20 Agonitii pariali administrai n doze mari:
anticoagulantelor orale, prin inhibarea
metabolizrii acestora; A. acioneaz prin adiie cu agonitii deplini;
D. este eficace n hiperbilirubinemia i icterul B. acioneaz prin potenare cu agonitii deplini;
nuclear la nou-nscut; C. acioneaz prin antagonism necompetitiv cu
E. crete riscul reaciilor toxice la ciclofosfamid, agonitii deplini;
stimulnd metabolizarea acesteia. D. antagonizeaz efectul agonitilor deplini;
(pag. 199, 200) E. acioneaz prin eliberarea receptorilor agonitilor
deplini.
* 16 Urmtoarele medicamente scad eliminarea
urinar determinnd interaciuni (pag. 203)
medicamentoase relevante clinic, cu
21 Precizai principalele incompatibiliti ale
excepia:
soluiilor injectabile pentru heparin:
A. bicarbonat de sodiu;
A. gentamicin;
B. inhibitori ai enzimei de conversie;
B. cefalotin;
C. probenecid;
C. eritromicin;
D. antiinflamatoare nesteroidiene;
D. barbiturice;
E. litiu.
E. ser fiziologic.
(pag. 201)
(pag. 193)
* 17 Antagonitii competitivi:
22 Notai principalele incompatibiliti ale
A. blocheaz receptorii astfel nct agonitii, chiar gluconatului de calciu cu soluii injectabile:
n concentraii foarte mari, nu pot deplasa
A. tetracicline;
antagonistul;
B. sulfat de magneziu;
B. se fixeaz ireversibil de macromoleculele
receptoare; C. bicarbonat de sodiu;
C. scad potena agonistului; D. ser glucozat;
D. determin curba log doz-efect a agonistului cu E. noradrenalin.
o nlime i o pant mai mic sau acesta va (pag. 192)
deveni inactiv;
E. determin att deplasarea spre dreapta ct i
modificarea curbei log dozefect a agonistului.
(pag. 202)

Pag. 20 din 309

23 Notai medicamentele a cror absorbie 28 Notai medicamentele a cror metabolizare
intestinal este diminuat de sucralfat: este inhibat de fenilbutazon:
A. gentamicin; A. furosemid;
B. ftalilsulfatiazol; B. anticoagulante orale;
C. tetraciclin; C. corticosteroizi;
D. fenitoin; D. fenitoin;
E. digoxin. E. verapamil.
(pag. 194) (pag. 198)

24 Ce medicamente pot provoca sindroame de 29 Precizai medicamentele care pot determina

malabsorbie n administrare cronic prin interaciuni medicamentoase prin inhibarea
afectarea toxic a mucoasei intestinale? metabolizrii:
A. neomicin; A. cloramfenicol;
B. acid aminosalicilic; B. eritromicin;
C. colchicin; C. alopurinol;
D. aminofilin; D. disulfiram;
E. ampicilin. E. primidon.
(pag. 195) (pag. 198, 200)

25 Precizai medicamentele a cror absorbie 30 Notai caracteristicile induciei enzimatice:

este diminuat de antiacidele pe baz de
A. efectul inductor ncepe dup 2-3 zile de
aluminiu, calciu sau magneziu:
tratament;
A. digoxin; B. efectul inductor ncepe din prima zi de tratament;
B. ketoconazol; C. efectul inductor este maxim dup o sptmn;
C. ciprofloxacin; D. efectul inductor dispare odat cu ntreruperea
D. preparate de fier; tratamentului;
E. ranitidin. E. efectul inductor se menine cteva zile,
sptmni dup oprirea tratamentului.
(pag. 195)
(pag. 199)
26 Pentru care medicamente metoclopramida
determin realizarea mai rapid a 31 Care sunt mecanismele care explic
concentraiei sanguine maxime prin eficacitatea fenobarbitalului n icterul nuclear
accelerarea absorbiei? la nou-nscut?
A. digoxin; A. inducia sintezei anhidrazei carbonice;
B. acid acetilsalicilic; B. inducia sintezei glucuroniltransferazei;
C. paracetamol; C. inducia sintezei colinesterazei;
D. pivampicilina; D. inducia sintezei hialuronidazei;
E. gentamicin. E. inducia unor proteine importante pentru
transportul hepatic al bilirubinei.
(pag. 196)
(pag. 199, 200)
27 Care sunt medicamentele al cror timp de
njumtire este prelungit de cimetidin? 32 Precizai medicamentele a cror eficacitate
scade la asocierea cu rifampicin:
A. diazepam;
A. ampicilin;
B. nitrazepam;
B. anticoagulante orale;
C. fenitoin;
C. antidiabetice orale;
D. anticoagulante orale;
D. glucocorticoizi;
E. barbiturice.
E. contraceptive hormonale orale.
(pag. 199, 198)
(pag. 200)

Pag. 21 din 309

33 Notai diureticele cele mai folosite n 38 Notai exemple de asocieri de tip antagonism
tratamentul intoxicaiilor medicamentoase competitiv:
acute:
A. izoprenalin - propranolol;
A. hidroclorotiazid; B. scopolamin - atropin;
B. furosemid; C. morfin - naloxon;
C. spironolacton; D. furosemid - propranolol;
D. manitol; E. codein - paracetamol.
E. acetazolamid. (pag. 202)
(pag. 200)
39 Notai afirmaiile adevrate referitoare la
34 Precizai medicamentele a cror eliminare tetraciclin:
urinar este crescut prin alcalinizarea urinii:
A. se absoarbe mai puin n mediu alcalin;
A. fenobarbital; B. formeaz chelai insolubili sau inactivi cu
B. salicilai; metalele bi- sau trivalente;
C. acetazolamid; C. absorbia este diminuat cnd se administreaz
concomitent cu antiacide ce conin calciu sau
D. sulfatiazol;
aluminiu;
E. amfetamin.
D. absorbia este crescut cnd se administreaz
(pag. 201) concomitent cu antiacide ce conin magneziu
sau cu preparate de fier;
35 Precizai interaciunile de tip antagonism
competitiv: E. absorbia intestinal este diminuat de sucralfat.
(pag. 194)
A. papaverin - atropin;
B. izoprenalin - propranolol; 40 Notai afirmaiile adevrate:
C. aminofilin - adrenalin; A. sulfasalazina este activat sub influena florei
D. hidralazin - propranolol; intestinale;
B. izoprenalina este activat prin sulfoconjugare
E. morfin - naloxon.
sub aciunea florei intestinale;
(pag. 202, 204)
C. clorpromazina micoreaz absorbia levodopa;
36 Notai medicamentele a cror eliminare D. levodopa este metabolizat i inactivat parial n
urinar este sczut de ctre probenecid: mucoasa gastric;
A. penicilin; E. procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la
B. fenilbutazon; locul injectrii intramusculare.

C. salicilai; (pag. 195, 196)

D. metadon; 41 Care dintre urmtoarele medicamente cresc

motilitatea intestinal scznd absorbia
E. metotrexat.
medicamentelor puin solubile?
(pag. 201)
A. laxative;
37 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin, B. neostigmin;
opioide, imipramin se acidific urina cu
doze mari de: C. neuroleptice fenotiazinice;

A. acid ascorbic; D. metoclopramid;

B. bicarbonat de sodiu; E. parasimpatolitice.

C. chinin; (pag. 196)

D. acid citric;
E. clorur de amoniu.
(pag. 201)

Pag. 22 din 309

42 Rifampicina: 47 Probenecid inhib, prin competiia pentru
transportori, secreia tubular, respectiv
A. stimuleaz metabolizarea;
eliminarea urinar pentru:
B. scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
A. penicilin;
C. poate fi cauz de eec terapeutic la asocierea cu
contraceptive hormonale; B. digoxin;

D. poteneaz efectul glucocorticoizilor la asocierea C. salicilai;

cu acetia; D. levodopa;
E. administrat la bolnavii cu dependen la E. fenilbutazon.
metadon poate declana sindrom de abstinen.
(pag. 200, 201)
(pag. 200)
48 Notai afirmaiile adevrate despre
43 Alcalinizarea urinii mrete eliminarea: interaciunile asupra excreiei urinare:
A. amfetaminei; A. deplasarea medicamentelor de pe proteinele
B. fenobarbitalului; plasmatice favorizeaz eliminarea lor urinar;
C. salicilailor; B. penicilinele i salicilaii inhib secreia tubular a
probenecidului;
D. probenecidului;
C. diureticele, mrind fluxul de urin, scad
E. metadonei. eliminarea medicamentelor prin interferarea
(pag. 201) reabsorbiei lor tubulare;
D. modificarea pH-ului urinii influeneaz
44 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin,
reabsorbia tubular a medicamentelor sau
opioide sau imipramin se acidific urina cu
metaboliilor acizi sau baze slabe;
doze mari de:
E. medicamentele slab acide se elimin urinar mai
A. acid folic; mult cnd urina este acid.
B. acid ascorbic; (pag. 200, 201)
C. probenecid;
49 Notai medicamentele a cror absorbie
D. clorur de amoniu; intestinal este sczut de sucralfat:
E. clorochin. A. fenitoin;
(pag. 201) B. chinolone antibacteriene;
45 Administrarea de bicarbonat de sodiu C. tetracicline;
grbete eliminarea toxicului prin urin n D. gentamicin;
intoxicaia cu:
E. digoxin.
A. fenobarbital;
(pag. 218)
B. opioide;
C. amfetamin; 50 Fenobarbitalul este un inductor enzimatic
activ i crete activitatea:
D. imipramin;
A. enzimelor microzomale oxidative;
E. salicilai.
B. aldehid-dehidrogenazei;
(pag. 201, 202)
C. glucuroniltransferazei;
46 Notai medicamentele care la asocierea cu D. srurilor biliare;
anticoagulante orale determin creterea
efectului anticoagulant: E. vitaminei D.

A. barbiturice; (pag. 199)

B. salicilai; * 51 Care este penicilina activa fata de

C. acid valproic; Pseudomonas:

D. omeprazol; A. Flucloxacilina

E. eritromicin. B. Nafcilina
(pag. 206) C. Piperacilina
D. Mecilinam
E. Temocilina
(pag. 967-968)

Pag. 23 din 309

52 Notati reactiile toxice care pot aparea la Tema nr. 5
administrarea penicilinelor: Particularitati farmacologice in unele sari patologice
A. Eritem cutanat Bibliografie asociata temei:
B. Hepatita Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
C. Granulocitopenie medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
D. Hemoragii pag. 174-190
E. Soc anafilactic
*1 Precizai medicamentul care prezint risc de
(pag. 970) supradozare i risc de acumulare cu
53 Ticarcilina: fenomene toxice n insuficiena cardiac:

A. Este indicata in infectii ale pielii si tesuturilor moi A. penicilin;

cu Pseudomonas B. idocain;
B. Este contraindicata in infectii produse de C. fenobarbital;
anaerobi
D. cefalexin;
C. Se administreaza 1 doza/zi in insuficienta
E. ampicilin.
hepatica
(pag. 175, 176)
D. Nu se asociaza cu acid clavulanic
E. Se administreaza oral la 6-8 ore *2 Notai clasa de medicamente care poate
determina dureri anginoase la cardiaci:
(pag. 981)
A. barbiturice;
54 Aztreonamul:
B. beta-blocante;
A. Este inactivat de flora intestinala
C. glucocorticoizi;
B. Realizeaza concentratii active in plaman, bila,
D. blocante ale canalelor de calciu;
peritoneu
E. simpatomimetice.
C. Este contraindicat in infectii nosocomiale
(pag. 177)
D. Se administreaza i.m. sau i.v.
E. Poate produce flebita la locul injectiei i.v. *3 Care este clasa de medicamente care poate
(pag. 997-998) produce rspuns eritropoietic crescut n
insuficiena renal?
55 Notati cefalosporinele de generatia a III-a: A. digitalice; androgeni;
A. Cefepima B. aminoglicozide;
B. Ceftriaxona C. anticoad.anticoagulante;
C. Cefotetan D. antidiabetice orale.
D. Latamoxef E.
E. Cefotaxim (pag. 184)
(pag. 984)
*4 Ce medicament determin la hepatici apnee
toxic la doze mici?
A. teofilin;
B. fenitoin;
C. suxametoniu;
D. lidocain;
E. cloramfenicol.
(pag. 189)

Pag. 24 din 309

*5 Scderea eficacitii cloxacilinei n * 10 Precizai medicamentul pentru care timpul de
insuficiena renal este determinat de: njumtire este dublat att n ciroz ct i
n hepatita acut, dar semnificaia clinic
A. creterea concentraiei formei libere;
este minor deoarece are un indice
B. acumularea medicamentului n snge; terapeutic mare:
C. creterea metabolizrii hepatice; A. digitoxin;
D. creterea eliminrii renale; B. prednison;
E. diminuarea absorbiei digestive. C. furosemid;
(pag. 180) D. fenitoin;
*6 Precizai medicamentele care determin E. diazepam.
apariia edemelor la cardiaci: (pag. 188)
A. digitalice;
* 11 Administrat la bolnavi cu insuficien
a.digitalice; cardiac, lidocaina realizeaz:

B. antiaritmice; A. un volum de distribuie crescut;

C. anestezice generale; B. o concentraie sanguin sczut;
D. glucocorticoizi; C. concentraii relativ mari n miocard i creier;
E. simpatomimetice. D. eliminare rapid sub form de metabolii toxici;
(pag. 177) E. inciden sczut a reaciilor adverse la
introducerea intravenoas rapid de doze mari.
*7 Care este medicamentul care nu determin la (pag. 176)
cardiaci aritmii ectopice?
* 12 La bolnavii cu insuficien cardiac,
A. propranolol;
procainamida:
B. teofilin;
A. prezint concentraii sczute n snge, miocard,
C. cafein; creier;
D. levodopa; B. eliminarea nu este influenat de afectarea
E. digitalice. funciei renale;
(pag. 177) C. prezint timpul de njumtire sczut la cardiaci
cu funcie renal necorespunztoare;
*8 Tinerii cu hipertensiune arterial labil
D. poate determina acumularea de metabolii toxici
rspund bine la medicaia:
ca N-acetilprocainamida;
A. diuretic; E. nu determin fenomene toxice la administrarea
B. blocant beta-adrenergic; intravenoas.
C. digitalic; (pag. 176)
D. antiaritmic; * 13 Referitor la modificri fiziopatologice la
E. vasodilatatoare. cardiaci care pot influena reactivitatea
tisular la unele medicamente, urmtoarele
(pag. 179)
afirmaii sunt adevarate cu excepia:
*9 Esofagita de reflux contraindic: A. deficit al pompei cardiace favorizarea aciunii
A. antiacidele; de deprimare miocardic;
B. omeprazolul; B. miocard alterat cu hiperexcitabilitate
favorizarea aritmiilor ectopice;
C. metoclopramidul;
C. coronaropatie favorizarea ischemiei miocardice;
D. ranitidina;
D. dezechilibre electrolitice, hipokaliemie
E. atropina. favorizarea aritmiilor ectopice;
(pag. 187) E. tulburri de conducere n miocard favorizarea
reteniei hidrosaline.
(pag. 177)

Pag. 25 din 309

* 14 Urmtoarele medicamente determin
micorarea conducerii atrio-ventriculare
putnd determina bloc atrio-ventricular la
cardiaci cu tulburri de conducere n
miocard, cu excepia:
A. digoxin;
B. blocante beta-adrenegice;
C. verapamil;
D. simpatomimetice;
E. procainamid.
(pag. 177)
* 15 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia:
A. timpul de njumtire al antibioticelor
aminoglicozide crete de la 2-3 ore la 40-60 ore
pentru bolnavul anuric;
B. doza obinuit de gentamicin (60-80 mg) se
administreaz la interval de 8 ore pentru un
clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;
C. streptomicina se administreaz n doz de 500
mg la 24-48 ore pentru un clearance al
creatininei ntre 70 i 10 ml/min;
D. penicilinele se elimin mai ales renal;
E. doze foarte mari de benzilpenicilin (peste 20
000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de
encefalopatie i anemie hemolitic.
(pag. 180, 181)
* 16 Notai afirmaia fals:
A. digoxina se elimin renal, nemodificat n
proporie de circa 2/3;
B. n insuficiena renal grav timpul de
njumtire plasmatic al digoxinei crete la 80-
100 ore ;
C. la un clearance al creatininei mai mic de 5
ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxin de 3
ori lun;
D. procainamida prezint tendina la acumulare n
insuficiena renal;
E. utilizarea propranololului n insuficiena renal
sever trebuie evitat.
(pag. 181, 182)
* 17 Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia:
A. tranzitul intestinal accelerat nu influeneaz
absorbia medicamentelor puin liposolubile;
B. preparatele retard de nitroglicerin i digoxina
sub form de comprimat nu au absorbia
modificat n condiiile unui tranzit
gastrointestinal rapid;
C. ntrzierea golirii stomacului i a tranzitului
intestinal micoreaz absorbia levodopei;
D. sulfasalazina are eficacitate crescut dup
rezecia de colon;
E. pivampicilina elibereaz rapid ampicilina activ n
boala celiac.
(pag. 185, 186)
* 18 Urmtoarele medicamente cu un clearance
hepatic intrinsec mare au metabolizarea
dependent critic de circulaia hepatic, cu
excepia:
A. lidocain;
B. propranolol;
C. morfin;
D. nortriptilin;
E. teofilin.
(pag. 188)
* 19 Suxametoniu poate determina la hepatici,
datorit deficitului de pseudocolinesteraz,
la doze mici:
A. reacii hipoglicemice;
B. apnee toxic;
C. convulsii;
D. acidoz lactic;
E. icter medicamentos.
(pag. 189)
* 20 Notai afirmaia adevrat:
A. majoritatea cefalosporinelor sunt epurate
predominant prin excreie renal;
B. timpul de njumtire al cefalosporinelor scade
n prezena insuficienei renale;
C. tetraciclina i oxitetraciclina sunt indicate n
prezena insuficienei renale;
D. eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este
modificat n insuficiena renal;
E. pentru co-trimoxazol excreia ambelor
componente sulfametoxazol i trimetoprim
este crescut pentru un clearance al creatininei
sub 25 ml/min i nu trebuie modificat intervalul
ntre doze.
(pag. 181)
Pag. 26 din 309
21 Notai afirmaiile adevrate: 25 Notai afirmaiile adevrate despre afeciunile
tubului digestiv ce pot influena cinetica
A. bolnavii uremici sunt relativ rezisteni la vitamina
medicamentelor:
D;
B. n steatoree absorbia calciului, fierului este A. tranzitul intestinal accelerat n enteritele acute
deficitar; diminueaz absorbia;

C. n esofagita de reflux se recomand B. n caz de stenoz piloric curba concentraie

anticolinergice de tip atropinic pentru creterea plasmatic n funcie de timp nu se modific
tonusului sfincterului esofagian inferior; pentru medicamentele administrate oral;

D. n colita ulceroas sunt indicate opiodele i C. n caz de obstrucie intestinal se recomand

loperamida; administrarea medicamentelor pe cale oral
pentru absorbie crescut;
E. diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita
coma hepatic. D. n enterita segmentar sau boala Crohn
absorbia lincomicinei i a co-trimoxazolului este
(pag. 184, 186, 187,190) ntrziat, iar absorbia propranololului este
crescut;
22 Care dintre urmtoarele medicamente
determin edeme, agravarea insuficienei E. la femei cu diverticuloza intestinului subire
cardiace i hipertensiunii arteriale la crete absorbia asociaiilor estroprogestative.
cardiaci? (pag. 185, 186)
A. digitalice; 26 Notai medicamentele ce pot declana sau
B. glucocorticoizi; precipita coma hepatic la cirotici:
C. verapamil; A. teofilin;
D. levodopa; B. morfin;
E. carbenoxolon. C. anticoagulante cumarinice;
(pag. 177) D. diuretice kaliuretice (abuziv);
23 Care dintre urmtoarele medicamente E. cloramfenicol.
favorizeaz aritmiile ectopice la cardiaci? (pag. 189)
A. digitalice; 27 Notai medicamentele ce pot determina
B. fenilbutazon; apariia blocului atrio-ventricular la pacieni
C. verapamil; cu tulburri de conducere n miocard:

D. antidepresive triciclice; A. simpatomimetice;

E. anestezice generale. B. cafein;
(pag. 177) C. verapamil;
D. digoxin;
24 Notai medicamentele cu tendin la
acumulare i creterea concentraiei E. fenilbutazon.
sanguine prin diminuarea eliminrii renale n (pag. 177)
caz de insuficien renal:
28 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
A. captopril; adevrate?
B. digoxin;
A. n insuficiena cardiac tiopentalul tinde s se
C. cloxacilin; acumuleze n creier cu prelungirea efectului;
D. fenitoin; B. toate situaiile hemodinamice cu diminuarea
E. ranitidin. fluxului sanguin renal favorizeaz epurarea
digoxinei;
(pag. 1180)
C. propranololul micoreaz fluxul sanguin hepatic
i poate diminua epurarea altor medicamente cu
clearance-ul hepatic mare;
D. n insuficiena cardiac (mai ales n formele
grave) i n strile de oc trebuie evitat
administrarea intravenoas rapid de doze mari
de lidocain;
E. n cazul teofilinei, insuficiena cardiac crete
mult timpul de njumtire pn la 25 de ore.
(pag. 176, 177)

Pag. 27 din 309

29 Cnd clearance-ul creatininei are valori
foarte mici (sub 10 ml/min) este necesar
scderea dozelor pentru cefalotin, existnd
risc de:
A. hemoliz;
B. afectare toxic a rinichiului;
C. fenomene de encefalopatie;
D. ototoxicitate;
E. aritmii ectopice.
(pag. 181)
30 La doze mari de carbenicilin sodic,
administrate la bolnavi uremici, s-au
semnalat:
A. acidoz;
B. hipernatremie;
C. convulsii;
D. hipertensiune arterial;
E. hemoragii.
(pag. 181)
31 Care sunt procesele de metabolizare a
medicamentelor modificate la bolnavii cu
insuficien renal?
A. crete hidroxilarea n rinichi a vitaminei D;
B. hidroliza esterazic a procainei este inhibat;
C. acetilarea sulfafurazolului este stimulat;
D. degradarea metabolic a hormonului
paratiroidian n esutul renal este inhibat;
E. acetilarea izoniazidei este inhibat (la acetilatori
leni).
(pag. 184)
32 Notai medicamentele toxice pentru rinichi
care trebuie indicate cu pruden sau evitate,
dup caz, la renali:
A. antibiotice aminoglicozidice nefrotoxice;
B. fenotiazine neuroleptice pigmentaii cutanate;
c
C. fenilbutazona necroz cortical;
D. sulfamide antidiabetice - hipoglicemie i acidoz
lactic;
E. metoxifluran insuficien renal acut (mai ales
la asocierea cu cefaloridin sau tetraciclin).
(pag. 185)
33 Anticoagulantele orale sunt contraindicate n
prezena obstruciei biliare i la hepatici
deoarece:
A. pot fi cauz de tromboze;
B. pot fi cauz de accidente hemoragice;
C. declaneaz coma hepatic;
D. la aciunea lor antivitaminic K se adaug
absorbia deficitar a acestei vitamine;
E. la aciunea lor antivitaminic K se adaug
sinteza hepatic necorespunztoare a unor
factori ai coagulrii.
(pag. 189, 190)
34 Notai afirmaiile adevrate:
A. administrarea de lidocain la cirotici crete riscul
toxicitii neurologice, impunnd reducerea
dozelor la jumtate;
B. n hepatita acut viral epurarea lidocainei este
mult diminuat i se contraindic administrarea;
C. pentru diazepam timpul de njumtire este
dublat att n ciroz ct i n hepatita acut, dar
semnificaia clinic este minor, deoarece are un
indice terapeutic mare;
D. metildigoxina realizeaz concentraii sanguine
sczute la hepatici, impunnd creterea dozelor;
E. prednisonul tinde s realizeze niveluri sanguine
active mai mari n insuficiena hepatic.
(pag. 188, 189)
35 n insuficiena cardiac scderea fluxului
sanguin la nivelul mucoasei
gastrointestinale i al esutului subcutanat i
muscular determin micorarea absorbiei
digestive i de la locul injectrii pentru:
A. fenitoin;
B. lanatozid C;
C. digoxin;
D. procainamid;
E. nifedipin.
(pag. 175)
36 Referitor la medicamente, insuficiena
cardiac le poate influena:
A. absorbia;
B. distribuia;
C. epurarea;
D. inhibiia enzimatic;
E. inducia enzimatic.
(pag. 174)
Pag. 28 din 309
37 La pacienii cu insuficien cardiac 42 Medicamente cu risc toxic crescut n
procainamida prezint: insuficiena renal sunt:
A. fluxul sanguin hepatic crescut; A. fenobarbital;
B. volum de distribuie sczut; B. captopril;
C. concentraii crescute n snge; C. atenolol;
D. concentraii crescute n miocard; D. nitroprusiat de sodiu;
E. concentraii crescute n creier; E. enalapril.
(pag. 176) (pag. 182)

38 Precizai medicamentele care la cardiaci pot 43 n insuficiena renal prin scderea

precipita insuficiena cardiac: reactivitii tisulare scade eficacitatea pentru:
A. digitalice; A. atropin;
B. chinidin; B. vasopresin;
C. disopiramid; C. insulin;
D. verapamil; D. diazepam;
E. anestezice generale. E. oxazepam.
(pag. 177) (pag. 184)

39 Precizai medicamentele care pot declana 44 Selectai medicamentele care au risc crescut
aritmii grave la cardiaci: de hiperkaliemie n insuficiena renal:
A. efedrin; A. furosemid;
B. izoprenalin; B. spironolacton;
C. amfetamin; C. triamteren;
D. adrenalin; D. anticoagulante;
E. verapamil. E. suxametoniu.
(pag. 178) (pag. 184)

40 Precizai medicamentele care n insuficiena 45 Diureticele tiazidice, administrate n doze

renal, prin diminuarea eliminrii renale, au mari, n insuficiena renal determin:
risc crescut de reacii toxice:
A. agravarea insuficienei renale;
A. izoniazid; B. favorizarea hemoconcentraiei;
B. sulfamide; C. scderea filtrrii glomerulare;
C. ranitidin; D. tendin de acumulare prin insuficiena eliminrii
D. captopril; renale;
E. famotidin. E. creterea diurezei.
(pag. 180) (pag. 185)

41 Cnd n insuficiena renal clearance-ul 46 Precizai substanele medicamentoase

creatininei are valori foarte mici este metabolizate n tubul digestiv:
necesar scderea dozelor pentru:
A. levodopa;
A. oxacilin; B. teofilin;
B. cefaloridin; C. clorpromazin;
C. amplicilin; D. sulfasalazin;
D. amoxicilin; E. pivampicilin.
E. cefalotin. (pag. 186)
(pag. 181)

Pag. 29 din 309

 47 Precizai medicamentele a cror absorbie 52 Eritromicina:
este sczut n steatoree:
A. Se administreaza ca preparate enterosolubile
A. vitamina C; B. Difuzeaza bine in toate tesuturile, inclusiv in
B. vitamina D; lichidul cefalorahidian
C. vitamina K; C. Nu strabate placenta
D. calciul; D. Este activa pe germeni intracelulari
E. fierul. E. Este antibiotic de electie in tusea convulsiva
(pag. 186) (pag. 1000-1001)

48 Precizai medicamentele a cror absorbie 53 Urmatoarele afirmatii privind

este mai mic n diverticuloza intestinului
subire:
A. sulfafurazol;
B. ampicilin;
C. acid acetilsalicilic;
D. estroprogestative;
E. propranolol.
(pag. 186)
49 Mecanismele care determin risc toxic
crescut la hepatici pentru tiopental sunt:
A. scderea eliminrii renale;
B. epurare hepatic deficitar;
C. diminuarea legrii de proteinele plasmatice;
D. creterea concentraiei proteinelor plasmatice;
E. modificarea electroliilor serici.
(pag. 189)
50 Notai medicamentele a cror epurare este
micorat ca urmare a deficitului de
metabolizare de ctre ficatul bolnav:
A. diazepam;
B. fenitoin;
C. teofilin;
D. cloramfenicol;
E. digoxin.
(pag. 188, 181)
* 51 Polimixina B - afirmatii adevarate:
A. Se absoarbe dupa administrarea orala
B. Are mecanism de actiune bactericid absolut
C. Rezistenta se instaleaza rapid
D. Se poate administra la pacienti cu Miastenia
gravis
E. Nu se administreaza topic
(pag. 1028)
aminoglicozidele sunt adevarate:
A. Au mecanism de actiune bactericid
B. Se fixeaza pe subunitatea ribozomala 50 S
C. Au efect postantibiotic
D. In conditiile anaerobiozei locale, se pastreaza
mecanismul activ care transporta antibioticul in
interiorul celulei bacteriene
E. La Amikacina rezistenta se instaleaza lent
(pag. 1007-1008)
54 Doxiciclina:
A. Are t1/2 lung pentru doza unica, intre 12-18 ore
B. Excretia se face renal si prin retrodifuziune in
colon
C. Epurarea este influentata de insuficienta
functionala a ficatului sau a rinichiului
D. Este contraindicata in sinuzita
E. Produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu
alcool
(pag. 1023-1024)
55 Gentamicina:
A. Este aminoglicozid din generatia a III-a
B. Circula in sange nelegata de proteinele
plasmatice
C. Este inactiva pe bacili gram negativ
D. Este ototoxica, producand mai ales tulburari
vestibulare
E. Se asociaza cu Carbenicilina in infectii cu
Pseudomonas
(pag. 1015)
56 Indicatiile de prima alegere ale Tetraciclinei
sunt:
A. Pneumonii cu Mycoplasma
B. Holera
C. Gonoree
D. Rickettsioze
E. Acnee, in doze mici administrate timp indelungat
(pag. 1022-1023)

Pag. 30 din 309

Tema nr. 6 *5 Nu face parte din grupa penicilinelor cu
Antibiotice cu structura betalactamica spectru larg, active pe Pseudomonas:

Bibliografie asociata temei: A. carbenicilina

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. ticarcilina
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. piperacilina
pag. 967-998
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii D. azlocilina
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti E. temocilina
2001. (pag. 980-982)
pag. 1215-1259
*6 Apartine grupului monobactamilor:
*1 Care dintre urmatoarele enunturi despre
benzilpenicilina nu este adevarat? A. imipenem
A. Este inactivata de acidul clorhidric din stomac B. aztreonam
B. este o penicilina cu spectru larg C. mecilinam
C. poate produce dureri la locul injectarii i.m. D. meropenem
D. este antibiotic de electie n lues E. piperacilina
E. efectul sau antimicrobian este crescut de (pag. 981-982, 996-997)
Probenecid
*7 Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt
(pag. 971-972) corecte, cu exceptia:
*2 Care dintre urmatoarele enunturi despre A. este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din
peniciline nu este adevarat? stomac
A. Mecanismul actiunii antibacteriene este B. absorbtia este redusa daca administrarea se
bactericid de tip degenerativ face pe stomacul plin
B. au potential alergizant foarte mare C. are potential alergizant foarte mic
C. administrarea parenterala prezinta cel mai mic D. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili
risc de declansare a reactiilor adverse E. se asociaza cu sulbactam pentru largirea
D. au un nucleu comun format dintr-un inel spectrului sau antimicrobian
tiazolidinic si un inel beta-lactamic (pag. 970, 976-977)
E. spectrul antimicrobian difera n cadrul diverselor
grupe de peniciline *8 Care dintre urmatoarele peniciline nu se
administreaza pe cale orala?
(pag. 967-971)
A. fenoximetilpenicilina
*3 Care dintre urmatoarele enunturi despre
B. oxacilina
benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?
C. ampicilina
A. Este o sare a benzilpenicilinei cu
dibenziletilendiamina D. carbenicilina
B. spectrul antibacterian este identic cu cel al E. amoxicilina
penicilinei G (pag. 974-980)
C. poate produce la locul injectiei i.m. durere,
*9 Urmatoarele enunturi despre amoxicilina
noduli, induratii
sunt corecte, cu exceptia:
D. este indicata n infectii grave
A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ
E. se administreaza pentru profilaxia infectiei cu ampicilina
streptococice la bolnavi cu reumatism
poliarticular acut B. absorbtia nu este influentata de prezenta
alimentelor
(pag. 973)
C. concentratia plasmatica realizata este mai mare
*4 Nu face parte din grupa penicilinelor comparativ cu ampicilina
antistafilococice: D. se administreaza oral, i.m., i.v.
A. amoxicilina E. nu difuzeaza n secretiile traheobronsice
B. oxacilina C. (pag. 978)
cloxacilina D.
dicloxacilina
E. nafcilina
(pag. 974-978)
Pag. 31 din 309
* 10 Indicatia principala a carbenicilinei este * 14 Alegeti enuntul incorect referitor la
tratamentul infectiilor cu: cefalosporinele din generatia I:
A. Treponema A. sunt utile n infectii cu bacterii gram pozitive,
B. Candida albicans rezistente la peniciline
B. se utilizeaza n meningite
C. Pseudomonas
C. substantele active dupa administrare orala sunt
D. virusuri
indicate n infectii respiratorii
E. stafilococi secretori de beta-lactamaza
D. substantele administrate parenteral sunt utile
(pag. 980-981) pentru profilaxia infectiilor chirurgicale
* 11 Mecilinamul apartine: E. n cazul infectiilor sistemice cu bacili gram
negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide
A. penicilinelor antistafilococice
(pag. 985)
B. penicilinelor active pe enterobacteriacee
* 15 Face parte din clasa cefalosporinelor
C. penicilinelor active fata de Pseudomonas
parenterale din generatia I:
D. penicilinelor cu spectru larg
A. cefaclor
E. monobactamilor
B. cefixima
(pag. 967-968, 982, 997)
C. ceftibuten
* 12 Alegeti singurul enunt incorect: D. cefazolina
A. procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu E. cefetamet
potential alergizant crescut
(pag. 983-984, 988, 995-996)
B. pivampicilina este un prodrog
C. benzilpenicilina este o penicilina naturala * 16 Care dintre urmatoarele cefalosporine se
administreaza pe cale orala?
D. benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte
mica A. cefazolina
E. sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza B. cefalotina
(pag. 967, 970-972, 976-977) C. cefalexina
D. ceftazidima
* 13 Alegeti singurul enunt incorect:
E. cefepima
A. mecanismul de actiune al cefalosporinelor este
bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale (pag. 983-984)
ribozomilor bacterieni
* 17 Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:
B. cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta-
lactamica A. este o cefalosporina din generatia a IV-a

C. nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7- B. are un spectru antibacterian larg

aminocefalosporanic C. prezinta avantajul fata de cefalosporinele din
D. toate cefalosporinele au difuziune buna n generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult
tesuturi si n lichidele biologice, dar difera ntre mai lent
ele n functie de gradul de difuziune n lichidul D. este indicata n infectii urinare
cefalorahidian
E. are absorbtie orala buna
E. eliminarea cefalosporinelor se face predominant
(pag. 993-994)
renal
(pag. 983-984) * 18 Face parte din grupa cefalosporinelor
parenterale din generatia a IV-a:
A. cefepima
B. cefalexina
C. cefaclor
D. cefixima
E. cefalotina
(pag. 983-984, 993-995)

Pag. 32 din 309

* 19 Nu face parte din grupa cefalosporinelor 24 Sunt active fata de Pseudomonas:
parenterale din generatia a III-a:
A. carbenicilina
A. cefotaxima B. cefalotina
B. cefalexina C. piperacilina
C. ceftriaxona D. ticarcilina
D. cefoperazona E. cefepima
E. ceftazidima (pag. 968, 971, 987, 993)
(pag. 984, 991-994)
25 Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa
* 20 Face parte din clasa cefalosporinelor orale penicilinelor active fata de enterobacteriacee:
vechi:
A. mecilinam
A. cefotaxima B. fenoximetilpenicilina
B. ceftriaxona C. temocilina
C. cefalexina D. pivmecilinam
D. cefoperazona E. benzatinbenzilpenicilina
E. ceftazidima (pag. 967-968, 973-974)
(pag. 984, 991-994)
26 Spectrul antimicrobian al penicilinelor
21 Penicilinele: naturale cuprinde:
A. au ca nucleu comun acidul peniciloic A. stafilococul penicilinazosecretor
B. au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic B. spirochete: treponema
C. au un nucleu comun format dintr-un nucleu C. Pseudomonas aeruginosa
dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic
D. coci grampozitiv: streptococi, pneumococi
D. au un nucleu comun format dintr-un nucleu
E. coci gramnegativ: gonococi, meningococi
tiazolidinic si un inel beta-lactamic
(pag. 969, 971)
E. au structura aminociclitol-aminoglicozidica
(pag. 967, 983, 1006) 27 Fac parte din grupa penicilinelor
antistafilococice:
22 Urmatoarele peniciline naturale sunt
peniciline depozit: A. oxacilina benzilpenicilina
B. flucloxacilinadicloxacilina
A. benzatinbenzilpenicilina
C. dicloxacilina
B. benzilpenicilina
D. nafcilina
C. ampicilina
E.
D. procainbenzilpenicilina
(pag. 967)
E. oxacilina
(pag. 967) 28 Sunt reactii adverse provocate de peniciline:

23 Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) A. retinita pigmentara fara afectarea vederii

sunt: B. reactii alergice
A. benzilpenicilina C. favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea
orala a penicilinelor cu spectru larg
B. fenoximetilpenicilina
D. reactia Herxheimer
C. ampicilina
E. somnolenta
D. amoxicilina
(pag. 970, 971)
E. bacampicilina
(pag. 967)

Pag. 33 din 309

29 Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:
A. n scarlatina
B. n infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili
sau Proteus mirabilis
C. pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi
cu reumatism poliarticular acut
D. n infectii grave
E. n sifilis
(pag. 973)
30 Mecanismele de actiune posibile ale
penicilinelor sunt:
A. legare de proteinele membranare PBP
B. legarea covalenta a penicilinelor de
transpeptidazele care asigura soliditatea
peretelui bacterian
C. fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor
bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana
D. activarea unor enzime autolitice: autolizine,
mureinhidrolaze
E. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor
bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana
(pag. 969)
31 Fenoximetilpenicilina:
A. este inactivata de acidul clorhidric din stomac
B. este indicata n infectii usoare
C. se administreaza oral ca sare de potasiu sub
forma de comprimate
D. este preferabil ca administrarea sa se faca pe
stomacul gol
E. este numita si penicilina G
(pag. 974)
32 Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta-
lactamaza utilizate n terapeutica:
A. ampicilina-sulbactam
B. amoxicilina-acid clavulanic
C. oxacilina-acid clavulanic
D. oxacilina-sulbactam
E. ticarcilina-acid clavulanic
(pag. 975, 977, 978, 981)
33 Alegeti enunturile corecte referitoare la
amoxicilina:
A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ
cu ampicilina
B. absorbtia sa este influentata de prezenta
alimentelor
C. are difuziune buna n tesuturi, inclusiv n
secretiile traheobronsice
D. se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru
largirea spectrului sau antimicrobian
E. se administreaza oral, i.m., i.v
(pag. 978)
34 Alegeti enunturile incorecte referitoare la
peniciline:
A. capacitatea antigenica a penicilinelor este
datorata att moleculelor de antibiotic ct si unor
metaboliti care functioneaza ca haptene
B. procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant
deoarece elibereaza procaina
C. ampicilina este puternic sensibilizanta
D. aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase
scade riscul alergiilor
E. administrarea parenterala prezinta cel mai mare
risc de declansare a reactiilor adverse
(pag. 970)
35 Ampicilina:
A. este un prodrog
B. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili
C. este indicata n uretrita gonococica
D. este o penicilina cu spectru ngust
E. se elimina predominant renal, n forma activa
(pag. 976-977)
36 Carbenicilina:
A. se absoarbe dupa administrare orala
B. este o penicilina antistafilococica
C. poate produce accidente hemoragice, la doze
mari si la bolnavi cu insuficienta renala
D. poate produce tulburari electrolitice, n cazul unui
tratament intensiv, cu doze mari
E. se asociaza cu aminoglicozidele n aceeasi
seringa sau sac perfuzor
(pag. 980-981)
37 Mecilinam:
A. se elimina renal, realiznd concentratii urinare
mari
B. are spectru antibacterian larg
C. se absoarbe dupa administrare orala
D. nu provoaca reactii alergice
E. este indicat n infectii urinare cu germeni sensibili
(pag. 982)
Pag. 34 din 309
38 Rezistenta bacteriana la peniciline poate 43 Sunt cefalosporine parenterale din generatia
apare: a III-a:
A. prin secretie de beta-lactamaze A. cefotaxima
B. prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care B. ceftriaxona
acetileaza gruparile amino C. ceftazidima
C. prin modificarea receptorilor membranari specifici D. cefoperazona
D. prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care E. cefepima
fosforileaza gruparile hidroxil
(pag. 991-993)
E. datorita unor mutatii cromozomiale care modifica
locul de legare a antibioticului de subunitatile 44 Sunt active dupa administrare orala:
ribozomale 30S
A. benzilpenicilina
(pag. 969, 1008)
B. amoxicilina
39 Imipenem: C. cefaclor
A. are un spectru antibacterian ngust D. ceftazidima
B. se foloseste n terapeutica asociat cu cilastatin E. piperacilina
C. este bacteriostatic (pag. 971, 978, 981, 992, 994)
D. este indicat n infectii nosocomiale cu germeni
gram negativ multirezistenti 45 Sunt cefalosporine orale noi:

E. se administreaza oral A. cefixima

(pag. 996, 997) B. cefazolina
C. cefalotina
40 Aztreonam:
D. ceftibuten
A. este un antibiotic cu nucleu betalactamic
monociclic E. cefetamet
B. are mecanism de actiune bacteriostatic (pag. 983-984, 995-996)
C. este rezistent la majoritatea betalactamazelor 46 Mecanismul de actiune al cefalosporinelor
produse de bacili gram negativ aerobi este bactericid prin:
D. este indicat n infectii nosocomiale cu bacili gram A. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor
negativ rezistenti la alte antibiotice bacterieni
E. face parte din grupa carbapenemilor B. fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor
(pag. 996-998) bacterieni
C. mpiedicarea formarii legaturilor transversale la
41 Reactii adverse comune cefalosporinelor
nivelul polimerului peptoglicanic din structura
sunt:
peretelui bacterian
A. reactii de hipersensibilizare D. inhibarea ADN-girazei
B. ototoxicitate E. activarea autolizinelor bacteriene
C. reactii hematologice (pag. 984)
D. hepatotoxicitate
47 Cefuroxima:
E. hipotensiune ortostatica
A. este indicata n infectii urinare cu germeni
(pag. 984-985) sensibili
42 Sunt cefalosporine din generatia a II-a: B. este activa ca atare dupa administrare orala
A. cefepima C. sub forma de cefuroxim-axetil are
biodisponibilitate orala buna
B. cefamandol
D. este o cefalosporina din generatia a II-a
C. cefuroxima
E. este o cefalosporina orala "veche"
D. cefoxitina
(pag. 984, 989)
E. cefoperazona
(pag. 983-984, 988-993)

Pag. 35 din 309

 48 Fac parte din clasa cefalosporinelor orale: 53 Notati sulfamidele utilizate local:
A. cefalexina A. Sulfapiridina
B. cefaclor B. Sulfacetamida
C. cefixima C. Sulfadiazina argentica
D. cefetamet D. Sulfametoxidiazina
E. cefalotina E. Mafenidul
(pag. 983-984, 995) (pag. 1037-1041)

49 Alegeti enunturile corecte referitoare la 54 Precizati care sunt chimioterapicele

cefalosporine: antituberculoase minore:
A. sunt antibiotice cu nucleu policiclic A. Amikacina
naftacencarboxamidic B. Ciprofloxacina
B. nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu C. Streptomicina
aminoglicozidele
D. Acidul aminosalicilic
C. au mecanism de actiune bacteriostatic
E. Pirazinamida
D. se elimina predominant digestiv
(pag. 1046)
E. au indicatii terapeutice diferite n functie de
generatia din care fac parte
Tema nr. 7
(pag. 983-985) Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline,
fenicoli si polipeptide
50 Benzilpenicilina este antibiotic de electie n:
Bibliografie asociata temei:
A. infectii cu streptococ hemolitic
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
B. infectii cu meningococ farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
C. lues pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
D. infectii cu enterobacteriacee medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
E. infectii cu pneumococ 2001.
(pag. 968, 972) pag. 1261-1307

* 51 Notati afirmatia adevarata privind *1 Mecanismul de actiune al antibioticelor

mecanismul de actiune al urmatoarelor
medicamente antituberculoase:
A. Complexarea ARN polimerazei prin legarea de
subunitatea beta - Ciprofloxacina
B. Impiedicarea sintezei acidului folic - Acid
aminosalicilic
C. Inhibitia sintezei acizilor grasi - Ofloxacina
D. Inhibitia ADN girazei bacteriene - Izoniazida
E. Inhibarea sintezei proteice ribozomale -
Cicloserina
(pag. 1046)
*2
52 Notati afirmatiile adevarate despre
fluorochinolone:
A. Realizeaza concentratii mai mici decat cele
plasmatice in ficat, plamani, oase
B. Nu sunt active pe chlamidii si mycoplasme
C. Au mecanism de actiune bactericid
D. Pot determina convulsii, halucinatii, delir
aminoglicozide consta n:
A. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea
pe subunitatile ribozomale 50S
B. inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene
C. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea
pe subunitatile ribozomale 30S
D. inhibitia sintezei peretelui bacterian
E. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice
a celulei bacteriene
(pag. 1007)
Care din urmatoarele afirmatii privind
aminoglicozidele este incorecta?
A. au absorbtie orala redusa
B. difuzeaza bine n tesuturi, mai ales n lichidul
cefalorahidian
C. sunt antibiotice cu indice terapeutic mic
D. principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si
nefrotoxicitatea

E. Ofloxacina si Ciprofloxacina se pot administra in E. au efect postantibiotic

tuberculoza pulmonara (pag. 1007, 1009)
(pag. 1033-1034)

Pag. 36 din 309

*3 Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor: *8 Urmatoarele aminoglicozide sunt din
generatia I, cu exceptia:
A. cisplatin
B. bumetanid A. streptomicina

C. furosemid B. kanamicina

D. sulfat de magneziu C. neomicina

E. acid etacrinic D. amikacina

(pag. 1010) E. paromomicina
(pag. 1006)
*4 Care dintre antibioticele aminoglicozide
urmatoare are cel mai redus efect ototoxic? *9 Streptomicina:
A. amikacina A. are absorbtie digestiva crescuta
B. kanamicina B. are difuziune buna in tesuturi si LCR
C. streptomicina C. traverseaza placenta
D. tobramicina D. nu este activa pe bacilul Koch uman
E. netilmicina E. este contraindicata la copii si sugari
(pag. 1009) (pag. 1011, 1012)

*5 Notati varianta incorecta n ceea ce priveste * 10 Neomicina:

administrarea streptomicinei:
A. are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta
A. la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi B. se utilizeaza frecvent pe cale sistemica
fara a depasi 0,5 g/zi
C. este contraindicata in infectii digestive
B. tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamna
D. administrata oral agraveaza coma hepatica
C. bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 3 saptamni
(asociata cu tetraciclina) E. se administreaza local in piodermite si furuncule
D. endocardita bacteriana cu enterococi - n (pag. 1013)
asociere cu penicilina
* 11 Notati afirmatia falsa despre gentamicina:
E. pesta 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp
de o saptamna A. se asociaza cu chimioterapice specifice in
tratamentul tuberculozei
(pag. 1012)
B. este indicata in infectii grave cu germeni gram
*6 Care dintre urmatoarele antibiotice nu este negativ sensibili
activ pe Treponema palidum? C. se asociaza cu carbenicilina in infectii cu
A. benzilpenicilina Pseudomonas
B. gentamicina D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica
si topic
C. claritromicina
E. la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta
D. tetraciclina
(pag. 1015)
E. eritromicina
(pag. 969, 1001, 1007, 1021) * 12 Urmatoarele afirmatii despre eritromicina
sunt adevarate, cu exceptia:
*7 Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide
A. are efect bacteriostatic sau bactericid in functie
sunt adevarate, cu exceptia:
de concentratie
A. au absorbtie orala redusa B. este inactiva pe germeni intracelulari
B. au T1/2 scurt (2 - 3 ore) C. este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ
C. nu trec prin placenta D. este activa pe Treponema palidum
D. mecanismul de actiune este bactericid E. determina rar fenomene alergice si aritmii
E. au efect postantibiotic cardiace
(pag. 1007) (pag. 1001)

Pag. 37 din 309

* 13 Eritromicina este utilizata ca antibiotic de
electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
A. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
B. difterie
C. tuse convulsiva
D. tuberculoza (in asocieri polichimioterapice)
E. pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari
(pag. 1001, 1002)
18 Notati afirmatiile adevarate despre macrolide:
A. inhiba sinteza proteica ribozomala
B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S
C. la concentratii mari, efectul este bacteriostatic
D. sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv
stafilococi penicilinazosecretori
E. sunt active pe Chlamydii si Rickettsii
(pag. 1000)

* 14 Claritromicina are urmatoarele caracteristici, 19 Eritromicina:

cu exceptia:
A. este antibiotic de electie in difterie - pentru
A. biodisponibilitate superioara eritromicinei eradicarea bacilului la purtatori
(aproximativ 55%) B. reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi
B. se concentreaza in tesuturi alergici la penicilina
C. este metabolizata hepatic C. are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata
de alimente
D. are spectru antibacterian asemanator
eritromicinei D. difuzeaza bine in LCR
E. este inactiva pe Chlamydia E. se elimina prin bila, fecale si urina
(pag. 1003) (pag. 1000, 1001, 1002)

* 15 Azitromicina: 20 Eritromicina este antibiotic de electie in:

A. face parte din grupa aminoglicozidelor
B. se acumuleaza in eritrocite si macrofage
C. realizeaza concentratii foarte scazute in sputa,
plamani, sinusuri
D. este ototoxica si nefrotoxica
E. se administreaza oral cel putin 10 zile
(pag. 1003, 1004)
A. pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
B. infectii grave cu Pseudomonas
C. tuse convulsiva
D. local, in furuncule, arsuri si plagi infectate
E. forme grave de enterocolita cu Campylobacter
jejuni
(pag. 1001, 1002)

* 16 Notati macrolida din generatia I: 21 Roxitromicina:

A. roxitromicina A. este macrolida semisintetica inactivata de sucul
gastric
B. claritromicina
B. are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari
C. josamicina
C. are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2
D. azitromicina
administrari pe zi
E. diritromicina
D. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi
(pag. 1000)
E. are proprietati farmacotoxicologice similare
* 17 Kanamicina: tetraciclinei
(pag. 1002, 1003)
A. este ineficace pe bacilul tuberculos
B. nu determina ototoxicitate 22 Azitromicina:
C. se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor A. se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent
pe colon B. nu patrunde in eritrocite si macrofage
D. nu se administreaza intramuscular C. realizeaza concentratii mari in sputa, plamani,
E. este contraindicata in infectii cu bacili gram organe genitale feminine si prostata
negativ D. are spectru asemanator eritromicinei, dar este
(pag. 1012) activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella
E. la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de
3 zile
(pag. 1003, 1004)

Pag. 38 din 309

23 Reactiile adverse produse de eritromicina
sunt:
A. tulburari de echilibru si nistagmus
B. greata, voma, diaree
C. colorarea in brun a dintilor
D. produce foarte rar hepatita colestatica
E. produce rar fenomene alergice (febra, eruptii
cutanate)
(pag. 1001)
24 Eritromicina este activa pe:
A. Pneumococ Neisseria
B. ghonoreae Salmonella si
C. Shigella Mycoplasma
D. pneumoniae
E. Rickettsii si Chlamidii
(pag. 1001)
25 Claritromicina:
A. este macrolida din generatia a II-a
B. are biodisponibilitate inferioara eritromicinei
C. este mai activa decat eritromicina pe Legionella
si Chlamydia
D. la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore
E. este contraindicata la copii
(pag. 1000, 1003)
26 Farmacografia eritromicinei cuprinde:
A. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o
ora dupa masa
B. eritromicina propionat 250 si 500 mg se
administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3
ore dupa masa
28 Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde:
A. au absorbtie incompleta dupa administrare i.m.
B. toate au absorbtie orala redusa
C. administrarea i.v. este contraindicata
D. difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR
E. se elimina renal, 70% in forma activa
(pag. 1007)
29 Farmacodinamia aminoglicozidelor se
caracterizeaza prin:
A. mecanism de actiune bactericid
B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S
C. au efect postantibiotic
D. actiunea antibacteriana este foarte buna si in
prezenta puroiului
E. spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram
negativi aerobi
(pag. 1007)
30 Notati caracteristicile privind
farmacotoxicologia aminoglicozidelor:
A. au indice terapeutic mare
B. amikacina si kanamicina produc mai ales
tulburari vestibulare
C. netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic
D. nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii
aminoglicozidelor in parenchimul renal
E. amikacina si netilmicina au cea mai mica
nefrotoxicitate
(pag. 1009, 1010)
31 Gentamicina:
A. este antibiotic cu spectru larg

C. in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se B. este ototoxica si nefrotoxica

administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani C. este contraindicata asocierea cu carbenicilina
D. eritromicina lactobionat nu se administreaza in sau ampicilina
perfuzie D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica
si topic
E. este contraindicata la copii
(pag. 1002) E. doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10
zile
27 Notati antibioticele aminoglicozide din (pag. 1015)
generatia a II-a:
32 Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei:
A. gentamicina
A. pregatirea interventiilor pe colon
B. kanamicina
B. coma hepatica
C. neomicina
C. infectii urinare si respiratorii cu bacili gram
D. tobramicina
negativ
E. netilmicina
D. local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi
(pag. 1006) infectate
E. conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5%
(pag. 1013)

Pag. 39 din 309

33 Streptomicina:
A. se elimina integral prin scaun dupa administrare
orala
B. are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR
C. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru
bacilul Koch (3-4 zile)
D. are toxicitate sistemica relativ mare
E. este indicata in principal in tratamentul
tuberculozei in asocieri polichimioterapice
(pag. 1011, 1012)
34 Kanamicina:
A. este eficace pe Psedomonas, pneumococ,
streptococ piogen si viridans
B. produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila
C. nu determina nefrotoxicitate
D. este indicata in infectii grave cu stafilococ
E. este contraindicata administrarea locala in infectii
oculare
(pag. 1012)
35 Spectrul antibacterian al eritromicinei
cuprinde:
A. coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ
piogen, stafilococ penicilinazosecretor
B. coci gram negativ: Neisseria ghonoreae,
Neisseria meninigitidis
C. bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella
pneumoniae, Salmonella, Shigella
D. bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium
perfringens, Clostridium tetani, Listeria
monocytes
E. Treponema palidum
(pag. 1001)
36 Proprietatile farmacologice ale
claritromicinei sunt:
A. biodisponibilitate superioara eritromicinei
B. spectru asemanator eritromicinei
C. activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter
pylori
D. se administreaza la copii n doze de 1 mg/kg
corp/zi n patru prize la 6 ore
E. se administreaza la adult n doze de 250 500
mg la 12 ore
(pag. 1003)
37 Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin:
A. scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru
antibiotic
B. alterarea subunitatii ribozomale 50 S
C. mutatii ale receptorului specific de la nivelul
ribozomilor 30 S
D. prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente
E. inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata
de o esteraza mediata plasmidic
(pag. 1000)
38 Notati afirmatiile corecte:
A. josamicina are absorbtie orala superioara
eritromicinei
B. claritromicina are biodisponibilitate inferioara
eritromicinei
C. eritromicina produce inductie enzimatica
D. administrarea concomitenta a eritromicinei cu
ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce
ischemie grava
E. roxitromicina are penetrabilitate ridicata n
macrofage si leucocite, ceea ce i creste
eficacitatea pe germeni intracelulari
(pag. 1002, 1003)
* 39 Mecanismul de actiune al macrolidelor
consta n:
A. inhibitia sintezei peretelui bacterian
B. inhibitia sintezei proteice ribozomale
C. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice
a bacteriilor
D. inhibitia ADN-girazei bacteriene
E. interferarea procesului de sinteza al acidului folic
(pag. 1000)
* 40 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
eritromicina este incorecta?
A. are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece
este inactivata de sucul gastric
B. prezenta alimentelor determina cresterea
absorbtiei
C. difuzeaza bine n toate tesuturile, cu exceptia
lichidului cefalorahidian
D. la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie
E. creste toxicitatea unor medicamente, deoarece
inhiba citocromul P450 si produce inhibitie
enzimatica
(pag. 1000-1002)
Pag. 40 din 309
* 41 Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe 47 Cresc att ototoxicitatea ct si
dupa administrarea per os? nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
A. carbenicilina A. curarizantele
B. cefotaxima B. cisplatinul
C. gentamicina C. anestezicele generale
D. colistina D. miorelaxantele centrale
E. diritromicina E. furosemidul
(pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029) (pag. 1010)

42 Notati macrolidele din generatia I: 48 Spectrul antimicrobian al streptomicinei

cuprinde:
A. claritromicina
B. josamicina A. bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella,
Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella,
C. roxitromicina Pasteurella
D. spiramicina B. virusuri
E. gentamicina C. coci gram pozitiv: stafilococi
(pag. 1000) D. coci gram negativ: meningococi
43 Sunt antibiotice macrolide: E. bacilul Koch uman
A. eritromicina (pag. 1011)

B. neomicina 49 Aminoglicozidele cu cea mai mica

C. claritromicina nefrotoxicitate sunt:

D. roxitromicina A. amikacina
E. isepamicina B. kanamicina
(pag. 1000) C. gentamicina
D. netilmicina
44 Printre efectele adverse ale eritomicinei se
numara: E. neomicina
A. apneea prin bloc neuromuscular (pag. 1010)

B. hipoacuzie tranzitorie la doze mari 50 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la

C. sindrom cenusiu antibiotice:

D. anemie aplastica A. cloramfenicolul este inductor enzimatic

E. greata, voma, diaree, anorexie B. eritromicina produce inhibitie enzimatica,
deoarece inhiba citocromul P450
(pag. 1001)
C. tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor
45 Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis:
D. cloramfenicolul creste concentratia plasmatica
A. josamicina pentru anticoagulantele cumarinice
B. kanamicina E. eritromicina scade concentratia plasmatica
pentru teofilina, anticoagulante orale
C. vancomicina
(pag. 1002, 1022, 1027)
D. streptomicina
E. gentamicina * 51 Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I,
cu exceptia:
(pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018)
A. tetraciclina
46 Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
B. clortetraciclina
A. polimixinele
C. demeclociclina
B. cefalosporinele
D. doxiciclina
C. amfotericina B
E. oxitetraciclina
D. miorelaxantele centrale (pag. 1019)
E. furosemidul
(pag. 1010)

Pag. 41 din 309

* 52 Farmacocinetica tetraciclinelor se
caracterizeaza prin:
A. lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg,
Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din
prima generatie
B. T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22
ore
C. difuziunea in tesuturi este buna pentru toate
tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I
D. nu trec bariera placentara
E. eliminarea dupa administrarea orala se face
exclusiv renal
(pag. 1021, 1021)
* 53 Doxiciclina:
A. are absorbtie orala scazuta (20-30%)
B. fierul scade absorbtia doxiciclinei
C. T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore)
D. are liposolubilitate mult scazuta fata de
tetraciclina
* 57 Colistina:
A. trece cu usurinta in creier si LCR
B. se absoarbe bine prin mucoasa
C. nu se administreaza oral
D. pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de
colistina
E. este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v.
(pag. 1029)
* 58 Urmatoarele reactii adverse sunt
caracteristice polimixinei B, cu exceptia:
A. vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale
B. proteinurie, cilindrurie, hematurie
C. eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree
D. hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie
E. paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei
(pag. 1028)
* 59 Tetraciclina:

E. se elimina numai prin scaun A. biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu

alimentele
(pag. 1023, 1024)
B. se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase,
* 54 Cloramfenicol: smaltul dentar
A. cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral C. are spectrul antimicrobian ingust
B. cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v. D. este antibiotic de prima alegere in gonoree
C. nu patrunde in LCR E. este antibiotic de alternativa in holera
D. este bactericid, se fixeaza pe subunitatea (pag. 1022, 1023)
ribozomala 30 S
* 60 Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare
E. are toxicitate redusa, se fac serii repetate de a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S
tratament urmatoarele antibiotice, cu exceptia:
(pag. 1025-1027)
A. claritromicina
* 55 Polimixinele: B. cloramfenicolul
A. au drept reprezentant tiamfenicolul C. tetraciclina
B. modul de actiune este bactericid absolut D. josamicina
C. se pot administra in asociere cu aminoglicozide E. spiramicina
si curarizante (pag. 1000, 1021, 1026)
D. se folosesc frecvent sistemic
* 61 Contraindicatiile tetraciclinelor sunt
E. sunt contraindicate la sugari si copii urmatoarele, cu exceptia:
(pag. 1027-1029)
A. insuficienta renala (exceptie doxiciclina)
* 56 Bacitracina: B. sarcina
A. este tetraciclina din generatia I C. pneumonii cu Mycoplasma
B. este aminoglicozid din generatia a III-a D. copii mai mici de 8 ani
C. este antibiotic polipeptidic E. asocierea cu peniciline
D. este macrolid (pag. 1022)
E. este penicilina cu spectru larg
(pag. 1027, 1029, 1030)

Pag. 42 din 309

* 62 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare * 67 Varianta incorecta este:
la tetracicline este incorecta?
A. sindromul cenusiu este o reactie adversa
A. minociclina poate produce frecvent reactii toxice toxica a cloramfenicolului
vestibulare B. tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce
B. tetraciclinele din prima generatie pot produce anemie aplastica
flebita locala la administrare i.v. C. tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari n
C. tetraciclinele scad concentratia plasmatica a urina si bila
estrogenilor conjugati si scad eficacitatea D. la adult, doza totala pentru o cura de tratament
contraceptivelor cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g
D. sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani E. durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa
E. doxiciclina nu se administreaza n insuficienta fie mai lunga de 14 zile
renala (pag. 1026 1027)
(pag. 1022 1025)
* 68 Afirmatia corecta pentru bacitracina este:
* 63 Alegeti varianta incorecta:
A. este antibiotic polipeptidic produs de
A. minociclina prezinta risc crescut de toxicitate Streptomyces venezuelae
vestibulara B. prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ
B. doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala C. se utilizeaza exclusiv local, deoarece are
C. doxiciclina nu se administreaza i.v. nefrotoxicitate mare
D. rolitetraciclina se administreaza numai prin D. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid
injectare E. mecanismul de actiune este bacteriostatic prin
E. demeclociclina prezinta frecventa mai mare de alterarea membranei celulare bacteriene
producere a diabetului insipid (pag. 1029 1030)
(pag. 1023 1025)
* 69 Notati varianta corecta cu privire la
* 64 Care din urmatoarele antibiotice actioneaza mecanismul de actiune al bacitracinei:
prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca
A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30
S? B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica
bacteriana
A. cloramfenicol
C. blocheaza dihidropteroatsintetaza
B. bacitracina
D. mpiedica formarea peretelui bacterian
C. aztreonam
E. inhiba dihidrofolatreductaza
D. claritromicina
(pag. 1029)
E. doxiciclina
(pag. 1021) * 70 Varianta incorecta referitoare la bacitracina
este:
* 65 Care dintre urmatoarele tetracicline se poate A. spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv,
utiliza n insuficienta renala? coci gram negativ, bacili gram pozitiv
A. rolitetraciclina B. are actiune bactericida
B. demeclociclina C. se utilizeaza local
C. tetraciclina D. se utilizeaza sistemic
D. doxiciclina E. are nefrotoxicitate mare
E. minociclina (pag. 1029)
(pag. 1022)
71 Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are
* 66 Notati varianta incorecta n ceea ce priveste urmatoarele proprietati farmacologice:
reactiile adverse ale cloramfenicolului: A. absorbtie orala crescuta
A. anemie aplastica B. difuziune mai mica n tesuturi
B. infiltrarea grasa a ficatului C. biodisponibilitate orala putin influentata de
C. nevrita optica alimente
D. sindrom cenusiu D. T1/2 este lung
E. enterita stafilococica severa E. este contraindicata n insuficienta renala
(pag. 1026) (pag. 1022-1024)

Pag. 43 din 309

72 Produc reactii adverse nefrotoxice: 77 Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic:
A. eritromicina A. absorbtie orala influentata de alimente
B. demeclociclina B. la adult se administreaza per os 200 mg/zi o
C. gentamicina singura priza n prima zi, apoi 100 mg/zi o priza
la 24 de ore
D. josamicina
C. produce des disbacterioze si suprainfectii
E. polimixina B intestinale
(pag. 1015, 1021, 1023, 1028) D. se acumuleaza n insuficienta renala
73 Tetraciclina are urmatoarele proprietati E. produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu
farmacologice: alcoolul
(pag. 1023, 1024)
A. absorbtie per os redusa n prezenta alimentelor
B. absorbtie per os diminuata de lactate 78 Sunt antibiotice cu spectru larg:
C. absorbtie per os crescuta de medicamente care A. cloramfenicolul
contin calciu, magneziu, fier, antiacide
B. penicilina G
alcalinizante
C. tetraciclina
D. concentratie n bila mai mare dect cea
plasmatica D. colistina
E. nu se acumuleaza n oase E. doxiciclina
(pag. 1022) (pag. 1021, 1025)

74 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei 79 Principalele reactii adverse ale

sunt: cloramfenicolului sunt:
A. actinomicoza A. reactiile adverse hematologice
B. bruceloza B. ototoxicitatea
C. gonoree C. reactiile adverse digestive
D. holera D. reactiile adverse neuropsihice
E. rickettsioze E. nefrotoxicitatea
(pag. 1022, 1023) (pag. 1026)

75 Sunt reactii adverse produse de tetracicline: 80 Cloramfenicolul este indicat n:

A. iritatie gastrica si intestinala A. angina streptococica
B. diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina B. febra tifoida
C. colorarea n brun a dintilor cu hipoplazia C. abcese cerebrale cu bacterii anaerobe
smaltului dentar D. pneumonii cu Haemophilus influenzae
D. toxicitate cohleara E. sinuzite
E. tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi n (pag. 1027)
cazul administrarii de preparate cu termen de
valabilitate depasit 81 Cloramfenicolul are urmatorul profil
(pag. 1021) farmacologic:
A. difuziune buna n toate tesuturile, inclusiv n
76 Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt:
lichidul cefalorahidian
A. infectii cu Chlamydia B. este contraindicat n infectii cu germeni sensibili
B. holera la alte antibiotice si chimioterapice
C. acnee C. scade concentratiile plasmatice pentru
anticoagulantele cumarinice, fenitoina,
D. gonoree
sulfamidele antidiabetice
E. tularemie
D. sunt contraindicate serii repetate de tratament
(pag. 1022, 1023)
E. este inhibitor enzimatic
(pag. 1026, 1027)

Pag. 44 din 309

82 Polimixina B poate produce urmatoarele 87 Contraindicatiile polimixinei B sunt:
reactii adverse:
A. infectii sistemice grave cu bacili gram negativ
A. nefrotoxicitate sensibili
B. neurotoxicitate B. miastenia gravis
C. tulburari electrolitice C. insuficienta renala
D. anemie aplastica D. dizenterie colibacilara
E. paralizia musculaturii striate E. asocierea cu aminoglicozide
(pag. 1028) (pag. 1028)

83 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la 88 Sindromul cenusiu produs de

mecanismul de actiune al antibioticelor:
A. macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana
prin legarea de subunitatile ribozomale 30S
B. bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica
bacteriana
C. tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana
prin legarea de subunitatile ribozomale 30S
D. polimixinele mpiedica formarea peretelui
bacterian
E. cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana
prin legarea de subunitatile ribozomale 50S
(pag. 1021, 1026)
cloramfenicol:
A. apare la concentratii plasmatice mai mici de 25
g/ml
B. poate fi letal
C. se caracterizeaza prin hipotermie maligna
D. riscul este mai mare la nou-nascut
E. este datorat deficitului de epurare hepatica prin
glucuronoconjugare si renala
(pag. 1026)
89 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei
sunt:

84 Afirmatiile corecte privind asocierea A. holera

antibioticelor sunt: B. febra tifoida
A. asocierea peniciline tetracicline este C. bruceloza
contraindicata D. rickettioze
B. polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele E. pneumonii cu Mycoplasma
C. asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau (pag. 1022)
ticarcilina este contraindicata
D. n septicemii de origine abdominala este indicata 90 Farmacografia tetraciclinei cuprinde:
asocierea cloramfenicolului cu amikacina A. la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale
E. bacitracina nu se asociaza cu polimixina si B. la adulti, oral 100 mg la 24 ore
neomicina n preparate locale
C. in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis
(pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030) durata tratamentului este de cel putin 3
saptamani
85 Sunt antibiotice polipeptidice:
D. local, preparate oftalmice (unguente, colire) de
A. polimixina B concentratie 20-30%
B. isepamicina E. se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei
C. colistina definitive
D. norfloxacina (pag. 1023)
E. bacitracina 91 Reactiile adverse produse de tetracicline
(pag. 1027) sunt:

86 Polimixinele au urmatoarele caracteristici: A. iritatie gastrica si intestinala

B. fotosensibilizare
A. au structura lipopeptidica
C. degenerescenta retrograda a nervului acustic
B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a
bacteriilor gram negativ D. bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii
scheletice
C. nu au actiune bactericida
E. prin depunerea in oase determina inhibarea
D. sunt nefrotoxice
cresterii copiilor
E. se utilizeaza frecvent sistemic (pag. 1021, 1022)
(pag. 1027)

Pag. 45 din 309

92 Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva
utilizat in infectii grave pentru care nu exista
alta alternativa terapeutica:
A. difterie
B. febra tifoida
C. tetanos
D. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)
E. meningite, laringotraheite (la copii) cu H.
Influenzae
(pag. 1027, 971)
93 Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt:
A. oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii
B. sub forma de aplicatii locale in otita externa,
infectii oculare
C. sistemic in tetanos
D. sistemic in meningita cu meningococ
E. intrarahidian in meningite cu Pseudomonas
aeruginosa
(pag. 1028)
94 Colistina:
A. este polimixina B
B. se absoarbe bine dupa administrare orala
C. trece in creier si LCR
D. se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si
spalaturi vezicale
E. se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v.
(pag. 1029)
95 Bacitracina:
A. inhiba specific sinteza proteica bacteriana
B. are actiune bactericida de tip degenerativ
C. are nefrotoxicitate mare
D. specific determina leziuni cohleare si vestibulare
E. se utilizeaza exclusiv local
(pag. 1029, 1030)
96 Notati afirmatiile adevarate despre
tetracicline:
* 101 Petidina:
A. difuziunea in tesuturi este buna pentru
tetraciclinele din generatia a II-a
B. rolitetraciclina se administreaza injectabil
C. la pacientii cu insuficienta renala se poate
administra doxiciclina
D. se asociaza frecvent cu penicilina
E. se contraindica la copii sub 8 ani
(pag. 1020-1022)
97 Doxiciclina:
A. este inactiva pe coci gram pozitiv
B. pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este
mai activa decat tetraciclina
C. determina rar disbacterioza intestinala
D. se acumuleaza in insuficienta renala
E. se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10
zile
(pag. 1024)
98 Minociclina:
A. are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte
putin influentata de alimente si lapte
B. realizeaza concentratii ineficiente in secretiile
traheobronsice si in secretiile sinusale
C. are toxicitate vestibulara
D. determina specific confuzie mintala si delir
E. este indicata in infectii stafilococice grave
(pag. 1024, 1025)
99 Notati afirmatiile false despre cloramfenicol:
A. are difuziune buna si rapida in toate tesuturile,
inclusiv LCR
B. traverseaza placenta
C. este foarte activ pe bacili gram pozitiv
D. in cursul tratamentului se fac examene
hematologice
E. este de prima alegere in tifosul exantematic,
bruceloza
(pag. 1026)
100 Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol:
A. anemie aplastica
B. diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze
mari)
C. infiltrarea grasa a ficatului
D. glosite, stomatite, limba neagra
E. nevrita optica
(pag. 1026)
A. Are efect parasimpatomimetic
B. Este analgezic cu eficacitate si potenta mai mari,
comparativ cu Morfina
C. Determina midriaza
D. Se administreaza exclusiv oral
E. Este contraindicata la copii
(pag. 181-182)
Pag. 46 din 309
 102 Notati afirmatiile adevarate referitoare la *3 Sunt chimioterapice antituberculoase minore
Tramadol: urmtoarele medicamente, cu excepia:
A. Asocierea cu inductoare enzimatice ale izoformei A. etionamida
CYP3A4 creste efectul analgezic al Tramadolului B. cicloserina
B. Asocierea cu inhibitoare enzimatice ale izoformei
C. capreomicina
CYP2D6 intarzie biotransformarea Tramadolului
in metabolit activ D. acid aminosalicilic
C. Riscul de potentare a toxicitatii creste la E. etambutol
asocierea cu antidepresive IMAO (pag. 1046)
D. Se recomanda asocierea cu antidepresive
inhibitoare ale recaptarii Serotoninei *4 Izoniazida:
E. Suprima sindromul de abstinenta la morfinomani A. are biodisponibilitate oral crescut
(pag. 187) B. se leag 100% de proteinele plasmatice
C. nu trece prin placent
103 Notati actiunile farmacodinamice ale
analgezicelor morfinomimetice: D. nu trece n laptele matern
A. Deprimarea centrului vomei E. este chimioterapic antituberculos minor
B. Deprimarea centrului tusei (pag. 1048; 1046)

C. Stimularea peristaltismului *5 Biseptolul:

D. Cresterea tonusului uterului gravid A. este asociaia dintre mafenid i trimetoprim
E. Tendinta la HTA B. se gsete n comprimate de 400mg
(pag. 171) sulfametoxazol i 80mg trimetoprim
C. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz
Tema nr. 8 antagonist
Chimioterapice antibacteriene D. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz
Bibliografie asociata temei: bacteriostatic
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de E. asociaia trimetoprim - sulfamid are spectru
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. antimicrobian mai restns
pag. 1030-1058 (pag. 1041; 1042)
*1 Fac parte din chinolonele de a 2-a generaie 6 n terapia leprei se utilizeaz curent
urmtoarele chinolone, cu excepia: substanele:
A. acid oxolinic A. dapsona
B. acid pipemidic B. clofazimina
C. cinoxacina C. rifampicina
D. rosoxacina D. streptomicina
E. acid nalidixic E. tetraciclina
(pag. 1030) (pag. 1056)
*2 Urmtoarele chimioterapice antibacteriene 7 Clofazimina utilizat n terapia leprei produce
nu se utilizeaz n tratamentul leprei, cu urmtoarele reacii adverse:
excepia:
A. colorarea pielii i a leziunilor leproase n rou-
A. acidul nalidixic brun
B. nitrofurantoina B. uscciunea pielii
C. dapsona C. prurit
D. izoniazida D. fotosensibilizare
E. furazolidona E. ototoxicitate
(pag. 1056) (pag. 1057)

Pag. 47 din 309

8 Etionamida:
A. este medicaie de alternativ n tuberculoz
B. se administreaz n asociere cu alte
chimioterapice antituberculoase
C. administrarea se face oral
D. se administreaz n sarcin
E. se administreaz n insuficien hepatic
(pag. 1054)
14 Ftalilsulfatiazolul:
A. este indicat n infecii digestive acute
B. este indicat la purttorii cronici de bacili
dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali
C. are absorbie redus din tubul digestiv
D. eliminarea se face predominant prin fecale
E. la aduli se administreaz oral 1mg/zi
(pag. 1040)

9 Etambutolul:
A. are absorbie bun dup administrare oral
B. realizeaz concentraii mari n plmn
C. dup administrare oral se metabolizeaz n ficat
D. acioneaz bacteriostatic
E. nu se instaleaz rezisten n cazul utilizrii lui ca
medicaie unic
(pag. 1051)
15 Ofloxacina:
A. are biodisponibilitate oral 100% realizeaz
B. concentraii tisulare mari eliminarea este
C. predominant renal n form
activ
D. se administreaz oral 100mg/zi
E. n insuficiena renal se reduce doza la jumtate
(pag. 1034)

10 Furazolidona: * 16 Mecanismul actiunii antibacteriene a

A. are absorbie sczut dup administrarea oral
B. realizeaz concentraii plasmatice mici, ineficace
pentru efect antibacterin, dup administrare oral
C. se utilizeaz n enterocolite, giardioz
D. n infecii sistemice cu stafilococ
chinolonelor consta n:
A. blocarea dihidropteroatsintetazei
B. inhibarea ADN-topoizomerazelor
C. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare
pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni

E. se administreaz parenteral D. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare

pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni
(pag. 1044)
E. inhibarea neuraminidazei
11 Nitrofurantoina produce urmtoarele reacii (pag. 1030)
adverse:
* 17 Alegeti enuntul incorect referitor la
A. digestive
fluorochinolone:
B. alergice
A. au spectru antimicrobian ngust
C. icter colestatic
B. inhiba ADN giraza bacteriana
D. sindrom lupoid
C. sunt indicate n profilaxia cistitei recurente la
E. cardiotoxicitate femei
(pag. 1043) D. sunt indicate n infectii ale pielii cu bacili gram
negativ
12 Este contraindicat administrarea
nitrofurantoinei n: E. preparatele cu fier scad absorbtia
fluorochinolonelor
A. alergii
(pag. 1033; 1034)
B. insuficien renal
* 18 Alegeti enuntul incorect referitor la
C. deficit de G6PD
sulfamidele sistemice cu durata de actiune
D. ultimul trimestru de sarcin scurta:
E. la tineri A. au absorbtie digestiva redusa
(pag. 1043) B. au difuziune buna n tesuturi
13 Nitrofurantoina este indicat n: C. biotransformarea se face n ficat, prin acetilare-
N4
A. infecii urinare acute
D. metabolizarea este dependenta de reactivitatea
B. infecii urinare recidivante cu colibacili individuala (acetilatori lenti si rapizi)
C. tricomoniaz E. trec prin placenta n circulatia fetala
D. infecii digestive la copii mai mici de 1 an (pag. 1036)
E. infecii urinare n timpul sarcinii
(pag. 1043)

Pag. 48 din 309

* 19 Alegeti enuntul incorect referitor la
sulfamidele sistemice retard:
A. au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv
B. se leaga n proportie mare de proteinele
plasmatice
C. se acetileaza n proportie mica
D. T1/2 este aproximativ 4-6 ore
E. metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili
* 24 Alegeti enuntul incorect referitor la
izoniazida:
A. are biodisponibilitate orala crescuta
B. procesul de biotransformare prezinta polimorfism
genetic
C. este activa pe micobacterii aflate n faza de
multiplicare
D. inhiba ADN giraza bacteriana

(pag. 1037) E. asocierea cu rifampicina creste riscul

hepatotoxicitatii
* 20 Alegeti enuntul incorect referitor la (pag. 1048; 1049)
sulfamidele antimicrobiene:
* 25 Ftalilsulfatiazolul este indicat n:
A. cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru
anticoagulantele orale A. infectii digestive acute
B. blocheaza dihidropteroatsintetaza B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu
germeni sensibili
C. rezistenta bacteriana la sulfamide se poate
instala prin substituirea caii metabolice a acidului C. profilaxia infectarii arsurilor
folic D. infectii urinare
D. acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea E. infectii respiratorii
antibacteriana a sulfamidelor
(pag. 1040)
E. substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea
renala a sulfamidelor antimicrobiene * 26 Alegeti enuntul incorect referitor la
(pag. 1037; 1039) rifampicina:
A. absorbtia orala este redusa
* 21 Alegeti enuntul incorect referitor la
sulfafurazol: B. realizeaz concentraii mari n plamn, ficat, bila
A. are absorbtie buna din tubul digestiv C. se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu
formarea unui metabolit activ ca antituberculos
B. eliminarea se face predominant renal
D. spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae
C. este medicament de electie n nocardioza
E. rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei
D. este contraindicat n insuficienta hepatica si mutatii care altereaza ARN polimeraza
renala grava
(pag. 1049; 1050)
E. este o sulfamida sistemica cu durata lunga de
actiune * 27 Alegeti enuntul incorect referitor la
(pag. 1037; 1039) rifampicina:
A. n tuberculoza se administreaza n asociatii
* 22 Sulfacetamida este indicata n:
polichimioterapice, pentru a evita instalarea
A. infectii urinare rezistentei
B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu B. are efect inhibitor enzimatic
germeni sensibili C. produce reactii alergice
C. infectii biliare
D. creste toxicitatea hepatica a izoniazidei
D. salmoneloze
E. are actiune bactericida
E. dizenterie bacilara (pag. 1049; 1051)
(pag. 1040)
* 28 Alegeti enuntul incorect referitor la
* 23 Biseptolul este o asociatie: streptomicina:
A. sulfadiazina-trimetoprim A. are absorbtie digestiva redusa
B. sulfamerazin-trimetroprim B. este un antituberculos major
C. sulfametoxazol-trimetoprim C. inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori
D. sulfametrol-trimetoprim ai acidului micolic

E. sulfafurazol-trimetoprim D. rezistenta pentru bacilul Koch poate fi ntrziata

prin asocierea cu alte chimioterapice
(pag. 1042)
E. poate produce tulburari vestibulare si tulburari
auditive
(pag. 1052; 1053)

Pag. 49 din 309

* 29 Alegeti enuntul incorect referitor la
etambutol:
A. are absorbtie buna dupa administrare orala
B. mecanismul actiunii antituberculoase este
bacteriostatic
C. rezistenta se instaleaza rapid n cazul utilizarii ca
medicatie unica
D. este un antituberculos minor
E. poate produce nevrita optica
(pag. 1051)
* 30 Alegeti enuntul incorect referitor la
pirazinamida:
A. absorbtia orala este aproape completa
B. are efect toxic hepatic
C. poate produce reacii alergice: erupii cutanate,
fotosensibilizare
D. este un antituberculos major
E. este indicata administrarea n guta
(pag. 1052)
31 Alegeti enunturile corecte referitoare la
chinolone:
A. au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina
B. mecanismul actiunii antibacteriene este de tip
bactericid
C. spectrul antibacterian este diferit, n functie de
generatia din care fac parte
D. inhiba neuraminidaza
E. chinolonele vechi (acidul nalidixic) au spectru
antibacterian larg
(pag. 1030)
32 Ciprofloxacina:
A. are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60
% D. aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai
B. este o chinolona din generatia I
C. are difuziune buna n tesuturi, cu realizarea de
concentratii mari n rinichi, parenchim pulmonar
D. T1/2 este 40 ore
E. este indicata n candidoze
(pag. 1030; 1034)
34 Acidul nalidixic:
A. este o chinolona din generatia a III-a
B. se elimina renal, realiznd n urina concentratii
mari
C. are spectru antibacterian ngust
D. se administreaza oral
E. este indicat n tricomoniaza, giardioza
(pag. 1030; 1033)
35 Alegeti enunturile corecte referitoare la
acidul nalidixic:
A. se elimina predominant digestiv
B. are spectru antibacterian larg
C. este indicat n infectii urinare
D. este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina
sau cu cloramfenicol, deoarece apare
antagonism de aciune
E. este o chinolona noua
(pag. 1030, 1033)
36 Este contraindicata administrarea acidului
nalidixic n urmatoarele situatii:
A. sarcina (primul trimestru)
B. alaptare
C. cistite
D. epilepsie
E. insuficienta renala avansata
(pag. 1032)
37 Reactii adverse produse de acidul nalidixic
sunt:
A. reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare
B. aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree
C. SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale
ales la vrstnici)
E. colorarea n brun a dintilor, cu hipoplazia
smaltului dentar
(pag. 1032)
38 Alegeti enunturile corecte referitoare la
fluorochinolone:

33 Sunt chimioterapice antituberculoase minore: A. inhiba dihidrofolatreductaza

B. fluorochinolonele administrate oral au
A. Streptomicina
biodisponibilitate buna
B. Cicloserina
C. realizeaza concentratii mai mari dect cele
C. etionamida plasmatice n prostata, plamni, bila
D. rifabutin D. rezistenta se dezvolta repede
E. rifampicina E. spectrul antimicrobian este larg
(pag. 1046; 1055) (pag. 1033)

Pag. 50 din 309

39 Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor 44 Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de
cuprinde actiune:
A. coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus A. sulfafurazol
B. coci gram negativ: Neisseria meningitidis B. sulfametoxidiazina
C. bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella C. sulfatiazol
D. chlamidii: chlamidia trahomatis D. ftalilsulfatiazol
E. protozoare: Giardia E. sulfadimidina
(pag. 1033) (pag. 1037)

40 Reactii adverse produse de fluorochinolone 45 Sunt sulfamide intestinale:

sunt:
A. sulfatiazol
A. cutanate: alopecie B. ftalilsulfatiazol
B. aparatul digestiv: greata, voma, diaree C. salazosulfapiridina
C. SNC: convulsii, delir, halucinatii D. sulfafurazol
D. reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie E. sulfametoxazol
E. eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de (pag. 1037)
crestere, evidentiate la animale de laborator
(pag. 1033) 46 Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de
actiune:
41 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la
A. sulfametoxidiazina
fluorochinolone:
B. sulfadimetoxina
A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
C. sulfatiazol
B. antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau
trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor D. sulfametoxipiridazina
C. spectrul antimicrobian este ngust E. sulfametoxazol
D. rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa (pag. 1037)
E. sunt indicate n candidoze 47 Spectrul antimicrobian al sulfamidelor
(pag. 1033) cuprinde:

42 Fluorochinolonele sunt indicate n: A. bacili gram pozitiv: Clostridium tetani

B. chlamidii
A. giardioza infecii
C. micoplasme
B. urinare prostatita
D. virusuri
C. bacteriana
E. protozoare: toxoplasme, plasmodii
D. infecii cu N. Gonorhoeae
(pag. 1037)
E. infecii gastrointestinale: gastroenterita cu
Salmonella, febra tifoid 48 Alegeti enunturile corecte referitoare la
(pag. 1033; 1034) sulfamidele antibacteriene:

43 Dapsona: A. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este

A. are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv
B. este utilizata exclusiv n tratamentul leprei
C. efectul antibacterian este asemanator
streptomicinei (inhibarea sintezei proteice)
D. poate produce tulburari nervoase: insomnie,
nervozitate
E. poate produce dermatita alergica
(pag. 1056)
mpiedicata de acidul p-aminobenzoic
B. spectrul antimicrobian al sulfamidelor este ngust
C. salazosulfapiridina este utilizata n tratamentul
infectiilor urinare
D. sulfamidele antibacteriene cresc efectul si
respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice
E. legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor
sistemice retard este redusa
(pag. 1037-1039)

Pag. 51 din 309

 49 Sulfametoxazolul: Tema nr. 9
A. se absoarbe bine oral Analgezice opioide
B. este o sulfamida sistemica retard Bibliografie asociata temei:
C. nu prezinta risc de cristalurie Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
D. eliminarea se face predominant prin fecale pag.163-187
E. se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
(pag. 1036; 1039) medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
50 Alegeti enunturile corecte referitoare la pag. 1060-1086
sulfamidele antimicrobiene:
*1 Urmtoarele tipuri de receptori sunt receptori
A. sunt substante naturale opioizi, cu excepia:
B. molecula lor prezinta asemanari structurale cu A. miu;
acidul para-aminobenzoic, pe care l
antagonizeaza B. kappa;

C. sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de C. beta;

proteinele plasmatice D. sigma;
D. sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din E. delta.
tubul digestiv (pag. 164)
E. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este
mpiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor *2 Nu deprim centrul respirator:
necrozate A. morfina;
(pag. 1035; 1037)
B. buprenorfina;
* 51 Precizati ce medicament analgezic-antipiretic C. butorfanolul;
este derivat de chinolina:
D. pentazocina;
A. Diflunisal E. fentanilul.
B. Benorilat (pag. 185)
C. Propifenazona
3 Tramadolul:
D. Salipirina
A. prezint risc mic de abuz i dependen;
E. Glafenina
B. este indicat n cazul pacienilor crora AINS le
(pag. 188-189) sunt contraindicate;
52 Analgezicele-antipiretice: C. se administreaz doar per os;
A. Inhiba biosinteza de prostaglandine D. este contraindicat ntreruperea brusc a
tratamentului cu tramadol;
B. Sunt eficace in dureri somatice
E. are latena lung.
C. Nu scad temperatura normala a corpului
(pag. 186-187)
D. Determina toleranta
E. Produc euforie 4 Pentazocina:
(pag. 190-191) A. induce dependen psihic;
B. nu produce euforie;
53 Precizati posibilele reactii adverse ale
Paracetamolului la doze mari: C. la injectarea intratisular, se prefer calea s.c.;
A. Sindrom Reye D. este indicat asocierea cu morfina;
B. Citoliza hepatica E. poate induce sindomul de sevraj la morfinomani.
C. Nefrita interstitiala (pag. 185)
D. Methemoglobinemie
E. Trombocitopenie
(pag. 199-200)

Pag. 52 din 309

5 Buprenorfina: 10 Care dintre variantele de mai jos reprezint
tipurile de receptori specifici pentru opioizi:
A. pentru prevenirea unui sindrom de sevraj,
tratamentul nu se ntrerupe brusc; A. miu;
B. este indicat asocierea sa cu morfina; B. alfa;
C. produce deprimare respiratorie frecvent; C. kappa;
D. deprimarea respiratorie este antagonizat D. delta;
incomplet de naloxon;
E. sigma.
E. nu provoac reacii digestive. (pag. 164)
(pag. 184)
11 Farmacocinetica analgezicelor opioide
6 Codeina: cuprinde:
A. este analgezic opiod slab; A. biodisponibilitatea pe cale intrarectal este mai
B. este antitusiv moderat; ridicat fa de calea per os;
C. se administreaza n tusea productiv; B. biodisponibilitatea pe cale transnazal poate fi
comparat cu cea pe cale parenteral;
D. provoac diaree;
C. difuziunea prin placent este nesemnificativ;
E. morfina este metabolitul su activ.
D. pentru morfin calea per os este rezervat
(pag. 183) preparatelor retard, adresate durerii cronice;
7 Dextropropoxifenul: E. efectul primul pasaj hepatic este foarte sczut
pentru majoritatea analgezicelor
A. nu este antitusiv; morfinomimetice.
B. se elimin urinar, sub form de metabolii; (pag. 168-169)
C. se indic asocierea sa cu analgezice nonopioide;
12 Analgezicele morfinomimetice pot prezenta
D. este indicat n tratamentul toxicomaniei i urmtoarele aciuni farmacodinamice, de
sindromului de abstinen la morfinomimetice; intensitate variabil, funcie de substan:
E. este deprimant respirator puternic.
A. aciune analgezic;
(pag. 182)
B. efect antitusiv;
8 Despre metadon sunt adevrate C. efect antidiareic;
urmtoarele afirmaii:
D. tendin la HTA;
A. prezint tendin la cumulare;
E. mioz.
B. este indicat n tratamentul toxicomaniei la (pag. 171)
morfin i derivaii si;
C. are durata relativ lung, cu variabilitate mare (4- 13 Care dintre analgezicele opioide urmtoare
48 ore); provoac mioz
D. nu se administreaz per os; A. morfina;
E. sindromul de sevraj este mai temperat. B. codeina;
(pag. 181) C. pentazocina;

9 Care afirmaii referitoare la morfin sunt D. petidina;

false: E. piritramida.
A. produce hipotensiune arterial; (pag. 171,182)
B. are efect imunosupresiv; 14 Nalbufina:
C. tolerana se instaleaz la analgezie, mioz i A. nu influeneaz semnificativ tensiunea arterial;
constipaie;
B. nu deprim respiraia;
D. este recomandat ca analgezic n travaliu;
C. nu declaneaz sindromul de sevraj la
E. este contraindicat la copii sub 2 ani. morfinomani;
(pag. 177-178) D. poate provoca tulburri de limbaj i distorsiunea
imaginii corporale;
E. produce sedare, cu somnolen.
(pag. 186)

Pag. 53 din 309

15 Farmacografia analgezicelor 19 Alegei variantele incorecte cu privire la
morfinomimetice cuprinde: metadon:
A. n administrare ndelungat se prefer calea s.c.; A. se elimin digestiv;
B. atenie sporit se acord pacienilor vrstnici, cu B. are T1/2 lung;
funcia hepatic redus, i cu boli respiratorii C. are durata foarte scurt;
cronice;
D. este euforizant i toxicomanogen mai slab,
C. durata supravegherii funciei respiratorii este de
comparativ cu morfina;
maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea
respiratorie se instaleaz rapid; E. n tratament injectabil de lung durat se alege
calea s.c.
D. este contraindicat administrarea la copii sub 2
ani; (pag. 181)
E. sunt contraindicate activitile ce impun o atenie 20 Alegei variantele corecte cu privire la
sporit. metadon:
(pag. 175-176)
A. se leag de proteinele plasmatice n procent
16 Deprimarea respiratorie este foarte redus n nalt (90%);
cazul administrrii urmtoarelor analgezice B. se biotransform hepatic la metabolii inactivi;
opioide: C. se administreaz pe stomacul gol;
A. tramadol; D. are tendin la cumulare;
B. morfin; E. n tratamentul intoxicaiei acute cu metadon,
C. codein; naloxonul trebuie repetat la 8 ore.
D. oxicodon; (pag. 181)
E. nalbufin. 21 Notai variantele false referitoare la petidin:
(pag. 175) A. se elimin digestiv;
17 Notai variantele care reprezint exemple de B. se biotransform la norpetidin, metabolit toxic;
analgezice opioide: C. produce mioz;
A. levorfanol; D. este contraindicat asocierea cu IMAO;
B. levofloxacin; E. are efect deprimant SNC.
C. butorfanol; (pag. 181-182)
D. buspiron;
22 Notai variantele adevrate referitoare la
E. buprenorfin. petidin:
(pag. 166) A. norpetidina, metabolitul su toxic, poate induce
tulburri SNC;
18 Fentanilul prezint urmtoarele caracteristici:
B. are T1/2 lung i durata foarte lung;
A. este indicat n neuroleptanalgezie, asociat cu
droperidol; C. per os, formele lichide nediluate pot provoca
anestezia mucoasei bucale;
B. se poate administra copiilor sub 2 ani;
D. parenteral, poate provoca anestezia corneei cu
C. impune monitorizarea funciei muchilor striai; abolirea reflexului cornean;
D. se prezint i sub form de preparate E. nu se administreaz injectabil.
sublinguale de tip oralet;
(pag. 181-182)
E. se prezint i sub form de preparate
transdermice de tip dispozitiv cu eliberare 23 n funcie de structura chimic, analgezicele
controlat. opioide se clasific n:
(pag. 179) A. morfinani;
B. fenilpiperidine;
C. fenilheptilamine;
D. derivai de acid salicilic;
E. benzomorfani.
(pag. 166)

Pag. 54 din 309

24 Neuromodulatorii sunt neuropeptide active
biologic aparinnd mai multor tipuri:
A. endorfine;
B. enzime;
C. enkefaline;
D. endomorfine;
E. dinorfine.
(pag. 163-164)
25 Notai afirmaiile corecte referitoare la
biodisponibilitatea analgezicelor
morfinomimetice:
A. per os, este mai mic (15-60%) i este marcat
de o variabilitate interindividual larg, n cazul A. naloxonul;
compuilor tip morfin;
B. per os, este mai ridicat (50-60%) i fr mari C. naltrexonul;
deviaii interindividuale, n cazul codeinei,
hidrocodonei, oxicodonei i codetilinei;
C. per os, este mai mare de 60% n cazul
metadonei;
D. pe cale sublingual, este sczut i cu fluctuaii
mari interindividuale;
28 Pentru analgezicele morfinomimetice
formele farmaceutice moderne sunt:
A. tip oralet pentru absorbie sublingual;
B. tip sistem transdermic cu cedare controlat;
C. forme pentru calea intranazal, cu absorbie
sistemic;
D. supozitoare;
E. dispozitiv cu pompe computerizate pentru
autoadministrare pe cale s.c.
(pag. 175)
29 Antagoniti totali miu i kappa (antidoturi)
sunt:
B. nalbufina;
D. nalorfina;
E. nalmefenul.
(pag. 168)
30 Agoniti kappa i antagoniti miu sunt:

E. pe cale intrarectal, este mai sczut fa de A. butorfanolul;

calea per os. B. buprenorfina;
(pag. 168-169) C. nalbufina;
26 Supradozarea i intoxicaia acut cu D. nalorfina;
analgezice opioide au ca simptome: E. levorfanolul.
A. mioz accentuat (excepie petidina i n hipoxie (pag. 167)
accentuat);
31 Agoniti totali miu i kappa sunt:
B. respiraie Cheyne-Stokes pn la apnee;
A. hidromorfona;
C. HTA;
B. hidrocodona;
D. retenie urinar;
C. oximorfona;
E. diaree.
(pag. 173) D. oxicodona;
E. buprenorfina.
27 Analgezicele opioide au ca efecte secundare:
(pag. 167)
A. deprimarea respiratiei;
32 Care dintre urmtoarele analgezicele opioide
B. grea, vom;
nu prezint mecanism complex opioid i
C. diaree; monoaminergic?
D. efecte de psihostimulare, pn la delir i A. fentanilul;
convulsii;
B. metadona;
E. imunodepresie.
C. petidina;
(pag. 173)
D. tramadolul;
E. pentazocina.
(pag. 166)

Pag. 55 din 309

* 33 Analgezicele opioide au urmtoarele * 37 Nu reprezint o contraindicaie pentru
proprieti farmacocinetice, cu excepia: administrarea de morfin:
A. primul pasaj este relativ nalt pentru majoritatea A. astmul;
analgezicelor morfinomimetice;
B. durerile acute foarte mari din infarctul de
B. este posibil stocarea n esutul adipos n cazul miocard;
compuilor lipofili, la doze mari;
C. hipertrofia de prostat;
C. epurarea este majoritar hepatic;
D. insuficiena hepatic;
D. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are
E. strile convulsive.
loc urinar i biliar;
(pag. 177)
E. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are
loc doar urinar. * 38 Antagonist total miu i kappa este:
(pag. 168-169) A. morfina;
* 34 Nu reprezint o aciune farmacodinamic B. codeina;
pentru analgezicele morfinomimetice: C. oxicodona;
A. aciunea analgezic; D. naloxonul;
B. efectul antidiareic; E. levorfanolul.
C. deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util; (pag. 168)
D. scderea tonusului uterului gravid;
* 39 Agonist total miu i kappa nu este:
E. mioza.
A. dihidrocodeina;
(pag. 171)
B. morfina;
* 35 Notai afirmaia incorect referitoare la C. nalorfina;
farmacografia analgezicelor
morfinomimetice: D. oximorfona;

A. dozele iniiale sunt doze eficace minime; E. hidrocodona.

B. n administrare ndelungat se prefer calea i.m.;
C. se monitorizeaz funcia respiratorie;
D. nu sunt contraindicate activitile ce impun o
atenie sporit (conducerea mainii etc);
E. este contraindicat administrarea la copii sub 2
ani.
(pag. 175-176)
* 36 Notai afirmaia greit cu privire la
farmacografia analgezicelor
morfinomimetice:
A. alcoolul este contraindicat deoarece poteneaz
deprimarea respiratorie;
B. deprimarea respiratorie este foarte crescut la:
tramadol, codein i oxicodon;
C. injectate pe cale s.c. analgezicele opiode
provoac reacii locale (edem, necroz);
D. hipotensiunea ortostatic i greaa apar mai ales
n ortostatism, apariia fiind favorizat de
trecerea brusc din clino- n ortostatism;
E. constipaia poate fi prevenit printr-o alimentaie
bogat n fibre i lichide.
(pag. 175-176)
(pag. 167)
* 40 Notai afirmaia incorect referitoare la
morfin:
A. morfina este eliberatoare de histamin;
B. nu influeneaz testele hepatice;
C. difuziunea prin bariera hematoencefalic are loc
ntr-un procent mai mic, comparativ cu celelalte
opioide;
D. ncetinirea tranzitului intestinal este intens;
E. tolerana nu se instaleaz pentru mioz i
constipaie.
(pag. 177-178)
* 41
Notai afirmaia corecta referitoare la morfin:
A. nu difuzeaz prin placent i n laptele matern;
B. nu deprim centrul respirator;
C. este indicat n cazul durerilor cronice mari;
D. crete metabolismul bazal;
E. se administreaz doar injectabil.
(pag. 177-178)

Pag. 56 din 309

* 42 Fentanilul are urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
A. este de 80-100 ori mai potent ca morfina;
B. este indicat n neuroleptanalgezie;
C. este deprimant respirator mai slab i de mai
scurt durat comparativ cu morfina;
D. impune monitorizarea funciei muchilor striai;
E. se poate administra sugarilor.
(pag. 179)
* 43 Metadona are urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
A. este indicat n tratamentul toxicomaniei la
morfin i derivaii si;
B. are T1/2 scurt (1-4 ore);
C. prezint eliminare renal;
D. este euforizant i toxicomanogen mai slab,
comparativ cu morfina;
E. per os, se administreaz dup mas sau cu lapte.
(pag. 181)
* 44 Urmtoarele afirmaii despre petidin sunt
adevrate, cu excepia:
A. prezint un metabolit toxic, norpetidina;
B. produce midriaz;
C. are efect excitant SNC, intens n insuficiena
renal;
D. se asociaz cu IMAO;
E. este euforizant i toxicomanogen mai slab,
comparativ cu morfina.
(pag. 181-182)
* 45 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la codein este fals:
A. poate induce convulsii la copii;
B. este metabolitul morfinei;
C. este inhibitor al centrului respirator bulbar de
circa 3 ori mai slab ca morfina;
D. este contraindicat la copii sub 5 ani;
E. este indicat n tusea uscat, iritativ.
(pag. 183)
* 46 Despre pentazocin nu este adevrat c:
A. nu produce deprimare respiratorie;
B. nu induce dependen psihic;
C. se asociaz cu morfina, pentru a antagoniza
deprimarea respiratorie morfinic;
D. este indicata n analgezie la natere;
E. la administrare injectabil, calea i.m. este
preferabil cii s.c.
(pag. 185)
* 47 Una din afirmaiile urmtoare referitoare la
buprenorfin nu este corect:
A. nu se asociaz cu morfina;
B. este analgezic intens, cu potena de circa 25 de
ori mai mare raportat la morfin;
C. produce sedare cu somnolen;
D. provoac reacii alergice cutanate;
E. nu produce deprimare respiratorie.
(pag. 184)
* 48 Despre tramadol nu este adevrat c:
A. nu suprim sindromul de abstinen la
morfinomani;
B. este contraindicat n epilepsie;
C. riscul de abuz i de dependen este foarte mare;
D. dozele se ajusteaz n insuficienele hepatic i
renal;
E. poate provoca oc anafilactic.
(pag. 186-187)
* 49 Nalbufina are urmtoarele reacii adverse, cu
excepia:
A. sedare, cu somnolen;
B. reacii alergice cutanate;
C. deprimare respiratorie;
D. poate declana sindromul de sevraj la
morfinomani;
E. risc de farmacodependen foarte mare.
(pag. 186)
* 50 Care dintre urmtoarele medicamente
ntrzie, n caz de asociere, biotransformarea
tramadolului la metabolitul activ?
A. antidepresivele IMAO;
B. antidepresivele inhibitoare ale recaptrii
serotoninei;
C. inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4;
D. inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6;
E. srurile de litiu.
(pag. 187)
* 51 Notati afirmatia adevarata referitoare la
Zolpidem:
A. Este hipnotic barbituric
B. Se leaga de ambele situsuri ale
benzodiazepinelor, BZD1 si BZD2
C. Nu dezvolta obisnuinta
D. Nu produce somnolenta diurna
E. Are actiune miorelaxanta
(pag. 48)
Pag. 57 din 309
 52 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
farmacodinamia hipnoticelor barbiturice sunt
adevarate:
A. Au ca mecanism specific deprimarea formatiei
reticulate ascendente (la doze hipnotice si doze
mari)
B. Au ca mecanism specific potentarea
neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA
(la doze hipnotice si sedative)
C. La doze terapeutice au actiune hipnocoercitiva
D. La doze mari deprima centrii vitali bulbari
*3
E. La doze mari determina stimularea ganglionilor
vegetativi
(pag. 42)
53 Notati indicatiile terapeutice pentru
Diazepam:
A. Anxietatea insotita de insomnie
B. Starile spastice musculare
C. Preanestezie
*4
D. Miastenia gravis
E. Starea de rau epileptic
(pag. 61)
54 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
Buspirona sunt adevarate:
*2 Referitor la actiunea antipiretica a
analgezicelor-antipiretice:
A. sunt hipotermizante
B. reduc pragul perceperii durerii
C. inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la
nivel central hipotalamic
D. nu influenteaza centrii termoreglarii
E. inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central
(pag. 190)
Diflunisal:
A. este derivat de pirazolona
B. nu se absoarbe la administrare per os
C. are durata scurta de actiune
D. este analgezic si antiinflamator mai potent ca
acidul acetilsalicilic
E. se poate administra in sarcina si alaptare
(pag. 195, 196)
Aminofenazona:
A. este metebolitul activ al fenacetinei
B. se administreaza numai injectabil
C. este antiinflamator puternic
D. a fost retrasa din uz in multe tari

A. Este benzodiazepina de tip tofisopam E. poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie

(pag. 197)
B. Este agonist 5-HT1A presinaptic
C. Este eficace in atacurile de panica *5 Paracetamol:
D. Este indicat in anxietatea cronica A. nu traverseaza bariera hematoencefalica
E. Tratamentul per os se incepe cu doze mari, care B. este antiinflamator
se scad treptat
C. este antipiretic de electie la copii mici, in viroze
(pag. 65)
D. se poate administra in caz de insuficienta
hepatica si renala
Tema nr. 10
Analgezice antipiretice E. este contraindicat in dureri reumatice
Bibliografie asociata temei: (pag. 198-200)
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de *6 Reactiile adverse posibile la doze mari de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
pag. 188-200
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii A. citoliza hepatica
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti B. purpura trombocitopenica
2001.
C. necroza tubulara
pag. 1088-1110
D. sindrom Reye
*1 Actiunile farmacodinamice principale, de
E. rabdomiolize
intensitate variabila functie de grupa
chimica, semnalate la analgezice -antipiretice (pag. 199, 200)
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. analgezica
B. sedativa
C. antipiretica
D. antiinflamatoare
E. antispastica
(pag. 190)

Pag. 58 din 309

*7 Acidul acetilsalicilic se administreaza ca 12 Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:
antiagregant plachetar, la adult, in doza de:
A. salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai
A. 0,1 - 0,3 g o data pe zi B. are T1/2 mare
B. 0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile C. cinetica de biotransformare este de ordinul 2
C. 0,5 g de 4 ori pe zi D. se leaga de albuminele plasmatice in procent mic
D. 0,5 g de 6 ori pe zi E. la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate
E. 5 g pe zi in 3 - 5 prize produce tulburari metabolice grave
(pag. 195) (pag. 192, 193)

*8 Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt 13 Acidul acetilsalicilic:

caracteristice acidului acetilsalicilic, cu A. produce bronhoconstrictie
exceptia:
B. este hiperglicemiant
A. analgezic moderat
C. reduce filtrarea glomerulara
B. antiagregant plachetar, la doze foarte mari
antiinflamatorii D. produce soc anafilactic
C. antiinflamator puternic E. produce sindrom Reye
D. hipoglicemiant (pag. 194)

E. uricozuric 14 Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se

(pag. 193, 194) caracterizeaza prin:
A. convulsii
*9 Metamizol:
B. mioza punctiforma
A. este incriminat in inducerea cancerului gastric
C. delir
B. are efect antiinflamator puternic
D. alcaloza respiratorie
C. se utilizeaza numai injectabil
E. acidoza metabolica
D. se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3
prize (pag. 194)
E. se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3 15 In ce situatii este contraindicat acidul
ori/zi acetilsalicilic:
(pag. 197, 198) A. alergii la salicilati
* 10 Indicatiile terapeutice pentru paracetamol B. sarcina
sunt urmatoarele, cu exceptia: C. mialgii
A. cefalee si nevralgii D. cefalee
B. poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular E. astm bronsic
acut
(pag. 195)
C. mialgii
16 Se poate administra acid acetilsalicilic in
D. febra de etiologie diversa
urmatoarele situatii:
E. dismenoree
A. infectii virale la copii, sub 4 ani
(pag. 200)
B. reumatism poliarticular acut
* 11 Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt C. tromboze arteriale
urmatoarele, cu exceptia:
D. nevralgii
A. Ulcer gastroduodenal
E. astm bronsic
B. Astm bronsic
(pag. 195)
C. Sarcina
* 17 Care din substantele urmatoare face parte
D. Alergie la salicilati
din derivati de chinolina:
E. Cefalee
A. fenacetina
(pag. 194, 195)
B. acetaminofen
C. diflunisal
D. salipirina
E. glafenina
(pag. . 189)
Pag. 59 din 309
* 18 Referitor la efectele adverse ale * 23 Metamizol:
analgezicelor antipireticelor este fals
A. Este aminofenazona
enuntul:
B. Se utilizeaza p.o. si i.m.
A. produc euforie
C. Este contraindicate n colici renale
B. nu produc toleranta
D. Este incriminat n inducerea cancerului gastric
C. nu produc deprimare respiratorie
E. Este lipsit de efecte adverse
D. nu produc toxicomanie
(pag. 197, 198)
E. nu produc farmacodependenta
(pag. 191) * 24 Care enunt este fals:
A. diflunisalul are durata de actiune lunga
* 19 Efectele secundare la administrarea de acid
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia: B. diflunisalul se leaga in procent foarte mare de
proteinele plasmatice
A. microhemoragii gastrice
C. diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator
B. bronhoconstrictie
D. diflunisalul are efect antipiretic mai slab
C. hiperglicemie si hipercolesterolemie
E. diflunisalul este contraindicat in diateze
D. eritem nodos hemoragice
E. sindrom Reye (pag. 196)
(pag. 194)
* 25 Acetilsalicilatul de lizina:
* 20 Alegeti care din urmatoarele substante este A. nu este tolerat gastric
derivat de acid salicilic:
B. nu are efect analgezic-antipiretic
A. diflunisal
C. are T1/2 mediu
B. aminofenazona
D. are hidrosolubilitate scazuta
C. acetaminofen
E. provoaca hemoragii gastrice
D. metamizol
(pag. 196)
E. salipirina
(pag. 188)) 26 Notati elementele prin care se monitorizeaza
rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:
* 21 Actiunile farmacodinamice ale acidului A. melena
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
B. gingivoragii, echimoze
A. Analgezic moderat
C. electrocardiograma
B. Antiinflamator puternic
D. tinitus (zgomote in urechi)
C. Bronhodilatator moderat
E. mioza
D. Antiagregant plachetar la doze mici
subanalgezice (pag. 195)

E. Uricozuric 27 Acidul acetilsalicilic:

(pag. 193, 194) A. are un prim pasaj intestinal si hepatic redus
* 22 Ce efect advers poate produce acidul B. in sange este rapid hidrolizat
acetilsalicilic? C. metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele
A. aritmii ventriculare plasmatice

B. tuse uscata D. determina acetilarea ireversibila a

ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
C. depresie
E. este contraindicat in tromboze arteriale si
D. sindrom de sevraj profilaxia infarctului de miocard
E. sindrom Reye (pag. 191-195)
(pag. . 194)

Pag. 60 din 309

28 Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic 33 Notati indicatiile terapeutice pentru
cuprinde: metamizol:
A. ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6 A. artralgii
ori/zi B. poliartrita reumatoida
B. ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani,
C. cefalee
65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore
D. colici renale si biliare
C. ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize
E. profilaxia infarctului de miocard
D. in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi
(pag. 198)
E. in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de
atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 - 34 Propifenazona:
3 zile, apoi 2/3 din doza de atac
A. nu este incriminata in inducerea cancerului
(pag. 195) gastric
29 Sindromul Reye: B. foarte rar determina soc anafilactic
A. este carcteristic pentru paracetamol C. are efect antiinflamator intens
B. a determinat retragerea din consum in multe tari D. se administreaza numai injectabil
pentru aminofenazona E. la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300
C. este caracterizat prin hepatita fulminanta si mg de 3 ori pe zi
edem cerebral (pag. 198)
D. este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid
acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale 35 Paracetamol:

E. este frecvent fatal A. are absorbtie per os rapida si aproape completa

(pag. 194) B. are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina,
responsabil de toxicitatea hepatica si renala
30 Diflunisal: C. tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile
A. are durata lunga de actiune ce permite D. se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice
administrarea la 12 ore (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica
B. este administrat in caz de hipersensibilitate la E. se evita la copiii mici in viroze
salicilati
(pag. 198-200)
C. se administreaza in afectiuni reumatismale
inflamatorii, in tratamente de durata 36 Intoxicatia acuta cu paracetamol se
D. ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza caracterizeaza prin:
de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore A. necroza acuta hepatica
E. ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in B. icter
1 - 2 prize
C. hipotermie
(pag. 196)
D. encefalopatie
31 Aminofenazona:
E. mioza
A. este derivat de pirazolona (pag. 200)
B. are efect analgezic, antipiretic, dar si
antiinflamator moderat 37 Metamizolul:

C. este contraindicata in febra de etiologie diversa A. este prodrog al acidului acetilsalicilic

D. este lipsita de efecte adverse B. este antipiretic slab
E. frecvent determina noduli locali la injectare i.m. C. este analgezic si antispastic mai intens
(pag. 197) D. este indicat in colici biliare, renale
E. este contraindicat in mialgii si artralgii
32 Metamizol:
(pag. 197, 198)
A. este aminofenazona
B. este utilizat p.o. si i.m.
C. are efect antiinflamator intens
D. determina agranulocitoza
E. se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3
ori/zi (max. 3 g/zi)
(pag. 197, 198)

Pag. 61 din 309

38 In intoxicatia acuta cu paracetamol: 43 Actiunile farmacodinamice semnalate la
analgezice antipiretice sunt:
A. latenta este de 1 saptamana pentru semnele
clinice A. Antispastica
B. latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta B. Sedativa
hepatica
C. Antiinflamatoare
C. se administreaza ca antidot acetilcisteina in
D. Antidepresiva
primele 12 ore
E. Analgezica
D. efectul letal este la 2,5 g/zi
(pag. 190)
E. apare necroza hepatica acuta
(pag. 200) 44 Care sunt principalele actiuni
farmacodinamice ale analgezicelor-
39 Acidul acetilsalicilic: antipireticelor:
A. are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 A. analgezica
min)
B. antiinflamatoare
B. este analgezic si antipiretic moderat
C. sedativa
C. este antiinflamator puternic
D. antipiretica
D. este proagregant plachetar la doze mici
subanalgezice E. euforizanta
(pag. 190)
E. este contraindicat in sarcina
(pag. 192-194) 45 Analgezicele-antipiretice:

40 Notati reactiile adverse care apar la doze A. reduc temperatura normala

mari de paracetamol: B. reduc febra
A. citoliza hepatica C. nu sunt hipotermizante
B. hipotensiune arteriala, bradicardie D. inhiba biosinteza de PGE2
C. necroza tubulara E. stimuleaza mecanismele de termoliza
D. rabdomiolize (pag. 190)
E. leucopenie 46 Analgezicele-antipiretice:
(pag. 199, 200)
A. ridica pragul perceperii durerii
41 Prezinta actiune antispastica musculotropa B. au eficacitate mare in durerile somatice
ndeosebi:
C. suprima durerea
A. metamizol D. au efect antialergic
B. acid acetilsalicilic
E. au actiune euforizanta
C. fenacetina (pag. 188, 190)
D. propifenazona
47 Sunt adevarate enunturile:
E. glafenina
A. COX este o enzima membranara
(pag. 189)
B. COX-1 este prezenta in toate tesuturile
42 Notati analgezicele antipiretice derivati de
C. COX-1 se gaseste numai in plamani
p-aminofenol:
D. COX-2 este inductibila in toate tesuturile
A. fenacetina
E. COX-1 este inductibila in toate tesuturile
B. benorilat
(pag. 190)
C. diflunisal
D. paracetamol 48 Indicatiile terapeutice pentru acidul
acetilsalicilic sunt:
E. fenazona
A. Artralgii
(pag. . 189)
B. Infectii virale la copii sub 4 ani
C. Profilaxia infarctului de miocard
D. Cefalee
E. Mialgii
(pag. 195)

Pag. 62 din 309

 49 Selectati enunturile false referitoare la acidul Tema nr. 11
acetilsalicilic: Hipnotice si tranchilizante
A. are biodisponibilitate peste medie 68% Bibliografie asociata temei:
B. alimentele nu influenteaza absorbtia Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
gastrointestinala farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
C. in sange este repede hidrolizat pag.36-67
D. comprimatele efervescente nu dau Cp dubla *1 Hipnoinductoarele:
fata de comprimatele obisnuite
A. produc deprimarea SNC gradata doza-
E. absorbtie p.o. relativ buna dependenta
(pag. 191, 192) B. la doze mari produc somn narcotic
50 Transportul in sange al acidului acetilsalicilic: C. actioneaza selectiv asupra unor receptori
specifici (situsuri specifice din complexul GABA-
A. se face in forma libera ergic)
B. se face in forma legata de albumine D. trezirea din somn se face cu dificultate
C. se face numai in forma legata de albumine E. reduc durata de somn REM
D. se face numai in forme libera (pag. 40)
E. nici un raspuns corect
*2 La ntreruperea brusca a unui tratament
(pag. 193) ndelungat cu hipnotice barbiturice apare:
* 51 Notati antidepresivul inhibitor neselectiv al A. obisnuinta
recaptarii NA si 5-HT:
B. sindrom de abstinenta
A. Reboxetin C. inductia enzimatica
B. Citalopram D. toleranta ncrucisata cu alte medicamente
C. Fluoxetin E. sensibilizare (eruptii cutanate)
D. Doxepina (pag. 44)
E. Sertralin
*3 Amobarbital:
(pag. 88)
A. este barbituric cu latenta si durata scurte (15
52 Notati afirmatia adevarata cu privire la minute, respectiv 3 ore)
interactiunile antidepresivelor:
B. este indicat n insomnii intermitente
A. Antidepresivele potenteaza efectele Amfetaminei C. se poate administra timp ndelungat
B. Antidepresivele scad efectele analgezicelor D. nu determina obisnuinta
opioide
E. nu determina somnolenta dupa trezire
C. Antidepresivele diminua efectele antiepilepticelor
(pag. 45)
D. IMAO neselective, provoaca crize hipotensive la
indivizii ce consuma alimente bogate in Tiramina *4 n hiperexcitabilitate si nevroze,
E. Inceperea unui tratament cu amine triciclice se fenobarbitalul se administreaza:
face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea A. 100 mg per os, cu 45 de minute nainte de
IMAO culcare
(pag. 93) B. 100 mg per os, cu 15 de minute nainte de
culcare
53 Notati antidepresivele timoleptice cu efect
psihomotor activator: C. 100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara)
A. Dezipramina D. 15 mg x 2-3/zi, per os
B. Nortriptilina E. 200 mg i.m.
C. Amitriptilina (pag. 46)
D. Trimipramina
E. Protriptilina
(pag. 88)

Pag. 63 din 309

*5 Care dintre urmatoarele afirmatii despre * 10 Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu
nitrazepam nu este adevarata? exceptia:
A. prezinta absorbtie digestiva buna A. insomnii
B. intra n circuitul entero-hepatic B. epilepsie
C. are T plasmatic scurt (2-3 ore) C. anestezie generala
D. este anticonvulsivant D. insuficienta respiratorie
E. n insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg E. preanestezie
per os, seara la culcare (pag. 44, 45)
(pag. 46)
* 11 Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor)
*6 Zolpidem: sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. se leaga pe ambele situsuri ale A. reducerea starii de tensiune psihica
benzodiazepinelor BZD1 si BZD2
B. antipsihotica
B. prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a
C. miorelaxanta
benzodiazepinelor
D. anticonvulsivanta
C. este miorelaxant
E. inductoare ale anesteziei generale
D. nu determina somnolenta diurna
(pag. 52, 70)
E. induce obisnuinta si farmacodependenta
(pag. 48) * 12 Tranchilizantele (anxioliticele) de tip
benzodiazepine sunt urmatoarele, cu
*7 Notati mecanismul de actiune specific la exceptia:
doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele
barbiturice: A. clordiazepoxid
B. diazepam
A. inhiba eliberarea de GABA
C. clobazam
B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor
D. meprobamat
C. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor
E. medazepam
D. deprima formatia reticulata ascendenta
activatoare SAA (pag. 52)
E. stimuleaza formatia reticulata ascendenta * 13 Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante
activatoare SAA (anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia:
(pag. 42)
A. sindromul psiho-neurovegetativ
*8 Care dintre urmatorii compusi este barbituric B. insomnii psihogene
cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de
C. stari spastice ale muschilor striati
actiune?
D. miastenia gravis
A. secobarbital
E. starea de rau epileptic
B. pentobarbital
(pag. 53)
C. hexobarbital
D. fenobarbital * 14 Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor
are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
E. amobarbital
A. absorbtie per os nalta
(pag. 42)
B. biotransformare la metaboliti inactivi
*9 Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice
C. semiviata eliminarii lunga
are durata lunga de actiune (8-10 ore)?
D. medazepamul este biotransformat la diazepam
A. hexobarbital
E. acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa
B. pentobarbital aproximativ o saptamna
C. ciclobarbital (pag. 57)
D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 43)

Pag. 64 din 309

* 15 Antidotul n intoxicatia acuta cu * 20 Contraindicatiile pentru administrarea
benzodiazepine este: diazepamului sunt reprezentate de
urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. perfuzia cu NaHCO3
B. flumazenil A. gravide, primul trimestru

C. buspirona B. ambulatoriu, la conducatorii auto

D. adrenalina C. miastenia gravis

E. zopiclon D. tetanos
(pag. 59) E. insuficienta respiratorie acuta
(pag. 61)
* 16 Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia: 21 Reactiile adverse comune tranchilizantelor
sunt:
A. este biotransformat n mediul acid gastric la
nordazepam activ A. somnolenta
B. dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi, B. obisnuinta
administrate n cteva prize, per os
C. ataxie
C. T plasmatic al metabolitului activ nordazepam
D. efecte teratogene
este de 30-65 ore
E. farmacodependenta cu sindrom de sevraj
D. se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic
(pag. 53, 58)
E. este indicat n tetanos, n doze foarte mari, cu
respiratie asistata 22 Actiunile farmacodinamice ale
(pag. 63, 64) tranchilizantelor benzodiazepine sunt:

* 17 Care dintre urmatoarele benzodiazepine se A. anxiolitica

administreaza de electie n anxietatea la B. sedativ-hipnoinductoare
miastenici si miopatici?
C. anticonvulsivanta
A. diazepam D. antiparkinsoniana
B. clordiazepoxid E. antipsihotica
C. bromazepam (pag. 58)
D. medazepam
23 Tranchilizantele benzodiazepine sunt
E. tofisopam utilizate n:
(pag. 65)
A. schizofrenie
* 18 Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt B. sindromul anxios
proprii benzodiazepinelor si nu
C. boala Parkinson
caracterizeaza toate tranchilizantele?
D. convulsii si epilepsie
A. somnolenta
E. miastenia gravis
B. ataxie
(pag. 60)
C. farmacodependenta cu sindrom de sevraj
D. efecte teratogene la administrarea n primul 24 Diazepamul este utilizat n:
trimestru de sarcina A. sindromul anxios
E. obisnuinta B. stari spastice ale muschilor striati
(pag. 58) C. miastenia gravis
* 19 Care dintre urmatoarele afirmatii nu este D. starea de rau epileptic
adevarata? E. preanestezie
A. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica (pag. 60, 61)
B. diazepamul are actiune anticonvulsivanta
C. meprobamatul are actiune miorelaxanta
D. tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale
E. tranchilizantele modifica intens facultatile
intelectuale si functiile senzoriale
(pag. 52)

Pag. 65 din 309

25 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)
sunt biotransformate n metabolitii activi:
A. clorazepat
B. flurazepam
C. nordazepam
D. oxazepam
E. clobazam
(pag. 57)
26 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. absorbtie per os nalta
B. biotransformare n procente mari la metaboliti
inactivi
C. au semiviata eliminarii lunga
D. prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la
oxazepam
E. diazepam este biotransformat la medazepam
(pag. 57)
27 Clorazepatul:
A. este o structura chimica activa ca atare
B. este biotransformat n mediul acid gastric, prin
decarboxilare, la nordazepam activ
C. este utilizat ca anxiolitic
D. se administreaza exclusiv oral
E. se administreaza n tetanos ca anticonvulsivant,
n doze foarte mari, cu respiratie asistata
(pag. 63)
28 Tranchilizantele benzodiazepine:
A. activeaza un situs de pe subunitatea alfa a
complexului receptor postsinaptic GABA-A
B. scad frecventa de deschidere a canalelor de clor
C. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
D. sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A
E. au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000)
(pag. 58,59)
30 Notati tranchilizantele benzodiazepine:
A. medazepam
B. diazepam
C. buspirona
D. oxazolam
E. meprobamat
(pag. 52)
31 Notati reactiile adverse comune pentru
tranchilizante:
A. tulburari de coordonare motorie
B. obisnuinta
C. somnolenta
D. efecte teratogene
E. efecte neurologice de tip extrapiramidal
(pag. 53)
32 Tofisopam:
A. este anticonvulsivant
B. este anxiolitic cu latenta si durata scurte
C. se administreaza de electie n anxietate la
miastenici
D. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
E. prezinta biodisponibilitate per os mica
(pag. 65)
33 Hipnoticele barbiturice:
A. activeaza un situs specific de pe complexul
receptor GABA-A postsinaptic
B. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor
C. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
D. inhiba eliberarea de GABA
E. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
(pag. 42)
34 Care dintre urmatorii compusi sunt
barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4
ore) si latenta scurta (15-20 minute)?

29 Care dintre urmatorii compusi sunt A. ciclobarbital

tranchilizante benzodiazepine? B. pentobarbital
A. alprazolam C. hexobarbital
B. clordiazepoxid D. barbital
C. meprobamat E. secobarbital
D. buspirona (pag. 43)
E. clonidina
(pag. 52)

Pag. 66 din 309

35 Care dintre urmatorii compusi sunt 40 Zopiclon:
barbiturice narcotice?
A. se absoarbe repede per os
A. tiopental B. se leaga pe situsurile benzodiazepinelor
B. fenobarbital C. afecteaza somnul paradoxal REM
C. pentobarbital D. traseele EEG sunt identice cu cele ale
D. hexobarbital benzodiazepinelor
E. barbital E. nu provoaca somnolenta diurna
(pag. 42) (pag. 48)

36 Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt: 41 Zolpidem:

A. preanestezie A. este hipnoinductor
B. insomnii B. prezinta actiune anticonvulsivanta
C. boala Parkinson C. determina somnolenta diurna
D. epilepsie D. n tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si
farmacodependenta
E. anestezia generala
(pag. 44, 45) E. se administreaza per os n insomnii tranzitorii
sau cronice
37 Fenobarbitalul este indicat: (pag. 48, 49)
A. rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta 42 Cloralhidrat:
dupa trezire si sedare reziduala
A. are ca metabolit activ tricloretanolul
B. ca sedativ
B. este hipnocoercitiv
C. ca inductor enzimatic n porfiria hepatica
C. are mecanism de actiune similar
D. ca anticonvulsivant n epilepsie
benzodiazepinelor
E. ca inhibitor enzimatic n icterul neonatal
D. prezinta efect iritant pe mucoase
(pag. 46)
E. se administreaza per os si intrarectal, n asociere
38 Flunitrazepam: cu mucilag de guma arabica
(pag. 40, 49, 50)
A. este hipnotic barbituric
B. nu modifica structura somnului si nu reduce 43 Diazepam:
durata somnului de tip REM
A. este biotransformat pe caile SOMH la 2
C. creste frecventa de deschidere a canalelor de metaboliti activi
clor
B. nu strabate bariera hemato-encefalica si se
D. se utilizeaza exclusiv per os redistribuie n tesutul adipos
E. se utilizeaza ca hipnotic per os si n preanestezie C. la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina
i.m. deprimare respiratorie marcata
(pag. 46, 47) D. este contraindicata administrarea i.v. n status
epilepticus
39 Nitrazepam:
E. n intoxicatia acuta moartea se produce rapid
A. este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga prin hipotensiune arteriala si deprimare
B. are T plasmatic relativ lung (21-28 ore) respiratorie
C. este hipnotic modern (pag. 61)

D. se utilizeaza n epilepsie 44 Buspirona:

E. se poate administra la indivizi cu profesii care A. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
necesita vigilenta crescuta
B. este agonist presinaptic alfa-2
(pag. 46)
C. este tranchilizant (anxiolitic)
D. are actiune hipnotica si anticonvulsivanta
E. este ineficace n atacurile de panica
(pag. 65)

Pag. 67 din 309

45 Nitrazepam: 50 Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice
benzodiazepine?
A. este hipnoinductor
B. modifica structura somnului, reducnd durata A. metohexital
somnului de tip REM B. nitrazepam
C. are T plasmatic scurt (2-3 ore) C. bromizoval
D. n administrari repetate produce o sedare D. flunitrazepam
posthipnotica
E. cloralhidrat
E. se utilizeaza n insomnii si epilepsie (pag. 40, 46, 47)
(pag. 40,46)
* 51 Notati afirmatia adevarata despre
46 Bromurile se utilizeaza ca sedative si farmacodinamia urmatoarelor
prezinta urmatoarele caracteristici: anticonvulsivante:
A. prezinta efect iritant tisular A. Inchiderea canalelor de clor - Clonazepam
B. determina impotenta sexuala (la tratamentul B. Deschiderea canalelor de sodiu - Acid valproic
ndelungat)
C. Blocarea canalelor de calciu de tip T -
C. se elimina rapid din organism Etosuximida
D. se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa D. Inhibarea eliberarii GABA - Gabapentin
mese
E. Stimularea anhidrazei carbonice cerebrale -
E. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor Sultiam
(pag. 50) (pag. 125)
47 Notati contraindicatiile la administrarea de 52 Indicatiile terapeutice ale Fenitoinei sunt:
diazepam:
A. Marele rau epileptic
A. gravide, n primul trimestru
B. Epilepsia psihomotorie
B. tetanos
C. Hipotensiunea arteriala
C. miastenia gravis
D. Aritmiile cardiace
D. conducatori auto
E. Deprimarea respiratorie
E. anxietatea din nevroze si psihoze (pag. 129)
(pag. 61)
53 Antiepilepticele cu eficacitate predominanta
48 Alprazolam: in crizele mioclonice sunt:
A. are efect sedativ hipnotic A. Acidul valproic
B. este anxiolitic B. Fenitoina
C. are efect antidepresiv C. Clonazepamul
D. este indicat n depresia anxioasa D. Lamotrigina
E. este contraindicat n atacul de panica E. Topiramatul
(pag. 64, 65) (pag. 123)
49 Oxazepam: 54 Notati efectele secundare majore
A. are T plasmatic si durata de actiune scurte determinate de Clonazepam:

B. produce somnolenta A. Sedare

C. nu are efect sedativ hipnotic B. Somnolenta
D. este indicat ca anxiolitic C. Ataxie
E. este biotransformat direct la metabolit D. Crize mioclonice
glucuronoconjugat activ E. Hipotonie
(pag. 64) (pag. 131)

Pag. 68 din 309

Tema nr. 12 *5 Antidepresivele timoleptice clasice tip amine
Antidepresive triciclice sunt caracterizate prin urmatorul
profil farmacotoxicologic, cu exceptia:
Bibliografie asociata temei:
A. Hipotensiune ortostatica
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. B. Hipertensiune arteriala
pag. 84-106 C. Aritmii
*1 Notati neuromediatorii deficitari in depresii: D. Retentie urinara
A. Catecolaminele si serotonina E. Glaucom
B. Dopamina si acidul gama-aminobutiric (pag. 90)
C. Acetilcolina si dopamina *6 Antidepresivele se afla in relatie de
D. Histamina si adrenalina sinergism cu urmatoarele medicamente sau
grupe de medicamente, cu exceptia:
E. Encefalinele si endorfinele
A. Analgezice opioide
(pag. 85)
B. Antiepileptice
*2 Antidepresivele timoleptice de tip amine
C. Simpatomimetice
triciclice utilizate curent in
farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu D. Amfetamina
exceptia: E. Petidina
A. Imipramina (pag. 93)
B. Desipramina
*7 Notati reactia adversa care nu caracterizeaza
C. Maprotilina antidepresivele timoleptice clasice tipice,
D. Clomipramina amine triciclice si tetraciclice
E. Amoxapina A. Anxietate
(pag. 87) B. Convulsii tonico-clonice
C. Insomnie sau somnolenta
*3 Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare
moderne selective ale recaptarii serotoninei, D. Tulburari de memorie
cu exceptia: E. Sindromul neuroleptic malign
A. Fluoxetin (pag. 95)
B. Fluvoxamin
*8 Mianserina:
C. Paroxetin
A. Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil
D. Moclobemid
B. Este amina triciclica
E. Citalopram
C. Este in grupa antidepresivelor atipice
(pag. 88)
D. Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)
*4 Care dintre urmatoarele antidepresive este E. Potenteaza efectele amfetaminei
blocant modern al receptorilor alfa-2
presinaptici? (pag. 98)

A. Imipramina *9 Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor

selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt
B. Moclobemid
urmatoarele, cu exceptia:
C. Fenelzina
A. Greata
D. Mirtazapin
B. Anorexie
E. Doxepina
C. Anxietate
(pag. 88)
D. Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala
E. Disfunctii sexuale
(pag. 102-103)

Pag. 69 din 309

* 10 Actiunile farmacodinamice specifice * 14 Reactiile adverse frecvente ale
antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori antidepresivelor inhibitori de
de monoaminoxidaza (IMAO), sunt monoaminoxidaza (IMAO) clasice,
urmatoarele, cu exceptia: neselective si ireversibile, sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in
SNC si periferie A. Insomnie si agitatie
B. Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala B. Hipotensiune ortostatica
(paradoxal)
C. "Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu
C. Efect psihostimulant slab crize de HTA grave la asocierea alimentelor
D. Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu bogate in tiramina
crize hipertensive D. Sindrom parkinsonian
E. Potentarea efectelor tiraminei, cu crize E. Pierdere in greutate
hipertensive (pag. 104)
(pag. 104)
* 15 In care dintre urmatoarele afectiuni nu este
* 11 Notati afirmatia falsa despre moclobemid: indicata fluoxetina?
A. Este IMAO-A selectiv A. Depresie majora
B. Determina reactia adversa "cheese effect" B. Epilepsie
(efectul branzei) exacerbata la asocierea cu
C. Afectiuni obsesiv-compulsive
alimente bogate in tiramina
D. Stare de panica
C. Este indicat in depresii atipice
D. Are latenta lunga (2-4 saptamani) E. Bulimie nervoasa
(pag. 103)
E. Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in
trei prize * 16 Profilul farmacotoxicologic al
(pag. 105) antidepresivelor atipice se caracterizeaza
prin urmatoarele, cu exceptia:
* 12 Mirtazapin:
A. Risc scazut de convulsii tonico-clonice
A. Este agonist alfa-2 presinaptic
B. Efect sedativ slab
B. Este indicat in schizofrenie
C. Efecte anticolinergice slabe sau absente
C. Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5-
HT 3 D. Efect hipotensiv slab sau absent

D. Determina reactii adverse de tip serotoninergic E. Efecte cardiace absente

exacerbate
E. Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza
unica, seara
(pag. 104)
* 13 Antidepresivele de tip inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO):
A. Se administreaza numai injectabil
B. Absorbtia per os este scazuta
C. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este corelata cu T1/2
D. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este de aproximativ 2-3 zile
E. Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in
depresiile rezistente la amine triciclice
(pag. 104)
(pag. 98)
* 17 Antidepresivele timoleptice clasice tipice,
amine triciclice si tetraciclice:
A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in
periferie
B. Scad efectele simpatomimeticelor
C. Au efect anticataleptic
D. Nu determina hipotensiune ortostatica
E. Au latenta scurta (1-5 ore)
(pag. 95)
* 18 Antidepresivele:
A. Sunt neuroleptice
B. Sunt denumite si timoanaleptice
C. Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia
D. Se administreaza in starea de rau epileptic
E. Se administreaza ca inductoare ale anesteziei
generale
(pag. 85)

Pag. 70 din 309

* 19 Care dintre urmatoarele antidepresive 24 Antidepresivele timeretice clasice inhibitori
timoleptice face parte din grupul aminelor de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si
triciclice? ireversibile sunt:
A. Doxepina A. Fenelzina
B. Mianserina B. Nialamida
C. Diazepam C. Moclobemid
D. Trazodon D. Mirtazapin
E. Clobazam E. Tranilcipromina
(pag. 87) (pag. 87)

* 20 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde: 25 Antidepresivele inhibitoare selective ale

recaptarii noradrenalinei sunt:
A. Se trateaza obligatoriu medicamentos formele
usoare de depresie A. Doxepina
B. Indicatia principala este depresia endogena B. Amitriptilina
moderata si severa
C. Maprotilina
C. In depresia agitata se administreaza
D. Desipramina
timolepticele activatoare
E. Citalopram
D. In depresia severa sunt contraindicate
antidepresivele triciclice (pag. 88)
E. La varstnici aminele triciclice nu determina reactii 26 Antidepresivele inhibitoare moderne
adverse selective ale recaptarii serotoninei (ISRS)
(pag. 92) sunt:

21 Antidepresivele: A. Citalopram

A. Influenteaza pozitiv starea timica B. Imipramina

B. Fac parte din grupa psihoanaleptice C. Fluoxetin

C. Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata D. Fluvoxamin

de GABA E. Paroxetin
D. Se administreaza ca anticonvulsivante si (pag. 88)
miorelaxante
27 Antidepresivele blocante moderne ale
E. Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide receptorilor alfa-2 presinaptici:
(pag. 85)
A. Sunt reprezentati de mianserina
22 Notati antidepresivele timoleptice din grupa B. Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica
aminelor triciclice:
C. Stimuleaza sinapsele serotoninergice
A. Imipramina
D. Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in
B. Viloxazina fanta sinaptica
C. Amitriptilina E. Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand
D. Mianserina eliberarea NA in fanta sinaptica
(pag. 88)
E. Doxepina
(pag. 87) 28 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:

23 Notati antidepresivele timoleptice din grupa A. In depresia agitata timereticele sau timolepticele
aminelor tetraciclice: activatoare sunt contraindicate

A. Maprotilina B. In depresia severa de electie sunt

antidepresivele triciclice administrate intr-o
B. Desipramina singura doza, seara
C. Amoxapina C. IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace
D. Trazodon decat aminele triciclice
E. Mianserina D. In depresiile psihoreactive de electie sunt
aminele triciclice
(pag. 87)
E. In starile depresive postpartum se pot administra
antidepresivele triciclice deoarece nu trec in
laptele matern
(pag. 92)

Pag. 71 din 309

29 Antidepresivele potenteaza efectele: 34 Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai
recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:
A. Amfetaminei Analgezicelor
B. opioide Antiepilepticelor A. Inhiba recaptarea catecolaminelor

C. Antihipertensivelor simpatolitice B. Au afinitate pentru receptorii colinergici

D. Catecolaminelor si simpatomimeticelor
E.
(pag. 93)
30 Notati actiunile farmacodinamice ale
timolepticelor clasice tipice, amine triciclice
si tetraciclice:
A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in
periferie
B. Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu
crize hipertensive)
muscarinici
C. Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei
D. Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1
E. Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1
adrenolitice
(pag. 102)
35 Reactiile adverse specifice inhibitorilor
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de
tip efecte secundare serotoninergice sunt:
A. Anxietate

C. Efect anticataleptic B. Glaucom cu unghi inchis

D. Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa C. Anorexie

E. Efect anticolinergic central si periferic D. Retentie urinara si constipatie

(pag. 95) E. Dureri de cap si disfunctii sexuale

(pag. 102)
31 Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor
clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice, 36 Notati medicamentele implicate in sindromul
sunt: serotoninergic sever:
A. Anxietate A. Risperidon
B. Convulsii tonico-clonice B. Fluoxetina
C. Deprimare medulara cu agranulocitoza C. Ondansetron
D. Efecte secundare de tip anticolinergic D. Amitriptilina
E. Stimulare cardiaca intensa E. Trazodona
(pag. 95-96) (pag. 102)

32 Notati afirmatiile false despre antidepresivele 37 Fluoxetina:

atipice:
A. Constituie a doua generatie de antidepresive
timoleptice
B. Au durata de actiune extrem de lunga
C. Prezinta toxicitate cardiovasculara
D. Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice
tipice
E. Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice
(pag. 98)
A. Este neuroleptic sedativ
B. Este biotransformata de catre S.O.M.H. la
norfluoxetin, metabolit activ
C. Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate
interindividuala
D. Nu determina hipotensiune arteriala si
cardiotoxicitate
E. Se administreaza in starea de panica
(pag. 103)

33 Mianserina: 38 Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:

A. Este amina tetraciclica A. Depresie majora
B. Inhiba relativ slab recaptarea NA B. Afectiuni obsesiv-compulsive
C. Determina sedare, convulsii C. Epilepsie
D. Contraindicata in depresii D. Inductia anesteziei
E. Determina reactii adverse cardiovasculare E. Starea de panica
(pag. 98) (pag. 103)

Pag. 72 din 309

39 Reactiile adverse specifice inhibitorilor 44 Clasificarea antidepresivelor timoleptice in
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) functie de structura chimica cuprinde:
frecvent intalnite, de tip efecte secundare
A. Amine triciclice
serotoninergice sunt:
B. Ciclopropilamine
A. Cardiotoxicitate
C. Hidrazine
B. Greata, voma, diaree
D. Benzamide
C. Anorexie
E. Amine tetraciclice
D. Cefalee vasculara
(pag. 87-88)
E. Depresie majora
(pag. 102-103) 45 Notati antidepresivele timeretice clasice
inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
40 Pentru antidepresivele inhibitori de neselective si ireversibile:
monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de
A. Fenelzina
actiune confera:
B. Doxepina
A. Latenta scurta, 1-4 ore
C. Tranilcipromina
B. Latenta lunga, 1-4 saptamani
D. Clomipramina
C. Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea
administrarii E. Nialamida
D. Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea (pag. 87)
administrarii
46 Notati caracteristicile antidepresivelor
E. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea timoleptice atipice, moderne:
tratamentului este corelata cu T1/2
A. Au reactii adverse cardiovasculare evidente
(pag. 104)
B. Determina constipatie si retentie urinara
41 Moclobemid: C. Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si
A. Este IMAO-A selectiv anticolinergic practic nul
B. Asocierea cu alimente bogate in tiramina D. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA
determina "cheese effect" (efectul branzei), cu E. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii
crize de HTA grave serotoninei, puternice
C. Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si (pag. 90)
invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza
D. Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide 47 Notati afimatiile adevarate despre
antidepresive:
E. Se administreaza in depresiile atipice
A. Inceperea unui tratament cu amine triciclice se
(pag. 105) face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea
42 Mirtazapin: IMAO
B. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO
A. Este agonist alfa-2 presinaptic
este lipsita de efecte adverse
B. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2
C. IMAO neselective provoaca crize hipertensive la
responsabili de agitatia psihomotorie
indivizi care consuma alimente bogate in
C. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat,
responsabili de greata si voma vin rosu)
D. Este IMAO-A selectiv D. Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de
"sindrom serotoninergic"
E. Este ISRS
(pag. 104) E. Antidepresivele antagonizeaza efectele
analgezicelor opioide
43 Clasificarea antidepresivelor in functie de (pag. 93)
criteriul farmacoterapeutic cuprinde:
A. Timoleptice clasice tipice
B. Neurotonice Timoleptice
C. noi atipice Timeretice
D. clasice si noi
E. Tranchilizante
(pag. 85-86)

Pag. 73 din 309

 48 Farmacografia antidepresivelor tipice, amine 53 Indicatiile terapeutice ale Dihidroergotaminei
triciclice si tetraciclice, cuprinde: sunt:
A. Doza de atac se administreaza 2-3 zile A. Migrena
B. Se incepe cu doze mari, care se scad treptat B. HTA
C. Se incepe cu doze mici, care sunt crescute C. Sindromul hipotensor ortostatic
treptat
D. Hipotonia venoasa
D. Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza
E. Tulburarile vasculare hipertone grave
inainte de culcare pentru a induce somnul
(pag. 265)
E. Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni
sau timp mai indelungat in caz de recaderi 54 Care sunt afirmatiile adevarate despre
(pag. 96) Reserpina:

49 Trazodon: A. Determina scaderea catecolaminelor din

A. Este in grupa antidepresivelor atipice
B. Este indicat in depresii fara sau cu anxietate
C. Are reactii adverse anticolinergice marcate
D. Determina sedare, confuzie
E. Indicele de siguranta la supradozare este scazut
(pag. 100)
50 Notati reactiile adverse determinate de
fluoxetina: Greata si
A. voma Hipotensiune
B. arteriala
C. Anorexie cu pierdere in greutate
D. Stimulare SNC
E. Disfunctii sexuale
(pag. 103)
* 51 Notati afirmatia adevarata cu privire la
efectele simpatomimeticelor:
A. Vasodilatatie - efect alfa-1
B. Contractia muschiului circular al irisului - efect
alfa-1
C. Contractia uterului gravid - efect alfa-1
D. Lipoliza in tesut adipos - efect beta-2
E. Glicogenoliza in muschii striati - efect beta-3
(pag. 252)
terminatiile simpatice, periferice si centrale
B. Determina bronhodilatatie
C. Are actiune antipsihotica
D. Stimuleaza activitatea tiroidei
E. Determina hiperprolactinemie
(pag. 282-283)
55 Nicergolina are urmatoarele caracteristici
farmacologice:
A. Este vasodilatator prin mecanisme alfa
adrenolitic si musculotrop
B. Potenteaza efectul antihipertensivelor
C. Este antiagregant plachetar
D. Este indicat in hemoragii acute
E. Se asociaza cu alte adrenolitice alfa si beta
(pag. 266)
Tema nr. 13
Anticonvulsivante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 121-132
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
pag. 976-999

52 Notati adrenomimeticele tocolitice: *1 Fenitoina, n afara de marele rau epileptic,

este indicata n:
A. Clenbuterolul
A. diabet insipid hipofizar
B. Hexoprenalina
B. sindrom lupoid
C. Fenoterolul
C. aritmii cardiace
D. Ritodrina
D. nevralgie de trigemen
E. Prenalterolul
E. crize mioclonice
(pag. 245)
(pag. 129)

Pag. 74 din 309

*2 La care dintre urmatoarele antiepileptice *7 Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca
supravegherea pe criteriul clinic este metabolit activ fenobarbitalul?
obligatorie?
A. carbamazepina
A. carbamazepina B. acidul valproic
B. acidul valproic C. primidona
C. fenitoina D. trimetadiona
D. fenobarbital
E. lamotrigin
E. tiagabin (pag. 124)
(pag. 125, 131)
*8 Fenobarbitalul:
*3 Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat
A. realizeaza steady state la 3 4 zile
numai de rezerva:
B. la ntreruperea brusca a tratamentului cronic
A. fenitoina determina sindrom de sevraj
B. acidul valproic C. determina desensibilizarea receptorilor glutamat-
C. fenacemida ergici
D. clonazepam D. este indicat n micul rau epileptic
E. topiramat E. se administreaza exclusiv per os
(pag. 131) (pag. 127)

*4 Clonazepam: *9 Urmatoarele mecanisme la nivel molecular

sunt descrise n cadrul clasei de
A. determina efecte teratogene tip spina bifida anticonvulsivante (antiepileptice), cu
B. este indicat n marele rau epileptic exceptia:
C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent A. blocarea canalelor de sodiu
D. prezinta corelatie buna ntre concentratiile B. blocarea canalelor de calciu tip T
plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate
C. deschiderea canalelor de clor
E. se administreaza exclusiv per os
D. inhibarea eliberarii GABA
(pag. 131)
E. mpiedicarea eliberarii de glutamat
*5 Acidul valproic: (pag. 125)
A. determina afectare hepatica rara, dar grava
* 10 Fenitoina poate determina urmtoarele
B. se poate administra n sarcina efecte adverse, cu excepia:
C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent A. ataxie
D. la administrarea prelungita determina tulburari B. agresivitate
psihice
C. nistagmus
E. este utilizat numai de rezerva
D. hiperplazia gingiilor
(pag. 131)
E. hirsutism
*6 Urmatoarele antiepileptice au epurare (pag. 129)
hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia:
* 11 Notai antiepilepticul care, la administrare
A. carbamazepina
prelungit, poate determina tulburri psihice:
B. clonazepam
A. carbamazepina
C. diazepam
B. clonazepam
D. primidona
C. fenitoina
E. vigabatrin
D. fenacemida
(pag. 124)
E. fenobarbital
(pag. 131)

Pag. 75 din 309

* 12 n tratamentul antiepileptic cronic cu doze 17 Pentru anticonvulsivante (antiepileptice)
mari de fenobarbital pot s apar mecanismul la nivel molecular consta n:
urmtoarele efecte adverse, cu excepia:
A. deschiderea canalelor de sodiu
A. sedare ataxie B. deschiderea canalelor de calciu de tip L
B. osteomalacie C. deschiderea canalelor de clor
C. spina bifida D. inhibarea selectiva a recaptarii GABA
D. E. stimularea anhidrazei carbonice cerebrale
E. anemie megaloblastic (pag. 125)
(pag. 122)
* 18 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante
* 13 La ntreruperea brusc a unui tratament are structura chimica de tip iminostilbeni?
antiepileptic cronic cu fenobarbital se
A. metilfenobarbital
declaneaz:
B. carbamazepina
A. toleran ncruciat cu alte medicamente
C. fenitoina
B. inductie enzimatica
D. fenacemida
C. sindrom de sevraj
E. fensuximida
D. ataxie
(pag. 123)
E. anemie megaloblastica
(pag. 127) * 19 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante
este inhibitor al anhidrazei carbonice?
* 14 Urmtoarele medicamente sunt
A. gabapentin
anticonvulsivante, cu excepia:
B. acid valproic
A. morsuximida
C. clonazepam
B. clonazepam
D. sultiam
C. oxcarbazepina
E. trimetadiona
D. levodopa
(pag. 123, 125)
E. primidona
(pag. 123) * 20 n starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:
A. primidona
15 Notati medicamentele care sunt
anticonvulsivante (antiepileptice): B. carbamazepina
A. fenacemida C. diazepam
B. fenitoina D. acid valproic
C. levodopa E. fenacemida
D. selegilina (pag. 123)

E. topiramat * 21 Actiunea anticonvulsivanta consta n:

(pag. 123) A. scaderea pragului de excitabilitate si a pragului
convulsivant la nivel SNC
16 Care dintre urmatorii compusi reprezinta
metaboliti activi pentru unele dintre B. inductie enzimatica
antiepileptice? C. sedare si ataxie
A. acidul valproic D. diminuarea tendintei la descarcari repetate a
B. fenobarbital neuronilor modificati patologic

C. dimetadiona E. mpiedicarea hiperpolarizarii membranei

neuronale
D. trimetadiona
(pag. 125)
E. epoxid
(pag. 124)

Pag. 76 din 309

* 22 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante 27 n status epilepticus:
mpiedica eliberarea neuromediatorului
A. antiepilepticele se administreaza i.v., lent
excitator glutamatul?
B. antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si n
A. acid valproic doze mari
B. vigabatrin C. n stare grava, refractara la antiepileptice, se
C. gabapentin recurge la anestezie generala
D. lamotrigin D. de electie se administreaza tranchilizante majore
E. acetazolamida E. la nevoie se asociaza 2 3 antiepileptice pentru
inductie enzimatica si cresterea eficacitatii
(pag. 125)
(pag. 126)
* 23 Fenobarbitalul:
28 Fenobarbitalul n doze mari antiepileptice si
A. n doze mari este inhibitor enzimatic n tratament cronic determina urmatoarele
B. se poate asocia cu anticoagulante orale si efecte adverse:
anticonceptionale orale fara a le modifica
A. anemie megaloblastica
eficacitatea
B. cataracta
C. tratamentul cronic se poate ntrerupe brusc
C. osteomalacie
D. se administreaza de electie la copiii mici n
marele rau epileptic D. ataxie
E. este contraindicat n starea de rau epileptic E. delir
(pag. 127) (pag. 127)

24 Deschiderea canalelor de clor prin activarea 29 Potentialul farmacotoxicologic ridicat al

complexului receptor postsinaptic GABA-A fenitoinei se manifesta prin:
este caracteristica pentru urmatoarele
A. icter
anticonvulsivante (antiepileptice):
B. dermatita exfoliativa
A. fenitoina
C. nevralgie de trigemen
B. fenobarbital
D. sindromul hidantoinic fetal
C. etosuximida
E. spina bifida
D. clonazepam
(pag. 129)
E. topiramat
(pag. 125) 30 Carbamazepina este indicata n:
A. marele rau epileptic
25 Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele)
care actioneaza prin inhibarea anhidrazei B. depresie respiratorie si coma
carbonice cerebrale: C. nevralgie de trigemen
A. sultiam D. sarcina
B. lamotrigin E. diabet insipid hipofizar
C. tiagabin (pag. 129)
D. vigabatrin 31 Acidul valproic este indicat n:
E. acetazolamida
A. marele rau epileptic
(pag. 125)
B. micul rau epileptic
26 Principiile de tratament al epilepsiei constau C. status epilepticus
n:
D. crize mioclonice
A. se administreaza exclusiv un singur antiepileptic
E. nevralgie de trigemen
B. dozele de ntretinere variaza larg, interindividual (pag. 131)
C. tratamentul se ncepe cu doze mari
D. optimizarea posologiei se face prin monitorizarea
concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului
E. tratamentul se ntrerupe brusc
(pag. 126)

Pag. 77 din 309

32 Tratamentul cu acid valproic se 37 n starea de rau epileptic, iar experimental n
caracterizeaza prin: convulsiile prin excitante SNC se
administreaza:
A. supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie
B. exista o buna corelatie ntre concentratiile A. diazepam
plasmatice si efectele terapeutice B. clonazepam
C. se impune monitorizarea functiei hepatice C. fenitoina
D. nu exista risc de efecte teratogene D. carbamazepina
E. la administrarea prelungita apar tulburari psihice E. acidul valproic
(pag. 131) (pag. 123, 129, 131)
33 La administrarea de clonazepam ca 38 n crizele mioclonice se utilizeaza:
anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea
A. neostigmina
urmatoarele efecte adverse:
B. acid valproic
A. sedare
C. clonazepam
B. nistagmus si diplopie
D. edrofoniu
C. ataxie
E. levodopa
D. hipotonie
(pag. 123)
E. somnolenta
(pag. 131) 39 La care dintre urmatoarele anticonvulsivante
(antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu
34 Indicatiile terapeutice pentru clonazepam se poate realiza pe criteriul farmacocinetic
sunt: (pe baza concentratiilor plasmatice)?
A. status epilepticus A. fenitoina
B. marele rau epileptic B. carbamazepina
C. micul rau epileptic C. acidul valproic
D. aritmii cardiace D. fenacemida
E. crize mioclonice E. clonazepam
(pag. 131) (pag. 125, 131)
35 La administrarea de carbamazepina pot 40 La doze mari, fenobarbitalul este un puternic
aparea urmatoarele efecte adverse: inductor enzimatic si determina:
A. epilepsie psihomotorie A. sindrom de sevraj
B. nevralgie de trigemen B. ataxie
C. hepatotoxicitate grava C. toleranta dobndita ncrucisata cu alte
D. spina bifida medicamente asociate

E. fibrilatie ventriculara D. creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice

la asocierea cu acestea
(pag. 129)
E. cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii
36 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante medicamentelor asociate
(antiepileptice) au structura chimica de (pag. 127)
iminostilbeni?
41 Fenacemida:
A. primidona
A. este antiepileptic cu spectru larg
B. feneturida
B. se utilizeaz de elecie n marele ru epileptic i
C. carbamazepina
n status epilepticus
D. clonazepam
C. este antiepilepticul cel mai toxic
E. oxcarbazepina
D. la administrarea prelungit determin delir i
(pag. 123) agresivitate
E. este utilizat numai de rezerv
(pag. 131)

Pag. 78 din 309

42 Fenitoina este indicat n: 47 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
adevrate?
A. marele ru epileptic
B. epilepsia psihomotorie A. fenobarbitalul activeaz complexul receptor
postsinaptic GABA-A
C. micul ru epileptic
B. acidul valproic crete nivelul de GABA n creier
D. crize mioclonice
C. gabapentin inhib ireversibil GABA
E. aritmii cardiace aminotransferaza
(pag. 129) D. lamotrigin favorizeaz eliberarea
neuromediatorului excitator glutamatul
43 n tratamentul cronic cu fenobarbital,
sindromul de sevraj apare: E. fenitoina blocheaz canalele de calciu T

A. datorit induciei enzimatice (pag. 125)

B. datorit sensibilizrii receptorilor glutamat-ergici 48 Urmtorii compui sunt anticonvulsivante

C. prin favorizarea eliberrii GABA (antiepileptice):

D. la ntreruperea brusc a tratamentului A. primidona

E. datorit hepatotoxicitii B. fenacemida

(pag. 127) C. levodopa
D. trihexifenidil
44 Fenitoina administrat i.v. rapid i n doze
mari poate determina: E. gabapentin

A. HTA (pag. 123)

B. deprimare respiratorie 49 Efectele teratogene sunt menionate ca

C. oprirea inimii efecte adverse pentru urmtoarele
anticonvulsivante:
D. paranoia, delir
A. fenitoina
E. crize mioclonice
B. fenobarbital
(pag. 129)
C. carbamazepina
45 Carbamazepina:
D. acidul valproic
A. are structur chimic de tip benzodiazepine E. clonazepam
B. n administrare cronic poate determina depresie (pag. 127, 129, 131)
respiratorie i com
C. se administreaz n sarcin 50 Fenobarbitalul:

D. se administreaz n marele ru epileptic A. este antiepileptic cu spectru larg

E. este indicat n nevralgia de trigemen B. se administreaz n marele ru epileptic
(pag. 123, 129) C. determin agresivitate
D. tratamentul cronic nu se ntrerupe brusc
46 La doze terapeutice mari de fenitoin, cnd
sistemul oxidazic microzomal hepatic este E. n starea de ru epileptic se administreaz lent
saturat: i.v.
A. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de (pag. 123, 127, 128)
ordin I * 51 Precizati care este anticolinesterazicul cu
B. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de actiune usor reversibila:
ordin zero
A. Ecotiofat
C. creteri mici ale dozelor antreneaz creteri mari
ale concentraiilor plasmatice B. Fizostigmina

D. se ntrerupe brusc tratamentul pentru a C. Neostigmina

determina inducia enzimatic D. Edrofoniu
E. viteza de biotransformare este independent de E. Fluostigmina
concentraie (pag. 290)
(pag. 129)

Pag. 79 din 309

 52 Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind 3 Indicatiile terapeutice pentru beta-
efectele parasimpatomimeticelor: adrenolitice sunt:
A. Tahicardie A. hipotiroidism angina
B. Arteriolodilatatie, mai intensa la nivelul B. pectorala tahicardie
membrelor C. hipotensiune arteriala
C. Stimularea tonusului si peristaltismului D. bloc atrioventricular
stomacului si intestinului
E.
D. Bronhodilatatie
(pag. 275, 276)
E. Mioza activa
(pag. 291) 4 Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:

53 Parasimpatoliticele administrate topic la A. bloc atrioventricular

nivel ocular provoaca urmatoarele efecte B. astm bronsic
secundare: C. post infarct miocardic
A. Cefalee D. extrasistolie atriala
B. Fotofobie E. prezenta diabetului zaharat
C. Iridociclite (pag. 276)
D. Cresterea presiunii intraoculare
5 Propranololul:
E. Tulburarea vederii pentru aproape
A. este beta-adrenolitic lipofil
(pag. 312)
B. se administreaza strict i.v.
Tema nr. 14 C. este contraindicat n HTA
Simpatomimetice si simpatolitice D. se administreaza n tahiaritmii
Bibliografie asociata temei: E. nu se asociaza cu hidralazina
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de (pag. 278)
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 244-289 6 Reserpina:
1 Efecte beta-1 adrenolitice cuprind: A. prezinta actiune antipsihotica
A. sedare B. distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si
noradrenalinei
B. tahicardie
C. determina hipotensiune arteriala
C. reducerea debitului cardiac
D. se administreaza n stari depresive
D. bronhoconstrictie la astmatici
E. efectele dispar rapid dupa ntreruperea
E. inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului tratamentului
juxtaglomerular renal
(pag. 282, 283)
(pag. 272, 273)
7 Metildopa:
2 Reactiile adverse la administrarea de beta-
adrenolitice sunt: A. se concentreaza n vezicule, ocupnd locul
noradrenalinei
A. bradicardie
B. este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina,
B. HTA fals mediator chimic
C. tulburari ischemice periferice C. are actiune antihipertensiva are
D. bronhoconstrictie la astmatici D. efecte toxice hepatice
E. hiperglicemie E. determina deprimare tiroidiana
(pag. 275) (pag. 285)

Pag. 80 din 309

8 Clonidina: 13 Fentolamina este indicata n:
A. are absorbtie digestiva scazuta A. metroragii
B. determina tahicardie B. cefalee post rahianestezie
C. determina hipotensiune arteriala sistolica si C. HTA din feocromocitom
diastolica D. sindrom de hipotensiune ortostatica
D. se administreaza n tratamentul sindromului de
E. tratamentul necrozei pielii n urma injectarii
abstinenta la morfina accidentale paravenoase de noradrenalina
E. determina efecte rebound la ntreruperea brusca (pag. 267)
a tratamentului
(pag. 287) 14 Tamsulosin:

9 Prazosin: A. blocheaza receptorii alfa-1A din prostata

B. poate determina hipotensiune ortostatica
A. reduce colesterolul plasmatic si creste HDL-
colesterolul C. nu este metabolizat la nivel hepatic
B. este indicat n HTA D. se elimina predominant urinar
C. determina fenomen de tip rebound E. este indicat n hiperplazia benigna a prostatei
D. dupa prima doza se sta n clinostatism 30 de (pag. 270, 271)
minute
15 Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor
E. este indicat n doze mari de la nceputul sunt:
tratamentului
A. HTA
(pag. 269)
B. bradicardie
10 Tolazolina:
C. glaucom cu unghi deschis
A. are biodisponibilitate per os mare D. hipertiroidism
B. este alfa-1 adrenomimetic E. astm bronsic
C. produce arteriolodilatatie intensa (pag. 275, 276)
D. este indicat n tulburari circulatorii periferice
spastice 16 Contraindicatiile pentru administrarea
reserpinei sunt:
E. cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v.
A. stari depresive
(pag. 266, 267)
B. HTA
11 Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati
C. ulcer gastroduodenal
ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic
predominant? D. psihoze
A. bromocriptina E. astm bronsic
B. ergometrina (pag. 283)
C. nicergolina 17 La administrarea de clonidina apar
D. metilergometrina urmatoarele efecte secundare:
E. metisergida A. hipotensiune ortostatica
(pag. 263) B. tahicardie
C. somnolenta
12 Dihidroergotamina este indicata n:
D. hipersalivatie
A. migrena (n criza si n tratamentul de fond)
E. agitatie si tremor
B. hipotensiune arteriala cronica
(pag. 287)
C. retinopatie de etiologie vasculara
D. boala Raynaud
E. de electie n hipotonia venoasa
(pag. 265)

Pag. 81 din 309

18 Efedrina: 23 Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2
selective sunt:
A. prezinta difuziune buna n SNC
B. se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei A. efedrina
nazale B. isoprenalina
C. are efect bronhoconstrictor C. orciprenalina
D. este contraindicata n blocul cardiac (sindrom D. fenoterol
Adams Stokes)
E. formoterol
E. este deprimant SNC (pag. 261)
(pag. 257)
24 Dobutamina:
19 Nafazolina:
A. este activa per os
A. este adrenomimetic cu predominanta alfa
B. difuzeaza n SNC
B. determina tahifilaxie
C. este predominant beta-1 adrenergic
C. se administreaza per os
D. are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca
D. este indicata n tratamentul rinitelor si dopamina
conjunctivitelor
E. este indicata n socul cardiogen
E. se administreaza exclusiv local (pag. 261)
(pag. 258)
25 Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic
20 Adrenalina determina urmatoarele efecte pe sunt:
aparatul cardiovascular:
A. propranolol
A. creste fragilitatea capilara
B. atenolol
B. vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa-
C. metoprolol
1)
D. esmolol
C. vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1)
E. nadolol
D. bronhodilatatie (efect beta-2)
(pag. 262)
E. hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1)
(pag. 255) 26 Golirea (depletirea) depozitelor de
noradrenalina este realizata de catre:
21 Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt:
A. adrenalina
A. boala serului
B. alfa-metildopa
B. edem Quincke
C. reserpina
C. aritmii cardiace
D. guanetidina
D. insuficienta circulatorie cerebrala
E. propranolol
E. crize de astm bronsic
(pag. 262)
(pag. 256)
27 Nafazolina:
22 Efedrina este indicata n urmatoarele
afectiuni: A. la administrarea locala mai mult de o saptamna
se instaleaza tahifilaxia
A. HTA
B. se administreaza per os si local
B. local, n rinite
C. se administreaza n rinite si conjunctivite
C. sindrom Adams Stokes
D. solutia nazala are concentratia 0,1 1%
D. aritmii cardiace
E. solutia oftalmica are concentratia 1 10%
E. supradozarea inhibitoarelor SNC
(pag. 258)
(pag. 256, 257)

Pag. 82 din 309

 28 Indicatiile terapeutice ale * 33 Noradrenalina se administreaza:
simpatomimeticelor sunt:
A. i.v. n vene mari, n perfuzie
A. hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina) B. exclusiv local n rinite
B. soc cardiogen (dopamina, dobutamina) C. s.c.
C. ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina) D. i.m.
D. aritmii (adrenalina, izoprenalina) E. sub forma de aerosoli
E. tahicardie (adrenalina, izoprenalina) (pag. 254)
(pag. 253)
* 34 Injectarea accidentala paravenoasa de
* 29 Care dintre urmatoarele adrenomimetice este noradrenalina produce necroza tisulara si se
indicat n travaliul prematur, avnd efect trateaza de urgenta cu:
tocolitic?
A. adrenalina
A. noradrenalina B. fentolamina
B. nafazolina C. etilefrina
C. prenalterol D. dobutamina
D. ritodrina E. efedrina
E. metaraminol (pag. 254)
(pag. 245)
* 35 Ergotamina are urmatoarele indicatii
* 30 Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare terapeutice, cu exceptia:
beta-1 adrenergice, cu exceptia:
A. migrena
A. stimularea miocardului contractil B. cefalee post rahianestezie
B. stimularea miocardului excito-conductor C. metroragii
C. lipoliza n tesut adipos D. postpartum, favoriznd retractia uterina
D. stimulare SNC E. HTA
E. stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie (pag. 264)
de renina
(pag. 251) * 36 Dihidroergotoxina:
A. este alfa-adrenomimetic
* 31 La nivelul aparatului cardiovascular,
simpatomimeticele au urmatoarele efecte B. creste fluxul sanguin cerebral
secundare, cu exceptia: C. produce HTA
A. palpitatii D. scade metabolismul cerebral
B. paloare tegumentara E. este contraindicata n arteriopatii
C. anxietate (pag. 265)
D. lipotimie
* 37 Nicergolina:
E. hipertensiune arteriala
A. nu se absoarbe per os
(pag. 252)
B. are efect vasoconstrictor
* 32 Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au C. este vasodilatator prin doua mecanisme: alfa-
urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: adrenolitic si musculotrop
A. arterite D. este indicata n hemoragii acute
B. travaliu prematur E. este indicata n hipotensiunea arteriala
C. astm bronsic (pag. 266)
D. ateroscleroza cerebrala * 38 Prazosin:
E. insuficienta circulatorie acuta hipotona
A. nu este biotransformat la primul pasaj hepatic
(pag. 253)
B. este adrenolitic alfa-1 selectiv
C. creste colesterolul plasmatic
D. este indicat n hipotensiunea posturala
E. se administreaza n doze mari la nceputul
tratamentului
(pag. 269)
Pag. 83 din 309
* 39 Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt * 45 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are
urmatoarele, cu exceptia: si efecte simpatomimetice?
A. atenolol A. propranolol
B. metoprolol B. labetalol
C. propranolol C. bisoprolol
D. bisoprolol D. pindolol
E. acebutolol E. carvedilol
(pag. 262) (pag. 272)

* 40 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu * 46 Clonidina:

este de tip beta neselectiv?
A. este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central
A. alprenolol si periferic
B. oxprenolol B. nu se absoarbe digestiv
C. propranolol C. produce tahicardie si cresterea debitului cardiac
D. metoprolol D. creste secretia de renina
E. pindolol E. este indicata n sindroamele depresive
(pag. 262) (pag. 286, 287)

* 41 Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt * 47 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are

urmatoarele, cu exceptia: si efect de tip chinidinic (anestezic local)?
A. vasodilatatie A. pindolol
B. HTA B. propranolol
C. tahicardie reflexa C. atenolol
D. mioza pasiva D. timolol
E. diminuarea reflexelor presoare adrenergice E. sotalol
(pag. 263) (pag. 272)

* 42 Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist * 48 Urmatoarele reactii adverse sunt efecte
dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al secundare la administrarea de beta-
secretiei de prolactina? adrenolitice, cu exceptia:
A. ergotamina A. tahicardie
B. ergometrina B. bloc atrioventricular
C. bromocriptina C. bronhoconstrictie la astmatici
D. nicergolina D. tulburari ischemice periferice
E. ergotoxina E. fenomene depresive dupa tratament ndelungat
(pag. 263) (pag. 275)

* 43 Dihidroergotoxina: 49 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor

hidrofile cuprinde:
A. este sinonim cu dihidroergotamina
A. efect al primului pasaj hepatic semnificativ
B. are timp de njumatatire foarte scurt (circa o ora)
C. este alfa-adrenomimetic B. excretie renala n forma netransformata
C. T plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung
D. amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral
(10-20 ore)
E. este indicata n hipotensiunea arteriala
D. legare de proteinele plasmatice n procente mari
(pag. 265)
E. n insuficienta hepatica se administreaza doze
* 44 Fentolamina: mai mici
A. se absoarbe bine digestiv (pag. 271)

B. este putin biotransformata

C. realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari
D. este contraindicata n feocromocitom
E. se administreaza per os nainte de masa
(pag. 267)
Pag. 84 din 309
 50 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor Tema nr. 15
lipofile cuprinde: Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
A. absorbtie digestiva nalta Bibliografie asociata temei:
B. n insuficienta hepatica se administreaza doze Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
mai mari farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
C. biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%) pag. 289-314
D. difuziune buna prin bariera hemato-encefalica *1 Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice
E. T plasmatic relativ scurt (2-5 ore) este toxic si nu este utilizat ca medicament?
(pag. 271) A. acetilcolina
B. pilocarpina
* 51 Care din urmatoarele antiinflamatoare
nesteroidiene este derivat de acid propionic: C. muscarina
A. Diclofenac D. metacolina
B. Indometacin E. betanecol
C. Naproxen (pag. 289)
D. Fenilbutazona *2 Care dintre urmatoarele anticolinesterazice
E. Acid mefenamic are actiune ireversibila?
(pag. 624-626) A. edrofoniu
B. ecotiofat
52 Care dintre urmatoarele antiinflamatoare
sunt blocante COX-2 selective: C. piridostigmina
A. Tolmetinul D. demecariul
B. Tenoxicamul E. distigmina
C. Nabumetona (pag. 290)
D. Acidul niflumic *3 Urmatoarele efecte sunt secundare
E. Celecoxibul muscarinice, cu exceptia:
(pag. 625-634) A. bradicardie

53 Sunt contraindicatii ale administrarii B. hipersalivatie

Fenilbutazonei: C. colici abdominale
A. Ulcerul gastro-intestinal D. fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii
scheletice
B. Accesul acut de guta
E. transpiratie
C. Nefropatiile cronice
(pag. 291)
D. Poliartrita reumatoida
E. Antecedentele de agranulocitoza *4 Neostigmina are urmatoarele indicatii
terapeutice, cu exceptia:
(pag. 629)
A. ileus paralitic
54 Efectele glucocorticoizilor asupra
B. retentie urinara postoperatorie
metabolismului glucidic sunt:
C. glaucom
A. Inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
D. miastenia gravis
B. Stimuleaza formarea hepatica a glicogenului
E. ulcer gastroduodenal
C. Cresc utilizarea glucozei in periferie
(pag. 297, 298)
D. Cresc glicemia
E. Scad depozitarea hepatica a glicogenului *5 Scopolamina:
(pag. 726) A. este excitant SNC la doze mici
B. determina mioza si cicloplegie
C. se utilizeaza n raul de miscare
D. se contraindica n oftalmologie
E. se administreaza exclusiv injectabil
(pag. 306)

Pag. 85 din 309

*6 Ipratropium: * 11 Carbacol:
A. prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei A. are exclusiv efecte muscarinice
traheobronsice B. indicat n epigastralgii
B. determina bronhoconstrictie
C. se utilizeaza local, ca miotic, n oftalmologie
C. este indicat n glaucom
D. este contraindicat n glaucom
D. se administreaza n astmul bronsic sub forma de
E. se administreaza i.m. si i.v.
aerosoli
(pag. 294)
E. difuzeaza n SNC
(pag. 311, 312) * 12 n oftalmologie, pentru cercetarea fundului
de ochi, se utilizeaza:
*7 Care dintre urmatoarele substante se
ncadreaza la clasa antiglaucomatoase A. tropicamida
derivati organo-fosforici? B. propiverin
A. fluostigmina C. propantelina
B. scopolamina D. ipratropium
C. emepronium E. pirenzepina
D. oxitropium (pag. 303, 312)
E. pirenzepina * 13 Contraindicatiile la administrarea de
(pag. 300, 301) parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
*8 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu
se utilizeaza ca medicament? A. glaucom
B. adenom de prostata
A. atropina
C. retentie urinara
B. hiosciamina
D. explorari digestive radiologice si endoscopii
C. oxibutinin
E. constipatie atona
D. pirenzepina
(pag. 303)
E. oxitropium
(pag. 301) * 14 Pentru parasimpatolitice, care dintre
urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
*9 Piridostigmina:
A. glande exocrine hiposecretie aparat
A. este anticolinesterazic ireversibil
B. respirator bronhodilatatie ochi
B. prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte
C. scaderea presiunii intraoculare
C. se contraindica n atonia intestinala
D. intestin actiune antispastica
D. se administreaza per os n miastenia gravis
E. miocard stimulare
E. se administreaza n astmul bronsic (pag. 302)
(pag. 298)
* 15 Efectele secundare la administrarea de
* 10 Metacolina are urmatoarele indicatii parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
terapeutice, cu exceptia: exceptia:
A. boala Raynaud A. hiposalivatie
B. diagnosticul miasteniei gravis B. mioza cu cresterea presiunii intraoculare
C. tahicardia paroxistica C. fotofobie
D. arterite D. rarirea mictiunilor si disurie
E. diagnosticul hiperreactivitatii bronsice E. constipatie
(pag. 294) (pag. 302)

Pag. 86 din 309

* 16 Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte, 21 Tratamentul intoxicatiei cu derivati
cu exceptia: organofosforici cuprinde:
A. actiune stimulatoare, la doze mari A. atropina i.v.
B. actiune anticolinergica centrala utila n B. neostigmina i.m.
tratamentul bolii Parkinson
C. obidoxima i.v.
C. actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra
D. edrofoniu i.v.
centrilor bulbari respirator si vagal
E. betanecol s.c.
D. actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice
asupra centrilor bulbari respirator si vagal (pag. 300)
E. actiune anticolinergica centrala utila n intoxicatia 22 Care dintre urmatoarele substante sunt
cu anticolinesterazice anticolinesterazice ireversibile?
(pag. 305)
A. ecotiofat
* 17 Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip B. fisostigmina
periferic n intoxicatia cu atropina?
C. piridostigmina
A. constipatie D. metacolina
B. retentie urinara E. fluostigmina
C. tahicardie (pag. 294)
D. convulsii
23 Neostigmina:
E. disfagie
A. este anticolinesterazic ireversibil
(pag. 305)
B. doza per os este cu mult mai mare dect doza
* 18 Pirenzepina: injectabila (x 15-30)
A. are absorbtie buna per os C. determina exclusiv efecte nicotinice
B. se elimina rapid dupa metabolizare la nivel D. se utilizeaza ca prokinetic n atonia intestinala
hepatic postoperatorie
C. are selectivitate mare pentru receptorii M1 din E. este contraindicata n astm bronsic si ulcer
ganglionii parasimpatici intramurali din plexul gastroduodenal
mezenteric (pag. 297, 298)
D. este contraindicata n sngerari gastrice de stres
24 Edrofoniu:
E. este antispastic urinar de electie
A. este anticolinesterazic reversibil
(pag. 309)
B. se utilizeaza n diagnosticul miasteniei gravis
* 19 Pilocarpina se administreaza i.v. n:
C. are durata lunga de actiune (24 ore)
A. glaucom cronic cu unghi deschis D. antagonizeaza curarizantele depolarizante
B. glaucom acut congestiv cu unghi nchis E. se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca
C. irite efectul nu se manifesta la 45 de minute)
D. irido-ciclite (pag. 298, 300)
E. intoxicatie cu atropina 25 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se
(pag. 293) utilizeaza ca bronhodilatatoare?

* 20 Farmacodinamia substantelor A. tropicamida

parasimpatolitice cuprinde: B. ipratropium
A. deprimarea miocardului C. telenzepina
B. cresterea secretiei glandelor bronsice D. oxitropium
C. mioza E. propiverin
D. ntrzierea golirii stomacului (pag. 301)
E. cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si
pepsina
(pag. 302)

Pag. 87 din 309

26 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice 31 Notati efectele nicotinice care pot aparea la
sunt utilizate ca antispastice digestive? administrarea de parasimpatomimetice:
A. homatropina A. bradicardie
B. emepronium B. hipersecretia glandelor exocrine
C. propantelina C. stimularea musculaturii striate scheletice
D. oxifenciclimina D. stimularea peristaltismului intestinal
E. atropina E. stimularea glandei medulosuprarenale cu
(pag. 301) cresterea secretiei de adrenalina
(pag. 291)
27 Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde:
32 Notati efectele secundare muscarinice care
A. antiacide per os
apar la administrarea de
B. spalaturi gastrice parasimpatomimetice:
C. pilocarpina s.c. A. dispnee si criza de astm bronsic la astmatici
D. barbiturice, n faza de excitatie a SNC B. uscaciunea gurii si a mucoaselor
E. scopolamina i.m. C. hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice
(pag. 305) D. hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea
musculaturii scheletice)
28 Notati indicatiile terapeutice pentru
oxibutinin n: E. colici abdominale
A. adenom de prostata (pag. 291)

B. disurie 33 Notati parasimpatomimeticele cu actiune

C. enurezis prin imaturitate vezicala directa:

D. vezica urinara spastica neurogena A. betanecol

E. atonie intestinala B. demecariul
(pag. 309) C. carbacol
D. metacolina
29 Ipratropium:
E. pilocarpina
A. potenta bronhodilatatoare este mai mica dect a
atropinei (pag. 292)
B. nu are efecte pe SNC 34 Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt:
C. indicat n astmul bronsic A. ulcer gastroduodenal
D. se administreaza sub forma de aerosoli B. xerostomie
E. se evita la pacientii cu glaucom C. astm bronsic
(pag. 312) D. glaucom cronic cu unghi deschis
30 Parasimpatoliticele administrate topic la E. intoxicatie cu atropina
nivelul ochiului determina urmatoarele efecte (pag. 293)
secundare:
35 Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt:
A. mioza activa
A. astm bronsic
B. fotofobie
B. constipatie atona
C. scaderea acuitatii vederii la distanta
C. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
D. tulburarea vederii de aproape
D. miastenia gravis
E. cresterea presiunii intraoculare
(pag. 312) E. antidot anticurarizant pentru antagonizarea
curarizantelor depolarizante
(pag. 297, 298)

Pag. 88 din 309

36 Notati indicatiile terapeutice pentru atropina: 41 Contraindicatiile administrarii atropinei sunt:
A. irite si iridociclite A. boala Parkinson
B. glaucom acut congestiv B. ileus paralitic
C. bloc atrioventricular C. retentia urinara
D. preanestezie D. bloc atrioventricular
E. boala Parkinson E. bronsite cu hipersecretie
(pag. 305) (pag. 305)

37 Scopolamina este indicata n: 42 Intoxicatia cu derivati organofosforici se

caracterizeaza prin:
A. raul de miscare
B. glaucom A. bronhospasm

C. preanestezie B. tahicardie

D. ileus paralitic C. ileus paralitic

E. boala Parkinson D. mictiuni frecvente, involuntare

(pag. 306) E. sialoree si transpiratii profuze

(pag. 299)
38 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate? 43 Notati anticolinesterazicele de tip derivati
organofosforici:
A. atropina stimuleaza centrul respirator
B. atropina, n doze mici si tonus vagal normal, A. demecariul
determina tahicardie si HTA B. paraoxon
C. atropina se elimina si prin mucoasa gastrica C. fluostigmina
D. solutia injectabila de sulfat de atropina are D. fisostigmina
concentratia de 1%
E. ecotiofat
E. atropina se utilizeaza n oftalmologie sub forma (pag. 294)
de colir 1%
(pag. 304-306) 44 Notati afirmatiile adevarate despre
antiglaucomatoasele de tip derivati
39 Propantelina: organofosforici:
A. la doze terapeutice blocheaza receptorii A. se administreaza exclusiv local
muscarinici
B. au actiune intensa si de scurta durata
B. la doze toxice stimuleaza placa motorie
C. dupa absorbtie determina bronhospasm si colici
C. este indicata n adenomul de prostata abdominale
D. se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal D. stimuleaza pseudocolinesteraza si
E. se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi biotransformarea suxametoniului
(pag. 308) E. se administreaza sub forma de colir 1%
(pag. 300)
40 Pirenzepina:
A. prezinta absorbtie per os limitata 45 Notati contraindicatiile administrarii de
parasimpatomimetice:
B. prezinta efecte centrale
A. glaucom acut congestiv cu unghi inchis
C. se elimina lent mai mult nebiotransformat
B. diaree
D. prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1
din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul C. boala Raynaud
mezenteric D. bloc atrioventricular
E. este contraindicata n sindromul Zollinger-Ellison E. hipotensiune arteriala
(pag. 309) (pag. 292, 293, 294)

Pag. 89 din 309

46 Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde: * 51 Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii
de aluminiu sunt adevarate:
A. relaxarea muschiului circular al irisului
B. contractia muschiului ciliar A. Au efect astringent si decongestionant al
mucoasei gastrice
C. mioza activa
B. Au efect citoprotector
D. cresterea acuitatii vederii la distanta
C. Inhiba secretia de acid clorhidric
E. stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor
exocrine D. Inhiba secretia de PGE2
(pag. 293) E. Provoaca diaree
(pag. 518-519)
47 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului
cardiovascular sunt: 52 Sunt inhibitoare ale pompei de protoni:
A. stimularea nodului sinusal A. Nizatidina
B. deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului B. Esomeprazolul
His
C. Carbenoxolonul
C. arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor
D. Pantoprazolul
D. tensiunea arteriala nu se modifica
E. Pirenzepina
E. tensiunea arteriala scade (pag. 526-530)
(pag. 291)
53 Sunt antiulceroase protectoare ale mucoasei
48 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului gastroduodenale:
digestiv sunt:
A. Bicarbonatul de sodiu
A. stimularea peristaltismului stomacului si
B. Hidroxidul de aluminiu
intestinului
C. Carbenoxolonul
B. relaxarea sfincterelor hiposecretie
D. Sucralfatul
C. acida gastrica stimularea
E. Esomeprazolul
D. contractiei vezicii biliare
(pag. 533-535)
E. contractia vezicii urinare
(pag. 291) 54 Antihistaminicele H2:

49 Pentru efectele nicotinice la nivelul placii A. Cresc concentratia de AMPc in celulele

glandulare parietale
motorii, anticolinesterazicele reversibile se
utilizeaza n: B. Au ca moment optim de administrare dimineata
A. stari de atonie intestinala C. Inhiba secretia gastrica acida stimulata vagal
B. diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis D. Inhiba secretia gastrica acida bazala
C. intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip E. Nu inhiba secretia de pepsina
tubocurarina) (pag. 521-522)
D. supradozarea curarizantelor depolarizante (tip
suxametoniu)
E. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
(pag. 296, 297, 298)

50 Pentru parasimpatolitice efectele

antimuscarinice la nivelul aparatelor si
sistemelor sunt:
A. miocardul deprimat blocaj M2
B. muschi netezi viscerali relaxati blocaj M3
C. muschi striati relaxati blocaj M1, M3
D. glande exocrine inhibate blocaj M1, M3
E. eliberare de adrenalina din medulosuprarenale
blocaj M2
(pag. 302)

Pag. 90 din 309

Tema nr. 16 *5 Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene exceptia:

Bibliografie asociata temei: A. oral se absoarbe complet

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. patrunde bine in lichidul sinovial
pag. 617-634, pag.726-749
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii D. are T1/2 de 72 ore
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti E. doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau
2001. intrarectal
pag. 753-776 (pag. 631)
*1 Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza *6 Urmatorii glucocorticoizi se administreaza
inchiderea canalului arterial la nou-nascut? numai oral, cu exceptia:
A. acidul acetilsalicilic A. prednison
B. indometacina B. prednisolon
C. fenilbutazona C. dexametazon acetat
D. piroxicam D. triamcinolon
E. ketoprofen
E. parametazon acetat
(pag. 619) (pag. 731)
*2 Piroxicam se administreaza in urmatoarele *7 Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de
afectiuni, cu exceptia: actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:
A. poliartrita reumatoida A. prednison
B. spondilita anchilopoietica B. prednisolon
C. persistenta canalului arterial la nou-nascut C. triamcinolon
D. reumatism extraarticular D. hidrocortizon
E. artrita acuta gutoasa
E. metilprednisolon
(pag. 631, 619) (pag. 732)
*3 Tolmetina: *8 Principalele caracteristici ale actiunii
A. este esterul acetilsalicilic al paracetamolului antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt
urmatoarele, cu exceptia:
B. este blocant selectiv COX-2
C. are T1/2 de 24 - 48 ore A. reduc inflamatia indiferent de natura agentului
cauzal
D. se foloseste ca antireumatic
B. sunt activi in toate fazele inflamatiei
E. se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi
C. stabilizeaza capilarele si le impiedica
(pag. 625, 619) permeabilizarea
*4 Notati afirmatia falsa despre ibuprofen: D. diminueaza formarea edemului local
A. este derivat de acid propionic E. stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de
fagocitoza in tesutul inflamat
B. are absorbtie rapida per os
(pag. 727)
C. determina epigastralgii si sangerari
D. este foarte eficace in spondilita anchilopoietica *9 Hidrocortizon:

E. este contraindicat in sarcina si la copii A. administrat oral nu se absoarbe

(pag. 625) B. determina retentie hidrosalina marcata
C. nu este activ local
D. este contraindicat la copii
E. se administreaza oral exclusiv in poliartrita
reumatoida
(pag. 741)

Pag. 91 din 309

* 10 Prednison: * 16 Marcati raspunsul incorect:
A. este glucocorticoid natural A. AINS nu se asociaza ntre ele
B. este activ local B. AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului
C. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon C. AINS scad timpul de sngerare
D. potenta antiinflamatoare este mai mica decat D. asocierea cu antihipertensive scade efectul
cea a hidrocortizonului diuretic si antihipertensiv
E. se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de E. la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta
atac renala acuta.
(pag. 743) (pag. 621)

* 11 Derivat de acid salicilic este: * 17 Fenilbutazona este contraindicata n:

A. alclofenac A. acces acut de guta poliartrita
B. sulindac B. reumatoida spondilita
C. tolmetina C. anchilopoietica hipertensiune
D. benorilat D. arteriala severa
E. naproxen E. tromboflebita
(pag. 623) (pag. 629)

* 12 Derivat de acid propionic nu este: * 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

fenilbutazona este incorecta?
A. naproxen
B. diflunisal A. are predominant efect antiinflamtor

C. flurbiprofen B. este un medicament usor suportat de bolnavi,

determinand rar reactii adverse
D. fenoprofen
C. se poate administra intrarectal si topic
E. ibuprofen
D. durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca
(pag. 623) 10 zile;
* 13 Acidul flufenamic este derivat de: E. se metabolizeaza n ficat formndu-se 2
metaboliti activi
A. acid fenamic
(pag. 629)
B. acid propionic
C. acid fenilacetic * 19 Acidul mefenamic:

D. acid acetilsalicilic A. scade riscul de hemoragie al medicamentelor

anticoagulante
E. nici un raspuns nu e corect.
B. nu are efecte analgezice si antipiretice
(pag. 628)
C. este indicat la astmatici
* 14 Care varianta nu reprezinta un exemplu de D. nu este indicat n combaterea dismenoreei
blocant COX-2 selectiv:
E. rareori provoaca reactii sanguine.
A. meloxicam
(pag. 628)
B. nabumetona
* 20 Piroxicamul:
C. etodolac
D. fenilbutazona A. este derivat de acid propionic

E. nimesulid. B. are proprietati antiinflamatoare marcate

(pag. 629, 633) C. este indicata asocierea sa cu anticoagulantele
cumarinice
* 15 Blocant COX-2 specific este: D. nu este analgezic nici antipiretic
A. piroxicam E. absorbtia digestiva este influentata de alimente
B. tenoxicam sau antiacide
C. celecoxib (pag. 630-631)
D. nimesulid
E. indometacin
(pag. 634)

Pag. 92 din 309

21 Prednisolon: 26 Notati contraindicatiile administrarii de
glucocorticoizi:
A. este activ local
B. administrat oral sau i.m., se absoarbe usor A. ulcer gastroduodenal

C. se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie, B. forme severe de astm bronsic

local - preparate de concentratie 10% C. osteoporoza
D. prednisolon acetat se administreaza oral D. anemie hemolitica imuna
E. prednisolon succinat de sodiu se administreaza E. hipertensiune arteriala
i.v. in cazuri de urgenta (pag. 736, 740)
(pag. 744)
27 Notati indicatiile terapeutice pentru
22 Metilprednisolon: glucocorticoizi:
A. are potenta inferioara prednisolonului A. insuficienta corticosuprarenaliana acuta
B. se utilizeaza ca antiinflamator oral B. poliartrita reumatoida
C. in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi C. transplant de organe
D. in doza de intretinere se administreaza 40-200 D. tendinta la convulsii
mg pe zi
E. leucemii acute la copii si limfoame maligne
E. metilprednisolon acetat se administreaza i.m.
(pag. 739-741, 736)
profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile
(preparat retard) 28 Notati efectele farmacodinamice
(pag. 744) caracteristice glucocorticoizilor:

23 Triamcinolon: A. inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica

A. are efect mineralocorticoid minim B. scad absorbtia intestinala a calciului

B. determina mai frecvent miopatie cortizonica C. cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor

C. triamcinolon acetonid se administreaza numai D. la doze mari, scad producerea de anticorpi

oral E. cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina
D. triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv si limfocitele circulante
i.m. (pag. 726, 727, 730)
E. triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40- 29 Hidrocortizon:
120 mg o data, la 3-6 saptamani
(pag. 745) A. administrat oral, se absoarbe usor
B. nu determina retentie hidrosalina
24 Dexametazona:
C. este administrat oral exclusiv in insuficienta
A. are actiune diabetogena mai intensa comparativ cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison)
cu restul glucocorticoizilor
D. hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv
B. are potenta foarte mare i.v. sau i.m.
C. determina retentie hidrosalina marcata E. la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3
D. are efect de lunga durata prize
(pag. 741)
E. se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v.
(pag. 745) 30 Hidrocortizon succinat de sodiu:

25 Notati reactiile adverse caracteristice A. se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v.
glucocorticoizilor: B. se administreaza in stari de soc, edem Quincke
A. osteoporoza si osteonecroza C. este activ local
B. scaderea rezistentei la infectii D. efectul apare dupa 2 ore
C. diabet insipid hipofizar E. frecvent se recomande asocierea in solutie cu
alte medicamente
D. intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii
(pag. 743)
E. stari de excitatie, tulburari psihotice
(pag. 734, 735)

Pag. 93 din 309

31 In insuficienta corticosuprarenaliana cronica 36 Din grupa oxicami fac parte:
(boala Addison) obisnuit se administreaza
A. diflunisal
oral, in doze substitutive:
B. lornoxicam
A. hidrocortizon
C. benorilat
B. prednison
D. piroxicam
C. cortizon
E. tenoxicam
D. metil prednisolon
(pag. 619)
E. betametazon dipropionat
(pag. 739-741) 37 Principii de utilizare pentru AINS:
A. alegerea AINS se face n functie de indicatii
32 Prednison:
B. principalul criteriu alegere este tolerabilitatea
A. este obtinut prin sinteza clinica
B. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon C. de obicei o doza mica la nceput apoi una mai
C. cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat mare
D. se recomande tratamente scurte cu doze de 30- D. se prefera calea injectabila
80 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi E. protectia gastrica preventiva este utila pentru
se reduc dozele AINS clasice
E. in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau (pag. 621)
perfuzii i.v.
(pag. 743) 38 Acidul flufenamic este contraindicat n:
A. tromboflebite superficiale
33 Prednisolon:
B. afectiuni reumatice degenerative
A. are durata lunga de actiune (36-54 ore)
C. insuficienta renala
B. se utilizeaza ca antiinflamator oral
D. copii sub 14 ani
C. este activ local
E. hipersensibilitate la salicilati
D. prednisolon acetat se injecteaza local sub forma
de suspensie (pag. 628)
E. se administreaza exclusiv in insuficienta 39 Acidul mefenamic:
corticosuprarenaliana cronica
A. are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic
(pag. 744)
B. provoaca rareori reactii sanguine
34 Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii C. este indicat si pentru combaterea dismenoreei
terapeutice: sau febrei
A. starea de rau astmatic D. scade riscul de hemoragie al medicamentelor
B. soc anafilactic anticoagulante
C. insuficienta cardiaca E. este derivat de acid fenilacetic
D. lupus eritematos diseminat acut (pag. 628)

E. boli infectocontagioase (varicela, herpes) 40 Precizati medicamentele antiinflamatoare:

(pag. 740, 741, 736) A. acid mefenamic
35 Dexametazon: B. sulindac
A. nu determina retentie hidrosalina C. penicilina
B. nu deprima axul hipotalamo-hipofizo- D. clorura de sodiu
coticosuprarenal E. naproxen
C. nu are actiune diabetogena (pag. 618, 619)
D. poate produce aritmii prin hipopotasemie si
41 Precizati medicamentele antiinflamatoare:
alcaloza
A. tolbutamida
E. se utilizeaza in "testul de supresie"
(pag. 745) B. clorpromazina
C. diclofenac
D. indometacin
E. ibuprofen
(pag. 618, 619)

Pag. 94 din 309

42 AINS active n spondilita anchilopoietica 47 Acidul acetilsalicilic:
sunt:
A. este indicat n reumatism poliarticular acut si
A. ibuprofen poliartrita reumatoida
B. diclofenac B. la copii cu varicela poate produce sindromul Reye
C. tenoxicam C. poate produce retentie hidrosalina, alergii
cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic
D. ketoprofen
D. se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi n 3-4
E. fenilbutazona
prize
(pag. 625,629,631)
E. este esterul acidului salicilic cu acidul lactic
43 Diclofenacul are urmatoarele actiuni (pag. 622)
farmacodinamice:
48 Diclofenacul :
A. antiinflamator
A. este unul din cele mai active AINS
B. antiagregant plachetar
B. este metabolizat la primul pasaj hepatic
C. analgezic
C. inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici
D. antispastic dect indometacina
E. antipiretic
D. este contraindicat n sarcina
(pag. 624)
E. nu este indicat n criza de guta
44 Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu: (pag. 624)
A. fenitoina 49 Diclofenacul:
B. anticoagulante cumarinice A. are tolerabilitate clinica deosebita
C. sulfamide antidiabetice B. este un derivat arilaminoacetic
D. diuretice C. se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv
E. antihipertensive
D. este antiinflamator foarte slab
(pag. 629)
E. este indicat n stari inflamatorii dureroase
45 Reactiile adverse ale AINS sunt: postoperatorii si posttraumatice
(pag. 624)
A. ulcer gastro-intestinal
B. reactii alergice 50 Indometacina:
C. retentie hidrosalina A. este un derivat de acid indol acetic
D. steatoree B. se absoarbe bine per os sau rectal
E. sindrom Reye C. este foarte activ ca antiinflamator
(pag. 620-621) D. se administreaza cu prudenta la bolnavii cu
tulburari psihice sau parkinsonism
46 Acidul acetilsalicilic:
E. doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi
A. se absoarbe relativ bine din tubul digestiv
(pag. 624)
B. este si antiagregant plachetar
* 51 Care din urmatoarele antihipertensive este
C. dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect
inclus in clasa vasodilatatoarelor
antiinflamator
musculotrope:
D. mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de
prostaglandine A. Nifedipina

E. este contraindicat n insuficienta hepatica si B. Guanfacina

diateza hemoragica C. Dihidralazina
(pag. 622) D. Captopril
E. Amilorid
(pag. 428-429)

Pag. 95 din 309

 52 Sunt agonisti adrenergici alfa2-presinaptici: *3 Inhibitoarele secretiei gastrice
parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
A. Guanabenzul
exceptia:
B. Rezerpina
A. atropina
C. Enalaprilul
B. pirenzepina
D. Clonidina
C. telenzepina
E. Spironolactona
D. roxatidina
(pag. 435)
E. propantelina
53 Afirmatii adevarate referitoare la Prazosin: (pag. 520,521)
A. Este beta-blocant neselectiv
*4 Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu
B. Se indica la pacientii cu HTA si diabet zaharat exceptia:
C. Doza antihipertensiva de intretinere este 2- A. este antiacid
20mg/zi
B. are durata de actiune lunga (peste 24 h)
D. Se utilizeaza doar in forme usoare de HTA
C. se administreaza de electie n sindromul
E. Este alfa1-blocant selectiv Zollinger-Ellison
(pag. 437) D. se administreaza n ulcer gastric evolutiv
54 Inhibitoarele enzimei de conversie a E. determina efect rebound hipergastrinemic
angiotensinei (IEC): (pag. 527)
A. Determina hipopotasemie
*5 Antiacidele alcalinizante sunt:
B. Inhiba transformarea Angiotensinei I in
Angiotensina II A. solubile n apa si HCl

C. Se asociaza cu Amilorid in tratamentul B. solubile n apa si insolubile n HCl

atihipertensiv C. insolubile n apa si solubile n HCl
D. Se indica in HTA asociata cu boli vasculare D. insolubile n apa si HCl
periferice
E. nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte
E. Reduc in special tensiunea arteriala diastolica
(pag. 513)
(pag. 450-451)
*6 Carbonatul de calciu:
Tema nr. 17 A. n doze mari inhiba secretia de gastrina
Antiacide, antiulceroase
B. se asociaza cu tetraciclina per os
Bibliografie asociata temei:
C. n doze mari determina hipercalcemie n
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de insuficienta renala
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 507-538 D. se utilizeaza ca antiacid n doze mari (10 g/zi)
E. se utilizeaza ca antidiareic n doze mici (1 g/zi)
*1 Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu
exceptia: (pag. 517)

A. carbonat acid de sodiu *7 Oxidul de magneziu:

B. trisilicat de magneziu A. poate creste pH-ul gastric pna la 4
C. acid alginic B. 25 g au efect laxativ
D. almasilat C. n ulcer gastric se administreaza 4 8 g / zi
E. sucralfat D. creste biodisponibilitatea digoxinei
(pag. 512,513) E. creste biodisponibilitatea tetraciclinei
*2 Urmatoarele medicamente sunt (pag. 518)
antihistaminice H2, cu exceptia:
A. ranitidina
B. nizatidina
C. propantelina
D. roxatidina
E. famotidina
(pag. 521)

Pag. 96 din 309

*8 Derivatii de aluminiu: * 14 Doza utilizata n tratamentul ulcerului gastric
si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara,
A. sunt contraindicati n sindrom diareic
per os este caracteristica pentru:
B. scad biodisponibilitatea propranololului
A. nizatidina
C. scad biodisponibilitatea diazepamului
B. famotidina
D. cresc biodisponibilitatea digoxinei
C. ranitidina
E. fosfatul de aluminiu este foarte activ n ulcer
duodenal D. cimetidina
(pag. 519) E. roxatidina
(pag. 523-525)
*9 Care din urmatoarele medicamente imprima
fecalelor culoarea neagra? * 15 Omeprazolul:
A. carbonatul de calciu A. are caracter acid
B. sarurile de bismut B. este inductor enzimatic
C. derivatii de aluminiu C. are T 1/2 plasmatic lung
D. derivatii de magneziu D. durata de actiune este lunga (peste 24 h)
E. acidul alginic E. se administreaza 100 mg o data / zi n ulcer
(pag. 517-520) duodenal evolutiv
(pag. 526-527)
* 10 Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu:
* 16 Esomeprazolul:
A. este numit si almasilat
B. este solubil n apa A. este izomerul R al omeprazolului

C. nu are mecanism adsorbant B. se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, n

esofagita de reflux
D. este indicat ca antiacid
C. se administreaza 40 mg de doua ori pe zi n
E. doza pentru o data este 4-8 g ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie
(pag. 520) D. se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, n
esofagita de reflux
* 11 Ranitidina:
E. se administreaza 80 mg de doua ori pe zi n ulcer
A. nu interactioneaza cu medicamentele Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie
metabolizate de SOMH
(pag. 528-529)
B. doza este de 800 mg o data pe zi seara
C. se administreaza numai per os * 17 Care din urmatoarele medicamente se
administreaza de electie n sindromul
D. are potenta mai mare dect roxatidina Zollinger-Ellison?
E. are potenta mai mare dect cimetidina A. omeprazol
(pag. 524-525) B. esomeprazol
* 12 Avantajul administrarii famotidinei: C. propranolol
A. potenta asemanatoare cu cimetidina D. pantoprazol
B. durata actiunii nocturne este medie E. rabeprazol
C. este inductor ezimatic (pag. 528-530)
D. nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450 * 18 Care din urmatoarele medicamente este
si nu induce inhibitie enzimatica protector al mucoasei gastrice si stimulant
E. are nucleu furanic ale regenerarii acesteia?
(pag. 525) A. acetazolamida
* 13 Care din urmatoarele medicamente are B. proglumid
potenta cea mai mica? C. propantelina
A. famotidina D. carbenoxolon
B. nizatidina E. rabeprazol
C. ranitidina (pag. 530-535)
D. roxatidina
E. cimetidina
(pag. 523-525)

Pag. 97 din 309

* 19 Spirulina: 24 Carbenoxolon:
A. produce ca efect secundar anemii A. Se absoarbe prin mucoasa gastrica
B. scade uricemia B. Inhiba degradarea PGE2 si PGE1
C. este obtinuta dintr-o alga albastra-verde C. Scade secretia de mucus si bicarbonat
D. este inhibitor de anhidraza carbonica D. Creste toxicitatea digitalicelor
E. doza maxima zilnica este 90 g E. Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme
(pag. 535-536) (pag. 535)

20 Care din urmatoarele substante nu este 25 Sucralfat:

inhibitor al secretiei gastrice din clasa
A. nu are efecte sistemice
antihistaminicelor H2?
B. se administreaza n ulcer duodenal activ,
A. cimetidina exclusiv cu nisa ulceroasa
B. pirenzepina C. se asociaza cu antiacide
C. ranitidina D. se administreaza n ulcer gastric, exclusiv cu
D. roxatidina nisa ulceroasa
E. famotidina E. se elimina urinar n totalitate
(pag. 521) (pag. 533, 534)

21 Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi 26 Pirenzepin:

sunt: A. se administreaza de doua ori pe zi
A. tranchilizante B. are actiune antisecretorie gastrica cu o mare
B. antiacide selectivitate
C. antispastice C. blocheaza receptorii M1, M2, M3
D. protectoare ale mucoasei D. se administreaza la pacienti cu glaucom
E. inhibitoare ale secretiei gastrice E. are actiune citoprotectoare gastrica
(pag. 512) (pag. 531, 532)

22 Antiulceroase ce cresc factorii protectori n 27 Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei

ulcer sunt: gastrice:
A. anestezina A. sunt eficace n ulcerul duodenal
B. carbenoxolon B. nu se asociaza cu antiacide
C. sucralfat C. intervin n calmarea durerii ulceroase
D. hidroxizina D. sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol
E. subcitrat de bismut coloidal E. sunt reprezentate de pirenzepin si atropina
(pag. 512) (pag. 530, 531)

23 Subcitratul de bismut coloidal: 28 n ulcerul duodenal si gastric au loc

A. se administreaza de patru ori pe zi, nainte de
mese cu ora si la culcare
B. se administreaza n doza unica seara
C. se administreaza dupa fiecare masa
D. se asociaza cu antiacide
E. are actiune bactericida fata de Helicobacter
Pylorii
(pag. 534)
urmatoarele modificari:
A. n ulcerul duodenal cresc factorii agresivi
B. n ulcerul duodenal scad factorii de protectie
C. n ulcerul gastric cresc factorii agresivi
D. att n ulcerul duodenal ct si n ulcerul gastric
cresc factorii agresivi
E. n ulcerul gastric scad factorii de protectie
(pag. 509)

Pag. 98 din 309

29 Antiacidele neutralizante: 35 Carbonatul acid de sodiu:
A. sunt solubile n HCl A. solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin
B. sunt solubile n apa B. solutia 5% are pH = 8,5
C. n exces, nu se absorb C. solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin
D. n exces, nu modifica rezerva alcalina D. are actiune antiacida de scurta durata
E. n exces, scad pH-ul gastric E. actiunea antiacida are latenta de 15 minute
(pag. 513) (pag. 516)

30 Antiacidele adsorbante sunt: 36 Carbonatul acid de sodiu:

A. carbonat bazic de bismut A. n exces, alcalinizeaza continutul gastric
B. nitrat bazic de bismut B. n exces, poate produce efect rebound acid
C. acid alginic C. n cantitati mari produce alcaloza
D. almasilat D. este folosit n tratamentul starilor de acidoza
E. carbonat de calciu E. poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara
(pag. 513) (pag. 516)

31 Antiacidele adsorbante: 37 Carbonatul acid de sodiu:

A. n exces, nu se absorb A. creste efectul medicamentelor bazice
B. sunt insolubile n apa B. scade efectul medicamentelor bazice
C. sunt reprezentate de carbonat de calciu C. creste efectul medicamentelor acide
D. sunt solubile n HCl D. scade efectul medicamentelor acide
E. n exces, pot provoca diverse efecte secundare E. este incompatibil n solutie cu penicilina G
(pag. 513) potasica sau sodica
(pag. 517)
32 Medicamentele antiacide sunt clasificate, n
functie de coeficientul de absorbtie din tubul 38 Cimetidina poate determina urmatoarele
digestiv, n: efecte adverse:
A. alcalinizante A. ginecomastie
B. sistemice B. oligospermie si impotenta sexuala
C. neutralizante C. HTA
D. adsorbante D. nefrita interstitiala
E. nesistemice E. halucinatii si delir la vrstnici
(pag. 513) (pag. 523)

33 Antiacide alcalinizante sunt: 39 Derivatii de magneziu:

A. fosfatul disodic A. sunt solubili n apa si insolubili n acizi
B. carbonatul de calciu B. n exces au efect diuretic
C. bentonitele C. au efect purgativ la doze mari
D. citratul de sodiu D. au efect constipant la doze mari
E. fosfat de aluminiu E. scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei
(pag. 513) (pag. 518)

34 Antiacidele influenteaza testele de laborator: 40 Ranitidina:

A. cresc Ca2+ A. se administreaza per os, i.m. si i.v.
B. scad Mg2+ B. n tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg
o data pe zi, seara, per os
C. scad fosfatul
C. este antiacid
D. scad fierul
D. nu induce inhibitie enzimatica
E. cresc creatinina
(pag. 516) E. foarte rar, determina leucopenie
(pag. 524,525)

Pag. 99 din 309

41 Efecte secundare produse de antiacidele 46 Cimetidina este recomandata n:
derivati de aluminiu sunt:
A. sarcina
A. sindrom diareic B. ulcerul duodenal
B. constipatie C. ulcer gastric
C. hipofosfatemie D. esofagita de reflux
D. hiperfosfatemie E. cancer gastric
E. hiperaluminemie n insuficienta renala (pag. 523,524)
(pag. 519)
47 Care din urmatoarele medicamente nu cresc
42 Cimetidina se administreaza n: semnificativ clinic concentratia plasmatica a
diazepamului, fenitoinei si warfarinei:
A. rinite alergice
B. esofagita de reflux A. lansoprazol

C. boala hemoroidala B. omeprazol

D. ulcer duodenal C. rabeprazol

E. hirsutism androgen-dependent la femei D. pantoprazol

(pag. 523,524) E. esomeprazol
(pag. 528-530)
43 Omeprazol:
48 Atropina:
A. forma farmaceutica per os este enterosolubila
B. are T plasmatic lung A. este contraindicata n glaucom, adenom de
prostata
C. inhiba citocromul P-450
B. are actiune hiposecretorie gastrica
D. n sindromul Zollinger Ellison, doza medie este
de 80 mg pe zi C. produce uscaciunea gurii ca efect secundar

E. n ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi, D. ca antiulceros se foloseste mai ales n ulcerul
gastric
timp de o luna
(pag. 527) E. doza este 0,5 1 mg / o data per os sau injectabil
(pag. 531)
44 Cimetidina:
49 Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt:
A. absorbtie per os lenta biodisponibilitate
B. per os peste 80% biotransformare A. misoprostol

C. hepatica circa 35% difuzeaza prin bariera B. rioprostil

D. hemato-encefalica C. proglumid

E. difuzeaza prin placenta si n laptele matern D. octreotid

(pag. 523)
45 Referitor la cimetidina sunt incorecte
afirmatiile:
A. prezinta eliminare renala
B. are T n administrarea per os scurt (circa 2 h)
C. durata actiunii nocturne este medie (6 8h)
D. efecte secundare sunt foarte putine, dar
ireversibile
E. nu determina efectul rebound la ntreruperea E. sunt tocolitice
brusca
(pag. 523)
E. enprostil
(pag. 536)
50 Antiulceroase analogi ai PGE2:
A. cresc secretia de mucus si de bicarbonat de
sodiu
B. amelioreaza circulatia locala
C. se pot administra n sarcina
D. se utilizeaza n profilaxia ulcerului iatrogen
(pag. 537)

Pag. 100 din 309

* 51 Care din urmatoarele antianginoase este *2 n hipertensiunea arteriala asociata cu
blocant al canalelor de calciu: dislipidemii este de preferat:
A. Molsidomin A. alfa-metildopa
B. Bisoprolol B. prazosin
C. Trimetazidina C. furosemid
D. Amiodarona D. indapamid
E. Dipiridamol E. metoprolol
(pag. 413) (pag. 433, 437)

52 Sunt efecte farmacodinamice ale nitratilor *3 Alegeti afirmatia corecta referitoare la

organici:
A. Reducerea presarcinii (venodilatatie)
B. Reducerea postsarcinii (arteriolodilatatie)
C. Bradicardie
D. Spasm al cailor biliare
E. Cefalee
(pag. 416-417)
53 Dipiridamolul:
A. Are efect proagregant plachetar
B. Inhiba recaptarea Adenozinei
C. Are efect inotrop negativ moderat
D. Provoaca vasodilatatie periferica
E. Favorizeaza sinteza de ATP in miocard
(pag. 424)
Tema nr. 18
Antihipertensive
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 425-460
Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare,
Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-
Napoca, 2005.
- A. diabet
*1 Inhibitoarele enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC):
A. inhiba biosinteza de prostaglandine
B. devin active numai dupa metabolizare
C. reduc secretia de renina la nivel renal
D. cresc secretia de aldosteron
E. cresc cantitatea de bradikinina
(pag. 449, 451)
sistemul renina-angiotensina-aldosteron:
A. aldosteronul este un hormon
mineralocorticosteroid care induce scaderea
tensiunii arteriale
B. hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei
C. renina catalizeaza transformarea
angiotensinogenului n angiotensina I
D. angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor
endogen
E. ECA (enzima de conversie a angiotensinei I)
catalizeaza transformarea angiotensinei II n
angiotensina I
(pag. 426)
*4 Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1
adrenolitice:
A. pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi
B. nu se absorb pe cale digestiva
C. nu necesita o ajustare a dozelor
D. au dezavantajul ca nu se administreaza la
diabetici, astmatici
E. poate apare fenomenul primei doze
(pag. 437, 438)
*5 Prazosinul este indicat de electie n HTA
asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:
B. astm bronsic
C. insuficienta circulatorie periferica hipertona
D. hipertrofie benigna de prostata
E. angina pectorala
(pag. 432, 437)
*6 Se utilizeaza n urgente hipertensive
A. furosemid p.o.
B. clonidina i.v.
C. alfa-metildopa p.o.
D. furosemid i.v.
E. metoprolol p.o.
(pag. 431)

Pag. 101 din 309

*7 Urmatoarele afirmatii cu privire la * 12 La un astmatic cu HTA se recomanda de
propranolol sunt adevarate, cu exceptia: electie antihipertensivul:
A. blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1 A. nifedipina
B. tratamentul nu se ntrerupe brusc B. propranolol
C. este indicat de electie n HTA usoara la tineri (ce C. nadolol
nu sunt obligati la efort fizic) D. sotalol
D. se asociaza cu dihidralazina conducnd la E. pindolol
antagonizarea efectelor secundare ale acesteia
(pag. 433, 437)
E. are efecte de tip chinidinic
(pag. 436) * 13 Alfa-metildopa are contraindicatie majora n:

*8 Alegeti medicamentul din grupa A. hipertensiune arteriala severa

antihipertensivelor simpatolitice centrale: B. hipertensiune arteriala moderata
A. prazosin C. constipatie cronica
B. clonidina D. hepatita acuta
C. propranolol E. glaucom
D. furosemid (pag. 439)
E. captopril * 14 Care este mecanismul de actiune
(pag. 435) antihipertensiva pentru diltiazem?

*9 Care din urmatoarele afirmatii despre A. parasimpatolitic central

clonidina este adevarata? B. agonist alfa-2 presinaptic
A. este contraindicata n HTA cu glaucom C. blocant selectiv al canalelor de calciu
B. are potenta mare, de aceea se administreaza D. agonist pe receptorii imidazolici I-1
doze mari E. blocant neselectiv al canalelor de calciu
C. este contraindicata ncetarea brusca a (pag. 443)
tratamentului
D. este indicata asocierea cu beta-adrenolitice * 15 Care dintre urmatoarele antihipertensive nu
este blocant ale canalelor de calciu?
E. este agonist alfa-1 presinaptic
A. amlodipina
(pag. 435, 436)
B. nifedipina
* 10 Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos
C. reserpina
pe cel de tip vasodilatator musculotrop:
D. diltiazem
A. diltiazem
E. verapamil
B. dihidralazina
(pag. 446)
C. clonidina
D. enalapril E. * 16 Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive
poate produce bradicardie, cu exceptia:
furosemid (pag.
A. sotalol
429, 439)
B. propranolol
* 11 Care dintre urmatoarele antihipertensive
C. metoprolol
actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici
si/sau imidazolici? D. dihidralazina

A. enalapril E. atenolol

B. clonidina (pag. 437, 440)

C. nifedipina
D. propranolol
E. spironolactona
(pag. 428)

Pag. 102 din 309

* 17 Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv 22 Precizati afirmatiile corecte referitoare la
din grupa: hidralazina:
A. vasodilatatoare musculotrope A. este vasodilatator musculotrop la nivel venos
B. neurosimpatolitice B. creste compensator secretia de renina
C. blocante ale canalelor de calciu C. este contraindicata n tahicardie
D. diuretice D. creste colesterolemia
E. inhibitoare ale enzimei de conversie a E. nu se foloseste i.v. n urgente hipertensive
angiotensinei (IEC) (pag. 439, 440, 441)
(pag. 439)
23 Reactii adverse semnalate la inhibitorii
* 18 Care dintre antihipertensivele de mai jos este enzimei de conversie (IEC) sunt:
contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari
A. tuse uscata
depresive?
B. hipokaliemie
A. clonidina
C. tulburari de gust
B. indapamid
D. HTA
C. reserpina
E. eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului
D. nifedipina
(pag. 451)
E. furosemid
(pag. 434, 438) 24 Losartan este un antihipertensiv cu
urmatoarele mecanisme de actiune:
* 19 Nifedipina este un blocant al canalelor de
A. diuretic antialdosteronic
calciu, care nu se utilizeaza :
B. blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei
A. ca antihipertensiv II
B. de electie n tahiaritmii supraventriculare C. blocarea receptorilor de tip AT-2
C. ca antianginos D. activarea receptorilor AT-2 de excesul de
D. n insuficienta cardiaca cu HTA angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1
blocati
E. de electie n HTA asociata cu astm bronsic
(pag. 446, 447) E. adrenolitic selectiv alfa-1
(pag. 456)
* 20 Captoprilul face parte din grupa
antihipertensivelor: 25 Urmatoarele medicamente fac parte din
grupa antihipertensivelor diuretice:
A. alfa-adrenolitice
A. hidroclorotiazida
B. beta-1 adrenolitice
B. furosemid
C. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(IEC) active C. losartan
D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei D. spironolactona
(IEC) prodroguri E. enalapril
E. neurosimpatolitice (pag. 458)
(pag. 452)
26 Precizati mecanismele de actiune
21 Clonidina: antihipertensiva a diureticelor:
A. blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici A. pierdere de apa
scaznd rezistenta vasculara periferica
B. scaderea volemiei
B. la ntreruperea brusca a tratamentului prelungit,
C. cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii
poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de
muschilor netezi vasculari la stimuli
rebound
vasoconstrictori
C. la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni
D. antagonisti beta-2 presinaptici
hipertensiune paradoxala la ntreruperea brusca
a tratamentului E. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive
provocata de antihipertensive
D. este contraindicata la conducatori auto
(pag. 457, 458)
E. tratamentul se ncepe cu doze mari care vor
scadea progresiv
(pag. 435, 436)

Pag. 103 din 309

27 Diureticele sunt indicate n: 32 Efectele blocantelor canalelor de calciu la
nivelul inimii sunt:
A. boala hemoroidala
B. hipotensiune arteriala A. actiune inotrop negativa

C. hipertensiune arteriala B. actiune cronotrop negativa

D. edeme C. actiune dromotrop pozitiva

E. bradicardie D. cresterea aportului de oxigen

(pag. 458) E. efect antiaritmic
(pag. 445)
28 IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a
angiotensinei) prodroguri esteri: 33 Tipurile de canale ionice de calciu
dependente de voltaj sunt:
A. au latenta mai mica si doze eficace mai mari
B. sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica A. L (long lasting)

C. n aceasta categorie intra: enalapril, benazepril, B. T (transient)

fosinopril C. nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e
D. absorbtia p.o. este influentata de prezenta D. N (neuronal)
alimentelor
E. P (Purkinje)
E. n aceasta categorie intra: captopril, lisinopril (pag. 442)
(pag. 450)
34 Blocantele canalelor de calciu:
29 Nifedipina:
A. se mai numesc si anticalcice sau agonistii
A. are absorbtie buna sublingual si p.o. calciului
B. nu are difuziune n laptele matern B. blocheaza selectiv canalele de calciu P
C. nu are difuziune prin placenta C. blocheaza selectiv canalele de calciu lente L
D. are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa D. deprima functiile celulare dependente de influxul
E. determina bronhodilatatie slaba de Ca2+
(pag. 447) E. au actiuni principale: antihipertensiva,
antianginoasa, antiaritmica
30 Sunt antihipertensive blocante ale canalelor (pag. 443, 445)
de calciu urmatoarele:
35 Minoxidilul este:
A. amlodipina
A. antihipertensiv de electie n hipertensiunea
B. clonidina
arteriala
C. lacidipina
B. se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant
D. diltiazem
C. intra n categoria ganglioplegicelor
E. verapamil
D. intra n categoria vasodilatatoarelor musculotrope
(pag. 435, 446)
E. este indicat n tratamentul alopeciei, n aplicatii
31 Indicatiile terapeutice ale blocantelor locale
canalelor de calciu sunt: (pag. 442)
A. hipertrofie benigna de prostata 36 Nitroprusiatul de sodiu:
B. hipertensiune arteriala
A. este vasodilatator musculotrop
C. tahiaritmii supraventriculare
B. supradozarea nu prezinta riscuri
D. angina cronica
C. este indicat n urgente hipertensive i.v.
E. bloc AV gradul 2 si 3
D. se poate asocia n perfuzie cu alt medicament
(pag. 445, 446)
E. T1/2 este foarte lung
(pag. 439, 440, 441)

Pag. 104 din 309

37 Trimetafan: 42 Precizati medicamentele ce trebuie evitate n
tratamentul HTA la un diabetic:
A. este alfa-1 adrenolitic
B. este ganglioplegic A. captopril

C. este blocant al canalelor de calciu B. hidroclorotiazida

D. se administreaza i.v. n perfuzie C. nifedipina

E. se administreaza p.o. fara a fi necesara D. propranolol

monitorizarea TA E. prazosin
(pag. 439) (pag. 433, 437, 458)
38 Printre beta-adrenolitice neselective se 43 Notati cazurile n care alfa-1 adrenoliticele
numara: sunt antihipertensive de electie n HTA
nsotita
A. nadolol
B. metoprolol A. hipertrofie benigna de prostata

C. propranolol B. diabet

D. betaxolol C. depresie

E. atenolol D. astm bronsic

(pag. 437) E. ulcer gastroduodenal
(pag. 437)
39 Contraindicatii pentru beta-blocante
neselective sunt: 44 Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta
cardiaca:
A. astm bronsic
B. diabet A. diuretice

C. tahicardie B. blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil

D. dislipidemii C. IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a

angiotensinei)
E. HTA labila
D. beta-blocante
(pag. 437)
E. blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem
40 Betaxolol are contraindicatiile urmatoare: (pag. 432)
A. post infarct miocardic
45 Care din urmatoarele medicamente trebuie
B. diabet evitate la hipertensivi cu stari depresive?
C. bradicardie severa A. reserpina
D. bloc atrioventricular B. alfa-metildopa
E. HTA labila C. prazosin
(pag. 436, 437) D. metoprolol
41 Moxonidina: E. furosemid
A. apartine clasei de medicamente: simpatolitice (pag. 434, 436)
centrale
46 Antihipertensivele se clasifica n functie de
B. are efect sedativ si provoaca somnolenta la mecanismele de actiune n:
dozele terapeutice
A. vasoconstrictoare
C. apartine clasei de medicamente: blocante ale
canalelor de calciu B. antidiuretice
D. se recomanda cu prudenta la conducatorii auto C. substante care interfera cu sistemul renina-
angiotensina-aldosteron
E. se administreaza p.o. n doza unica
D. simpatomimetice
(pag. 436)
E. blocante ale canalelor de calciu
(pag. 428, 429)

Pag. 105 din 309

 47 Felodipina: 52 Prometazina:
A. este antihipertensiv blocant ale canalelor de A. Are actiune antihistaminica de scurta durata (4-6
calciu de tip verapamil ore)
B. creste rezistenta vasculara sistemica B. Se utilizeaza pentru combaterea raului de
miscare
C. se administreaza 5-20 mg/zi n 2-4 prize per os
D. este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu C. Genereaza insomnie
de tip nifedipina D. Trece prin placenta
E. se administreaza 180-480 mg/zi n 2-4 prize per E. Are efecte anticolinergice
os (pag. 653-654)
(pag. 446, 447)
53 Afirmatii adevarate privind Loratadina:
48 Metoprolol:
A. Nu are efect sedativ
A. este beta-adrenolitic neselectiv
B. Se indica in rinita sezoniera
B. este contraindicat n bradicardie severa
C. Se elimina renal in cea mai mare parte
C. n asociatie cu clonidina poate induce HTA nemetabolizata
paradoxala la ntreruperea tratamentului
D. Are cardiotoxicitate semnificativa
D. se administreaza n doze de 50-200 mg/zi n 1-2
E. Se administreaza oral, 10 mg de trei ori pe zi
prize per os
(pag. 656)
E. are efect slab de tip chinidinic
(pag. 436, 437) Tema nr. 19
Antianginoase
49 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
tratamentul la hipertensivi cu boala Bibliografie asociata temei:
reumatismala sunt adevarate? Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
A. se ncearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 411-425
B. se recomanda tratament antireumatismal Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie) medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
C. este contraindicata asocierea cu un diuretic 2001.
pag. 321-347
D. la reumaticii tratati cu saruri de aur sau Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare,
penicilamina, se indica antihipertensivele Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-
inhibitoare ale enzimei de conversie Napoca, 2005.
E. indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv -
datorita producerii retentiei hidrosaline
1 Farmacoterapia anginei pectorale cronice
(pag. 433)
stabile se face cu :
50 Spironolactona: A. nitrat + -blocant nitrat +
A. este indicat exclusiv n HTA cu B. blocant calcic nitrat + -
hiperaldosteronism
C. adrenomimetic -blocant
B. are latenta scurta
D. + blocant calcic
C. face parte din grupa de antihipertensive:
E. nitrat + -adrenomimetic+ blocant calcic
blocante ale canalelor de calciu
(pag. 414)
D. este hipokaliemiant
E. doza de ntretinere este de 25-75 mg/zi n 1-3 2 Tratamentul anti-ischemic miocardic initial,
prize de rutina, (n spital) in sindroamele
(pag. 458, 459) coronariene acute prevede:
A. acenocumarol
* 51 Este antihistaminic antagonist H1 de
generatia a doua: B. trombolitice i.v.

A. Clorfenoxamina C. repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a

EKG, oxigen
B. Prometazina
D. nitriti, -blocante sau blocante ale canalelor de
C. Cloropiramina calciu
D. Clorfeniramina E. morfina
E. Terfenadina (pag. 415)
(pag. 652-656)

Pag. 106 din 309

3 n cazuri de polipatologie, terapia de electie
in angina pectorala cronica stabila cuprinde:
A. verapamil in aritmii supraventriculare
B. nifedipina in hipertensiunea arteriala
C. -blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie
D. morfina in ulcer duodenal
E. trombina in anemie
(pag. 414)
4 Dipiridamolul:
A. per os are absorbtie buna
B. este biotransformat la nivel hepatic
C. se elimina predominant prin urina
D. este coronarodilatator
E. este antiagregant plachetar
(pag. 424)
5 Dipiridamolul:
A. are RA minore si rare
B. este contraindicat n hipotensiunea arteriala
C. se administreaza cu precautie n insuficienta
cardiaca
D. scade frecventa cardiaca
E. scade debitul sanguin coronarian
(pag. 424)
6 Dipiridamolul este indicat n:
A. hipertensiunea arteriala
B. stare de rau anginos
C. infarct de miocard
D. prevenirea tromboemboliilor
E. insuficienta cardiaca
(pag. 424)
7 Dipiridamolul:
A. este inhibitor al recaptarii adenozinei
B. produce vasoconstrictie periferica
C. nu se administreaza n tratamentul de fond
prelungit
D. favorizeaza sinteza de ATP n miocard
E. are efect inotrop negativ
(pag. 424)
8 Amiodarona, ca antianginos:
A. dupa ntreruperea tratamentului, efectul sau
dispare rapid
B. doze de atac in 5 zile/saptamana
C. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina
D. reprezinta medicatie de rezerva, n cazuri
rezistente la alte tratamente antianginoase
E. doze eficace minime, individualizate (evitarea
reactiilor adverse)
(pag. 425)
9 Amiodarona:
A. este inhibitor al recaptarii adenozinei
B. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina
C. eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile
D. se administreaza n tratamentul de fond al
cardiopatiei ischemice
E. se administreaza n tahiaritmii atriale si
ventriculare
(pag. 425)
10 Amiodarona:
A. este nitrat organic
B. nu se asociaza cu -blocante, verapamil,
chinidina
C. se administreaza ca antianginos
D. se administreaza ca antiaritmic
E. are efect dupa ntreruperea tratamentului circa
10-30 ore
(pag. 425)
11 Reactii adverse ale nitratilor organici :
A. tahifilaxie
B. methemoglobinemie
C. hipotensiune intracraniana
D. hepatita toxica
E. cefalee cu caracter pulsatil
(pag. 417)
12 Molsidominul se caracterizeaza prin:
A. efect semnificativ al primul pasaj hepatic
B. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
C. nu este indicata asocierea sa cu -blocant
D. mecanismul de biotransformare la metabolitul
activ este tiol dependent
E. are biodisponibilitate per os mare (aproximativ
90%)
(pag. 419-421)
Pag. 107 din 309
13 Molsidominul:
A. are biotransformare hepatica la metaboliti activi,
ce elibereaza direct NO
B. nu dezvolta tahifilaxie
C. reactii adverse principale: cefalee moderata,
hipotensiune arteriala usoara
D. este indicat sa se asocieze cu -blocante
E. induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
(pag. 419-421)
* 19
14 Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice
se produce prin:
A. micsorarea frecventei de contractie a miocardului
B. cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie
C. cresterea fluxului sanguin coronarian
D. scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie
* 18 Nitratii organici si molsidominul au
urmatoarele actiuni cu exceptia:
A. relaxarea muschilor netezi vasculari
B. reducerea presarcinii si postsarcinii inimii
C. HTA (hipertensiune arteriala)
D. actiune antiagreganta plachetara
E. tahicardie reflexa
(pag. 416-417)
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata
referitor la nitroglicerina:
A. biodisponibilitate per os nalta
B. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
mic, de 3 luni
C. produsul Nitroderm TTS se administreaza
sublingual

E. cresterea consumului de oxigen prin stimularea
contractilitatii miocardului
(pag. 421)
15 Nitroglicerina:
* 20
A. nu se administreaza percutan
B. pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC
C. este inactivata la primul pasaj hepatic
D. este un lichid exploziv, volatil
E. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
de 3 luni
(pag. 418-419)
16 Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os crescuta
* 21
B. este gliceriltrinitrat
C. se evita perfuzoarele de PVC pentru
administrarea i.v.
D. pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare
de PVC
E. nu se administreaza sub forma de aerosoli.
(pag. 418-419)
Notati singura afirmatie corecta pentru
molsidomin:
A. prin biotransformare nu elibereaza NO
B. dezvolta toleranta tiol-dependenta
C. nu se asociaza cu -blocante
D. se administreaza sublingual
E. are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic
similar nitratilor organici.
(pag. 420-421)
Inhibitor al recaptarii adenozinei este:
A. dipiridamolul
B. nifedipina

D. este blocant al canalelor de calciu C. verapamilul

E. nu se poate administra percutan D. diltiazemul

(pag. 418-419) E. propranololul
(pag. 424)
17 Diltiazemul:
A. este indicat sa se asocieze cu -blocante * 22 Nu este blocant al canalelor de calciu:

B. are biodisponibilitate per os crescuta A. amlodipina

C. se administreaza n bloc A-V B. diltiazemul

D. este derivat de benzotiazepina C. metoprololul

E. este blocant al canalelor de calciu. D. verapamilul

(pag. 422-423) E. trimetazidina
(pag. 421)

Pag. 108 din 309

* 23 Care afirmatie referitoare la diltiazem este * 28 Care varianta nu poate fi o cauza a bolii
adevarata: coronariene:
A. biodisponibilitate per os scazuta A. coronarodilatatie
B. metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv B. obstructii aterosclerotice
C. este indicat n bloc A-V C. spasm coronarian
D. este cap de serie n clasa de antianginoase cu D. disfunctia endoteliului coronarian
nucleu sidnoniminic
E. dereglari ale metabolismului adenozinei
E. asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de (pag. 412)
digoxina
(pag. 422-423) * 29 Contraindicatia pentru diltiazem nu este:

* 24 Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol: A. blocul A-V

B. angina vasospastica si cronica stabila
A. este coronarodilatator
C. boala nodului sinusal
B. este antiagregant plachetar
D. insuficienta cardiaca
C. creste frecventa cardiaca
E. asocierea cu -blocante
D. se elimina predominant prin scaun
(pag. 423)
E. inhiba sinteza de ATP n miocard
(pag. 424) * 30 Care afirmatie referitoare la perhexilina nu
este adevarata:
* 25 Mecanismele farmacologice de restabilire a
echilibrului aport consum de oxigen la A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
nivelul inimii sunt, cu exceptia B. nu are RA numeroase
A. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator C. are indicatie n cardiopatia ischemica, ca
medicatie de rezerva
B. scaderea postsarcinii
D. este blocant al influxului prin canalele rapide de
C. cresterea recaptarii adenozinei in celulele sodiu
cardiace
E. are biotransformare hepatica polimorfa
D. cresterea AMPc in fibrele musculare netede
(pag. 423)
E. aport de NO, cu cresterea GMPc
(pag. 413) * 31 Care afirmatie referitoare la prenilamina este
adevarata:
* 26 Medicamentele antianginoase nu:
A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
A. combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen
B. se asociaza cu alte deprimante cardiace
al inimii si aportul redus
C. are numeroase RA
B. suprima crizele anginoase
D. nu potenteaza hipoglicemiantele
C. scad rezistenta la effort
E. beneficiul terapeutic n cardiopatia ischemica
D. previn complicatiile datorate aterosclerozei
este crescut
E. realizeaza profilaxia crizelor anginoase (pag. 423)
(pag. 413)
* 32 Care dintre mediatorii de mai jos este
* 27 Efectele secundare ale nitratilor organici nu implicat n contracararea ischemiei
sunt: miocardice?
A. cefalee cu caracter pulsatil A. adrenalina
B. dureri ale globilor oculari B. histamina
C. tahicardie C. GABA
D. hipertensiune arteriala ortostatica D. adenozina
E. methemoglobinemie E. serotonina
(pag. 417) (pag. 412)

Pag. 109 din 309

* 33 Adenozina este mediator n sistemul: 39 Avantajele asocierii nitrati - -blocante sunt:
A. purinergic A. potentarea hipotensiunii arteriale
B. peptidergic B. potentarea efectului antianginos
C. GABA-ergic C. reducerea dozelor si RA
D. aminoacidergic D. -blocantele combat cefaleea si tahicardia
reflexa indusa de nitrati
E. Kininergic
(pag. 412) E. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de
-blocante
* 34 Nitratii organici nu se administreaza: (pag. 418)
A. per os i.v. 40 Marcati raspunsurile incorecte pentru
B. sublingual isosorbid mononitrat:
C. transcutan A. se administreaza per os n tratamentul de fond
D. intramuscular B. se administreaza i.v.
E. C. este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat
(pag. 418) D. are biodisponibilitate per os mare
* 35 Indicatia de electie a molsidominului este: E. are durata mai lunga
A. migrene (pag. 419)

B. hipertensiunea arteriala 41 Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt:

C. tulburari de circulatie periferica A. dipiridamol
D. angina stabila sau instabila, asociata cu B. amiodarona
insuficienta cardiaca
C. carbocromena
E. tulburari de ritm supraventriculare
D. verapamil
(pag. 421)
E. lidoflazina
* 36 Blocant selectiv al canalelor de calciu este: (pag. 424)
A. perhexilina
42 Antianginoase -blocante sunt:
B. prenilamina
A. propranolol
C. nifedipina
B. nifedipina
D. bepridil
C. metoprolol
E. trimetazidina
D. verapamil
(pag. 421)
E. atenolol
* 37 Blocant neselectiv al canalelor de calciu: (pag. 421)
A. prehexilina
43 Dipiridamolul are ca reactii adverse:
B. nifedipina
A. greata
C. amlodipina
B. tahicardie
D. verapamil
C. hepatita toxica
E. diltiazem
D. hipoglicemie uneori pna la coma hipoglicemica
(pag. 421)
E. eruptii cutanate
38 Care dintre antianginoase nu au nucleu (pag. 424)
sidnoniminic:
44 Amiodarona nu se asociaza cu:
A. nitroglicerina
A. -blocante
B. isosorbid dinitrat
B. verapamil
C. isosorbit mononitrat
C. chinidina
D. pentaeritritil tetranitrat
E. molsidomin D. nitroglicerina

(pag. 419) E. molsidomin

(pag. 425)

Pag. 110 din 309

45 Contraindicatii pentru nitratii organici si 50 Diltiazemul:
molsidomin:
A. este folosit ca antianginos, antiaritmic si
A. glaucom antihipertensiv
B. hipertensiune intracraniana B. asocierea cu digoxina impune reducerea dozei
de digoxina
C. hipersensibilitate la nitrati
C. are absorbtie digestiva rapida si buna
D. cardiopatia ischemica
D. are biotransformare hepatica intensa
E. insuficienta cardiaca
(pag. 417) E. este inhibitor al recaptarii adenozinei
(pag. 422-423)
46 Preparatele farmaceutice ale nitratilor
organici, cu efect rapid si de scurta durata, * 51 Este bronhodilatator adrenomimetic:
folosite pentru tratamentul crizelor de angina A. Ipratropium
pectorala sunt:
B. Ketotifen
A. perfuzii i.v.
C. Salmeterol
B. unguente
D. Montelukast
C. preparate sublinguale
E. Aminofilina
D. TTS
(pag. 321-354)
E. preparate pentru inhalatie
(pag. 418) 52 Bronhodilatatoarele adrenomimetice
determina:
47 Preparatele farmaceutice ale nitratilor A. Cresterea concentratiei AMPc in bronhiole
organici, cu efect de lunga durata, folosite
pentru tratamentul de fond al anginei B. Inhibarea eliberarii de Histamina din mastocite
pectorale sunt: C. Scaderea clearance-ului mucociliar
A. unguente D. Reducerea edemului mucoasei bronsice
B. TTS E. Tahifilaxie
C. tablete bucale (pag. 332)
D. preparate sublinguale 53 Care din afirmatiile privitoare la Ipratropium
E. preparate pentru inhalatie sunt adevarate:
(pag. 418) A. Creste vascozitatea secretiei bronhice
48 Notati formele farmaceutice cu actiune de B. Are efect bronhodilatator marcat
lunga durata ale nitratilor: C. Se poate asocia cu bronhodilatatoarele beta2-
A. nitroglicerina unguent 2% adrenomimetice

B. TTS nitroderm D. Difuzeaza prin bariera hemato-encefalica

C. nitroglicerina aerosoli E. Inhiba secretia apoasa a glandelor nazale

(pag. 336-337)
D. nitroglicerina comprimate sublinguale
E. nitroglicerina comprimate 5 mg p.o. 54 Sunt inhibitori ai degranularii mastocitare:
(pag. 418,419) A. Nedocromilul
49 Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace B. Cromoglicatul de sodiu
este produsa de urmatoarele clase si C. Zileutonul
medicamente antianginoase:
D. Ketoprofenul
A. blocante ale canalelor de calciu E. Ketotifenul
B. ntrati organici (pag. 347-350)
C. molsidomin
D. -adrenolitice
E. dipiridamol
(pag. 413)

Pag. 111 din 309

Tema nr. 20 6 Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor
Antialergice H1 sunt:

Bibliografie asociata temei: A. ntepaturi de insecte

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. Febra de fn Rinite
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. alergice Esofagita
pag. 639-660
D. de reflux
1 Efectele secundare ale antihistaminicelor H1 E. Prevenirea raului de miscare
sunt:
(pag. 650)
A. sedare
7 Clorfenoxamina:
B. aritmii cardiace
C. voma A. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie

D. excitatie la copii B. Are actiune antihistaminica de 8-12 ore

E. simptome parkinsoniene C. Are efecte sedative marcate

(pag. 651) D. Are efect miorelaxant central

E. Se administreaza la pacienti cu glaucom
2 Clemastina:
(pag. 653)
A. are actiune antihistaminica de 3-6 ore
8 Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:
B. are efect antivomitiv activ
C. este miorelaxant central A. provoaca efecte excitante centrale

D. are potenta mare B. provoaca tahicardie sinusala

E. se administreaza in edem Quincke
(pag. 653)
3 Antihistaminicele H1 din generatia a doua:
A. au efecte anticolinergice
B. sunt lipsite de efecte sedative
C. au durata scurta de actiune
C. provoaca mioza punctiforma
D. provoaca uscaciunea gurii
E. se poate termina cu coma profunda
(pag. 652)
9 Astemizolul:
A. nu se leaga de proteinele plasmatice

D. se administreaza o data pe zi B. este bine absorbit pe cale orala

E. sunt reprezentate de azelastina si astemizol
(pag. 655, 657)
4 Loratadina:
A. Se administreaza in rinita sezoniera, alergica
B. Are efect sedativ
C. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
D. Determina efecte secundare cardiace
E. Se metabolizeaza putin
(pag. 656)
5 Histamina:
A. este metabolizata la N-metilhistamina
B. cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in
anafilaxie
C. se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei
D. nu are rol in hipersensibilitatea imediata
E. intervine in raspunsul inflamator acut
(pag. 645, 646)
C. trece usor prin bariera hematoencefalica
D. se administreaza 10 mg/zi
E. eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile
plasmatice de astemizol
(pag. 655)
10 Terfenadina:
A. face parte din clasa fenotiazinelor
B. se leaga 97% de proteinele plasmatice
C. are efecte sedative
D. o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace
decat 10 mg loratadina
E. are efecte anticolinergice
(pag. 656)
11 Alegeti raspunsurile false:
A. ebastina nu induce sedare
B. azelastina da somnolenta
C. azelastina se foloseste in rinita alergica
D. ebastina nu are actiune prelungita
E. ebastina interactioneaza cu alcoolul
(pag. 657)

Pag. 112 din 309

12 Levocabastina: * 17 Loratadina:
A. nu se leaga de proteinele plasmatice A. potenteaza efectul alcoolului
B. se leaga de proteinele plasmatice 55% B. este bine absorbita oral
C. se foloseste sub forma de comprimate C. se leaga de proteinele plasmatice in procent de
D. T1/2 terminal este de 35-40 ore 48%
D. are efect sedativ
E. se foloseste sub forma de spray nazal sau colir
(pag. 657) E. se administreaza 20 mg/zi
(pag. 656)
13 Alegeti afirmatiile adevarate privind
posologia antihistaminicelor H1: * 18 Care dintre enunturi este adevarat?
A. alimemazina adulti: 5-40 mg/zi A. acrivastina are absorbtie orala rapida
B. prometazina adulti: 25 mg x 2-3/zi B. cetirizina nu este recomandata la pacienti cu
astm moderat
C. loratadina adulti: 10 mg/zi
C. azelastina nu se foloseste in rinita alergica
D. desloratadina adulti si copii peste 12 ani: 20
mg/zi D. acrivastina se leaga 88% de proteinele
plasmatice
E. terfenadina copii: 120 mg/zi
(pag. 651) E. azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice
(pag. 656, 657)
14 Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele
actiuni: * 19 Care dintre enunturi este fals?
A. anticolinergice A. tratamentul cu corticosteroizi are efect
antilimfokinic
B. anestezie locala
B. administrarea pe termen lung, de corticosteroizi
C. antiaritmica
scade rezistenta la infectii
D. sedare
C. ketotifenul este o substanta fara actiune
E. antivomitiva antihistaminica
(pag. 650) D. nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic
alergic
15 Clemastina se administreaza n:
E. histamina este cel mai important mediator al
A. ulcer gastric alergiei
B. uritcarie (pag. 643, 644, 645)
C. prurit 20 Haptene alergeni pot fi:
D. edem Quincke
A. procaina
E. aritmii cardiace
B. acidul acetilsalicilic
(pag. 653)
C. formaldehida
16 Alegeti raspunsurile incorecte: D. nichel
A. histamina poate actiona ca mesager intracelular E. nici un raspuns corect
B. receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele (pag. 639)
postsinaptice
21 Alergeni medicamentosi:
C. histamina urinara nu creste in mastocitoza
A. polen
D. 30-50% din histamina este excretata
neschimbata in urina B. veninuri de insecte
E. la doze mari de histamina sau n anafilaxia C. protamina
sistemica poate aparea socul histaminic D. substante radiologice de contrast
(pag. 646, 647, 648)
E. lapte de vaca
(pag. 640)

Pag. 113 din 309

22 Administrarea prelungita de glucocorticoizi 27 Cromoglicatul de sodiu:
induce efecte secundare negative:
A. inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici
A. hiperaciditate B. stabilizeaza membrana bazofilului
B. osteoporoza C. este ineficient preventiv in astmul de effort
C. cresterea rezistentei la infectii D. se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic
D. hipotensiune arteriala E. se foloseste n criza de astm bronsic alergic
E. tulburari psihice (pag. 644)
(pag. 643, 644)
28 Notati antihistaminicele H1 din prima
23 Extractele alergenice: generatie:
A. sunt extracte apoase si depot A. astemizol
B. extractele apoase se conserva 2-3 ani de la B. prometazina
producere C. cloropiramina
C. extractele apoase se conserva 2 ani dupa
D. clemastina
prepararea dilutiilor
E. terfenadina
D. extractele depot se conserva 5 ani in stare
liofilizata (pag. 653)
E. se pastreaza la frigider la 4-8 oC 29 Dupa stimularea receptorilor H2 se produc
(pag. 642) urmatoarele actiuni principale:

24 De imunoterapia specifica beneficiaza A. vasodilatatie

manifestari clinice ca: B. deprimarea inimii
A. rinita C. termoreglare
B. urticaria D. bronhoconstrictie
C. astmul E. stimularea secretiei gastrice
D. alergia la veninul de insecte (pag. 646)
E. de electie n alergia medicamentoasa 30 Activitati mediate de receptorii histaminici
(pag. 643) H3:

25 Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada A. contractie esofagiana

lunga de timp, are efecte negative ca: B. down-reglarea sintezei de histamina
A. hiperaciditate C. inhibitia neurotransmisiei simpatice
B. scade rezistenta la infectii D. hipotensiune
C. diabet insipid nefrogen E. migrena
D. osteoporoza (pag. 647)
E. hipotensiune arteriala 31 Actiunea histaminei la nivelul sistemului
(pag. 643) cardiovascular:

26 Indicatiile corticoterapiei: A. contracta vasele mici

B. creste rezistenta periferica
A. boala serului socul
C. creste presiunea arteriala
B. anafilactic
D. scade presiunea arteriala
C. hipertensiune arteriala
E. dilata vasele mici
D. status asmaticus
(pag. 647)
E. dermatite alergice severe
(pag. 644) 32 Antihistaminice H1 sunt:
A. mequitazina
B. cetirizin
C. clemastina
D. ranitidina
E. fexofenadina
(pag. 648, 649)

Pag. 114 din 309

 33 Antihistaminicele H1: * 38 Tratamentul cu corticosteroizi are
urmatoarele efecte:
A. toate determina somnolenta si nu se recomanda
n timpul zilei A. antilimfokinic
B. se epureaza prin metabolizare hepatica B. proinflamator
C. se absorb bine din tractul gastro-intestinal C. stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a
D. sunt contraindicate n dermatoze alergice prostaglandinelor

E. cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera D. inhiba adenilatciclaza

hemato-encefalica E. inhiba producerea de AMPc
(pag. 649, 650) (pag. 643)
* 34 Alergenii: * 39 Preparatele cortizonice cu administrare
locala inhalatorie:
A. se mai numesc anticorpi
B. medicamentele nu pot fi alergeni A. cresc eliberarea de histamina

C. se mai numesc antigeni B. sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de
aspirat
D. nu provoaca simptome alergice
C. scad AMPc la locul de contact
E. nu sunt imunogeni
D. determina efecte secundare sistemice
(pag. 639)
E. cresc vascozitatea secretiei bronsice
* 35 Procesul de sensibilizare este influentat de: (pag. 644)
A. reactivitatea individuala
* 40 Ketotifenul:
B. frecventa contactului alergen-organism
A. este un corticosteroid
C. intensitatea contactului alergen-organism
B. este un produs antiasmatic
D. calea de contact alergen-organism
C. este un antihistaminic, blocnd receptorii H2
E. toate raspunsurile sunt corecte
D. nu este indicat in rinitele sezoniere
(pag. 639)
E. stimuleaza receptorii H1
* 36 Pneumoalergeni pot fi: (pag. 644)
A. albusul de ou
* 41 Receptorii histaminici H1 stimulati determina:
B. capsunile
A. cresterea AMPc
C. praful de casa
B. cresterea Ca2+ intracelular
D. insulina
C. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare
E. fragii
D. cresterea secretiei gastrice
(pag. 640)
E. termoreglare
* 37 Extractele alergenice: (pag. 646)
A. se administreaza la bolnavul alergic in
* 42 Localizarea receptorilor histaminici H3:
imunoterapia specifica
B. se pastreaza la temperatura camerei A. creier

C. se folosesc, ca tratament pe durata scurta B. mastocite

D. in urma tratamentului cu extracte alergenice nu s- C. limfocite

au observat accidente anafilactice D. bazofile
E. nu se folosesc ca tratament E. SNC
(pag. 642, 643) (pag. 646)

* 43 Activitati mediate de receptorii histaminici

H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. prurit
B. cresterea GMPc
C. cresterea AMPc
D. down-reglarea sintezei de histamina
E. contractie esofagiana
(pag. 647)
Pag. 115 din 309
* 44 Notati medicamentul antagonist de receptori 50 Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt:
H1:
A. terfenadina
A. ranitidina B. prometazina
B. famotidina C. loratadina
C. nizatidina D. astemizol
D. loratadina E. alimemazina
E. impromidina (pag. 651)
(pag. 646)
* 51 Codeina:
* 45 Urmatoarele medicamente sunt
A. Nu difuzeaza prin placenta
antihistaminice H1, cu exceptia:
B. Determina efect antitusiv la doze mai mari decat
A. cloropiramina efectul analgezic
B. terfenadina C. Induce efect antitusiv mai puternic decat al
C. nizatidina Morfinei
D. astemizol D. Diminua secretiile bronsice
E. loratadina E. Se indica la astmatici
(pag. 646, 648, 649) (pag. 357)

* 46 Din clasa antihistaminicelor H1 din prima 52 Sunt inhibitoare ale centrului tusei cu
generatie fac parte substantele: structura neopioida:
A. astemizol A. Clofedanolul
B. ebastina B. Dionina
C. acrivastina C. Noscapina
D. clorfeniramina D. Levopropoxifenul
E. azelastina E. Oxeladina
(pag. 653, 655, 657) (pag. 355)

* 47 Antihistaminicele H1 din prima generatie: Tema nr. 21

A. nu au efect sedativ Antiastmatice
B. sunt reprezentate de astemizol si loratadina Bibliografie asociata temei:
C. majoritatea au efect antialergic de durata scurta Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
D. majoritatea au efect antialergic de durata lunga pag. 321-354
E. sunt lipsite de efecte secundare
*1 Urmatoarele medicamente sunt
(pag. 652, 653) bronhodilatatoare adrenomimetice, cu
exceptia:
* 48 Prometazina:
A. efedrina
A. este antihistaminic H1 din generatia a doua
B. terbutalina
B. este derivat de piperazina
C. teofilina
C. este derivat de alchilamina
D. formoterol
D. are actiune antihistaminica de 8-12 h
E. izoetarina
E. nu are efecte analgezice
(pag. 325)
(pag. 653)
*2 Urmtoarele bronhodilatatoare sunt
* 49 Care enunturi sunt false:
adrenomimetice, cu excepia:
A. tenalidin face parte din clasa piperidinelor
A. ketotifen
B. mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor
B. izoetarina
C. alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor
C. fenoterol
D. alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor
D. carbuterol
E. bromazinul face parte din clasa etanolaminelor
E. reproterol
(pag. 648)
(pag. 325)

Pag. 116 din 309

*3 n tratamentul de fond (zilnic) n astmul
bronsic persistent moderat, de electie se
administreaz:
A. Hidrocortizon hemisuccinat i.v.
B. Antiinflamator corticosteroid inhalator
C. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata
lunga de actiune inhalator
D. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata
scurta de actiune inhalator
E. Teofilina retard
(pag. 326)
*8 Zileuton:
A. Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza
B. Inhiba selectiv COX-2
C. Nu are toxicitate hepatica
D. Se administreaza exclusiv inhalator
E. Are durata lunga de actiune
(pag. 343; 347)
*9 Care din substantele urmatoare face parte
din grupa bronhodilatatoarelor
parasimpatolitice:

*4 Care dintre urmatoarele substante sunt A. Teofilina

bronhodilatatoare? B. aminofilina
A. nedocromil C. ipratropium
B. ketotifen D. salbutamol
C. Fenspirid E. efedrina
D. teofilina (pag. 336)
E. prednison * 10 Cand trebuie reduse dozele de teofilin ?
(pag. 325) A. in insuficienta hepatica
*5 Este bronhodilatator parasimpatolitic: B. la fumatori
A. adrenalina C. la copii, n comparatie cu necesarul de al adult
B. orciprenalina D. BPOC
C. fenoterol E. Bronsita astmatiforma
D. aminofilina (pag. 341; 342)
E. oxitropium * 11 La trecerea de la corticosteroizi sistemici la
(pag. 325) cei inhalatori se poate produce moarte prin:

*6 Nu este corecta afirmatia: A. Disfonie

B. atrofia mucoasei respiratorii
A. in criza de astm bronsic se administreaza
bronhodilatatoare beta 2 adrenergice cu durata C. sindrom de tip Cushing
scurta de aciune D. tulburari psihice
B. in criza de astm bronsic se administreaza E. insuficienta suprarenala acuta
antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.
(pag. 352)
C. in criza de astm bronsic se administreaza
metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg 12 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata
la 6 ore scurta de actiune, debut rapid si indicate
D. in criza de astm bronsic se administreaza exclusiv n terapia crizei de astm bronsic
bronhodilatatoare musculotrope sunt:
E. in criza de astm bronsic se administreaza A. adrenalina
corticosteroizi inhalatori B. salmeterol
(pag. 327) C. isoprenalina
*7 Care este calea de administrare utilizata in D. fenoterol
astmul bronsic, in profilaxia de durata:
E. izoetarina
A. injectabil (pag. 330; 331)
B. sublingual
C. per os
D. intrarectal
E. inhalator
(pag. 328)

Pag. 117 din 309

13 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata 18 Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene
lunga de actiune, debut tardiv si indicate urmatoarele substante:
exclusiv n profilaxia de lunga durata a
A. Ketotifen
crizelor de astm bronsic sunt:
B. budesonid
A. salbutamol
C. salbutamol
B. salmeterol
D. montelukast
C. reproterol
E. zafirlukast
D. Formoterol
(pag. 325)
E. bambuterol
(pag. 331) 19 Farmacoterapia astmului persistent usor:
A. tratamentul zilnic nu este necesar
14 Bronhodilatatoarele adrenomimetice :
B. tratamentul simptomatic se face la nevoie
A. Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mari C. tratamentul zilnic de electie antiinflamator
corticosteroid inhalator in doze moderate
B. Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mici D. tratamentul zilnic de alternativa teofilina retard
C. Determina hipersecretie bronsica E. tratamentul zilnic de electie antiinflamator
corticosteroid inhalator in doze mci
D. Amelioreaza clearance-ul mucociliar
(pag. 326)
E. Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori
(pag. 332) 20 In criza severa de astm si starea de rau
astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei
15 Teofilina: antiastmatice este:
A. Are efect iritant tisular A. Antibioterapie, n caz de sputa purulenta
B. Se administreaza s.c. si i.m. B. Oxigenoterapie intermitenta
C. Se administreaza pe cale respiratorie C. Intubare si ventilatie mecanica asistata
D. Se administreaza per os si exclusiv i.v. D. Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic
E. Se administreaza n preparate retard per os, E. Neuroleptanalgezie
nainte de culcare (pag. 327)
(pag. 339; 342)
21 Teofilina este contraindicata n cazul
16 Ipratropium: pacientilor cu:
A. Se administreaza n bronsita cronica obstructiva A. epilepsie
cu hipersecretie de mucus
B. Tahiaritmii
B. Are T lung
C. bronsita astmatiforma
C. Difuzeaza prin bariera hematoencefalica
D. BPOC
D. Realizeaza o bronhodilatatie moderata
E. Infarct miocardic
E. Se administreaza inhalator si nazal (pag. 341)
(pag. 336; 337)
22 Montelukast:
17 Notati inhibitoare ale degranularii
mastocitelor: A. Se absoarbe rapid per os
B. Nu se metabolizeaza hepatic
A. ipratropium
C. Se utilizeaza n profilaxia bronhospasmului indus
B. orciprenalina
defort
C. ketotifen
D. Se utilizeaza n criza de astm bronsic
D. nedocromil
E. Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la
E. triamcinolon culcare
(pag. 325) (pag. 345; 346)

Pag. 118 din 309

 23 Bronhodilatatoarele adrenomimetice: * 28 Precizai care este bronhodilatatorul
musculotrop:
A. sunt derivati de beta-feniletilamine
B. selectivitatea lor se reduce la doze mari A. montelukast

C. se clasifica in functie de vechime si selectivitate B. aminofilin

in 3 generatii C. zileuton
D. cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul, D. atropin
orciprenalina, pirbuterol
E. efedrin
E. cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si (pag. 325)
izoprenalina
(pag. 330, 331) * 29 Notai care medicament este inhibitor al
degranulrii mastocitelor:
24 Efedrina:
A. nedocromil
A. face parte din grupa saligeninelor
B. zileuton
B. are biodisponibilitate inalta p.o.
C. teofilin
C. se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga
D. oxitropium
durata a crizei de astm bronsic
E. formoterol
D. face parte din grupa feniletilaminelor
(pag. 325)
E. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
(pag. 331) * 30 Notai glucocorticoidul care se administreaz
inhalator, n aerosoli, n astmul bronic:
25 Posologia antiastmaticelor beta-
adrenomimetice cuprinde: A. budesonid

A. izoprenalina - inactivata p.o. B. prednison

B. salbutamol activ s.c., i.m. C. zileuton

C. ADR inactivata s.c. D. zafirlukast

E. aminofilin
D. ADR inactivata p.o.
(pag. 350)
E. efedrina activa numai p.o.
(pag. 334) * 31 Notai glucocorticoidul care se administreaz
sistemic, per os, n tratamentul astmului
26 Ipratropium: bronic:
A. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica A. hidrocortizon hemisuccinat
B. T este scurt B. prednison
C. nu creste vascozitatea secretiei bronsice C. triamcinolon acetat
D. se administreaza numai p.o. D. salbutamol
E. este o substanta cu efect bronhoconstrictor E. ketotifen
(pag. 336) (pag. 350)
* 27 Urmtoarele bronhodilatatoare sunt * 32 Precizai care este glucocorticoidul care se
parasimpatolitice, cu excepia: administreaz sistemic, i.v., n tratamentul
A. atropina astmului bronic:
B. orciprenalina A. prednisolon
C. ipratropium B. prednison
D. oxitropium C. hidrocortizon hemisuccinat
E. tiotropium D. fluticason propionat
(pag. 325) E. triamcinolon acetat
(pag. 350)

Pag. 119 din 309

* 33 Notai antileucotriena care inhib selectiv 5- 38 Dezavantajele cii de administrare orale n
lipoxigenaza: tratamentul astmului bronic sunt:
A. zileuton A. efect mai slab
B. montelukast B. laten mai lung
C. fenoterol C. efecte secundare mai frecvente
D. efedrina D. confer bronhoselectivitate
E. atropina E. efectele sistemic sunt mai reduse
(pag. 343) (pag. 329)

* 34 Notai care este bronhodilatatorul 39 Calea injectabil utilizat n tratamentul

adrenomimetic cu durat lung i debut astmului bronic se caracterizeaz prin:
tardiv al efectului aerosolilor:
A. este util n crize severe
A. formoterol B. determin efecte secundare frecvente
B. fenoterol C. este util pentru profilaxia crizei
C. salbutamol D. efectul este mai slab
D. izoetarina E. efectul apare dup o laten mai lung
E. orciprenalina (pag. 329)
(pag. 331)
40 Sunt contarindicate la astmatici urmtoarele
* 35 Notai care este bronhodilatatorul medicamente:
adrenomimetic cu durat scurt i debut
A. barbiturice
rapid al efectului aerosolillor:
B. morfinomimetice
A. izoetarina
C. propranolol
B. orciprenalina
D. formoterol
C. salbutamolul
E. adrenalina
D. clenbuterolul
(pag. 330)
E. pirbuterol
(pag. 330) 41 Urmtoarele medicamente sunt
adrenomimetice beta 2 selective:
36 Sunt glucocorticosteroizi utilizai n
A. terbutalina
tratamentul astmului bronic urmtoarele
mediamente: B. fenoterol
A. fluticason C. salbutamol
B. prednison D. salmeterol
C. prednisolon E. efedrina
D. nedocromil (pag. 330)

E. tiotropium 42 Urmtoarele medicamente sunt beta1 beta 2

(pag. 325) adrenomimetice:
A. izoprenalina
37 Calea inhalatorie de administrare utilizat n
astmul bronic se caracterizeaz prin: B. izoetarina
A. este o cale de administrare curent C. orciprenalina
B. se folosete att n profilaxia ct i n terapia D. fenoterol
crizei E. salbutamol
C. se folosete numai n profilaxia crizei (pag. 330)
D. confer bronhoselectivitate, cu eficacitate
pronunat
E. efectele sistemice sunt mai intense, comparativ
cu celelalte ci per os sau injectabil
(pag. 328; 329)

Pag. 120 din 309

43 Bronhodilatatoarele adrenomimetice au 48 Hidrocortizonul hemisuccinat se
urmtoarele aciuni farmacodinamice,utile n administreaz n astmul bronic astfel:
astmul bronic:
A. soluie inj. I.v. Lent
A. produc bronhodilataie predominant pe bronhiile B. 100 - 500mgn decurs de 15minute
mici
C. se repet la 2 - 8 ore
B. amelioreaz clearance-ul mucociliar
D. se administreaz i per os
C. inhib degranularea mastocitelor pulmonare
E. se administreaz i inhalator
D. reduc edemul mucoasei prin vasoconstricie i
creterea rezistenei capilare (pag. 354)
E. determin hipersecreie bronic 49 La administrarea sistemic cronic a
(pag. 332) glucocorticoizilor pot apare urmtoarele
efecte secundare:
44 Ipratropium produce la doze mari
urmtoarele reacii adverse: A. HTA
B. edeme i cetere n greutate
A. uscciunea gurii
C. fragilitate capilar
B. retenie de urin
D. acnee
C. midriaz
E. crize severe de astm bronic
D. bradicardie
(pag. 352)
E. tulburri de acomodare vizual
(pag. 336) 50 Efectul antiastmatic al teofilinei este
rezultatul unora din aciunile fiziopatogenice
45 Montelukast este indicat n: enumerate mai jos :
A. tratamentul de fond al astmului bronic A. aciune brohodilatatoare
B. profilaxia bronhospasmului indus de efort B. aciune antiinflamatoare
C. astm sensibil la acid acetilsalicilic C. aciune imunomodulatoare a reaciilor induse de
D. se contraindic asocierea cu bronhodilatatoare alergeni
beta 2 adrenomimetice D. deprimare SNC
E. se contraindic asocierea cu corticosteroizi E. deprimare cardiac
inhalatori
(pag. 340)
(pag. 346)
* 51 Glicozizii cardiotonici:
46 Ketotifenul:
A. Au efect batmotrop negativ
A. este indicat n tratamentul de fond al astmului
alergic B. Au efect cronotrop pozitiv

B. este indicat n rinit i conjunctivit alergic C. Au efect dromotrop pozitiv

C. eficacitatea maxim este la 2 - 3 luni de D. Inhiba pompa membranara de sodiu-potasiu

tratament (Na+/K+ - ATPaza)

D. poate produce somnolen la nceputul E. Cresc tonusul simpatic

tratamentului (pag. 379-380)
E. se administreaz i n primele trei luni de sarcin 52 Digoxina - afirmatii adevarate:
i la copii sub 6 luni
A. Este indicata in faza acuta dupa infarctul
(pag. 350)
miocardic
47 La administrarea local, inhalatorie n B. Se elimina renal, in principal sub forma de
astmul bronic, corticosteroizii produc metaboliti
urmtoarele efecte secundare locale:
C. Efectul dispare imediat dupa intreruperea
A. disfonie reversibil administrarii
B. atrofia mucoasei respiratorii D. Se indica in insuficienta cardiaca clasele II, III si
IV
C. candidoze orale
E. Asocierea cu Claritromicina creste concentratia
D. insuficien suprarenal acut ce apare rapid
plasmatica a Digoxinei
dup 2- 3 inhalaii la adult
(pag. 386-387)
E. rinit alergic
(pag. 352)

Pag. 121 din 309

53 Chinidina realizeaza urmatoarele efecte: Tema nr. 22
A. Nu modifica durata complexului QRS Antitusive, expectorante
B. Scurteaza durata perioadei refractare Bibliografie asociata temei:
C. Are efect batmotrop negativ Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
D. Are actiune parasimpatolitica pag. 354-366
E. Are actiune alfa-adrenoblocanta Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
(pag. 401) medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
54 Beta-adrenoliticele realizeaza efect pag. 508-518
antiaritmic prin:
*1 Precizai care antitusiv este inhibitor opioid
A. Cresterea vitezei de conducere A-V al centrului bulbar al tusei:
B. Incetinirea depolarizarii lente diastolice A. codeina
C. Potentarea actiunii catecolaminelor la nivel B. clofedanol
cardiac
C. benzonatat
D. Cresterea efluxului de potasiu in timpul
depolarizarii lente diastolice D. prenoxdiazina

E. Blocarea receptorilor beta-2 adrenergici de la E. glaucina

nivel cardiac (pag. 355)
(pag. 406)
*2 Notai antitusivul care face parte din
55 Afirmatiile adevarate referitoare la efectul categoria de inhibitoare neopioide ale
antiaritmic al Amiodaronei: centrului tusei:

A. Prelungeste durata perioadei refractare A-V A. noscapina

B. Blocheaza canalele de calciu B. codeina
C. Blocheaza canalele de potasiu C. morfina
D. Blocheaza nespecific efectele adrenergice alfa si D. dionina
beta E. folcodina
E. Se indica in tahiaritmii atriale (pag. 355)
(pag. 406-408)
*3 Ca antitusiv codeina:
56 Verapamilul genereaza urmatoarele efecte: A. se administreaz n tusea productiv , umed
A. Antiaritmic B. la adult se administreaz 15 - 30mg repetat la 4 -
B. Antianginos 6 ore
C. Antihipertensiv C. la adult se administreaz 15 - 30 g repetat la 4-6
ore
D. Constipant
D. este antitusivul cel mai rar utilizat
E. Tahicardizant
E. nu este antitusivul luat ca referin
(pag. 409-410)
(pag. 357)

*4 Dextrometorfanul are urmtoarele avantaje

ca antitusiv,cu excepia:
A. efect antitusiv cu durat relativ medie 3 - 6 ore
B. nu are aiune analgezic
C. deprim respiraia
D. nu deprim motilitatea cililor respiratori
E. nu prezint risc de dependen
(pag. 357)

Pag. 122 din 309

*5 Clofedanolul:
A. este antitusiv central neopioid
B. se utilizeaz n tusea productiv, umed
C. posologia 25g de 3 - 4 ori/zi
D. antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina
E. laten lung, prin absena efectului anestezic
local pe mucoasa faringian
11 Codeina:
A. este antitusiv central opioid
B. este biotransformat hepatic prin demetilare la
morfin
C. difuzeaz prin placent i laptele matern
D. efectul antitusiv apare la doze mai mici dect
efectul analgezic

(pag. 358) E. durata efectului la administrarea unei doze de

15mg per os este 48 ore
*6 Oxeladina: (pag. 357)
A. antitusiv central opioid 12 Din punct de vedere farmacotoxicologic
B. deprim SNC codeina produce:
C. provoac somnolen A. constipaie i grea numai la doze mari
D. este indicat n tusea neproductiv, iritativ B. crete presiunea intrabiliar prin spasm al
E. durata efectului 24 ore sfincterului Oddi
(pag. 359) C. convulsii la copii
D. efect antitusiv
*7 Notai bronhosecretoliticul care are
mecanism de aciune biochimic: E. dezvolt toxicomanie dup administrare
prelungit
A. streptodornaza
(pag. 357)
B. tiloxapolul
13 Butamirat este indicat ca antitusiv n:
C. benzoat de sodiu
D. ioduri A. tuse acut

E. guaifenesina B. tuse convulsiv

(pag. 360; 361) C. profilaxia tusei, pre i postoperator
D. tuse cronica, productiva, cu hipersecretie
*8 Iodurile au urmtoarele contraindicaii, cu obstructiva
excepia:
E. posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat
A. sensibilizare la iod de4 ori/zi
B. hipertiroidie (pag. 359)
C. ulcer gastroduodenal
14 Oxeladina:
D. stri congestive pulmonare acute
A. este antitusiv eupneic
E. bronit cronic
B. durata efectului este cca 4 ore
(pag. 363)
C. nu are aciune deprimant pe SNC
*9 Bromhexinul se administreaz la adult: D. se indic n tuse neproductiv, iritativ
A. per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi E. se indic n tuse umed, productiv
B. parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi (pag. 359)
C. per os 10 - 20 g de3 ori/zi
15 Expectorante secretostimulante prin
D. nu se administreaz n traheobronite acute i mecanism mixt sunt:
cronice
A. benzoatul de sodiu
E. se administreaz fr pruden la astmatici
B. iodurile
(pag. 365)
C. sruri de amoniu
* 10 Morfina este indicat ca antitusiv excepional, D. tiloxapolul
n urmtoarele afeciuni, cu excepia:
E. tripsina
A. astm bronic
(pag. 360)
B. cancer pulmonar
C. fracturi de coaste
D. infarct pulmonar
E. pneumotorax
(pag. 357)
Pag. 123 din 309
16 Expectorantele bronhosecretolitice prin 21 Carbocisteina:
mecanism biochimic sunt:
A. are absorbie pr os rapid
A. tripsina B. se acumuleaz la nivelul esutului
B. streptokinaza bronhopulmonar
C. streptodornaza C. are T1/2 scurt
D. mesnum D. produce reacii de intoleran digestiv
E. acetilcisteina E. este bronhodilatator
(pag. 361) (pag. 364)

17 Mecanismele de aciune ale expectorantelor 22 Ambroxolul:

bronhosecretolitice sunt:
A. este mucolitic mucoreglator
A. mecanism biochimic B. stimulant al secreiei de surfactant pulmonar
B. mecanism chimic C. este indicat n boli respiratorii acute i cronice
C. mecanism fizico- chimic D. este util n profilaxia sindromului de detres
D. se elimin la nivelul glandelor bronice respiratorie la nou-nscut
stimulndu-le secreia E. nu este contraindicat n sarcin
E. sunt substane iritante pe receptorii din mucoasa (pag. 365)
gastric declannd reflex stimularea secreiei
gastrice 23 Bromhexinul este indicat:
(pag. 361) A. n traheobronite acute i cronice
18 Secretostimulantele: B. postoperator
A. cresc i fluidific secreia glandelor C. se administreaz la adult per os 8 - 16 mg de 3
traheobronice ori/zi
B. stimuleaz motilitatea cililor mucoasei D. se administreaz i la bolnavi cu ulcer
gastroduodenal
C. stimuleaz peristaltismul bronic
E. nu necesit administrarea cu pruden la
D. favorizeaz clearace-ul mucociliar astmatici
E. favorizeaz infecia traheobronic (pag. 365)
(pag. 362)
24 Bromhexinul:
19 Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei: A. este derivat sintetic de la vasicin
A. efect expectorant B. se degradeaz la lumin
B. efect iritant gastric C. este biotransformat la ambroxol, metabolit activ
C. la doze mari determin paralizia muchilor striati D. nu se leag de proteinele plasmatice
D. somnolen E. este bronhosecretolitic
E. la doze mari poate produce oprirea respiraiei (pag. 361; 364; 365)
(pag. 363)
25 Bronhosecretoliticele acioneaz direct
20 Indicaiile acetilcisteinei sunt: asupra secreiei traheobronice determinnd:
A. afeciuni bronhopulmonare acute i cronice cu A. fluidificarea secreiei traheobronice
hipersecreie obstructiv B. ameliorarea proprietilor rheologice ale secreiei
B. BPOC traheobronice
C. mucoviscidoz C. favorizarea clearace-ului mucociliar
D. ca antidot n intoxicaia cu paracetamol D. inhibarea clearace-ului mucociliar
E. n criza de astm bronic E. favorizarea infeciei traheobronice
(pag. 364) (pag. 363)

Pag. 124 din 309

* 26 Ambroxolul: * 32 Guaifenesina este:
A. prin demetilare formeaza bromhexina A. miorelaxant
B. este indicat n boli respiratorii acute si cronice B. excitant SNC
C. nu difuzeaza n laptele matern C. indicata conducatorilor auto
D. este antitusiv central neopioid D. indicata n ulcer gastro-duodenal
E. are biodisponibilitate p.o. foarte buna E. nu produce iritatie gastrica
(pag. 365) (pag. 363)

* 27 Carbocisteina: * 33 Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt

urmatoarele, cu exceptia:
A. are absorbtie per os lenta
B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol A. morfina

C. se administreaza per os, i.v. si inhalator B. dextrometorfan

D. prezinta eliminare prin scaun C. codeina

E. prezinta reactii de intoleranta digestiva D.

(pag. 364) E. butamirat
(pag. 355)
* 28 Codeina:
* 34 S-au evidentiat efecte teratogene la animale
A. este 2-metilmorfina
n cazul urmatorului antitusiv :
B. se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat
A. Pentoxiverina
C. are biodisponibilitate per os mica
B. Butamirat
D. are timp de njumatatire lung
C. Clofedanol
E. nu difuzeaza prin placenta
D. Clobutinol
(pag. 357)
E. oxeladina
* 29 Butamirat: (pag. 358; 359)
A. se administreaza p.o., i.v. si intramuscular
* 35 Care din urmatoarele medicamente este
B. are absorbtie p.o. rapida si totala antidot n intoxicatia cu paracetamol ?
C. este lipsit de reactii adverse A. acetilcisteina
D. la supradozare produce hipertensiune arteriala B. carbocisteina
E. are T1/2 foarte scurt C. ambroxol
(pag. 358) D. bromhexin
* 30 Clobutinol: E. nici una din variantele anterioare
A. are absorbtie per os foarte scazuta (pag. 364; 365)
B. se elimina urinar n forma nebiotransformata si 36 Inhibitoare ale centrului tusei sunt:
ca metaboliti
A. codeina
C. este indicat n tusea productiva
B. clobutinol
D. nu produce reactii alergice
C. prenoxdiazina
E. n supradozare produce miorelaxare.
D. clofedanol
(pag. 358; 359)
E. dextrometorfan
* 31 Notati afirmatia incorecta: (pag. 355)
A. codeina diminua secretiile bronsice
37 Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide
B. morfina este stupefiant
A. glaucina
C. dextrometorfanul nu are actiune analgezica
B. folcodina
D. codeina are un potential toxicomanogen foarte
mare C. noscapina
E. dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2 D. clofedanol
ani. E. codeina
(pag. 357; 358) (pag. 355)

Pag. 125 din 309

38 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt 43 Expectorantele secretostimulante
corecte? contraindicate n epilepsie sunt:
A. efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg A. Acetatul de amoniu
B. morfina se administreaza n mod exceptional ca B. Benzoatul de sodiu
antitusiv
C. Clorura de amoniu
C. codeina are efect inhibitor asupra centrului
D. Iodura de potasiu
respirator bulbar mai puternic dect morfina
E. Guaifenesina.
D. codeina produce diaree
(pag. 362; 363)
E. dextrometorfanul nu are actiune analgezica
(pag. 357) 44 Acetilcisteina:

39 Dextrometorfan: A. se degradeaza la lumina

B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol
A. are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6
ore) C. nu se asociaza cu tetraciclina
B. nu are actiune analgezica D. se asociaza cu eritromicina
C. deprima motilitatea cililor respiratori E. contraindicat n criza de astm bronsic.
D. nu prezinta risc de dependenta (pag. 364)
E. este contraindicat bolnavilor cu insuficienta 45 Care din urmatoarele medicamente sunt
hepatica bronhosecretolitice?
(pag. 357; 358)
A. ambroxol
40 Expectorante secretostimulante prin B. bromhexin
mecanism mixt sunt:
C. guaifenesina
A. clorura de amoniu D. carbocisteina
B. ioduri de sodiu si potasiu E. acetilcisteina
C. benzoatul de sodiu (pag. 363-365)
D. ambroxol
46 Bromhexin:
E. guaifenesina
A. are biodisponibilitate per os foarte redusa
(pag. 360; 362)
B. se elimina urinar, n principal netransformat
41 Bronhosecretoliticele:
C. prezinta biotransformare la ambroxol
A. actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice D. se degradeaza la lumina
B. agentii tensioactivi au eficacitate maxima E. are T scurt.
administrati inhalator
(pag. 364; 365)
C. enzimele proteolitice administrate inhalator au
eficacitate mare 47 Ambroxol:
D. mucoliticele reprezinta grupa de A. este metabolitul activ al acetilcisteinei
bronhosecretolitice utilizate n mod obisnuit
B. este metabolitul demetilat si hidroxilat al
E. pot fi administrate local n aerosoli fie per os bromhexinei
(pag. 361; 364) C. are absorbtie per os rapida
42 Guaifenesina: D. are absorbtie per os aproape totala
A. este antitusiv E. are biodisponibilitate per os foarte buna.
B. este expectorant (pag. 365)
C. nu produce somnolenta 48 Oxeladina :
D. se administreaza n bronsite si traheite A. nu are actiune deprimanta SNC
E. este contraindicata n laringite B. nu provoaca somnolenta
(pag. 363) C. se administreaza cu prudenta in afectiuni
cardiovasculare
D. se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os
E. la copii pna la 15 ani se administreaza 10mg/10
kg/zi
(pag. 359)

Pag. 126 din 309

 49 Bronhosecretolitice prin mecanism chimic Tema nr. 23
sunt: Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
A. Tiloxapol Bibliografie asociata temei:
B. Tripsina Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
C. Bromhexina farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 371-411
D. acetilcisteina Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare,
E. ambroxol Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-
(pag. 361) Napoca, 2005.
-
50 Morfina este indicata ca antitusiv n mod
*1 Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia
exceptional n:
gresita este:
A. fracturi de coaste
A. este caracterizata de disfunctie sistolica
B. pneumotorax
B. scade debitul cardiac
C. laringita acuta
C. compensator organismul reactioneaza prin
D. cancer pulmonar inhibarea unor mecanisme neuroendocrine
E. infarct pulmonar D. consecintele diminuarii debitului cardiac sunt:
(pag. 357) staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee
E. se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la
51 Spironolactona - afirmatii adevarate: care se pot asocia diuretice
A. Are actiune diuretica puternica (pag. 372, 374)
B. Creste eliminarea urinara de potasiu
*2 Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:
C. Are actiune anabolizanta
A. are liposolubilitate mare
D. Urina eliminata este alcalina
B. se leaga in proportie mare de proteinele
E. Nu se asociaza cu Furosemidul plasmatice
(pag. 493-494) C. se epureaza majoritar prin biotransformare
hepatica
52 Afirmatii adevarate privind Hidroclorotiazida:
D. pragul toxic este de 30-40 ng/ml
A. Inhiba reabsorbtia ionilor de Na+ pe intreaga
portiune a ansei Henle E. in urgente se administreaza prin injectare i.v
B. Reabsorbtia ionilor de Na+ se face impreuna cu (pag. 385)
un echivalent ionic de HCO3-
*3 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
C. Induce hipopotasemie digoxina este gresita?
D. Se contraindica in sarcina A. se epureaza majoritar prin excretie renala, in
E. Se indica in diabetul insipid nefrogen forma nemetabolizata
(pag. 486) B. este contraindicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard
* 53 Este diuretic de ansa:
C. prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in
A. Spironolactona insuficienta renala
B. Triamteren D. are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
C. Bumetanida E. la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare
completa, efectul dispare in circa 6 zile
D. Clortalidona
(pag. 386)
E. Acetazolamida
(pag. 477-496) *4 Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care
din urmatoarele functii ale miocardului poate
favoriza aparitia focarelor ventriculare
ectopice, generatoare de aritmii ectopice?
A. inotropa
B. batmotropa
C. tonotropa
D. cronotropa
E. dromotropa
(pag. 381)
Pag. 127 din 309
*5 Care antiaritmic blocheaza canalele calciului? * 11 Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. verapamilul
B. lidocaina A. tahicardia paroxistica atriala (i.v.)

C. amiodarona B. insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni

D. sotalolul C. insuficienta cardiaca congestiva cronica cu

fibrilatie atriala
E. atenololul
D. edem pulmonar acut
(pag. 396)
E. tahicardia ventriculara (i.v.)
*6 Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia: (pag. 382-383)
A. paracetamol
* 12 Dobutamina:
B. barbiturice
A. are actiune antiaritmica
C. fenitoina
B. actioneaza antagonist pe receptori beta -
D. fenilbutazona adrenergici
E. rifampicina C. creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca
(pag. 386) D. scade debitul cardiac
*7 In aritmiile induse de supradozarea E. are biodisponibilitate buna per os
digitalicelor, se indica: (pag. 389)
A. chinidina * 13 Care din urmatoarele medicamente se
B. fenitoina utilizeaza ca antiaritmice?
C. procainamida A. nifedipina
D. disopiramida B. amlodipina
E. amiodarona C. verapamilul
(pag. 405) D. prazosinul
*8 Caracteristica farmacocinetica comuna E. molsidominul
tuturor glicozidelor cardiotonice este: (pag. 410)
A. se acumuleaza in insuficienta hepatica * 14 In insuficienta cardiaca acuta se
B. se acumuleaza in insuficienta renala administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:
C. au biodisponibilitate mare administrate oral A. digoxin
D. se leaga in proportie mare de proteinele B. furosemid
plasmatice
C. nitroglicerina
E. se distribuie preferential in miocard
D. morfina
(pag. 379)
E. verapamil
*9 Afirmatia gresita pentru amrinona este: (pag. 383,418)
A. inhiba fosfodiesteraza miocardica
* 15 Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu
B. are efect inotrop pozitiv exceptia:
C. se administreaza oral A. amiodarona - verapamil
D. produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea B. verapamil - digoxin
postsarcinii
C. verapamil - chinidina
E. este exclusa diluarea cu solutie de glucoza
D. amiodarona - chinidina
(pag. 390-391)
E. hidralazina - beta adrenolitic
* 10 Referitor la adenozina, alegeti afirmatia (pag. 408, 410, 440)
gresita:
A. este nucleozid natural
B. T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)
C. se administreaza i.v. in bolus rapid
D. este mediator al sistemului adrenergic
E. are efect antiaritmic
(pag. 410, 411)
Pag. 128 din 309
* 16 Alegeti medicamentul care nu are actiune 21 La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie
antiaritmica: digitalica) se iau urmatoarele masuri:
A. verapamil A. oprirea administrarii digitalicelor
B. milrinona B. in aritmii ventriculare - chinidina
C. lidocaina C. in bradicardie accentuata - atropina
D. propafenona D. in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar
E. atenolol E. in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici
(pag. 391) antidigitalice
(pag. 384)
* 17 Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei
sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu 22 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la structura chimica a glicozizilor
A. cimetidina
cardiotonici sunt adevarate?
B. paracetamol
A. actiunea de tip cardiotonic este imprimata de
C. fenilbutazona aglicon
D. fenobarbital B. numarul gruparilor OH influenteaza profilul
E. acetilsalicilic farmacocinetic
(pag. 405) C. digitoxina are doi OH
D. digoxina are un singur OH
* 18 Afirmatia gresita pentru chinidina este:
E. partea glucidica creste fixarea pe fibrele
A. este alcaloid utilizat ca sulfat miocardice
B. are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica (pag. 378)
C. se poate administra si in prezenta blocului A-V
23 Medicamente cu actiune inotrop pozitiva
D. alcalinizarea urinei creste durata de actiune sunt:
E. doza maxima este de 2g/ 24 h A. digoxina
(pag. 401-402) B. dopamina
* 19 Referitor la amiodarona sunt adevarate C. aminofilina
urmatoarele afirmatii cu exceptia: D. chinidina
A. eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa E. amrinona
2 - 4 saptamani
(pag. 386-389)
B. durata efectului dupa intreruperea tratamentului
este de circa 10 - 30 de zile 24 Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in :
C. poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza A. tahicardie paroxistica atriala
D. poate fi administrat in sarcina B. flutter atrial si fibrilatie atriala
E. se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea C. tahicardie ventriculara
tratamentului
D. bradicardie sinusala
(pag. 407-408)
E. edem pulmonar acut
20 Nu sunt inhibitori selectivi ai (pag. 382-383)
fosfodiesterazei III:
25 Parametrii monitorizati in terapia cu
A. teofilina
digitalice sunt:
B. amrinona
A. pulsul
C. aminofilina
B. hemoleucograma
D. milrinona
C. kaliemia
E. dobutamina
D. functia hepatica
(pag. 389, 390)
E. functia renala
(pag. 384)

Pag. 129 din 309

26 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu
exceptia:
A. digitoxina este digitalicul cel mai intens
bradicardizant
B. digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
C. digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare
D. pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici
se recomanda administrarea concomitenta a
sarurilor de calciu i.v.
E. digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard
(pag. 385-386)
27 Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt:
A. stimularea pompei cardiace
B. cresterea fluxului sanguin renal
C. tahicardie
D. cresterea vitezei de conducere in sistemul His -
Purkinje
E. nu creste consumul de oxigen
(pag. 388)
28 Dobutamina:
A. este derivat de sinteza al dopaminei
B. are T1/2 de 2 -3 ore
C. se administreaza per os si i.v.
D. este indicata in socul cardiogen si insuficienta
cardiaca acuta prin infarct miocardic acut
E. este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard
(pag. 389)
29 Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip
III :
A. sunt indicati in astmul bronsic, ca
bronhodilatatoare
B. au actiune inotrop pozitiva
C. produc vasodilatatie
D. sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva
severa
E. se administreaza frecvent in tratamentul
ambulatoriu
(pag. 390-391)
30 Referitor la amrinona sunt adevarate
urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III
miocardica
B. la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/
ml poate sa apara trombocitopenia
C. durata tratamentului este limitata la 7 zile
D. T1/2 este scurt (2 - 4 ore)
E. se administreaza per os si i.v.
(pag. 391)
31 Mecanismele responsabile pentru actiunea
antiaritmica a medicamentelor antiaritmice
A. stimularea receptorilor beta1 din miocard
B. blocarea canalelor de sodiu
C. stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici
D. blocarea canalelor de potasiu
E. blocarea canalelor de calciu
(pag. 396)
32 In functie de teritoriul predominant de
actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru
antiaritmicele urmatoare:
A. chinidina - supraventricular
B. metoprolol - ventricular
C. fenitoina - ventricular
D. digitalice - supraventricular
E. lidocaina - supraventricular
(pag. 397)
33 Biodisponibilitate mare per os prezinta
urmatoarele antiaritmice:
A. amiodarona
B. lidocaina
C. fenitoina
D. chinidina
E. verapamil
(pag. 397)
34 T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este:
A. amiodarona - 10-24 ore
B. fenitoina - 4-7 saptamani
C. lidocaina - 2-4 ore
D. chinidina - 4-9 ore
E. verapamil - 2-4 ore
(pag. 397)
35 Avand in vedere potentialul advers
aritmogen al medicamentelor antiaritmice,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de
digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice
B. tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe,
deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de
rebound
C. digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm
ventricular bigeminat
D. terapia cronica cu beta blocante sistata brusc
poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale
E. bradicardia sinusala indusa de verapamil se
trateaza cu saruri de calciu
(pag. 398)
Pag. 130 din 309
36 Chinidina: 41 Tratamentul simptomelor insuficientei
cardiace se face cu:
A. este izomerul levogir al chininei
B. are biodisponibilitate mare per os A. diuretice tiazide

C. se acumuleaza in miocard B. diuretice de ansa

D. are indice terapeutic mare C. diuretice antialdosteronice

E. poate produce cinconism D. digoxin

(pag. 401) E. hidralazina
(pag. 376)
37 Medicamente antiaritmice din clasa I
(blocante ale canalelor de sodiu) sunt : 42 In tratamentul de urgenta al aritmiilor
ventriculare grave se alege:
A. mexiletina
B. chinidina A. milrinona

C. adenozina B. nifedipina

D. disopiramida C. lidocaina

E. sotalolul D. amiodarona
(pag. 396) E. bretiliu tosilat
(pag. 403, 407, 409)
38 Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile
urmatoare sunt adevarate: 43 Asocierea propranolol - verapamil trebuie
evitata, deoarece amandoua:
A. clasa I - stabilizeaza membrana
B. clasa II - blocheaza canalele de potasiu A. au actiune inotrop negativa

C. clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici B. produc vasoconstrictie coronariana

D. clasa IV - blocheaza canalele de calciu C. produc bronhospasm

E. nici o afirmatie nu este corecta D. deprima conducerea A - V

(pag. 396-397) E. produc insuficienta circulatorie periferica
(pag. 409-410)
39 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate? 44 Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele
antiaritmice:
A. la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia
poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace A. sotalol
B. verapamilul asociat cu chinidina potenteaza B. chinidina
deprimarea miocardului
C. verapamil
C. chinidina stimuleaza automatismul cardiac
D. procainamida
D. procainamida produce sindrom lupoid reversibil
E. disopiramida
E. lidocaina prezinta absorbtie redusa per os (pag. 401-402)
(pag. 401-403)
45 Antiaritmice care inhiba depolarizarea si
40 Procainamida: scurteaza repolarizarea sunt:
A. are actiune anticonvulsivanta A. chinidina
B. concentratiile plasmatice eficace sunt foarte B. lidocaina
apropiate de cele toxice
C. disopiramida
C. se biotransforma prin hidroxilare
D. mexiletina
D. are un metabolit activ antiaritmic
E. propafenona
E. se recomanda in tratament de scurta durata
(pag. 396-397)
(pag. 402)

Pag. 131 din 309

46 Dintre antiaritmicele care inhiba 51 Afirmatii adevarate privind efectele
depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac metabolice ale Insulinei:
parte:
A. Stimuleaza patrunderea glucozei in muschi si
A. chinidina adipocite
B. propafenona B. Scade depozitele de glicogen
C. flecainida C. Favorizeaza sinteza proteinelor
D. disopiramida D. Creste anabolismul lipidic
E. procainamida E. Scade influxul celular al ionilor de potasiu
(pag. 396) (pag. 762-763)

47 Amiodarona: * 52 Sulfamidele antidiabetice:

A. este un antiaritmic care prelungeste A. Stimuleaza secretia pancreatica de insulina
repolarizarea si perioada refractara B. Inhiba absorbtia glucozei din intestin
B. are efect antianginos C. Stimuleaza glicoliza anaeroba
C. interfereaza cu functia tiroidiana D. Favorizeaza captarea glucozei in muschi si
D. nu se utilizeaza pentru preventia secundara a tesutul adipos
aritmiilor ventriculare E. Scad oxidarea acizilor grasi
E. doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi (pag. 764-769)
(pag. 407-408)
Tema nr. 24
48 Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un Diuretice
pacient care prezinta astm bronsic, ca
patologie asociata, pot fi utile: Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
A. oxprenololul
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
B. verapamilul pag. 477-496
C. digoxina Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare,
Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-
D. bretiliu tosilat Napoca, 2005.
E. amlodipina -
(pag. 272-273, 383, 409) *1 Selectati diureticul cu profil farmacologic de
tip tiazidic, cu potenta mica:
49 Verapamilul:
A. clopamid
A. este derivat de dihidropiridina
B. ciclotiazida
B. se absoarbe bine per os, se biotransforma intens
la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte C. clortalidon
mica per os D. ciclopentiazida
C. are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat E. hidroclorotiazida
diltiazemul
(pag. 484)
D. dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os
E. datorita reducerii remodelarii ventriculare si *2 Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de
vasculare este util in insuficienta cardiaca diuretice:
(pag. 409, 410) A. diuretice de ansa (ascendenta)

50 Cresterea toxicitatii digitalicelor este B. diuretice osmotice

favorizata de: C. diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de
ansa terminala)
A. hipercalcemie
D. diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice
B. hipopotasemie
E. diuretice antialdosteronice
C. asocierea cu adrenomimetice
(pag. 480)
D. insuficienta hepatica sau renala
E. asocierea cu antiacide
(pag. 382-385)

Pag. 132 din 309

*3 Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte *8 Autolimitarea efectului diuretic este o
secundare, cu exceptia: consecinta nedorita la administrarea
diureticelor datorata:
A. alcaloza hipocloremica
B. hiperglicemie A. retentiei hidrosaline

C. hiperuricemie B. proteinemiei scazute

D. hiperkaliemie C. circulatiei sanguine renale deficitare

E. hTA posturala D. dezechilibrului electrolitic

(pag. 486) E. hipoglicemiei
(pag. 481)
*4 Urmatoarele afirmatii despre
hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia: *9 Momentul optim de administrare al
diureticelor este:
A. per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta
B. are T lung A. nainte de masa

C. are actiune antihipertensiva B. dupa masa

D. are efect antidiuretic n diabet insipid si nefrogen C. dimineata

E. are efecte toxice sanguine si digestive D. seara

(pag. 486) E. n timpul mesei
(pag. 483)
*5 Politiazida are urmatorul avantaj comparativ
cu celelalte diuretice tiazide: * 10 Dezechilibrul metabolic provocat de
administrarea diureticelor este:
A. profil farmacologic similar cu furosemidul
B. biodisponibilitate aproximativ 100% A. hipoglicemie

C. se administreaza de electie pentru efect B. hipolipemie

antidiuretic n diabetul insipid hipofizar si C. hiperlipemie
nefrogen
D. hiperpotasemie
D. are potenta mica
E. hipoazotemie
E. are T de o ora (pag. 483)
(pag. 487)
* 11 Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice,
*6 Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu cu exceptia:
exceptia:
A. spironolactona
A. se administreaza p.o.
B. amilorid
B. biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica
C. triamteren
de 75%
D. indacrinona
C. legarea de proteinele plasmatice e scazuta
E. canrenona
D. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului
contort distal (pag. 480, 481)
E. stimuleaza secretia de K+, producnd * 12 Urmatoarele medicamente sunt diuretice de
hipopotasemie ansa, cu exceptia:
(pag. 487)
A. manitol
*7 Xipamidul are avantajul, fata de celelalte B. bumetanid
diuretice:
C. piretanid
A. tratamentul de lunga durata nu trebuie D. acid etacrinic
monitorizat
E. furosemid
B. se administreaza de electie n diabetul insipid
nefrogen (pag. 480,481)
C. se poate administra si n sarcina
D. efectul diuretic se mentine si n insuficienta
renala avansata
E. nu prezinta sensibilitate ncrucisata
(pag. 488)

Pag. 133 din 309

* 13 Hiperpotasemia ce apare la administrarea * 19 Mecanismul actiunii diuretice a
diureticelor antialdosteronice se trateaza cu: spironolactonei:
A. saruri de Ca2+ A. diuretic de ansa
B. NH4Cl B. inhibitor al anhidrazei carbonice
C. NaCl C. diuretic osmotic
D. vitamina A D. antagonist competitiv al aldosteronului
E. vitamina PP E. antagonist de efect al aldosteronului
(pag. 483) (pag. 493)

* 14 Indapamidul: * 20 Din clasa diureticelor antialdosteronice face

parte:
A. este un diuretic cu durata scurta de actiune
B. are actiune vasodilatatoare proprie A. manitolul

C. are numeroase RA n metabolismul glucidic si B. butizida

lipidic C. amiloridul
D. administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta D. furosemidul
E. are T scurt E. indacrinona
(pag. 489) (pag. 495,481)
* 15 Indapamidul are actiunile farmacodinamice: 21 Procesele renale ce participa la formarea
urinei sunt:
A. diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva
B. diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta A. filtrarea glomerulara (proces activ)

C. diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva B. filtrarea glomerulara (proces pasiv)

D. vasodilatatoare, hiperglicemianta C. secretia tubulara (proces activ)

E. antihipertensiva, hiperlipidemianta D. secretia tubulara (proces pasiv)

(pag. 489) E. reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ)
(pag. 477, 478)
* 16 Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are
urmatorul avantaj: 22 Care din urmatoarele diuretice au durata
lunga de actiune (mai mare de 24 ore):
A. absenta hiperglicemiei
B. potenta mica A. spironolactona

C. se poate administra fara precautii n guta B. hidroclorotiazida

D. actiune vasoconstrictoare proprie C. ciclotiazida

E. actiune de scurta durata D. indapamid

(pag. 484, 489) E. furosemid
(pag. 481)
* 17 Din clasa diureticelor de ansa face parte:
23 Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului
A. triamteren
urmatoarele diuretice:
B. indapamid
A. amilorid
C. bumetanid
B. canrenona
D. acetazolamida
C. acetazolamida
E. spironolactona
D. triamteren
(pag. 480, 491)
E. spironolactona
* 18 Furosemidul are ca indicatie principala: (pag. 481)
A. diuretic, n toate tipurile de edeme
24 Diureticele osmotice:
B. antidiuretic, n diabetul insipid nefrogen
A. sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara
C. hipoglicemiant, n diabetul zaharat
B. cresc presiunea osmotica a urinei tubulare
D. cardiotonic, n insuficienta cardiaca
C. scad presiunea osmotica a urinei tubulare
E. vasoconstrictor, n hipotensiunea arteriala
D. realizeaza o diureza apoasa
(pag. 491)
E. sunt diuretice renale saluretice
(pag. 481)
Pag. 134 din 309
25 Hidroclorotiazida are urmatoarele 30 Hidroclorotiazida este indicata n:
contraindicatii:
A. HTA
A. sarcina B. hipotensiune arteriala
B. hipercalciurie idiopatica C. diabet insipid nefrogen (de electie)
C. alaptare D. litiaza urinara oxalica (adjuvant)
D. alcaloza E. hipercalciurie idiopatica
E. hipokaliemie (pag. 486)
(pag. 486)
31 Mecanismul de actiune al Xipamidului:
26 Selectati afirmatiile corecte referitoare la
A. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului
politiazida:
contort distal
A. profil farmacologic asemanator cu B. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
hidroclorotiazida tubului contort distal
B. biodisponibilitate aproximativ 100% C. inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort
C. se administreaza de electie n edem pulmonar distal si tubului colector
acut D. stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului
D. potenta de 25 de ori mai mare dect contort distal si tubului colector
hidroclorotiazida E. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
E. durata lunga de actiune tubului contort proximal
(pag. 487) (pag. 487)

27 Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic 32 Notati indicatiile terapeutice pentru

de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte: furosemid:
A. furosemid A. edem pulmonar acut
B. hidroclorotiazida B. edem cerebral
C. bumetanid C. sarcina si alaptare
D. clortalidon D. insuficienta renala acuta cu oligurie
E. indapamid E. intoxicatia cu barbiturice
(pag. 480) (pag. 491)

28 Urmatoarele diuretice au durata medie de 33 n tratamentul de lunga durata cu Xipamid,

actiune (6 24 ore): se monitorizeaza frecvent:
A. hidroclorotiazida A. natremia
B. clopamid B. calcemia
C. butizida C. potasemia
D. triamteren D. glicemia la diabetici
E. spironolactona E. substantele azotate
(pag. 481) (pag. 488)

29 Care din urmatoarele clase de diuretice nu 34 Furosemid:

au durata scurta de actiune: A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul
A. diureticele tiazide segmentului ascendent al ansei Henle
B. diureticele antagonisti competitivi ai B. este diuretic osmotic
aldosteronului C. este eficace chiar n cazul unei filtrari
C. diureticele de ansa glomerulare scazute
D. diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului D. scade calciuria
E. diureticele sulfonamide heterocliclice E. poate produce hipotensiune arteriala pna la
colaps
(pag. 481)
(pag. 490)

Pag. 135 din 309

35 Furosemid: 40 Indicatiile terapeutice de electie pentru
diuretice sunt:
A. are actiune diuretica
B. are actiune antihipertensiva A. edem pulmonar acut furosemid i.v.

C. se administreaza exclusiv i.v. B. hiperaldosteronism primar - antialdosteronice

D. se administreaza n edemul pulmonar acut si C. insuficienta renala acuta, edem cerebral,

edemul cerebral glaucom acut congestiv hidroclorotiazida oral

E. se administreaza n HTA (forme usoare si medii),
inclusiv n crize
(pag. 490, 491)
36 Tratamentul hipopotasemiei provocate de
Xipamid se realizeaza prin administrare de:
A. KCl p.o.
B. diuretice de ansa
C. diuretice antialdosteronice
D. hidroclorotiazida
E. furosemid
(pag. 488)
37 Selectati afirmatiile corecte:
A. retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv
eficienta diureticelor
B. retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ
eficienta diureticelor
C. hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta
diureticelor
D. hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta
diureticelor
E. dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul
diureticelor
(pag. 481)
38 Prin administrarea diureticelor se produc:
A. hipopotasemie dupa saluretice tiazide si nrudite
B. hiperpotasemie dupa antialdosteronice
C. hipomagneziemie accentuata dupa diuretice
care induc hiperpotasemie
D. insuficienta renala acuta, edem cerebral,
glaucom acut congestiv - manitol i.v.
E. edemul din ciroza hepatica diuretice
hiperkaliemiante
(pag. 483)
41 Indapamidul are urmatoarele avantaje
comparativ cu celelalte diuretice:
A. durata lunga de actiune
B. durata scurta de actiune
C. actiune vasodilatatoare
D. absenta RA n metabolismul lipidic
E. absenta RA n metabolismul glucidic
(pag. 489)
42 Referitor la farmacodinamia Indapamidului,
sunt false urmatoarele afirmatii:
A. are actiune diuretica
B. are actiune vasoconstrictoare
C. are actiune vasodilatatoare
D. are actiune antihipertensiva
E. produce hiperglicemie
(pag. 489)
43 Indapamidul are urmatoarele avantaje
comparativ cu Hidroclorotiazida:
A. absenta hiperglicemiei
B. absenta hiperlipidemiei
C. absenta contraindicatiei n caz de diabet
D. se administreaza n sarcina si alaptare

D. hipomagneziemie dupa saluretice care induc E. actiune vasodilatatoare proprie

hipopotasemie (pag. 489)
E. hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate 44 Din clasa diureticelor de ansa fac parte:
mare
(pag. 482, 483) A. spironolactona
B. bumetanid
39 Ce efecte secundare pot sa apara la
administrarea de diuretice? C. acidul etacrinic
D. indapamid
A. hipernatremie acuta
E. furosemid
B. hipopotasemie
(pag. 490, 491)
C. hiperpotasemie
D. alcaloza hipocloremica
E. acidoza hipercloremica
(pag. 483)

Pag. 136 din 309

45 Care afirmatii sunt adevarate cu referire la 50 Manitolul este indicat ca diuretic i.v. n :
acidul etacrinic:
A. profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri
A. are o biodisponibilitate orala foarte scazuta B. intoxicatii acute cu substante care se elimina
B. are o biodisponibilitate orala practic totala renal
C. este un diuretic de rezerva C. de electie n edemul din ciroza hepatica
D. are reactii adverse mai frecvente fata de D. edem cerebral
furosemid E. glaucom acut congestiv
E. prezinta ototoxicitate (pag. 483, 495)
(pag. 491)
51 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
46 Care sunt indicatiile acetazolamidei? Acenocumarol sunt adevarate:
A. glaucom A. Are actiune anticoagulanta in vivo si in vitro
B. ulcer gastric si duodenal B. Inhiba antitrombina III
C. edeme C. Inhiba formarea factorilor II, VII, IX, X
D. litiaza renala D. Este contraindicat in ulcerul gastro-duodenal
activ
E. epilepsie
(pag. 492) E. Are efecte de tip teratogen
(pag. 602-604)
47 Din clasa diureticelor antialdosteronice fac
parte: 52 Afirmatii adevarate privind Enoxaparina:
A. acetazolamida A. Este o heparina nefractionata
B. triamterenul B. Are actiune antifactor X activat crescuta
C. amiloridul C. Are actiune antitrombinica intensa
D. spironolactona D. Determina trombocitopenie
E. acidul etacrinic E. Se administreaza injectabil subcutanat
(pag. 493, 494, 495) (pag. 601-602)

48 Referitor la actiunea diuretica a * 53 Care din urmatoarele substante are actiune

spironolactonei sunt adevarate afirmatiile: antihemoragica (hemostatica):
A. stimuleaza actiunea aldosteronului A. Sulfinpirazona
B. blocheaza actiunea aldosteronului B. Heparina
C. se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de C. Protamina
H2O D. Dipiridamol
D. scade excretia de K+ si H+ E. Streptokinaza
E. urina devine alcalina (pag. 591-616)
(pag. 494)

49 Sunt diuretice osmotice:

A. canrenona
B. uree
C. manitol
D. acetazolamida
E. izosorbid
(pag. 481)

Pag. 137 din 309

Tema nr. 25 5 Clorpropamida:
Insulina si antidiabetice de sinteza A. se administreaz n diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei: insulinodependent
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. are absorbie bun din tubul digestiv
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. are efect de lung durat
pag. 761-772
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii D. are efect antidiuretic n diabetul insipid
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti E. are metabolizare hepatic rapid
2001. (pag. 766)
pag. 780-799
6 Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a
1 Scad efectul sulfamidelor antidiabetice : generaie:
A. insulina A. glipizid
B. diureticele tiazidice B. gliclazid
C. glucocorticosteroizii C. glibenclamid
D. estrogenii D. clorpropamid
E. propranololul E. buformin
(pag. 765) (pag. 767)
2 Insulina: 7 Biguanidele antidiabetice:
A. este un hormon polipeptidic A. acioneaz antihiperglicemiant
B. este secretat de celulele A ale insulelor B. inhib absorbia glucozei din intestin
pencreatice
C. blocheaz captarea glucozei n muchi i esut
C. este format din 51 aminoacizi adipos
D. se fomeaz din precursori D. inhib glicoliza anaerob
E. insulina monomer activ se depune n granulele E. stimuleaz neoglucogeneza
intracelulare
(pag. 768)
(pag. 762)
8 Tulburrile digestive care apar mai frecvent
3 Aciunile pe metabolismul glucidic ale
la nceputul tratamentului cu biguanide
insulinei sunt:
antidiabetice sunt:
A. scade utilizarea tisular a glucozei stimuleaz
A. diverticuli esofagieni
B. ptrunderea glucozei n muchi stimuleaz
B. gust metalic
C. ptrunderea glucozei n adipocite
C. anorexie
D. stimuleaz fosforilarea oxidativ n hepatocite,
D. grea
adipocite, celule musculare
E. constipaie sau diaree
E. scade depozitele de glicogen
(pag. 768)
(pag. 762)
9 O reacie advers particular la biguanide
4 Tolbutamida:
antidiabetice este acidoza lactic.Reacia
A. este preferabil administrarea la vrstnici advers este favorizat de urmtorii factori:
B. efectul este uor controlabil A. administrarea unor doze mici de biguanide
C. se evit administrarea n insuficien hepatic B. diabet zaharat neechilibrat
D. se administreaz numai la tineri C. poliurie
E. se administreaz n sarcin D. insuficien renal
(pag. 766) E. ulcer duodenal
(pag. 769)

Pag. 138 din 309

 10 Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate * 16 Medicamentele antidiabetice de sintez sunt
n : urmtoarele, cu excepia:
A. obezitate A. repaglinid
B. HTA B. acarboza
C. alcoolici C. insulina
D. insuficien cardiac D. glimepirid
E. sarcin E. pioglitazona
(pag. 769) (pag. 762)

11 Simptomele acidozei lactice sunt: * 17 La nivelul metabolismului lipidic insulina:

A. crampe musculare A. stimuleaz sinteza trigliceridelor
B. dureri abdominale intense B. crete lipoliza
C. astenie macat C. scade disponibilul de acizi grai
D. com D. stimuleaz lipaza din adipocite
E. HTA E. scade influxul celular al ionilor de potasiu
(pag. 769) (pag. 763)

12 Acarboza: * 18 Insulina a fost dozat iniial biologic, o

unitate fiind considerat cantitatea necesar
A. inhib alfaglucozidaza din peretele intestinal
la iepure pentru a scdea glicemia pe
B. diminu degradarea polizaharidelor n nemncate la:
monozaharide absorbabile
A. 30 mg/ 100ml
C. diminu hiperglicemia postprandial
B. 45 mg/ 100ml
D. stimuleaz secreia pancreatic de insulin
C. 20mg/100ml
E. inhib glicogensintetaza
D. 50 mg /100 ml
(pag. 770)
E. 60 mg/100ml
13 Rosiglitazon este contraindicat n : (pag. 762)
A. hipotiroidie
* 19 Este contraindicat administrarea insulinei
B. HTA n:
C. obezitate A. insuficien corticosuprarenal
D. insuficien cardiac B. insuficien circulatorie periferic cronic
E. insuficien hepatic C. hiperaciditate gastric
(pag. 771) D. neuropatie diabetic evolutiv
14 Inhibitori ai aldoreductazei sunt : E. retinopatie diabetic evolutiv
A. tolrestat (pag. 763)
B. epalrestat * 20 Sulfamidele antidiabetice se leag de
C. repaglinid proteinele plasmatice n proporie mai mare
de :
D. metformin
A. 90%
E. acarboz
(pag. 772) B. 70%
C. 50%
* 15 Diabetul zaharat este caracterizat prin:
D. 40%
A. hipoglicemie
E. 10%
B. hiperglicemie i glicozurie
(pag. 764)
C. hiperglicemie
D. glicozurie
E. oligurie
(pag. 761)

Pag. 139 din 309

* 21 Urmtoarele reacii adverse nu sunt * 26 Biguanidele antidiabetice au ca reacie
caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu advers particular:
excepia:
A. ototoxicitatea
A. ototoxicitate B. nefrotoxicitatea
B. anomalii fetale dac sulfamidele antidiabetice C. bloc neuromuscular
sunt administrate n timpul sarcinii
D. acidoza lactic
C. nefrotoxicitate
E. cardiotoxicitatea
D. ulcer gastric
(pag. 768)
E. litiaz renal
(pag. 765) * 27 Insulinele purificate conin proinsulin mai
puin de:
* 22 Clorpropamid:
A. 20 ppm
A. nu se absoarbe din tubul digestiv
B. 10 ppm
B. T1/2 mediu este de 3 ore
C. 30 ppm
C. are efect de lung durat, 20- 60 ore D. 40 ppm
D. are metabolizare hepatic rapid, cu formare de E. 50 ppm
metabolii inactivi
(pag. 764)
E. este contraindicat n diabetul insipid
(pag. 766) * 28 Acarboza este:

* 23 Notai sulfamida antidiabetic din generaia 1: A. inhibitor al alfaglucozidazei

B. inhibitor al aldoreductazei
A. tolbutamid
C. biguanid
B. glibenclamid
D. sulfamid antidiabetic
C. glipizid
E. insulin cu aciune intermediar
D. glimepirid
(pag. 770)
E. gliquidon
(pag. 767) * 29 Precizai care din urmtoarele medicamente
este inhibitor al aldoreductazei
* 24 Notai care este sulfamida antidiabetic din
generaia 2: A. repaglinid
B. metformin
A. glimepirid
C. tolbutamid
B. tolbutamid
D. insulin
C. clorpropamid
E. tolrestat
D. buformin
(pag. 772)
E. tolrestat
(pag. 767) * 30 Acarboza nu este contraindicat n
urmtoarele afeciuni, cu excepia:
* 25 Biguanidele antidiabetice:
A. obezitate
A. scad greutatea corporal,efect anorexigen la
B. boli inflamatorii intestinale
diabetici
C. HTA
B. cresc greutatea corporal la diabetici
D. bronit cronic
C. stimuleaz pofta de mncare la diabetici
E. cefalee
D. stimuleaz pancreasul endocrin
(pag. 771)
E. stimuleaz absorbia glucozei din intestin
(pag. 768) * 31 Notai n care din urmtoarele afeciuni este
contraindicat repaglinidul:
A. diabet zaharat noninsulinodependent
B. bronite cronice
C. cetoacidoz
D. cefalee
E. cardiopatie ischemic cronic
(pag. 772)
Pag. 140 din 309
* 32 Glipizid: 38 Preparatele de insulin utilizate n
terapeutic au un coninut de insulin de :
A. este biguanid antidiabetic
B. are absorbie rapid din tubul digestiv A. 40u/ml

C. absorbia este favorizat de prezena alimentelor B. 100u/ml

D. T1/2 este de 20 ore C. 50u/ml

E. are biotransformare hepatic n proporie de D. 20u/ml

100% E. 10u/ml
(pag. 766) (pag. 762)
* 33 Tolbutamida: 39 La nivelul metabolismului proteic insulina
determin:
A. are absorbie rapid i complet din tubul digestiv
B. T1/2 mediu este de 24 ore A. favorizeaz sinteza proteinelor n muchi
C. nu se leag de proteinele plasmatice B. stimuleaz sinteza ribozomal n celulele
musculare
D. nu se metabolizeaz hepatic
C. scade disponibilul de aminoacizi
E. este o biguanid antidiabetic
D. stimuleaz catabolismul proteic
(pag. 765)
E. blocheaz sinteza proteinelor n muchi
* 34 Insulina nu se utilizeaz temporar n (pag. 763)
urmtoarele afeciuni, cu excepia:
40 Aciunile insulinei pe metabolismul lipidic
A. insuficiena renal insuficiena
sunt:
B. hepatic retinopatia diabetic
A. scade disponibilul de acizi grai
C. evolutiv diabet juvenil
B. induce sinteza glicogensitetazei
D. miocardit
C. crete anabolismul lipidic
E.
D. stimuleaz sinteza de trigliceride
(pag. 763)
E. scade lipoliza
35 Diabetul zaharat se caracterizeaz din punct (pag. 763)
de vedere bichimic prin :
41 Preparatele de insulin pot conine
A. hipocalcemie
urmtoarele impuriti:
B. tulburri ale metabolismului glucidic
A. dezamidoinsulina
C. tulburri secundare ale metabolismului lipidic
B. proinsulin
D. tulburri secundare ale metabolismului proteic
C. calmodulin
E. tulburri de coagulare
D. calciu
(pag. 761)
E. sodiu
36 Diabetul zaharat primar familial se clasific (pag. 764)
n :
42 Insulina cu aciune de scurt durat are :
A. prediabet
B. diabet zaharat latent A. latena 15 - 30 min

C. diabet zaharat clinic manifest B. efect maxim la 3 ore

D. endocrin C. durata 6 - 8 ore

E. poststress D. pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4

administrri pe zi
(pag. 761)
E. durata efectului 2 ore
37 Insulina: (pag. 764)
A. este activat dup administrare oral
B. se administreaz injectabil subcutanat
C. este degradat n esuturi de insulinaz
D. se administreaz in diabetul zaharat
insulinoindependent
E. eliminarea se face prin fecale
(pag. 762)
Pag. 141 din 309
43 Insulina cu aciune intermediar are: 49 Efecte secundare la sulfamide antidiabetice
sunt :
A. latena 1 - 2 ore
B. latena 30 min A. ototoxicitate

C. efect maxim la 6 - 12 ore B. toxice pe SNC

D. durata efectului 18 - 24 ore C. hipoglicemia

E. sunt necesare 4 administrri pe zi D. tulburri digestive

(pag. 764) E. efecte toxice sau alergice cutanate
(pag. 765)
44 Insulina cu aciune lent are:
50 Poteneaz efectul hipoglicemiant al
A. latena 1 or
sulfamidelor antidiabetice urmtoarele
B. latena 4 - 6 ore medicamente :
C. efect maxim la 14 - 20 ore A. anticoagulantele cumarinice
D. durata efectului 24 ore B. fenilbutazona
E. durata efectului 20 - 36 ore C. barbituricele
(pag. 764) D. aminoglicozidele
45 Ritmul administrrii i posologia insulinei E. diureticele tizidice
depind de: (pag. 765)
A. tipul de insulin
* 51 Este inhibitor de HMG-CoA-reductaza:
B. laten
A. Acidul nicotinic
C. durata de aciune
B. Colestiramina
D. disponibilul de calciu
C. Clofibratul
E. disponibilul de acizi grai
D. Simvastatina
(pag. 764)
E. Gemfibrozilul
46 La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice: (pag. 663-671)
A. stimuleaz secreia pancreatic de insulin
52 Atorvastatina - afirmatii adevarate:
B. sunt eficace cnd se pstreaz capacitatea
secretorie a celulelor pancreatice A. Nu reduce trigliceridemia

C. au efect avantajos la diabeticii B. Are efect fibrinolitic

noninsulinodependeni C. Are efect antioxidant
D. au efect avantajos la diabeticii insulinodependeni D. Are efect imunomodulator
E. scad nivelul insulinei E. Se indica in angina pectorala stabila
(pag. 764) (pag. 671-672)
47 Sulfamidele antidiabetice:
A. diminu glicogenoliza
B. diminu gluconeogeneza
C. cresc lipoliza n esutul adipos
D. cresc lipogeneza n esutul adipos
E. cresc utilizarea glucozei n muchi
(pag. 764, 765)

48 Sulfamidele antidiabetice au i alte aciuni,

dect aciunea hipoglicemiant :
A. cresc secreia i aciditatea sucului gastric
B. efect hipotiroidian
C. efect diuretic
D. efect sedativ
E. efect fibrinolitic pentru tolbutamid i
clorpropamid
(pag. 765)

Pag. 142 din 309

Tema nr. 26 *5 Streptochinaza este strict contraindicata n
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice urmatoarele situatii, cu exceptia:

Bibliografie asociata temei: A. accident vascular cerebral

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. infarct miocardic recent
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. alergie n antecedente
pag 591-616
Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, D. interventii chirurgicale recente
Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj- E. leziuni susceptibile sa sngereze
Napoca, 2005. (pag. 613, 614)
-
*6 Heparina se administreaza:
*1 Medicamente hemostatice locale sunt
urmatoarele, cu exceptia: A. oral local
A. trombina B. intramuscular
B. gelatina C. intravenos
C. vitaminele K D. intrarectal
D. saruri ale metalelor (fier, aluminiu) E.
E. oxiceluloza (pag. 599, 600)
(pag. 592, 593) *7 n supradozarea anticoagulantelor orale se
utilizeaza:
*2 Vitamina K este o coenzima implicata n
sinteza hepatica a urmatorilor factori ai A. sulfat de protamina
coagularii, cu exceptia: B. fibrinogen
A. protrombina (factorul II) C. etamsilat
B. tromboplastina tisulara (factorul III) D. vitamina K
C. proconvertina (factorul VII) E. enoxaparina
D. globulina antihemofilica B (factorul IX) (pag. 594, 602)
E. factorul X (Stuart Prower)
*8 Heparina:
(pag. 594)
A. se absoarbe pe cale orala
*3 Ca medicatie antidot n supradozarea B. se administreaza i.m.
heparinei, se utilizeaza i.v.:
C. traverseaza bariera hemato-placentara
A. fibrinogen
D. se administreaza n caz de avort si iminenta de
B. vitamina K avort
C. vitamina C E. supradozarea se manifesta prin hemoragii
D. sulfat de protamina (pag. 599, 600)
E. etamsilat
*9 Enoxaparina:
(pag. 594, 600)
A. este heparina calcica
*4 Care dintre urmatoarele antiagregante B. se administreaza oral
plachetare este utilizat n terapie
predominant ca uricozuric? C. dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este
de 90%
A. indobufen
D. este lipsita de efecte adverse
B. acid acetilsalicilic
E. se foloseste local, n caz de hemoroizi
C. dipiridamol (pag. 601, 602)
D. ticlopidina
* 10 Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt
E. sulfinpirazona adevarate, cu exceptia:
(pag. 606-609)
A. absorbtia pe cale orala este lenta
B. scade rezistenta capilara
C. mareste gradul de adezivitate plachetara
D. determina tulburari renale
E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara
(pag. 596)
Pag. 143 din 309
* 11 Aprotinina este indicata n: sindroame * 16 Notati afirmatia falsa despre vitaminele K:
A. hemoragice prin fibrinoliza coagulare A. fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila
B. intravasculara diseminata supradozarea B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza
vitamina K1
C. heparinei ca medicatie antidot hemofilia A ca
C. vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil
D. medicatie de electie
D. substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste n
E. embolii arteriale
produsele de origine vegetala
(pag. 598)
E. derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar
* 12 Acidul e-aminocaproic are urmatoarele analogii sintetici sunt mai toxici
indicatii terapeutice, cu exceptia: (pag. 593, 594)
A. hematurie * 17 Reactiile adverse caracteristice vitaminei K
B. melena sunt urmatoarele, cu exceptia:
C. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare A. hiperbilirubinemie
D. stari trombotice B. methemoglobinemie
E. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza C. anemie hemolitica
(pag. 597) D. hemoragie
* 13 Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt E. tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida
adevarate, cu exceptia: (pag. 594)
A. este activa numai la administrarea parenterala * 18 Carbazocroma:
B. nu se administreaza i.m.
A. influenteaza procesul de coagulare
C. scade timpul de coagulare si timpul de sngerare
B. creste rezistenta capilara
D. produce osteoporoza n tratamentul pe termen
C. se utilizeaza exclusiv oral
lung
D. se administreaza de electie n stari hemoragice
E. este utilizata n embolii arteriale si n embolia
prin hipoprotrombinemie
pulmonara
(pag. 599, 600) E. se contraindica naintea interventiilor chirurgicale
(pag. 595, 596)
* 14 Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu
exceptia: * 19 Batroxobina prezinta urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. heparina
A. este obtinuta din veninul unor serpi
B. warfarina
B. contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune
C. hirudina
trombomimetica
D. heparine fractionate
C. se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii
E. ancrod hemofilici
(pag. 598, 602) D. determina manifestari alergice
* 15 Urmatoarele mecanisme de actiune sunt E. latenta este scurta (15 minute)
caracteristice hemostaticelor locale, cu (pag. 595)
exceptia:
* 20 Tratamentul cu heparina poate produce
A. vasoconstrictie urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:
B. actiune tromboplastinica A. hemoragii
C. cresterea rezistentei capilare B. reactii anafilactice
D. precipitarea proteinelor C. alopecie
E. absorbtia sngelui, servind ca matrice pentru D. priapism
formarea cheagului
E. efecte de tip teratogen
(pag. 593)
(pag. 599)

Pag. 144 din 309

21 Notati contraindicatiile pentru administrarea 26 Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati
heparinei: ca antiagregante plachetare?
A. ulcer activ A. dextranii
B. infarct miocardic B. dipiridamol
C. hipertensiune arteriala severa accident C. anistreplaza
D. vascular cerebral (AVC) profilaxia D. ticlopidina
E. trombozei venoase profunde E. urochinaza
(pag. 599) (pag. 605)

22 Heparina este utilizata n: 27 Dipiridamol:

A. tromboze venoase
B. embolia pulmonara
C. interventii chirurgicale cardiovasculare
D. leziuni organice susceptibile de sngerare
E. infarct miocardic
(pag. 600)
23 Anticoagulantele orale:
A. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
B. nu traverseaza bariera placentara
C. se utilizeaza n tratamentul profilactic al
tromboemboliilor (din fibrilatia atriala)
A. stimuleaza fosfodiesteraza plachetara
B. diminua adezivitatea trombocitelor
C. determina coronarodilatatie
D. frecvent se asociaza cu pentoxifilina
E. este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic
n antecedente
(pag. 605-608)
28 Hemostaticele sistemice care cresc
rezistenta capilara sunt:
A. acidul tranexamic
B. carbazocroma

D. efectul se instaleaza rapid (n cteva ore) C. hirudina

E. determina efecte de tip teratogen D. etamsilatul

(pag. 602-604) E. flavonoidele
(pag. 593)
24 Anticoagulantele orale:
29 Urmatorii compusi au actiune
A. au actiune care se evidentiaza numai in vitro
antifibrinolitica:
B. au actiune de tip antivitamina K
A. acidul aminocaproic
C. stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII,
IX, X B. biscumacetat de etil

D. intervin mpiedicnd carboxilarea resturilor C. acidul tranexamic

glutamice ale precursorilor protrombinici D. aprotinina
E. stimuleaza reconversia vitaminei K n forma E. clopidogrel
naftochinonica din epoxidul acesteia
(pag. 593)
(pag. 602, 603)
30 Streptochinaza:
25 Notati anticoagulantele orale derivati de
cumarina: A. se administreaza numai n perfuzie i.v.
B. are actiune antifibrinolitica
A. warfarina
C. determina formarea de mari cantitati de plasmina
B. difenadiona
D. frecvent determina rash urticarian si febra
C. acenocumarol
E. se administreaza n primele ore de la debut n
D. biscumacetat de etil
caz de infarct miocardic recent
E. dicumarol (pag. 613, 614)
(pag. 602)

Pag. 145 din 309

31 Sunt hemostatice sistemice care cresc 36 Alegeti enunturile corecte referitoare la
rezistenta capilara: batroxobina:
A. heparina A. este o enzima obtinuta din veninul unor serpi
B. hirudina B. produsul contine o fractiune tromboplastinica si o
fractiune trombomimetica
C. carbazocroma
C. actiunea hemostatica a batroxobinei este
D. etamsilatul
inhibata de heparina
E. flavonoidele
D. latenta este scurta (15 minte)
(pag. 593, 599, 600)
E. actiunea este de scurta durata (3-4 ore)
32 Sunt antifibrinolitice: (pag. 595)
A. streptochinaza 37 Carbazocroma:
B. acidul aminocaproic
A. este un hemostatic local
C. aprotinina
B. este semicarbazona adrenocromului
D. urochinaza
C. nu influenteaza procesul de coagulare
E. anistreplaza
D. scade rezistenta capilara, crescnd
(pag. 593, 613, 614) permeabilitatea
33 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la E. este indicata n tratamentul hemoragiilor capilare
vitaminele K: (pag. 595)
A. vitamina K1 este hidrosolubila 38 Etamsilatul:
B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza
A. este un derivat de cumarina
vitamina K3
B. creste rezistenta capilara
C. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza
hepatica a proconvertinei C. micsoreaza gradul de adezivitate plachetara
D. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza D. poate produce tulburari renale, nefropatii
hepatica a protrombinei E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara
E. actiunea catalitica a vitaminei K necesita (pag. 596)
integritatea functiei hepatice
(pag. 593, 594) 39 Acidul e-aminocaproic:
A. are actiune antifibrinolitica
34 Vitamina K este indicata n:
B. se administreaza oral si parenteral
A. stari hemoragice prin hipoprotrombinemie
C. nu este metabolizat
B. tromboembolie
D. are timp de njumatatire lung (24 ore)
C. supradozarea anticoagulantelor orale
E. inhiba activatorii plasminogenului (n doze mici)
D. tromboflebita
(pag. 596, 597)
E. hipovitaminoza K
(pag. 594) 40 Aprotinina:
A. este o polipeptida de origine animala
35 Acidul e-aminocaproic este indicat n
B. se administreaza oral
A. stari trombotice
C. inhiba actiunea catalitica a unor proteaze:
B. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza plasmina, activatorii plasminogenului
C. hematurie, melena D. poate produce reactii alergice, uneori soc
D. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare anafilactic
E. coagulare intravasculara diseminata E. este indicata n sindroame hemoragice prin
(pag. 597) fibrinoliza
(pag. 597, 598)

Pag. 146 din 309

41 Heparina:
A. se absoarbe pe cale orala
B. traverseaza bariera hemato-placentara
C. are actiune anticoagulanta att in vitro, ct si in
vivo
D. prelungeste timpul de coagulare
E. prelungeste timpul de sngerare
(pag. 599)
42 Tratamentul cu heparina este contraindicat
n:
A. stari hemoragice
B. ulcer activ
C. embolii arteriale
D. infarct miocardic
E. accident vascular cerebral
(pag. 599, 600)
43 Heparina este utilizata n:
A. tromboze venoase
B. embolie pulmonara
C. leziuni organice susceptibile la sngerare
D. profilaxia trombozei venoase profunde si a
emboliei pulmonare
E. stari de defibrinare nsotite de coagulare
intravasculara diseminata
(pag. 599, 600)
44 Nadroparina:
A. este o heparina fractionata obtinuta prin
depolimerizare
B. traverseaza bariera hemato-placentara
C. este indicata n tratamentul trombozei venoase
profunde
D. este utila pentru prevenirea coagularii n
circulatia extracorporala
E. prezinta un risc hemoragic crescut
(pag. 601)
45 Alegeti enuntul corect referitor la
anticoagulantele cumarinice:
A. se leaga de proteinele plasmatice n proportie
mare
B. actiunea cumarinelor poate fi pusa n evidenta in
vitro
C. traverseaza bariera placentara
D. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
E. au o perioada de latenta lunga
(pag. 602, 603)
46 Anticoagulantele orale se folosesc n
urmatoarele situatii clinice:
A. tratamentul accidentului vascular cerebral
B. tratamentul si profilaxia trombozei venoase
profunde
C. tratamentul emboliei pulmonare
D. profilaxia accidentelor tromboembolice
E. profilaxia si tratamentul complicatiilor
tromboembolice din infarctul miocardic acut
(pag. 602, 604)
47 Streptochinaza:
A. este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica
B. se administreaza pe cale orala
C. este lipsita de proprietati antigenice
D. este indicata n caz de accident vascular cerebral
E. este utilizata n infarct miocardic recent (n
primele ore de la debut)
(pag. 613, 614)
48 Sunt medicamente fibrinolitice:
A. streptochinaza
B. nadroparina
C. urochinaza
D. enoxaparina
E. hirudina
(pag. 600, 601, 613)
49 Alegeti enunturile corecte:
A. sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie
antidot n supradozarea heparinei
B. ionii de magneziu sunt indispensabili n procesul
normal al coagularii sngelui, intervenind n
majoritatea etapelor declansate ca urmare a
lezarii vasului
C. supradozarea heparinei se manifesta prin
formarea trombilor
D. vitamina K este indicata n supradozarea
anticoagulantelor orale
E. actiunea hemostatica a batroxobinei este
inhibata de heparina
(pag. 591, 594, 595, 600)
50 Cresc efectul anticoagulant al
anticoagulantelor orale derivati de cumarina:
A. colestiramina
B. fenilbutazona
C. rifampicina
D. eritromicina
E. consumul crescut de varza (prin aport de
vitamina K)
(pag. 604)
Pag. 147 din 309
* 51 Este vitamina hidrosolubila: *3 Colestiramina este :
A. Vitamina D A. statin
B. Vitamina K B. rin schimbtoare de ioni
C. Vitamina C C. fibrat
D. Vitamina E D. derivat de acid nicotinic
E. Vitamina A E. diuretic
(pag. 805) (pag. 663)

52 Vitamina A - afirmatii adevarate: *4 Face parte din categoria de fibrai de a 2-a

generaie urmtorul medicament:
A. Amelioreaza vederea de zi
B. Are proprietati anticanceroase A. probucolul

C. Stimuleaza formarea de anticorpi B. simvastatina

D. Intervine in metabolismul steroizilor C. colestiramina

E. Este cofactor in sinteza mucopolizaharidelor D. acidul nicotinic

(pag. 808-809) E. fenofibrat
(pag. 665)
53 Vitamina D:
*5 Probucolul nu se administreaz n
A. Creste absorbtia renala de calciu
urmtoarele doze, cu excepia:
B. Stimuleaza pierderea renala de fosfat
A. oral 500mg de 4 ori pe zi la mese
C. Creste absorbtia intestinala de fosfat
B. oral 250mg de 3 ori pe zi la mese
D. Stimuleaza secretia de parathormon
C. oral 500mg de 2 ori pe zi la mese
E. Mobilizeaza calciul din oase si creste calcemia
D. oral 250mg pe zi
(pag. 811-812)
E. parenteral 100mg de2 ori pe zi
Tema nr. 27 (pag. 672)
Hlipocolesterolemiante
*6 Atorvastatina nu se administreaz n
Bibliografie asociata temei: urmtoarele doze, cu excepia:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
A. oral, doza iniial de 10mg n priz unic pe 24
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
ore
pag. 661-672
B. oral, doza iniial de 80mg n priz unic pe 24
*1 Notai cea mai frecvent cauz de ore
hipercolesterolemie:
C. parenteral 80mg/zi
A. creterea LDL-colesterol D. oral, doz iniial 30mg de 3 ori pe zi
B. creterea HDL- colesterol E. oral, doz iniial 10mg de 3 ori pe zi
C. creterea trigliceridelor (pag. 672)
D. creterea chilomicronilor
*7 Notai care este doza maxim terapeutic
E. creterea acizilor grai liberi pentru atorvastatin:
(pag. 662)
A. 1g/zi
*2 Medicamentele hipolipemiante nu combat B. 10mg/zi
urmtoarele afeciuni , cu excepia:
C. 100mg/zi
A. hipertiroidia D. 80mg/zi
B. ateroscleroza E. 200mg/zi
C. edemele (pag. 672)
D. hipercorticismul
E. acidoza
(pag. 663)

Pag. 148 din 309

*8 Precizai care este doza maxim terapeutic * 13 Notai n ce doz se administreaz oral
pentru simvastatin: fenofibratul:
A. 40mg/zi A. 200mg/zi
B. 300mg/zi B. 800mg/zi
C. 2g/zi C. 3g/zi
D. 1g/zi D. 4g/zi
E. 10mg/zi E. 500mg/zi
(pag. 671) (pag. 666)

*9 Notai ce determinare se recomand n * 14 Notai care este afectiunea n care este

cursul tratamentului cu sivastatin: indicat probucolul:
A. determinarea bilanului lipidic A. hipercolesterolemie esenial pur
B. determinarea tensiunii arteriale B. hipertrigliceridemie
C. determinarea greutii corporale C. hiperglicemie
D. determinarea diurezei D. HTA
E. determinarea glicemiei E. hiperlipidemie familial
(pag. 671) (pag. 672)

* 10 Precizai cu ce valoare reduce colestiramina * 15 Precizai care este doza iniial de

colesterolul total i LDL-colesterolul: simvastatin la pacienii cu boal
coronarian:
A. 100%
B. 15 - 20% A. 400mg/24 ore priz unic seara

C. 80% B. 800mg/24ore priz unic seara

D. 5% C. 20mg/24ore priz unic seara

E. 50% D. 1g/24ore priz unic seara

(pag. 663) E. 5mg/24ore priz unic seara
(pag. 671)
* 11 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
colestiramina,cu excepia: * 16 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
statinele ,cu excepia:
A. favorizeaz metabolizarea hepatic a acizilor
biliari A. inhib HMG- CoAreductaza
B. favorizeaz eliminarea renal a acizilor biliari B. inhib glicogensintetaza
C. leag acizii biliari de proteinele plasmatice C. inhib lipoproteinlipaza
D. fixeaz acizii biliari din intestin sub forma unui D. blocheaz oxidarea acizilor grai
complex insolubil
E. scade sinteza de prostaglandine
E. fovorizeaz ptrunderea acizilor biliari n esuturi (pag. 667)
(pag. 663)
* 17 LDL - colesterolul este o lipoprotein:
* 12 Tratamentul prelungit cu fibrai nu determin
urmtoarele modificri ,cu excepia: A. antiaterogenic
B. aterogenic
A. cretera HDL-colesterolului
C. antioxidant
B. creterea LDL-colesterolului
D. cu densitate crescut
C. creterea VLDL
E. reduce apariia bolii coronariene
D. creterea trigliceridelor
(pag. 662)
E. creterea colesterolului
(pag. 666)

Pag. 149 din 309

* 18 Fibraii nu determin creterea uoar a 24 Medicamentele hipolipemiante:
incidenei urmtoarelor afeciuni, cu excepia:
A. scad nivelul plasmatic al diferitelor fraciuni
A. litiazei renale lipoproteice
B. ulcerului duodenal B. combat ateroscleroza
C. diabetului zaharat C. reduc mortalitatea prin boal coronarian
D. litiazei biliare D. scad nivelul glicemiei
E. HTA E. cresc catabolismul proteinelor
(pag. 666) (pag. 663)

* 19 Notai care este medicamentul din categoria 25 Dup mecanismul de aciune distingem
statinelor: urmtoarele medicamente hipolipemiante:
A. acidul nicotinic A. fibrai
B. pravastatina B. tolbutamid
C. gemfibrozilul C. glipizid
D. probucolul D. probucol
E. acipimox E. glibenclamid
(pag. 667) (pag. 663)

* 20 HDL - colesterolul nu transport urmtoarele 26 Colestiramina:

lipide, cu excepia:
A. are greutate molecular mare
A. colesterolului esterificat B. este o rin schimbtoare de ioni
B. colesterolului neesterificat C. este neresorbabil la nivelul mucoasei digestive
C. colesterolului i trigliceridelor D. fixeaz acizii biliari din intestin
D. fofolipidelor E. stimuleaz circuitul enterohepatic al acizilor biliari
E. colesterolului i fosfolipidelor (pag. 663)
(pag. 661)
27 Nu se recomand administrarea
21 Principalele tipuri de lipide din organism colestiraminei la bolnavii cu:
sunt:
A. cataract
A. trigliceridele B. constipaie cronic sever
B. fosfolipidele C. sarcin
C. colesterolul D. obstrucie complet a cilor biliare
D. acizii grai liberi E. hiperglicemie
E. acizii biliari (pag. 663)
(pag. 661)
28 Colestiramina poate fi asociat cu:
22 Colesterolul:
A. laxative lubrefiante n caz de constipaie
A. intr n structura membranelor celulare B. vitamina A i D pe cale parenteral n cursul
B. servete ca precursor al hormonilor steroidieni tratamentelor prelungite
C. servete ca precursor al acizilor biliari C. vitamina A i D pe cale oral
D. servete ca precursor al carbohidrailor D. statinele mai ales cnd colesterolul depete
350mg%
E. servete ca precursor al levotiroxinei
E. se administreaz dup mese
(pag. 661)
(pag. 663)
23 HDL - colesterolul are origine n :
A. ficat
B. intestin
C. miocard
D. rinichi
E. muchi
(pag. 662)

Pag. 150 din 309

29 Colestiramina interfer cu absorbia 34 Reprezentani ai fibrailor de generaia a 2-a
intestinal a numeroase medicamente: sunt :
A. hormoni tiroidieni A. bezafibrat
B. digoxin B. fenofibrat
C. fenobarbital C. ciprofibrat
D. anticoagulante cumarinice D. clofibrat
E. vitamine administrate parenteral E. niacina
(pag. 664) (pag. 665)

30 Acidul nicotinic: 35 Fibraii determin:

A. este o vitamin hidrosolubil
B. are activitate hipolipemiant semnificativ
C. inhib puternic lipoliza n esutul adipos
D. reduce sinteza hepatic de VLDL i LDL
E. crete concentraia plasmatic a trigliceridelor
(pag. 664)
A. stimularea activitii lipoproteinlipazei
B. scderea nivelului plasmatic al trigliceridelor
C. inhibarea sintezei hepatice de VLDL
D. efect hipocolesterolemiant modest
E. efect hipoglicemiant
(pag. 665 i 666)

31 Acidul nicotinic determin: 36 Tratamentul prelungit cu fibrai determin:

A. scderea concentraiei plasmatice a trigliceridelor
B. scderea concentraiei plasmatice a
colesterolului
C. terapia combinat cu colestiramina reduce
nivelul LDL- colesterolului
D. dup tratament prelungit crete HDL -
colesterolul
E. crete concentraia plasmatic a fibrinogenului
(pag. 664)
A. creterea HDL- colesterolului
B. efect antiagregant plachetar
C. creterea nivelului plasmatic al trigliceridelor
D. creterea sintezei hepatice deVLDL
E. blocarea activitii lipoproteinlipazei
(pag. 665 i 666)
37 Efectele adverse care pot apare la
tratamentul cu fibrai sunt:

32 Tratamentul cu acid nicotinic poate A. creterea moderat i tranzitorie a GOT i GPT

determina apariia urmtoarelor efecte B. alopecie
adverse: C. creterea uoar a incidenei litiazei biliare
A. bloc neuromuscular D. tulburri musculare de tip miozit
B. fenomene vasomotorii E. poliurie
C. uscarea tegumentelor (pag. 666)
D. hepatotoxicitate
38 Fibraii se administreaz pe cale oral astfel:
E. nefrotoxicitate
A. cu 2 ore naintea mesei
(pag. 664)
B. ciprofibrat 100mg/zi n priz unic
33 Nu se recomand administrarea acidului C. fenofibrat 200mg/zi
nicotinic n :
D. benzafibrat 50mg/zi
A. sarcin
E. gemfibrozil 10mg/zi
B. afeciuni hepatice severe
(pag. 666)
C. gut
39 Statinele:
D. diabet zaharat
E. hipertrigliceridemie familial A. reduc marcat colestsrolul plasmatic
(pag. 664) B. scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului
C. cresc HDL - colesterolul
D. cresc trigliceridele plasmatice
E. scad HDL - colesterolul
(pag. 668)

Pag. 151 din 309

40 Statinele pe lng activitatea hipolipemiant 45 La nivel muscular simvastatina poate
produc: produce:
A. stabilizarea plcii de aterom A. mialgii
B. reduc ischemia miocardic B. senzaie de slbiciune muscular
C. scad riscul apariiei infarctului C. creterea moderat i tranzitorie a CPK
D. scad riscul apariiei dibetului zaharat D. rareori rabdomioliz
E. cresc coninutul de lipide din placa de aterom E. bloc neuromuscular
(pag. 668) (pag. 670)

41 La unii bolnavi n tratament cu statine au fost 46 n cursul tratamentului cu simvastatin se

semnalate: recomand:
A. dispnee A. urmrirea periodic a titrului transaminazelor
B. tulburri digestive hepatice
B. dozarea CPK dozarea
C. miopatie
C. glicemiei determinarea
D. hepatotoxicitate
E. HTA D. bilanului lipidic

(pag. 669) E. dozarea ureei

(pag. 671)
42 Statinele nu se administreaz n:
47 Atorvastatina are aciune:
A. sarcin
A. hipoglicemiant scade
B. la copii
B. acidul uric
C. afeciuni hepatice evolutive
D. diabet zaharat C. hipolipemiant
D. hipocolesterolemiant
E. HTA
(pag. 669) E. produce o scdere mai important a
trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine
43 Tratamentul cu statine se administreaz (pag. 671)
astfel:
48 n afara aciunii hipolipemiante ,
A. pe cale oral atorvastatina are aciune:
B. se ncepe cu o doz redus, iniial 10 - 20mg/zi
A. fibrinolitic
C. se administreaz n priz unic seara
B. antiinflamatorie
D. dup 3 - 6 sptmni posologia poate fi crescut
C. antioxidant
E. se crete posologia pn la maxim 1g/zi
D. imunomodulatorie
(pag. 669)
E. agregant plachetar
44 Statinele sunt considerate a fi medicamente (pag. 671)
de prim alternativ la:
49 Posologia cu atorvastatin este
A. pacieni cu hipercolesterolemie primar individualizat corespunztor n funcie de:
B. pacieni cu hiperlipidemie combinat
A. nivelul creatininei
C. bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat
B. nivelul glicemiei
diabetului zaharat
C. scopul tratamentului
D. pacieni cu boal coronarian asociat cu
hipercolesterolemie moderat D. starea funcional hepatic
E. pacieni cu hipertrigliceridemie E. rspunsul terapeutic al fiecrui pacient
(pag. 669) (pag. 672)

Pag. 152 din 309

 50 Printre efectele adverse la probucol se *3 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina
numr: E este:
A. tulburri digestive A. copii pn la un an:3-4 mg
B. prelungirea intervalului QT pe EKG B. copii ntre 1-10 ani: 8-9 mg
C. ototoxicitatea efectul C. brbai: 11 mg
D. mutagen efect D. femei: 9 mg
E. imunosupresor E. femei care alpteaz: 9-10 mg.
(pag. 672) (pag. 815)

* 51 Estrogenii realizeaza urmatoarele actiuni: *4 Vitamina PP este indicat pentru a trata sau
a preveni:
A. Inhiba secretia apoasa a cervixului
B. Determina maturarea epiteliului vaginal A. pelagra

C. Inhiba depunerea glicogenului in vagin B. hepatita cronic

D. Inhiba depunerea de lipide la nivelul glandei C. prevenirea cancerelor

mamare D. sterilitatea
E. Scad permeabilitatea capilara E. ca hiperlipemiant n tratamentul diferitelor tipuri
(pag. 774) de dislipidemii.
(pag. 823)
52 Progesteronul:
*5 Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP
A. Scade frecventa contractiilor uterine
este:
B. Favorizeaza mentinerea sarcinii
A. copil pn la un an: 3-4 mg
C. Creste proliferarea celulelor endometriale
B. copil 1-10 ani: 7-8 mg
D. Stimuleaza lipoproteinlipaza
C. brbai: 12-13 mg
E. Are efect natriuretic
D. femei: 13-15 mg
(pag. 781-782)
E. femei nsrcinate: 20 mg
Tema nr. 28 (pag. 823)
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
*6 Carena de vitamin B12 produce:
Bibliografie asociata temei:
A. anemie hemolitic
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. B. anemie pernicioas sau anemie Biermer
pag. 805-838 C. sindrom Hodgkin
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti D. anemie feripriv
2001. E. limfom non-hodgkin
pag. 689-708, pag. 711-748
(pag. 830)
*1 Necesarul zilnic recomandat de vitamina D
*7 Necesarul zilnic recomandat pentru acidul
este:
folic este:
A. copil pn la un an:0,0075-0,010mg
A. brbai: 0,3-0,4 mg
B. copil 1-10 ani:0,050 mg
B. femei: 0,2-0,3 mg
C. brbai: 0,020 mg
C. femei nsrcinate: 0,3 mg
D. femei:0,100 mg
D. femei care alpteaz: 0,4 mg
E. femei care alpteaz 0,200mg
E. copil pn la 1 an:0.15-0,2mg
(pag. 813)
(pag. 832)
*2 Vitamina K1 se gsete n:
A. ou
B. unt, lapte
C. grsimi animale
D. tomate
E. ficat
(pag. 815)

Pag. 153 din 309

*8 Acidul folic este implicat n: * 13 Acidul folic se utilizeaz n afectiunile
urmatoare, cu exceptia:
A. meninerea troficitii mucoasei digestive
B. catabolismul histidinei cu formarea acidului A. tratamentul carenelor
glutamic B. deficit de vitamina D
C. metabolismul lipidic C. tratamentul anemiei megaloblastice
D. metabolismul glucidic D. la femei insarcinate
E. metabolismul seleniului E. prevenirea accidentelor cardiovasculare legate
(pag. 832) de hiperhomocisteinemie moderata
(pag. 832)
*9 Carena sever de vitamin C:
* 14 Forma sub care se gsete vitamina A este:
A. se numete scorbut i este foarte rar ntlnit
B. apare la persoanele care consum timp A. alfa-tocoferol
ndelungat ou crude (albu) B. dihidrotahisterol
C. se numete sindromul picioarelor C. 3-dehidro-retinolul (vitamina A2)
eznde(burning feet)
D. adermina
D. poate apare datorit aminoaciduriei
E. filochinona
E. se poate instala n cadrul sindromului de (pag. 807)
malabsorbie lipidic
(pag. 835) * 15 Vitamina K este implicat n coagularea
sngelui, intervenind n formarea unor
* 10 Doze mari de vitamin C pot da: factori ai coagulrii:
A. reacii alergice A. factorul VIII
B. creterea riscului de formare a calculilor renali B. factorul V
oxalici
C. factorul VI
C. hipokaliemie
D. factorul X
D. poate favoriza evoluia tumorilor prin creterea
sintezei de AND E. factorul IV

E. avort habitual (pag. 815)

(pag. 835) 16 Necesarul zilnic recomandat de vitamin K

este:
* 11 Necesarul zilnic recomandat de vitamina C
este: A. copii pn la un an: 0,005-0,01 mg

A. copii pn la un an: 30-35 mg B. copii ntre 1-10 ani: 0,015-0,03 mg

B. copii 1-10 ani: 35-40 mg C. femei gravide: 0,015 mg

C. femei: 50 mg D. femei care alpteaz: 0,015 mg

D. femei nsrcinate: 60 mg E. femei gravide: 0,15 mg

E. brbai: 40-50 mg (pag. 816, 817)

(pag. 835) 17 Vitamina B2 este important pentru:

* 12 Vitamina C mai poate fi folosit n: A. intervine n metabolismul seleniului

A. diabet non-insulinodependent B. procesul de cretere

B. ciroz C. are activitate antiagregant plachetar

C. hepatit D. protecia celulei hepatice de aciunea diferitelor

toxice
D. stri astenice
E. asigurarea integritii epiteliilor
E. sterilitate
(pag. 821)
(pag. 835)

Pag. 154 din 309

18 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina 23 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina
B2 este: B6 este:
A. copil pn la un an: 0,4-0,5 mg A. brbai: 1,5 mg
B. copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg B. femei: 2 mg
C. brbai: 1,3-1,4 mg C. femei nsrcinate: 2,2 mg
D. femei: 1,2-1,3 mg D. femei care alpteaz: 2,1 mg
E. femei nsrcinate: 1,5 mg E. brbai: 1,6 mg
(pag. 821) (pag. 827)

19 Vitamina B1 este implicat n: 24 Vitamina B12 face parte din grupul

A. transformarea glucidelor n lipide
B. favorizarea depunerii glicogenului n ficat
C. sinteza acetilcolinei
D. intervine n activitatea glandelor sexuale
E. metabolismul seleniului
(pag. 818)
20 Deficitul de vitamin B1 n care se impune
administrarea preparatelor cu vitamin poate
avea diferite cauze:
A. aport crescut de glucide
B. aport insuficient la persoanele n vrst
C. sterilitate
D. alcoolismul, ciroza i afeciunile gastro-
intestinale n cadrul crora apare un proces de
malabsorbie
E. aport sczut de glucide
(pag. 818)
21 Necesarul zilnic recomandat de vitamin B1
este:
A. femei: 1,0-1,1 mg
B. femei gravide:1,5 mg
C. femei: 1,2-1,5 mg
vitaminelor complexului B, vitamine
hidrosolubile. n funcie de substituenii fixai
de ionii de cobalt din structura sa, avem:
A. cianocobalamina (grupare cian)
B. hidroxocobalamina (grupare hidroxil)
C. etilcobalamina (grupare etil)
D. 5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5-
dezoxiadenozil)
E. alfa-tocoferolul
(pag. 828)
25 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina
B12 este:
A. copil pn la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5
micrograme)
B. copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2
micrograme)
C. femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme)
D. femei care alpteaz: 0,0026 mg (2,6
micrograme)
E. brbai: 0,0011 0,0022 mg (1,1 2,2
micrograme)
(pag. 830-831)
26 Carena medie de vitamin C este nsoit de:

D. femei care alpteaz: 1,6 mg A. hematoame

E. femei care alpteaz: 1,4 mg B. retard psihomotor
(pag. 818) C. hemoragii gingivale
D. ataxie
22 Carena vitaminei PP poate fi rezultatul:
E. scorbut
A. neoplasmelor
(pag. 835)
B. deficitului alimentar
C. aminoaciduriei 27 Vitamina C posed cteva aciuni
farmacologice, ns ea intervine ca i
D. aportului de carne coenzim i agent reductor ntr-o serie de
E. hipotiroidismului procese biochimice. Astfel:
(pag. 822) A. favorizeaz depunerea calciului n oase
B. intervine n transformarea acidului folic n acid
folinic
C. are aciune antialergic
D. favorizeaz depunerea glicogenului n ficat
E. intervine n metabolismul seleniului
(pag. 834)

Pag. 155 din 309

 28 Acidul folic este sintetizat de plante i * 33 Hipovitaminoza B1 mbrac mai multe forme
microorganisme, dar nu este sintetizat de printre care:
om. Sunt bogate n acid folic:
A. fragilitate eritrocitar
A. vegetalele proaspete, nefierte B. anemie hemolitic la prematuri
B. nuci C. sindrom W ernicke-Korsakoff
C. drojdia de bere D. scorbut
D. ficatul E. boal hodgkin
E. lapte (pag. 818)
(pag. 831)
* 34 Un alt rol important al vitaminei B12 este:
29 Vitamina B6 scade efectul:
A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului la
A. barbituricelor L- nivelul intestinului
B. dopa anestezicelor B. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul
celulelor intestinale
C. locale fenitoinei
C. crete retenia din urin a calciului i fosfatului
D. antiaritmicelor
D. n meninerea troficitii mucoasei digestive
E.
(pag. 827) E. n activitatea glandelor sexuale
(pag. 830)
30 Carena biotinei poate apare n cteva situaii
cum ar fi: * 35 Un coninut ridicat de vitamin C prezint:
A. persoanele ce consum timp ndelungat ou A. cerealele nedecorticate
crude (albu) B. cpunii
B. sugarii cu seboree C. drojdia de bere
C. pacienii cu anomalii genetice ale enzimelor D. cerealele integrale
pentru care biotina este coenzim
E. ulei de soia
D. beri-beri
(pag. 834)
E. sindromul picioarelor arznde (burning feet)
(pag. 828) 36 Vitamina A:
A. este necesar pentru formarea pigmenilor
* 31 Ergocalciferolul se administreaz:
fotosensibili n retin i prevenirea nictalopiei
A. profilactic la gravide i femei ce alpteaz 1500- (hemeralopiei)
2000u.i./zi B. are proprieti anticanceroase, favoriznd
B. curativ la gravide i femei ce alpteaz transformarea celulelor maligne n celule
400000u.i./zi la 4-6 sptmni normale i inhibnd creterea tumorilor
C. pentru profilaxia rahitismului la sugar 400- C. este necesar pentru reproducere i dezvoltarea
1000u.i./zi embrionar
D. pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 D. intervine n metabolismul seleniului
000u.i. oral, injectabil ntr-o priz sau 5000-15 E. intervine n metabolismul acizilor nucleici
000u.i./zi n 2-3 prize, timp de 3-6 sptmni
asociat cu calciu. (pag. 808)
E. profilactic n rahitism 200 000 400 000u.i. la 6 37 Pentru absorbia vitaminei A este necesar
luni prezena:
(pag. 813) A. srurilor biliare
* 32 Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de B. lipazei pancreatice
coenzim, intervenind n metabolismul C. proteinelor i grsimilor alimentare
carbohidrailor. El particip:
D. acidului nicotinic
A. la reacii de transcetolizare a glucidelor n calea
pentozofosfatic E. factorului intrinsec al lui Castle

B. intervine n metabolismul seleniului (pag. 807)

C. intervine n activarea glandelor sexuale

D. este implicat n metabolismul acizilor nucleici
E. crete retenia din urin a calciului
(pag. 818)

Pag. 156 din 309

38 Manifestrile clinice ale carenei vitaminei A
sunt:
A. tulburri de vedere nocturn (hemeralopie)
B. sindrom de malabsorbie
43 Vitamina D este folosit n prevenirea i
tratamentul strilor careniale
(hipovitaminozei D). Ea se indic n:
A. rahitism

C. scderea rezistenei la infecii B. hipoparatiroidie

D. uscciunii pielii i a mucoaselor C. dermatoze

E. hemoragie digestiv D. hipocalcemie

(pag. 809) E. hiperparatiroidie
(pag. 812)
39 Carena vitamina A poate fi datorat:
44 Tratamentul hipervitaminozei D const n:
A. unor diete dezechilibrate (aport insuficient)
B. consum de alimente care conin substane aa A. oprirea vitaminei D
numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peti B. diminuarea calciului
C. bolilor renale (eliminare crescut) C. aport de lichide
D. diabetului (conversia carotenoidelor deficitare) D. administrarea de menadion
E. aport crescut de glucide E. creterea calciului
(pag. 809) (pag. 812)
40 Necesarul zilnic recomandat de vitamina A 45 Vitamina E poate fi indicat n:
este:
A. osteoporoz avort
A. brbai: 1 mg B. habitual hepatita
B. femei: 0,8 mg C. cronica distrofii
C. femei nsrcinate 1,2 mg
D. musculare
D. femei care alpteaz: 1,3-1,4 mg
E. hemoragii digestive
E. femei nsrcinate:1,4 mg (pag. 814)
(pag. 810)
46 Colecalciferolul se administreaz:
41 Cei mai importani compui din grupul
A. profilactic n rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6
calciferolilor sunt:
luni
A. ergocalciferol (D2) B. curativ n rahitism 200 000 u.i. pe sptmn, 2
B. colecalciferol (D3) sptmni
C. calcitriol C. profilactic n rahitism 400-1000 u.i./zi
D. alfa tocoferolul D. curativ n osteomalacie 200 000 u.i. la 2
sptmni pentru 3 luni
E. tiamina
(pag. 810) E. curativ n osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6
luni
42 Vitamina D la nivel intestinal: (pag. 813)
A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului 47 Vitamina E ndeplinete mai multe roluri n
B. stimuleaz absoria lipidelor organism:
C. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul A. are efect antioxidant in vitro i in vivo
celulelor intestinale ce permit hidroliza
B. intervine n metabolismul seleniului
polifosfailor neabsorbabili n fosfai absorbabili
C. are activitate antiagregant plachetar
D. hidrolizeaz fosfatazele alcaline intestinale
D. favorizeaz transformarea acidului piruvic n
E. transform glucidele n lipide
aminoacizi
(pag. 811)
E. intervine n formarea unor factori anticoagulani
proteina C i S
(pag. 814)

Pag. 157 din 309

 48 Vitamina E este indicat pentru prevenirea i 53 Pentru analiza variabilelor discrete, se
tratarea strilor careniale la: utilizeaza urmatoarele teste nonparametrice:
A. cei cu malabsorie intestinal A. Procedeul Hauschke
B. diateze hemoragice B. Testul Friedman
C. femei nsrcinate i care alpteaz C. Testul Bartlett
D. la vrstnici cu tulburri de circulaie periferic D. Procedeul Steinijans
E. supradozarea vitaminei A E. Procedeul Gaffney
(pag. 814) (pag. 140-141)

49 Carena de vitamin K se manifest prin: 54 Dintre proprietatile fundamentale utilizate

pentru caracterizarea substantelor
A. hematurie
medicamentoase in faza preformularii, fac
B. epistaxis parte:
C. oligurie A. Compresibilitatea
D. echimoze B. Compactibilitatea
E. hipertiroidie C. Solubilitatea
(pag. 816) D. Stabilitatea in solutie si in stare solida
50 n grupul vitaminei K au fost descrise: E. Punctul de topire
A. vitamina K1 (pag. 388)
B. vitamina K2 55 Dintre factorii fizico-chimici si farmaceutico-
C. vitamina K8 tehnologici care influenteaza
biodisponibilitatea, fac parte:
D. vitamina K9
A. Stabilitatea chimica a substantei
E. vitamina K12
medicamentoase
(pag. 815)
B. Viteza de dizolvare
* 51 In cercetarea clinica pentru obtinerea C. Solubilitatea
autorizatiei de punere pe piata, urmatoarea
D. Coeficientul de distributie
afirmatie referitoare la faza II este adevarata:
E. Efectul de prim pasaj
A. Se recurge la subiecti sanatosi
(pag. 186)
B. Este inceputul studiilor clinice controlate
C. Se efectueaza studii clinice largite 56 Administrarea orala a unor medicamente
care contin agenti de vascozitate poate avea
D. Are loc numai daca noul medicament a primit urmatoarele efecte:
autorizatia de introducere in consum, aprobata
de autoritatea sanitara a tarii respective, si a A. Micsorarea vitezei de golire a stomacului
inceput productia pe scara industriala a B. Cresterea vitezei de golire a stomacului
medicamentului
C. Cresterea motilitatii intestinale
E. Este o faza de supraveghere post-marketing
D. Descresterea motilitatii intestinale
(pag. 107-109)
E. Scaderea vitezei de dizolvare a substantei
52 In metodologia unui studiu de medicamentoase
bioechivalenta, modalitatile de comparatie (pag. 191)
intraindividuala sunt:
A. Studiile inversate
B. Metoda careurilor latine
C. Metoda blocurilor incomplete echilibrate
D. Metoda careurilor grecesti
E. Studiile incrucisate
(pag. 124)

Pag. 158 din 309

Tema nr. 29 *5 Urmtoarele substane sunt steroizi
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni anabolizani, cu excepia:

Bibliografie asociata temei: A. metandienona

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de B. nandrolon
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005. C. noretandrolon
pag.751-761, pag.772-797
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii D. estriol
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti E. stanozol
2001. (pag. 796)
pag. 805-817
*6 Precizai organul care secret fiziologic
*1 Urmtorii estrogeni nu sunt naturali, cu
gonadorelin:
excepia:
A. este secretat fiziologic de hipotalamus
A. estradiol
B. este secretat fiziologic de hipofiz
B. dietilstilbestrol
C. este secretat fiziologic de ovar
C. clorotrianisen
D. este secretat fiziologic de testicul
D. mestranol
E. este secretat fiziologic de corticosuprarenal
E. hexestrol
(pag. 788)
(pag. 776)
*7 Biosinteza progesteronului n organism
*2 Urmtoarele progestative sunt de sintez, cu
pornete de la:
excepia:
A. colesterol
A. medroxiprogesteron
B. acetilcolin
B. progesteron
C. tirozin
C. alilestrenol
D. vitamin B12
D. linestrenol
E. vitamin E
E. etisteron
(pag. 781)
(pag. 779)
*8 Urmtoarele reacii adverse nu
*3 Notai care este indicaia terapeutic a
caracterizeaz estrogenii, cu excepia:
progesteronului natural:
A. efect sedativ
A. este indicat n tulburri de vedere
B. cresc riscul afeciunilor tromboembolice
B. este indicat n tromboflebite
C. efect virilizant
C. este indicat n hipercolesterolemie
D. efect diuretic
D. este indicat n sngerri uterine datorate
insuficienei de secreie a hormonului luteotrop E. efect ototoxic
E. este indicat n depresii (pag. 775)
(pag. 780) *9 Urmtoarele aciuni nu sunt de tip
progestativ, cu excepia:
*4 Precizai care medicament este inductor al
ovulaiei: A. antiulceroas
A. metiltestosteron B. sedativ
B. gonadorelina C. fixarea oului fecundat i meninerea sarcinii
C. nandrolon D. antiinflamatoare
D. stanozol E. imunomodulatoare
E. gentamicina (pag. 781)
(pag. 785)

Pag. 159 din 309

* 10 Notai care este indicaia terapeutic a
stanozolului:
A. este indicat n angioedem ereditar
B. este indicat n hiperglicemie
C. este indicat n hipertiroidie
D. este indicat n endometrite
E. este indicat pentru meninerea sarcinii
(pag. 797)
11 Hormonii estrogeni au urmtoarele
contraindicaii absolute:
A. sarcin n primul trimestru
B. alptare
C. antecedente troboembolice
D. fibrom uterin
E. insuficien ovarian la menopauz
(pag. 775 i 776)
12 Estrogenii sunt indicai la femeie n:
A. insuficien ovarian la menopauz
B. sngerri uterine disfuncionale profuze i
periculoase
C. sindrom Turner
D. profilaxia osteoporozei de menopauz
E. sarcin
(pag. 776)
13 Progestativele de sitez sunt indicate n:
A. iminen de avort
B. metroragii funcionale
C. terapia de substituie postmenopauz, asociai
cu estrogeni
D. endometrioze, doze mai mari
E. depresie
(pag. 780)
14 Reacii adverse produse de progestativele de
sintez sunt:
A. tulburri digestive
B. cretere n greutate
C. hipercolesterolemie
D. depresie la utilizarea dozelor mari
E. scderea tensiunii arteriale
(pag. 781)
15 Progesteronul are urmtoarele aciuni de tip
progestativ:
A. inducerea travaliului
B. fixarea oului fecundat
C. meninerea sarcinii
D. scade frecvena contraciilor uterine
E. pregtete glanda mamar pentru secreia
lactat
(pag. 781)
16 Medroxiprogesteronul:
A. se absoarbe bine dup administrare oral i
perlingual
B. bitransformarea se face n ficat
C. metaboliii rezultai se elimin renal sub forma
conjugat
D. aciunile farmacodinamice sunt asemntoare
progesteronului natural
E. se administreaz n insuficiena hepatic
(pag. 783)
17 Alilestrenolul:
A. este indicat ca steroid anabolizant
B. stimuleaz sinteza placentar de oxitocinaz
care degradeaz oxitocina
C. are efect progestativ
D. este indicat n avort habitual
E. este indicat ca stimulator al hematopoiezei
(pag. 784)
18 Gonadotropina corionic este indicat la
brbat n:
A. criptorhidie
B. hipogonadism prin hiposecreie de gonadotropine
C. ginecomastie
D. n tulburri de coagulare manifestate prin
tromboze
E. n retenia hidrosalin cu apariia de edeme
(pag. 787)
19 Clomifenul:
A. are absorbie oral bun se
B. metabolizeaz hepatic
C. eliminarea se face parial biliar
D. este indicat n sngerri uterine nediagnosticate
E. este indicat n sarcin
(pag. 788 i 789)
Pag. 160 din 309
20 Hormoni androgeni utilizai n terapie pentru 25 Diminu efectele estrogenilor urmtoarele
efectul virilizant sunt: medicamente:
A. testosteron A. fenobarbital
B. metiltestosteron B. fenitoin
C. testosteron undecilenat C. rifampicin
D. estriol D. ampicilin
E. hexestrol E. nifedipina
(pag. 795) (pag. 776)

21 Steroizii anabolizani sunt indicai n: * 26 Hormonii tiroidieni:

A. sarcin A. la doze mici inhiba sinteza proteica
B. la sportivi B. determina cresterea lipolizei
C. la btrni denutriti C. cresc colesterolul
D. n arsuri ntinse D. actioneaza in sens hipoglicemiant
E. n osteoporoz la vrstnici E. scad debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 797) (pag. 752)

22 Hormonii androgeni: * 27 Insuficienta tiroidiana severa poarta numele

de:
A. au structur steroidic
B. biosinteza lor pornete de la colesterol sau de la A. cretinism gusogen
acetilcoenzima A B. gusa nodulara
C. cantiti mici sunt produse de celulele din zona C. tireotoxicoza
reticulat corticosuprarenal
D. mixedem
D. sunt secretai de celulele interstiiale Leydig
E. tiroidita
E. sunt reprezentai de linestrenol (pag. 753)
(pag. 793)
* 28 Hormonii tiroidieni la doze mari produc
23 Anticoncepionalele care conin combinaii fenomene de hipertiroidie caracterizate prin
estroprogestative n asocieri fixe au urmatoarele, cu exceptia:
urmtoarele reacii adverse severe:
A. hiperexcitabilitate la nivel SNC
A. tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale
B. tremuraturi
B. HTA
C. somnolenta si letargie
C. icter colestatic
D. palpitatii
D. depresie
E. anorexie
E. litiaz renal (pag. 753,754)
(pag. 791)
* 29 Levotiroxina:
24 Contraceptivele hormonale:
A. biodisponibilitatea orala nu este influentata de
A. se utilizeaz n scopul controlului fertilitii alimente
B. conin asocieri estroprogestative B. se biotransforma in liotironina
C. pot fi contraceptive care conin numai C. are efectul maxim dupa 1-2 zile
progestative
D. tratamentul se incepe cu doze mari, care se
D. pot fi contrceptive care conin numai estrogeni scad treptat
E. favorizeaz fixarea oului fecundat i meninerea E. uzual se administreaza 2-4 mg/zi
sarcinii (pag. 755)
(pag. 789)

Pag. 161 din 309

* 30 Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise * 34 Metiltiouracil:
(care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni)
A. dupa administrare orala nu se absoarbe
cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
B. nu se leaga de proteinele plasmatice
A. eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu
boala recenta C. este antitiroidianul care se poate administra la
femeile insarcinate si care alapteaza
B. in boala Graves Basedow, latenta pana la
aparitia efectului este lunga si variabila D. stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni
C. tratamentul de atac se face cu doze mari E. nu se acumuleza in tiroida
D. sint indicate si la bolnavi la care se va face (pag. 758, 759)
tiroidectomie
* 35 Liotironina:
E. se indica in hipertiroidismul in forme usoare si
medii, la copii si adulti tineri A. are biodisponibilitatea orala foarte scazuta
(pag. 758) B. are T1/2 scurt (1-3 ore)
C. este folosita frecvent ca tratament substitutiv
* 31 Carbimazol:
D. are risc mare de reactii adverse cardiace
A. este derivat de tiouracil
E. se administreaza de electie in boala Graves
B. in organism se transforma in tiamazol activ Basedow
C. este contraindicat in caz de terapie cu radioiod (pag. 756)
D. nu are efect la bolnavi refractari la derivati de
36 Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni:
tiouracil
E. nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa A. tireotoxicoza
luni de zile de tratament B. cancer tiroidian
(pag. 759) C. mixedem
* 32 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu D. cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala
exceptia: E. intoleranta la iod
A. iodul administrat oral are absorbtie buna din (pag. 754)
tubul digestiv
37 Levotiroxina:
B. iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu
hipertiroidism, are efect antitiroidian A. dupa administrare orala, efectul maxim apare
dupa aproximativ 10 zile
C. iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza
hormonilor tiroidieni B. se administreaza in hipotiroidism
D. iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia C. la copii se administrezeaza numai dupa varsta
gusei endemice de 8 ani
E. iodul are efect alergizant intens D. este contraindicata in coma mixedematoasa
(pag. 759, 760) E. se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi
levotiroxina sodica)
* 33 Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea
(pag. 755, 756)
locala a tiroidei:
A. se administreaza injectabil i.m. sau i.v. 38 Reactiile adverse produse de antitiroidienele
propriu-zise (care impiedica sinteza
B. se administreza topic (unguente, creme, geluri)
hormonilor tiroidieni) sunt:
C. se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri
A. tireotoxicoza
de raze , beta si X
B. hipotiroidism
D. este de prima alegere la tineri si copii
E. nu se utilizeaza in scop diagnostic C. greata, voma, diaree, rar hepatita

(pag. 760, 761) D. leucopenie

E. reactii alergice cutanate
(pag. 758)

Pag. 162 din 309

39 Tiamazol:
A. are efect antitiroidian
B. este metabolitul activ al metiltiouracilului
C. este indicat in boala Graves Basedow
D. nu se administreaza oral
E. tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni
(pag. 759)
40 Iodul:
A. trece in laptele matern si prin bariera placentara
B. administrat in doze mari la persoanele cu
eutiroidie poate produce hipotiroidie
C. este contraindicat in tratamentul gusei endemice
D. este indicat pentru pregatirea preoperatorie a
bolnavilor inaintea tiroidectomiei
E. in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa
multe luni de administrare
(pag. 760)
41 Notati nivelele la care actioneaza hormonii
tiroidieni:
A. pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat,
miocard, rinichi, creier
B. pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland
specific sinteza de lipocortina
C. pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol
in reglarea oxidarilor celulare
D. pe reglarea negativa a unor gene, inhiband
specific expresia COX-II
E. pe receptori din membranele celulare, cu
cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in
celule
(pag. 753)
42 Hormonii tiroidieni scad efectele pentru:
A. glicozide cardiotonice
B. anticoagulante cumarinice
C. insulina
D. antidiabetice orale
E. antidepresive triciclice
(pag. 754)
43 Tiroida, preparatul de origine animala
(pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),:
A. contine numai levotiroxina
B. are compozitie variabila de levotiroxina si
liotironina
C. se poate administra la copii pana la 3 ani in doza
de 100-200 mg/zi
D. efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa
intreruperea tratamentului
E. pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5
zile cu 2 - 3 saptamani pauza
(pag. 755)
44 Levotiroxina:
A. In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2
globuline
B. se elimina nemodificata prin urina
C. este biotransformata in liotironina
D. se administreza oral si i.v.
E. se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism
tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru
a mentine starea de eutiroidie
(pag. 755, 756)
45 Notati antitiroidienele propriu-zise, care
impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:
A. carbimazol
B. metiltiouracil
C. propiltiouracil
D. clorpromazina
E. carbamazepina
(pag. 755)
46 Farmacodinamia antitiroidienelor propriu-
zise, care impiedica sinteza hormonilor
tiroidien, se caracterizeaza prin:
A. impiedicarea oxidarii si organificarii iodului
B. propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a
levotiroxinei in liotironina
C. tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism
pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala
Graves Basedow
D. actioneaza pe receptori nucleari
E. impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati
iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina
(pag. 757)
47 Carbimazol:
A. este antitiroidianul care se poate administra la
femeile insarcinate si care alapteaza
B. determina alopecie reversibila spontan
C. este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru
tiroidectomie
D. se administreaza oral
E. este metabolitul activ al tiamazolului
(pag. 759)
48 Iodul radioactiv:
A. dupa administrare orala, sub forma de solutie de
iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul
digestiv
B. datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru
explorarea tulburarilor tiroidei
C. poate determina cancer tiroidian
D. frecvent determina hipertiroidism
E. este indicat la tineri, copii, femei insarcinate
(pag. 760, 761)
Pag. 163 din 309
 49 Hormonii tiroidieni:
A. actioneaza in sens hiperglicemiant
B. cresc rezervele de lipide si colesterolul
C. cresc termogeneza
D. stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de
crestere
E. scad secretia de acid clorhidric si pepsina si
peristaltismul la nivelul aparatului digestiv
(pag. 752)
50 Notati contraindicatiile antitiroidienelor
propriu-zise (care impiedica sinteza
hormonilor tiroidieni):
A. leucopenie
B. femei care alapteaza si gravide
C. hipertiroidism forme usoare si medii
D. cancer tiroidian
E. gusa toxica
(pag. 758)
* 51
Care dintre urmatorii solventi face parte din
grupa II de toxicitate, tinand cont de
clasificarea facuta de Gachon M. in 1990:
A. Metanolul
B. Clorbenzenul
C. Toluenul
D. Izopropanolul
E. Formamida
(pag. 81)
* 52 Valoarea de inactivare termica Z (factor Z)
reprezinta:
A. Numarul de minute la temperatura de referinta
(T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F,
care produc acelasi efect de sterilizare ca un
minut la temperatura T
B. Cresterea de temperatura care permite
reducerea prin 10 a valorii lui D sau de a
multiplica prin 10 viteza de distrugere a
microorganismelor
C. Timpul necesar pentru producerea unui efect
cert de sterilizare la o temperatura T
D. Numarul de minute la temperatura de referinta
(T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F,
care produc acelasi efect de sterilizare ca o ora
la temperatura T
E. Raportul de eficacitate
(pag. 403)
53 Microemulsiile se diferentiaza de emulsii prin
caracteristicile:
A. In general sunt mai vascoase
B. Pot exista intr-o structura bicontinua, cand contin
cantitati echivalente de faza lipofila si hidrofila
C. Sunt foarte stabile in timp
D. Sunt sisteme omogene, transparente, cu grad
mic de dispersie (10-80 micrometri), prezentand
un reflex galben la fenomenul Tyndal
E. Se formeaza spontan, fara aport de energie
importanta
(pag. 481)
54 Referitor la suspensiile injectabile in matrita
de polimeri, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Substanta medicamentoasa este adusa in
suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar
fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie
apoasa de carboximetilceluloza sodica
B. Sunt forme injectabile relativ noi si practic
experimentale
C. Substanta medicamentoasa este adusa in
suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar
fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie
alcoolica de carboximetilceluloza sodica
D. Viteza de eliberare a substantei nu este limitata
de dizolvarea matritei
E. Viteza de eliberare a substantei plecand de la
aceste sisteme terapeutice poate fi controlata
printr-o modificare a marimii particulelor de
polimer
(pag. 486)
55 Normele de functionare a unui sterilizator
definesc urmatoarele niveluri de sicitate:
A. Pentru incarcaturi metalice: sub 0.2%
B. Pentru incarcaturi metalice: sub 1.5%
C. Pentru incarcaturi metalice: sub 1.8%
D. Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 0.2%
E. Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 1.5%
(pag. 408)
56 In functie de modul de eliminare a aerului,
autoclavele se pot clasifica in urmatoarele
categorii:
A. Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a
aerului plasat la partea inferioara
B. Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a
aerului plasat la partea superioara
C. Aparate echipate cu vana de purjare la partea
inferioara, permitand evacuarea aerului prin
gravitatie
D. Autoclave echipate cu pompa de vid
E. Tuneluri de sterilizare
(pag. 408)
Pag. 164 din 309
 57 Sterilizarea prin substante gazoase si *4 Precizati care din urmatoarele forme
antiseptice se refera la sterilizarea farmaceutice sunt solide:
produsului finit in ambalaje sau a zonelor
A. solutie,
sterile, cu ajutorul substantelor gazoase ca:
B. spray,
A. Oxidul de etilen
C. unguente,
B. b - propiolactona
D. crme,
C. Formaldehida
E. comprimate.
D. Alcoolul feniletilic
(pag. 73/Popovici)
E. 2 - oxipropilciclohexanolul
(pag. 412) *5 Substantele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediata
Tema nr. 30 indeplinesc urmatoarele conditii:
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor A. biocompatibilitate,
Bibliografie asociata temei: B. biodegradabilitate,
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, C. antigenitate,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 107-144, pag. 386-422 D. inertie,
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie E. toate variantele de mai sus.
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana (pag. 74/Popovici)
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana *6 Nu reprezinta tipuri de echivalenta:
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. A. echivalenta farmaceutica,
pag. 72-95, pag. 157-201 B. echivalenta farmacologica,
*1 Biodisponibilitatea unui medicament este C. echivalenta chimica,
influentata de urmatorii factori, cu exceptia: D. echivalenta sublima,
A. compozitiei formei farmaceutice E. bioechivalenta.
B. particularitatilor procedeului de preparare a (pag. 179/Popovici)
medicamentului
*7 Un medicament formulat modern trebuie sa
C. particularitatilor procedeului de preparare a indeplineasca urmatoarele conditii, cu
materialelor de ambalaj exceptia:
D. eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj
A. toxicitate marcata,
E. timpului de rezidenta la locul de administrare
B. forma farmaceutica stabila,
(pag. 111,112/Leucuta)
C. forma farmaceutica usor acceptata de catre
*2 Se tine seama la alegerea caii de pacient,
administrare de : D. forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,
A. formele polimorfe E. sa fie activ terapeutic.
B. forma hidratata a substantei medicamentoase (pag. 72/Popovici)
C. forma anhidra a substantei medicamentoase
D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
E. doza substantei medicamentoase
(pag. 73/Popovici)

*3 Sunt destinate administrarii pe cale orala:

A. unguente,
B. comprimate,
C. supozitoare,
D. sisteme transdermice,
E. linimente.
(pag. 73/Popovici)

Pag. 165 din 309

*8 Doua medicamente sunt bioechivalente daca: * 12 Alegerea cii de administrare depinde de:
A. ele sunt echivalente sau aleternative A. forma anhidr a substantei medicamentoase
farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor B. forma hidratat a substantei medicamentoase
(viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare
in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
asemena masura incat efectele lor sunt practic D. doza substantei medicamentoase
similare (definitia europeana),
E. formele polimorfe
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care (pag. 73/Popovici)
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
* 13 Principalele forme farmaceutice destinate
ale unor standarde comparabile (definitia
administrrii orale sunt:
europeana),
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu A. supozitoare
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi B. unguente
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
C. linimente
(definitia americana),
D. sisteme transdermice
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care
difera in forma chimica sau in forma E. comprimate
farmaceutica dozata sau in continutul substantei (pag. 73/Leucuta)
medicamentoase (definitia europeana),
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau * 14 Dac pentru anumite preparate farmaceutice
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi forma fizic final este cea solid, cele mai
sare/ester, proportii si formulari. ntlnite tipuri de formulare sunt:
(pag. 119,120/Leucuta) A. solutie

*9 Conditiile de calitate pentru un produs ideal B. crme

formulat sunt: C. spray
A. instabilitatea, D. comprimate
B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea E. unguente
microorganismelor, (pag. 73/Leucuta)
C. sa fie iritant,
* 15 Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc
D. lipsa efectelor adverse, substantele auxiliare folosite n formele
E. toxicitatea. farmaceutice cu eliberare imediat sunt:
(pag. 72/Popovici) A. biocompatibilitate

* 10 Nu se administreaza oral: B. antigenitate inertie

C. biodegradabilitate
A. comprimate,
D. toate variantele de mai sus
B. solutii,
E.
C. sisteme terapeutice transdermice,
(pag. 74/Popovici)
D. suspensii apoase,
E. emulsii U/A. 16 Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita
hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:
(pag. 72/Popovici)
A. inertie fata de moleculele din tractul gastro-
* 11 Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la intestinal
obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila,
sunt adevarate afirmatiile: B. foarte solubili n apa
C. biocompatibili
A. este biodegradabila,
D. de culoare verde
B. nu este inerta fata de moleculele ionizate,
E. incolori
C. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,
(pag. 75/Popovici)
D. nu este inerta fata de moleculele neionizate,
E. nu se hidrateaza cu apa.
(pag. 75/Popovici)

Pag. 166 din 309

17 Excipientul folosit n realizarea unei forme
farmaceutice poate influenta:
A. numai variantele b) si c) sunt corecte,
B. realizarea formei farmaceutice,
C. stabilitatea formei farmaceutice,
D. toxicitatea formei farmaceutice,
E. biodisponibilitatea formei farmaceutice.
(pag. 75/Popovici)
18 In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de
biodisponibilitate:
A. relativa optima
B. optimizationala
C. statica
D. relativa
E. absoluta
(pag. 179/Popovici)
19 Determinarea biodisponibilitatii n lichidele
biologice nu se realizeaza prin:
A. determinari n urina
B. testul de dizolvare
C. determinari n snge
D. determinarea efectului pe oameni
E. determinari efectuate pe animale
(pag. 181/Popovici)
20 Este recomandabila substituirea unui
medicament cu altul cnd:
A. se folosesc n tratament analgezice,
B. se utilizeaza antidiabetice,
C. se folosesc n tratament antiinflamatoare,
D. se utilizeaza antiaritmice,
E. substanta medicamentoasa are indice terapeutic
ngust.
(pag. 185/Popovici)
21 Biodisponibilitatea unui medicament poate fi
influentata modificand:
A. mirosul formei farmaceutice
B. starea chimica a substantei medicamentoase
C. tehnologia de preparare
D. culoarea medicamentului
E. forma farmaceutica
(pag. 186/Popovici)
22 La administrare extravasculara
biodisponibilitatea este influentata de:
A. factori specifici formei farmaceutice,
B. factori fiziologici,
C. factori patologici,
D. factori specifici substantei medicamentoase,
E. culoarea substantei medicamentoase.
(pag. 186/Popovici)
23 Factorii fiziologici care influenteaza
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:
A. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
B. tehnologia de preparare
C. compozitia sucurilor digestive
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
(pag. 186/Popovici)
24 Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin
urmatorii parametri:
A. cantitatea de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in urina
B. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in circulatia sanguina
C. viteza cu care se produce absorbtia
D. viteza cu care se produce eliminarea din
organism a substantei active
E. viteza cu care se produce eliminarea
metabolitilor din organism
(pag. 178/Popovici)
25 Doua medicamente sunt echivalente
farmaceutic daca:
A. ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si
inocuitate
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana)
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana)
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana)
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.
(pag. 119-121/Leucuta)
Pag. 167 din 309
26 Doua medicamente sunt alternative
farmaceutic daca:
A. ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si
inocuitate
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana)
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana)
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana)
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.
(pag. 119-121/Leucuta)
27 Bioechivalenta se poate evalua prin
urmatoarele moduri:
A. Test in vivo la om in care se masoara
concentratia substantei medicamentoase ori a
metabolitului activ excretate in urina in functie de
timp
B. Test in vivo pe subiecti umani in care se
masoara concentratia elementului activ,
substanta medicamentoasa, entitate activa,
metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid
biologic in functie de timp
C. Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat
aprobat de FDA
D. Test in vivo la animal de prevedere a
biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta
E. Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea
bioechivalentei
(pag. 123/Leucuta)
28 Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in
umatoarele etape:
A. alegerea subiectior
B. stabilirea marimii lotului
C. alegerea formelor farmaceutice studiate si a
dozelor administrate
D. alegerea modului de administrare si
standardizarea administrarii
E. alegerea locatiei desfasurarii studiului
(pag. 124-126/Leucuta)
29 Criteriile de validare a metodelor de dozare,
in cazul analizei probelor biologice sunt:
A. specificitatea
B. sensibilitatea
C. stabilitatea
D. liniaritatea
E. doar raspunsurile b si c
(pag. 129,130/Leucuta)
30 Proprietatile fundamentale urmarite in cazul
caracterizarii unei substante
medicamentoase in faza preformularii sunt:
A. spectroscopia UV
B. solubilitatea
C. punctul de topire
D. modalitatea de interactiune cu receptorii
E. stabilitatea in solutie si in stare solida
(pag. 388/Leucuta)
31 Aria de sub curba concentratiei sanguine
functie de timp:
A. este cantitatea totala de substanta
medicamentoasa din circulatie
B. este cantitatea totala de substanta
medicamentoasa din urina
C. se foloseste la determinarea biodisponibilitatii
D. este cantitatea totala de substanta
medicamentoasa din forma farmaceutica
E. este utilizata in calculele farmaceutice
(pag. 181/Popovici)
32 Nu fac parte din categoria substantelor
auxiliare cu rol corector al caracterelor:
A. aromatizantii,
B. conservantii antimicrobieni,
C. edulcorantii,
D. antispumantii,
E. colorantii.
(pag. 79/Popovici)
33 Promotorii de absorbtie:
A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
(pag. 77/Popovici)
Pag. 168 din 309
34 Excipientii influenteaza: 39 Factorii fiziologici care influenteaza
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala
A. realizarea formei farmaceutice,
sunt:
B. stabilitatea formei farmaceutice,
A. excipientii
C. biodisponibilitatea substantei active,
B. substantele medicamentoase
D. toxicitatea substantei active,
C. pH-ul
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
D. gradul de umplere a tractului gastro-intestinal
(pag. 75/Popovici)
E. enzimele
35 Promotorii de absorbtie: (pag. 193/Popovici)
A. amelioreaza eliberarea substantei active,
40 ntre momentul administrarii medicamentelor
B. impiedica dizolvarea substantei active, si cel al efectului terapeutic substanta
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active, medicamentoasa trebuie sa strabata o serie
de etape grupate n 3 faze; care sunt:
D. cresc absorbtia substantei active,
A. faza biofarmaceutica
E. impiedica pasajul transmembranar.
B. faza psihologica
(pag. 77,78/Popovici)
C. faza farmacocinetica
36 Formele polimorfe metastabile, fata de cele
stabile, au: D. faza farmacodinamica
E. faza apoasa
A. puncte de topire ridicate,
(pag. 163/Popovici)
B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa, 41 Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea
comprimatelor cu matrit hidrofil sunt:
D. solubilitate mai mare in apa,
A. biodegrababili
E. activitate biologica superioara.
(pag. 79/Popovici) B. biocompatibili
C. inerti fat de moleculele din tractul gastro-
37 Substante auxiliare care actioneaza asupra intestinal
stabilitatii fizico-chimice, biologice si
D. de culoare verde
microbiologice:
E. foarte solubili n ap
A. antioxidanti
(pag. 75/Popovici)
B. reglatori de pH
C. agenti de uscare 42 Excipientii pot influenta:
D. conservanti antimicrobieni A. realizarea formei farmaceutice
E. umectanti B. stabilitatea formei farmaceutice
(pag. 79/Popovici) C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
38 Substante auxiliare cu solubilitate selectiva
n mediile gastro-intestinale: E. numai variantele b si c sunt corecte
A. plasticizanti (pag. 75/Popovici)
B. agenti de acoperire neenterica 43 Cele mai importante tipuri de bioechivalent
C. gelifianti sunt:
D. pseudoemulgatori A. bioechivalent
E. agenti de acoperire enterica B. echivalent farmaceutic
(pag. 78/Popovici) C. echivalent chimic
D. echivalent sublim
E. echivalent farmacologic
(pag. 179/Popovici)

Pag. 169 din 309

44 Determinarea biodisponibilittii n lichidele
biologice se realizeaz prin:
A. determinarea efectului pe oameni
B. testul de dizolvare
C. determinri n snge
D. determinri efectuate pe animale
E. determinri n urin
(pag. 181/Popovici)
45 Nu se recomand substituirea unui
medicament cu altul cnd:
A. substanta medicamentoas are indice terapeutic
ngust
B. se utilizeaz antiaritmice se
C. utilizeaz antidiabetice se
D. utilizeaz antianginoase
E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice
(pag. 185/Popovici)
46 Farmacistul poate influenta
biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
A. starea fizic a substantei medicamentoase
B. forma farmaceutic
C. starea chimic a substantei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare
(pag. 186/Popovici)
47 n cazul administrrii extravasculare
biodisponibilitatea este influentat de:
A. factori specifici substantei medicamentoase
B. culoarea substantei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici
(pag. 186/Popovici)
48 Factorii fiziologici care influenteaz
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oral:
A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compozitia sucurilor digestive
(pag. 186/Popovici)
49 Optimizarea formularii si tehnologiilor
farmaceutice prin metoda raspunsurilor
multiple (dependenta de model), poate fi
realizata prin urmatoarele moduri:
A. prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns
B. prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent
unic
C. prin optimizarea coeficientului cerinta
D. prin optimizarea unui coeficient adimensional
care cuprinde toate caracteristicile dorite avand
calitatea de a fi coeficientul dorit
E. prin optimizarea folosind Planurile Simplex
(pag. 409-417/Leucuta)
50 Punctele de topire ale substantelor
medicamentoase se determina prin:
A. topirea in capilara
B. microscopie cu placa incalzita
C. termoizolare
D. analiza termica prin calorimetrie diferentiala
E. masurarea densitatii
(pag. 393/Leucuta)
* 51 Conform FR X Suplimentul 2004, implanturile
sunt:
A. Preparate solide, sterile, de marime si forma
adecvata implantarii parenterale, in vederea
eliberarii substantei (lor) active pe o anumita
perioada de timp
B. Preparate semisolide sau solide, conditionate
individual, destinate implantarii parenterale
C. Preparate semisolide sau solide, de marime si
forma adecvata implantarii parenterale, in
vederea eliberarii substantei (lor) active pe o
anumita perioada de timp
D. Preparate semisolide sau solide, sterile,
destinate a produce un efect local la
administrarea parenterala
E. Forme farmaceutice destinate implantarii
parenterale
(pag. 142)
52 Referitor la agentii de vascozitate utilizati la
prepararea formelor oftalmice, sunt
adevarate afirmatiile:
A. Sunt utilizati nu numai pentru solutii, ci si pentru
suspensiile oftalmice
B. Maresc timpul de retentie, realizand un contact
prelungit al substantei medicamentoase cu
mucoasa oculara
C. Nu au rol emolient
D. Uneori miscoreaza toxicitatea medicamentului
E. Contribuie la cresterea dozei de medicament,
deci la marirea biodisponibilitatii
(pag. 573)
Pag. 170 din 309
 53 Referitor la preparatele oftalmice, FR X
prevede ca solutiile hipotonice sa se
izotonizeze astfel:
A. Cand masa substantei active este mai mare de
1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
B. Cand masa substantei active este mai mica de
1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
C. Cand masa substantei active este mai mica de
1%(m/m), masa de substanta necesara
izotonizarii se calculeaza conform formulei
prevazute in monografia Injectabilia
D. Cand masa substantei active este mai mare de
1%(m/m), masa de substanta necesara
izotonizarii se calculeaza conform formulei
prevazute in monografia Injectabilia
E. Indiferent de masa substantei active, solutiile se
prepara prin dizolvarea substantei
medicamentoase in solutii izotonice sterile
(pag. 709-710)
54 La prepararea picaturilor pentru ochi se
utilizeaza urmatoarele solutii:
A. Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru saruri
de argint
B. Acid boric 1.8% pentru saruri de argint
C. Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru sarurile
de alcaloizi
D. Acid boric 1.8% pentru sarurile de alcaloizi
E. Clorura de sodiu 0.9%
(pag. 567)
55 Referitor la formularea colirelor, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Solutiile tampon borat si fosfat sunt incompatibile
cu unele saruri de alcaloizi si compusi organici,
incluzand sarurile de zinc
B. Sistemul tampon citrat se foloseste pentru
ajustarea pH-ului in intervalul 4.5-8.5
C. Tamponul borat formeaza chelati cu poliolii
(glicerol) si alcoolul polivinilic
D. Tamponul borat are o toleranta scazuta si o
puternica actiune bacteriostatica
E. Tamponul borat (acid boric/borax) se foloseste
pentru ajustare pH-ului in intervalul 6.8-9.1
(pag. 571)
* 56 FR X Suplimentul 2004 oficializeaza
urmatoarea categorie de preparate oftalmice:
A. Preparate oftalmice nesterile
B. Implanturi oftalmice
C. Pulberi pentru suspensii oftalmice
D. Picaturi auriculare
E. Suspensii pentru bai oftalmice
(pag. 127)
* 57 Insertele solubile fac parte din categoria:
A. Formelor oftalmice cu eliberare conventionala
B. Sistemelor terapeutice oftalmice care
functioneaza prin osmoza
C. Formelor oftalmice cu eliberare controlata
D. Formelor oftalmice de transport si eliberare la
tinta
E. Formelor oftalmice cu eliberare prelungita
(pag. 561-596)
58 Agentii tensioactivi utilizati la prepararea
formelor farmaceutice oftalmice au
urmatoarele actiuni:
A. Scad tensiunea superficiala, marind
miscibilitatea cu lacrimile
B. Scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
C. Scad rezistenta barierei epiteliale (prin alterarea
stratului lipidic)
D. Scad legaturile dintre substanta activa si proteine
E. Cresc legaturile dintre substanta activa si proteine
(pag. 574)
Tema nr. 31
Preparate parenterale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol I pag. 394-536
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
pag. 492-554, pag. 1071-1073, FRX Supl. 2004:
pag. 135-143
*1 Sterilizatorul cu vapori de apa se mai
numeste:
A. etuva
B. tunel de sterilizare
C. autoclav
D. cuptor Pasteur
E. sterilizator Poupinel
(pag. 407)
Pag. 171 din 309
*2 Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza *8 FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de
urmatorii indicatori biologici: sterilizare:
A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate A. tindalizare
B. spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372 B. sterilizare prin filtrare
C. Bacillus stearotermophilus C. sterilizare cu gaz
D. tuburi cu indicatori de fuziune D. sterilizare prin caldura uscata
E. amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu E. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
(pag. 406) (pag. 1072)

*3 Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt: *9 Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea

preparatelor injectabile urmatoarele
A. costul mare al operatiei de sterilizare
substante auxiliare:
B. durata mare de timp pentru desorbtie
A. coloranti
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat
B. agenti de emulsionare si suspendare
D. functionarea la temperaturi inalte
C. antioxidanti
E. nici un raspuns nu este corect
D. conservanti antimicrobieni
(pag. 413)
E. solubilizanti
*4 Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este: (pag. 511/FR X)
A. bactericid
* 10 Nu se permite adaosul conservantilor
B. fungicid antimicrobieni n cazul preparatelor:
C. virulicid A. care se administreaza n volume mai mici de 5 ml
D. sporocid B. care se administreaza n volume mai mari de 5
E. un lichid de culoare galbena ml
(pag. 413) C. care se administreaza n volume mai mari de 15
ml
*5 Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
D. care se administreaza n cantitate mai mare 10 g
A. vaccinurile E. care se administreaza n volume mai mari de 10
B. pulberile liofilizate ml
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea (pag. 511/FR X)
parenterala
* 11 Probei de pasaj trebuie sa-i corespunda
D. preparatele care contin substante termolabile conform FR X:
E. preparatele care contin substante termostabile
A. suspensiile injectabile
(pag. 421)
B. suspensiile cu administrare i.v.
*6 Administrarea i.v. de solutii hipotonice in C. emulsiile de uz intern
exces produce:
D. pulberile pentru solutii injectabile
A. hiperglicemie
E. solutiile injectabile
B. glicozurie (pag. 512/FR X)
C. anemie hemolitica
* 12 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei
D. diureza osmotica emulsii perfuzabile trebuie sa ndeplineasca
E. pierderea apei si electrolitilor urmatoarele conditii, conform FR X:
(pag. 431) A. 90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
*7 Precizati conditiile necesare pentru B. 10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
sterilizarea cu aer cald: C. sa fie de cel mult 5 micrometri
A. 180C timp de 30 minute D. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B. 98C timp de 30 minute E. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
C. 134C timp de 3 minute (pag. 493/FR X)
D. 128C timp de 10 minute
E. 121 C timp de 15 minute
(pag. 406)

Pag. 172 din 309

* 13 Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la: * 18 Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor
injectabile, conform FR X prin acul de
A. 121 C timp de 15 minute
seringa nr.:
B. 160C timp de 120 minute
A. 16
C. 180C timp de 30 minute
B. 5
D. 170C timp de 60 minute
C. 15
E. 140C timp de 4 ore
D. 10
(pag. 406)
E. nici un raspuns nu este corect
* 14 Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: (pag. 512/ FR X)
A. preparatele injectabile
* 19 Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru
B. preparatele perfuzabile emulsie A/U preparate injectabile sunt:
C. concentratele pentru solutii injectabile A. ulei de floarea soarelui
D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile B. ulei de arahide
E. implanturile C. ulei de in
(pag. 140) D. ulei de floarea soarelui neutralizat
* 15 Conform FR X la obtinerea preparatelor E. ulei de migdale
perfuzbile se folosesc: (pag. 512/ FR X)
A. substante active
20 n starea de alcaloza se administreaza
B. agenti de suspendare
A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de
C. solutii tampon clorura de potasiu, n formele usoare
D. coloranti B. carbonat acid de sodiu
E. conservanti antimicrobieni C. acetat de sodiu
(pag. 492/FR X) D. lactat de sodiu
* 16 Nu se permite adaosul conservantilor E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai
antimicrobieni, conform FR X, in cazul: grave
A. preparatelor perfuzabile care se administreaza n (pag. 518)
volume mai mari de 5 ml
21 O solutie injectabila este considerata
B. preparatelor perfuzabile care se administreaza n izohidrica daca:
volume mai mici de 5
A. are un pH egal cu cel al sangelui
C. preparatelor perfuzabile care se administreaza n
volume mai mari de 10 ml B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5

D. preparatelor perfuzabile care se administreaza n C. are un pH usor acid

volume mai mari de 15 ml D. are un pH usor alcalin
E. preparatelor perfuzabile E. are un pH 7,35-7,40
(pag. 492/FR X) (pag. 436)
* 17 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei 22 Amestecul tampon acid boric-borax:
emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru
preparatele injectabile
A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru
C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri preparatele injectabile
D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri D. administrat injectabil are proprietati hemolitice
E. in FR X nu se regaseste nici o prevedere in E. este cel mai folosit sistem tampon pentru
acest sens preparatele injectabile
(pag. 512/ FR X) (pag. 437)

Pag. 173 din 309

23 Polietilenglicolii, ca solventi pentru 28 Selectati aminoacizii esentiali:
preparatele injectabile:
A. leucina
A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. arginina
B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. histidina
C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza D. lizina
in apa
E. valina
D. se asociaza cu alcoolul si apa
(pag. 521)
E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
(pag. 443) 29 Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
A. gelifundolul
24 Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
B. polividona
A. confectionarea fiolelor
C. dextranul 1
B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile,
flacoane care pot fi recuperate D. hemacelul
C. conditionarea unguentelor E. plasmagelul
D. conditionarea comprimatelor (pag. 525)
E. conditionarea capsulelor 30 Formele parenterale cu eliberare
(pag. 456) conventional sunt:

25 Preparatele perfuzabile se clasifica in functie A. solutiile injectabile apoase

de forma farmaceutica in: B. comprimatele pentru solutii injectabile
A. solutii apoase C. pudrele sterile
B. solutii uleioase D. emulsiile uleioase
C. emulsii U/A E. solutiile injectabile uleioase
D. emulsii A/U (pag. 466)
E. suspensii apoase 31 Ca emulgatori la prepararea emulsiilor
(pag. 498) injectabile se utilizeaza:

26 In starea de alcaloza nu se administreaza: A. monogliceride acetilate

B. lactat de sodiu
A. carbonat acid de sodiu
C. lecitine obtinute din galbenusul de ou
B. acetat de sodiu
D. acetat de sodiu
C. lactat de sodiu
E. lecitine obtinute din soia
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de
clorura de potasiu in formele usoare (pag. 478)
E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de 32 In metabolismul reconstituant se folosesc:
arginina in formele grave
A. perfuziile pentru terapia afectiunilor
(pag. 518) cardiovasculare
27 Emulsiile perfuzabile: B. perfuzii cu hidrolizate de proteine
A. sunt de tip A/U C. perfuziile cu aminoacizi
B. sunt de tip U/A D. perfuziile cu hemacel
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa E. perfuziile cu dextrani
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale (pag. 521)
E. contin emulgatori tip A/U 33 Conditiile care trebuie indeplinite de
(pag. 519) substantele coloidale nlocuitoare de volum
plasmatic sunt:
A. s prezinte presiune coloid-osmotic
B. mas molecular relativ corespunztoare
C. solubilitate n ap
D. solubilitate n lipide
E. s nu fie filtrabile renal
(pag. 525)
Pag. 174 din 309
34 n functie de scopul terapeutic urmrit 39 Conform FR X proba de pasaj nu se aplica
perfuziile se clasifica in:
A. emulsiilor de uz intern
A. emulsii U/A B. suspensiilor cu administrare i.v.
B. emulsii A/U C. solutiilor injectabile
C. solutii pentru dializ peritoneal si hemodializ D. suspensiilor injectabile
D. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant E. pulberilor pentru solutii injectabile
E. solutii apoase (pag. 512/FR X)
(pag. 498)
40 Nu sunt forme parenterale cu eliberare
35 Principalele diferente ntre perfuzii si conventional:
preparatele injectabile sunt:
A. emulsiile uleioase
A. perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni B. solutiile injectabile uleioase
B. volumul preparatelor injectabile este mai mic C. solutiile injectabile apoase
(circa 1-20 ml)
D. pudrele sterile
C. perfuziile se administreaz numai n spital
E. comprimatele pentru solutii injectabile
D. numai perfuziile sunt preparate sterile
(pag. 466)
E. volumul perfuziilor este mai mic
(pag. 498) 41 Perfuziile folosite n metabolismul
reconstituant sunt:
36 Controlul impuritatilor pirogene nu se
A. cu dextrani
efectueaz prin:
B. cu aminoacizi
A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri
C. cu hemacel
B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
D. cu metronidazol
C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri
dup injectarea unui preparat pirogen E. cu hidrolizate de proteine
D. testul Limulus (pag. 521)
E. msurarea hipertermiei la iepuri 42 Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru
(pag. 492) preparatele injectabile se realizeaza
urmatoarele determinari:
37 Dopurile de cauciuc folosite pentru
nchiderea flacoanelor de sticl multidoz A. miros
sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc B. uniformitatea continutului
urmtoarele conditii: C. endotoxine bacteriene - pirogene
A. sa permita ptrunderea acului seringii fr a D. culoare
disloca fragmente de dop
E. gust
B. sa nu-si modifice calittile fizico-chimice prin
sterilizare la autoclav (pag. 139)

C. sa fie compatibile cu substantele active 43 Suplimentul 2004 al FR X prevede

D. sa nu permita ptrunderea acului seringii fr a determinarea endotoxinelor bacteriene -
disloca fragmente de dop pirogene pentru:

E. sa asigure ptrunderea aerului n recipient A. implanturi

(pag. 461) B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
C. concentrate pentru solutii injectabile sau
38 Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:
perfuzabile
A. -propiolactona D. preparate perfuzabile
B. oxidul de etilen E. preparate injectabile
C. formaldehida (pag. 138)
D. oxigenul
E. dioxidul de carbon
(pag. 412)

Pag. 175 din 309

44 Nu reprezinta o diferenta ntre perfuzii si
preparatele injectabile:
A. doar perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul preparatelor injectabile este mai mare
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic
(circa 1-20 ml)
* 49 In obtinerea preparatelor parenterale, se pot
utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X,
urmatoarele categorii de excipienti cu
exceptia:
A. agentilor pentru cresterea solubilitatii
B. agentilor coloranti

D. perfuziile se administreaz numai n ambulatoriu C. agentilor izotonicizanti

E. perfuziile contin conservant D. agentilor pentru ajustarea pH-ului

(pag. 498) E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico-
chimice a substantelor active.
45 Preparatele parenterale trebuie sa prezinte (pag. 135)
urmatoarele calitati obligatorii
50 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe
A. sterilitate
eticheta preparatelor parenterale trebuie sa
B. lipsa particulelor insolubile se mentioneze:
C. apirogenitate A. concentratia conservantilor antimicrobieni
D. pH=9 adaugati
E. inocuitate B. culoarea preparatului parenteral
(pag. 399) C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata
dupa o filtrare finala
46 Calitatile dorite ale preparatelor parenterale
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de
sunt:
pirogene
A. izotonie E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de
B. izohidrie endotoxine bacteriene
C. capacitate tampon (pag. 137)
D. culoare verde * 51 Din categoria inhibitorilor enzimatici utilizati
E. toleranta la formularea preparatelor nazale face parte:
(pag. 399) A. Boratul de fenilmercur

47 Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea B. Boroleucina

sterilizanta: C. Clorura de benzalconiu
A. filtre din retele poroase solide D. Tiomersalul
B. filtre de sticla fritata E. Clorura de cetilpiridiniu
C. filtre de azbest (pag. 334)
D. filtre presa cu rame 52 Conform FR X Suplimentul 2004, fac parte
E. filtre Millipore din clasa preparatelor nazale, urmatoarele
forme farmaceutice:
(pag. 421)
A. Pulberi nazale
48 Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt
adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la B. Comprimate nazale
preparatele parenterale: C. Implanturi nazale
A. sunt destinate administrarii prin injectare si D. Preparate nazale semisolide
perfuzare in corpul uman sau animal E. Creioane nazale
B. sunt destinate administrarii prin implantare in (pag. 121)
corpul uman sau animal
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
E. se regasesc in monografia Parenteralia
(pag. 135)

Pag. 176 din 309

53 Promotorii de absorbtie nazala pot actiona
asupra substantei medicamentoase sau la
nivelul barierei biologice prin urmatoarele
mecanisme:
A. Largirea jonctiunilor intercelulare
B. Formarea de micele in membrana biologica
C. Scaderea solubilitatii substantelor
medicamentoase
D. Solubilizarea constituentilor membranei biologice
E. Desfacerea micelelor formate in membrana
biologica
(pag. 334)
54 Picaturile pentru nas cu clorhidat de
nafazolina 0.1% prevazute de FR X, contin:
A. Sistem tampon borat
B. Sistem tampon citrat
C. Sistem tampon fosfat
D. Solutie de fenosept 0.2%
E. Clorura de sodiu
(pag. 824)
55 La prepararea picaturilor pentru nas, pentru
ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, se
pot folosi urmatoarele solutii tampon:
A. Solutia de fosfat monosodic/fosfat disodic
B. Solutia de acid citric/citrat de sodiu
C. Sistemul tampon acid boric-borax
D. Trimetamolul
E. Tri-hidroximetilaminometanul
(pag. 330)
Tema nr. 32
Preparate oftalmice
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol. I pag. 558-601
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX pag. 709-714; FRX - Supl. 2004: pag. 127-135
*1 Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Serratia sp.
D. Klebsiela sp.
E. M. tuberculosis
(pag. 565/Popovici)
*2 Sterilitatea colirelor este asigurata prin
urmatoarele procedee cu exceptia:
A. prepararii pe cale aseptica
B. sterilizarii
C. adaosului de substante colorante
D. filtrarii sterilizante
E. combinarea procedeelor a), b) si d)
(pag. 566/Popovici)
*3 Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:
A. are loc la 180 C - 30 minute,
B. are loc la 140 C - 60 minute,
C. are loc la 160 C - 60 minute,
D. se aplica pentru solutiile apoase,
E. se aplica pentru toate categoriile de forme
farmaceutice oftalmice.
(pag. 566/Popovici)
*4 Utilizarea conservantilor antimicrobieni este
obligatorie in cazul:
A. mioticelor
B. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara
C. produselor enzimatice folosite intraocular in
timpul operatiilor
D. colirelor multidoza
E. colirelor unidoza
(pag. 566/Popovici)
Pag. 177 din 309
*5 FR X prevede pentru preparatele oftalmice
urmatoarele:
A. solutiile hipotonice se izotonizeaza
B. solutiile coloidale se izotonizeaza
C. solutiile hipertonice se izotonizeaza
D. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se
adauga un izotonizant conform formulei de la
Injectabilia
E. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se
dizolva in solutii izotonice sterile
(pag. 567/Popovici)
*6 Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii
oftalmice este:
A. valoarea pH-ului sanguin
B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal
C. egala cu 7
D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei
este optima
E. egala cu 10
(pag. 570/Popovici)
*7 Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
A. diferite metode de sterilizare
B. preparare pe cale aseptic
C. adugare de conservanti antimicrobieni
D. sunt corecte doar raspunsurile a si b
E. sunt corecte rspunsurile a, b si c
(pag. 566/Popovici)
*8 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz
n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:
A. 98-100C timp de 30 de minute etuv la
B. 121C timp de15-20 minute autoclav la
C. 121C timp de 15-20 minute etuv la
D. 115C timp de 25-30 minute autoclav la
E. 115C timp de 25-30 minute
(pag. 566/Popovici)
*9 Nu este permis adugarea conservantilor
antimicrobieni colirelor:
A. care contin antibiotice
B. unidoz
C. multidoz
D. care contin apa potabila
E. conditionate n recipiente de sticl
(pag. 566/Popovici)
* 10 Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd
concentratia substantei active este sub 1%,
se face prin:
A. dizolvarea substantei active n solutii izotonice
sterile
B. dizolvarea substantei active n ap
C. dizolvarea substantei active n solutie de clorur
de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substantei active n solutii hipertonice
sterile
E. suspendarea substantei active n solventul
respectiv
(pag. 567/Popovici)
* 11 Ca solventi si vehicule pentru preparatele
oftalmice nu se utilizeaz:
A. solutii tampon izotonice sterile
B. apa distilat proaspt fiart si rcit
C. glicerin
D. ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat
E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 576/Popovici)
12 Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
A. preparare pe cale aseptic
B. sterilizare
C. filtrare sterilizant
D. adugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rspunsurile a, b, c.
(pag. 566/Popovici)
* 13 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz
n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:
A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute
B. 98-100C timp de 30 de minute etuv la
C. 121C timp de15-20 minute autoclav la
D. 115C timp de 25-30 minute
E. etuv la 115C timp de 25-30 minute
(pag. 566/Popovici)
* 14 Nu este permis adugarea conservantilor
antimicrobieni colirelor:
A. care contin miotice
B. care contin enzime
C. multidoz
D. unidoz
E. conditionate n recipiente de sticl
(pag. 566/Popovici)
Pag. 178 din 309
* 15 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie 21 Lentilele de contact moi:
s ndeplineasc urmtoarele conditii, cu
A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)
exceptia:
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)
A. s fie inerti din punct de vedere chimic
C. au pori de 0,1-0,2 nm
B. s fie liposolubili
D. au pori de 2,2-3 nm
C. s nu obstrueze cile lacrimale
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular
D. s fie tolerati de mucoasa ocular
(pag. 587/Popovici)
E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic
(pag. 576/Popovici) 22 Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
A. solutia de metilceluloza 1%
16 Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
B. alcoolul polivinilic
A. agenti solubilizanti
C. gelatina
B. vascozifianti
D. uleiul de ricin
C. corectori de gust
E. uleiul de arahide
D. corectori de miros
(pag. 589/Popovici)
E. corectori de pH
(pag. 576/Popovici) 23 Formele farmaceutice oftalmice bioedezive
se prepara sub forma de:
17 Dextranii:
A. comprimate
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor B. suspensii
inlocuitoare de volum plasmatic
C. capsule
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara
D. solutii
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape
E. geluri
D. sunt macromolecule
(pag. 591/Popovici)
E. se obtin prin fermentatia zaharozei
(pag. 577/Popovici) 24 Sistemul OCCUSERT:
A. contine pilocarpina baza
18 Zefirolul:
B. contine pilocarpina nitrica
A. este clorura de benzalconiu
C. contine un element de control al cedarii
B. este acetat de clorhexidina substantei
C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. este un sistem terapeutic transdermic
D. se foloseste in concentratii 1-2% E. contine nitroglicerina
E. este bactericid pe germeni gram - si gram + (pag. 593/Popovici)
(pag. 577/Popovici)
25 Metodele folosite n practic pentru
19 Prepararea solutiilor apoase oftalmice in izotonizarea colirelor sunt:
farmacie presupune urmatoarele etape:
A. metode ce utilizeaz formule de calcul
A. cantarirea substantelor medicamentoase si B. metode grafice
auxiliare
C. metode ce utilizeaz tabele
B. obtinerea unei suspensii apoase
D. metoda celor mai mici ptrate
C. completarea la volumul prevazut
E. metoda dreptunghiului
D. conditionarea primara
(pag. 570/Popovici)
E. aplicarea unei etichete de uz intern
(pag. 584/Popovici) 26 Ochiul tolereaz mai bine:
A. solutiile cu pH 7,5-9,5
20 Baile oculare nu trebuie sa fie:
B. solutiile cu pH 4,5-5
A. sterile
C. solutiile usor acide
B. cu particule in suspensie
D. solutiile usor alcaline
C. izotonice
E. solutiile cu pH 5-7,5
D. izohidrice
(pag. 570/Popovici)
E. conditionate in recipiente nesterile
(pag. 587/Popovici)
Pag. 179 din 309
27 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii:
A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic
B. s nu obstrueze cile lacrimale
C. s fie tolerati de mucoasa ocular
D. s fie liposolubili
E. s fie inerti din punct de vedere chimic
(pag. 576/Popovici)
28 Plastomerii folositi pentru obtinerea
recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:
A. sunt mai transparenti dect sticla
B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
E. sunt dificili de sterilizat prin cldur
(pag. 581/Popovici)
29 Referitor la suspensiile oftalmice sunt
valabile afirmatiile:
A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii
terapeutice,
B. indicate cnd substantele medicamentoase au
solubilitate limitat n ap,
C. sunt sterile,
D. nu sunt prevzute de FR X,
E. sunt forme farmaceutice solide.
(pag. 589/Popovici)
30 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
o baz de unguent oftalmic sunt:
A. s fie iritant pentru mucoasa conjunctival
B. s nu cedeze usor substanta medicamentoas
C. s fie liposolubil
D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
E. s fie hidrosolubil
(pag. 590/Popovici)
32 Eliberarea substantei active dintr-o form
oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. natura suportului n care este introdus
substanta medicamentoas
B. culoarea ochilor
C. factori biologici
D. propriettile fizico-chimice ale substantei
medicamentoase
E. firma productoare
(pag. 592/Popovici)
33 Metodele folosite n practic pentru
izotonizarea colirelor sunt:
A. metoda dreptunghiului
B. metode ce utilizeaz formule de calcul
C. metoda celor mai mici ptrate
D. metode ce utilizeaz tabele
E. metode grafice
(pag. 570/Popovici)
34 Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile
pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:
A. 6-7,5
B. usor alcalin
C. usor acid
D. 7,5-9,5
E. 5,5-6,5
(pag. 570/Popovici)
35 Plastomerii folositi pentru obtinerea
recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:
A. sunt dificili de sterilizat prin cldur
B. sunt mai transparenti dect sticla
C. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
D. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
E. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
(pag. 581/Popovici)

31 Latexurile oftalmice: 36 Referitor la suspensiile oftalmice, sunt

valabile afirmatiile:
A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
B. se instileaz n fundul de sac conjunctival A. sunt forme farmaceutice solide

C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n B. sunt utile pentru o prelungire a actiunii
faza apoas terapeutice

D. sunt forme farmaceutice cu eliberare C. sunt sterile

conventional D. indicate cnd substantele medicamentoase au
E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit solubilitate limitat n ap

(pag. 591/Popovici) E. nu sunt prevzute de FR X

(pag. 589/Popovici)

Pag. 180 din 309

37 O baz de unguent oftalmic trebuie s
ndeplineasc urmtoarele conditii:
A. s fie hidrosolubil
B. s fie liposolubil
C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival
D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
E. s nu cedeze usor substanta medicamentoas
(pag. 590/Popovici)
38 Latexurile oftalmice:
A. sunt dispersii stabile de particule polimerice n
faza apoas
B. sunt forme farmaceutice cu eliberare
conventional
C. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
D. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit
E. se instileaz n fundul de sac conjunctival
(pag. 591/Popovici)
42 Pentru conditionarea colirelor se folosesc:
A. celofanul,
B. plastomerii,
C. bachelita,
D. sticla,
E. elastomerii.
(pag. 581/Popovici)
43 Monografii de colire oficinale n FR X:
A. picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1% picaturi
B. pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25% picaturi
C. pentru ochi cu sulfat de atropina 1% picaturi
D. pentru ochi cu nitrat de argint 1%
E. picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%
(pag. 711,713/FRX)
44 Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele
categorii de excipienti:

39 Eliberarea substantei active dintr-o form A. excipienti pentru ajustarea tonicitatii

oftalmic cu eliberare controlat depinde de: B. excipienti pentru ajustarea vascozitatii
A. propriettile fizico-chimice ale substantei C. excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pH-
medicamentoase ului
B. factori biologici D. excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei
active
C. firma productoare
E. excipienti care sa influenteze negativ actiunea
D. natura suportului n care este introdus terapeutica a preparatului
substanta medicamentoas
(pag. 129/Supl 2004)
E. culoarea ochilor
(pag. 592/Popovici) 45 Referitor la picaturile oftalmice, care din
urmatoarele afirmatii sunt false:
40 Mecanismele de actiune ale agentilor
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu
tensioactivi sunt:
trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical
cu lacrimile sunt conditionate in recipiente multidoza
B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii,
C. cresc tensiunea superficiala examinate in conditii corspunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de
D. scad rezistenta barieiei epiteliale
impuritati mecanice
E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii
(pag. 574/Popovici) sterile, apoase sau uleioase
41 n tratamentul cataractei se utilizeaza colire E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta
cu: activa
(pag. 129/Supl 2004)
A. aminoacizi
B. vitamina C
C. apa oxigenata
D. atropina
E. citocrom C
(pag. 575/Popovici)

Pag. 181 din 309

* 46 In cazul picaturilor pentru ochi conditionate 50 In suplimentul din 2004 al FRX, sunt
in recipiente multidoza, perioada limita de prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
utilizare dupa deschiderea recipientului (cu
A. picaturi auriculare
exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu
trebuie sa depaseasca: B. solutii bentru bai oculare
A. 15 zile C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
B. 4 saptamani D. preparate oftalmice semisolide
C. 8 saptamani E. implanturi oftalmice
D. 30 zile (pag. 127-134/Supl 2004)

E. 45 zile 51 Conform FR X la prepararea suspensiilor se

(pag. 130/Supl 2004) parcurg urmatoarele etape:
A. Substantele lichide se aduc la gradul de finete
* 47 Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate,
corespunzator scopului si modului de
solutiile pentru bai oculare pot fi
administrare
conditionate in recipiente multidoza cu o
capacitate de cel mult: B. Substantele medicamentoase se dizolva in
mediul de dispersie lichid
A. 50 ml
C. Substantele medicamentoase se disperseaza in
B. 100 ml mediul de dispersie lichid
C. 150 ml D. Substantele solide se aduc la gradul de finete
D. 200 ml corespunzator scopului si modului de
administrare
E. 250 ml
E. Se completeaza la volumul prevazut
(pag. 131/Supl 2004)
(pag. 893)
48 Conform FRX Supliment 2004, preparatele
oftalmice semisolide: * 52 In ecuatia T. Higuchi, printre factorii care
influenteaza viteza de sedimentare a
A. sunt unguente, crme sau geluri sterile particulelor aflate in suspensie, nu figureaza:
B. sunt unguente sau crme sterile A. Suprafata specifica a solidului
C. contin una sau mai multe substante active B. Densitatea fazei interne
dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent
corspunzatoare C. Densitatea fazei externe
D. au un aspect omogen D. Volumul partii solide
E. se conserva in recipiente bine inchise E. Raza particulelor
(pag. 133/Supl 2004) (pag. 477)

49 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt * 53 In cazul suspensiilor, o floculare

incorecte: corespunzatoare se manifesta la urmatoarele
concentratii aproximative:
A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide sterile, de marime si forma A. 25-150 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul B. 0.5-2 milimoli per litru pentru ionii monovalenti
conjunctival
C. 0.5-2 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide nesterile, de marime si forma D. 25-150 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul E. 0.5-2 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
conjunctival
(pag. 478)
C. implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect local
D. implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect sistemic
E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual
in recipiente sterile
(pag. 134/Supl 2004)

Pag. 182 din 309

Tema nr. 33 4 Se administreaza endonazal pentru actiune
Preparate nazale sistemica, urmatoarele medicamente:

Bibliografie asociata temei: A. Testosteron

Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie B. Cloramfenicol
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana C. Nitroglicerina
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana D. Nicotina
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie E. Lidocaina
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. (pag. 332)
vol. I pag. 320-339
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. *5 Solventii indicati pentru preparate nazale
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea sunt:
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a A. Solutia izotonica de NaCl 9%
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;*** B. Solutia de glucoza 50%
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea C. Parafina lichida
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. D. Polietilenglicoli lichizi
Medicala, 2006.
E. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate
FRX pag 823-826; FRX- Supl. 2004: pag. 120-127
de cel putin 0,2
1 Alegerea pH-ului unei erine lichide se va (pag. 332,333)
efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel: *6 Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas
trebuie sa fie cuprins intre:
A. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite,
pH-ul creste spre domeniul alcalin A. 5-6,5
B. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, B. 5-7,5
pH-ul scade spre acid C. 6-7,5
C. in inflamatii creste spre domeniul alcalin D. 5-8
D. in inflamatii scade spre domeniul acid E. 6-8,5
E. doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul (pag. 823/ FR X)
acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre
domeniul alcalin *7 Conform F.R. X conservarea picaturilor de
(pag. 330) nas se face:
A. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem
*2 Solutiile izotonice au: picurator
A. aceeasi concentratie molara B. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade
B. aceeasi concentratie procentuala Celsius prevazute cu sistem picurator
C. acelasi pH C. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade
Celsius prevazute cu sistem picurator
D. aceeasi concentratie molara si acelasi pH
D. In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme
E. concentratie molara diferita si acelasi pH de picurare
(pag. 330) E. In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel
*3 In formula de calcul De Vries prevazuta in mult 25 grade Celsius
F.R. X de la monografia de generalitati (pag. 824/ FR X)
"Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
*8 F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru
A. Coeficientii de disociere a substantelor active nas:
B. Raportul dintre concentratia si masa A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina
moleculara relativa a substantei de izotonizat 0,1%
C. Raportul dintre concentratia % si masa B. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
moleculara relativa a substantei de izotonizat
C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina
D. Raportul dintre masa moleculara relativa a 0,1
substantei de izotonizat si concentratia %
D. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10
E. Raportul dintre masa moleculara relativa a
substantei de izotonizat si concentratia
E. F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi
(pag. 330) pentru nas
(pag. 824/ FR X)

Pag. 183 din 309

*9 Conform F.R. X picaturile pentru nas cu * 14 Mucoasa nazala are o permeabilitate:
clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
A. Relativ crescuta atat pentru moleculele de
A. Venena substante hidrofile cat si lipofile
B. Separanda B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de
substante hidrofile cat si lipofile.
C. Deoarece contine o substanta toxica, se
pastreaza la Separanda C. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
D. Deoarece contine o substanta puternic activa, se D. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
pastreaza la Venena
E. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
E. Nici o varianta (pag. 337)
(pag. 824/ FR X)
15 La nivelul nucoasei nazale:
* 10 Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor
A. Unele substante active sunt inactivate datorita
de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
efectului de prim pasaj hepatic
A. Tampon acetat B. Unele substante active sunt activate datorita
B. Tampon citrat efectului de prim pasaj hepatic
C. Tampon fosfat C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. T.H.A.M D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei
aminopeptidazelor
E. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea
pH-ului E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj
(pag. 330) (pag. 337)

11 Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa 16 Biodisponibilitatea formelor farmaceutice

indeplineasca urmatoarele cerinte: nazale poate fi modificata de diferite
afectiuni ca:
A. Sa fie hidrosolubili
A. Raceli
B. Sa fie liposolubili
B. Deviatie de sept nazal
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala Sa
C. Poliartrita reumatoida
D. influenteze cleareance-ul mucociliar Sa
D. Rinite virale
E. fie inerti din punct de vedere chimic si
farmacologic E. Rinite alergice si cronice
(pag. 333) (pag. 338)

12 Conservantii antimicrobieni folositi la 17 n plus, fa de soluii, la prepararea erinelor

prepararea erinelor sunt: se ine seam i de:
A. Clorura de benzalconiu 1% A. pH (pentru erinele lichide);
B. Tiomersalul 0,02% B. izotonie (pentru erinele soluii);
C. Clorbutanolul 0,05-0,1% C. eficacitate terapeutic;
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02% D. realizarea unei toxiciti locale;
E. Clorocrezol 0,05-0,1% E. scderea rapid a coninutului n substana
(pag. 334) activ.
(pag. 329)
13 Ca agenti de marire a vascozitatii, la
prepararea erinelor se folosesc * 18 Pe cale nazal nu se administreaz:
A. Carbopolii A. sisteme bioadezive nazale
B. Metilceluloza B. microsfere nazale
C. Guma arabica C. sisteme membranare sau rezervoare
D. Guma tragacanta D. unguente nazale
E. Carboximetilceluloza sodica E. alveoconuri
(pag. 337) (pag. 320)

Pag. 184 din 309

 19 Conform FR X pH-ul picturilor apoase 24 n formularea erinelor soluii se inea seama
pentru nas nu este: de urmtorii factori:
A. acid A. pH
B. alcalin B. culoare
C. neutru C. izotonie
D. cuprins ntre 6-7,5 D. miros
E. cuprins ntre 4-7,5 E. vascozitate
(pag. 823/ FR X) (pag. 329)

* 20 Conform FR X la prepararea erinelor se * 25 Referitor la pH-ul erinelor este fals afirmaia:

folosesc urmtoarele substane auxiliare cu
excepia:
A. solubilizanilor
B. agenilor pentru ajustarea pH-ului
C. ageni pentru creterea vscozitii
D. conservanilor antimicrobieni potrivii
E. agenilor pentru scderea vscozitii
(pag. 823/ FR X)
21 FR X nu menioneaz ca monografii
individuale de picturi pentru nas soluia de:
A. clorhidrat de efedrin 0,1%
B. clorhidrat de nafazolin 0,1%
C. clorhidrat de nafazolin 0,2%
D. clorhidrat de nafazolin 1%
E. clorhidrat de pseudoefedrin 0,2%
(pag. 824/ FR X)
* 22 Conform FR X la prepararea picturilor
pentru nas este contraindicat folosirea ca
solvent a :
A. soluiilor apoase izotonice
B. soluiilor apoase hipertonice
C. soluiilor apoase hipotonice
D. uleiului de floarea soarelui neutralizat
E. parafinei lichide
(pag. 824/ FR X)
23 Pentru obinerea preparatelor rinologice
lichide se prefer un vehicul:
A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
D. netoxic
E. uor hipertonic
(pag. 329,332)
A. influeneaz clearance-ul muco-ciliar
B. influeneaz epiteliul mucoasei nazale
C. asigur stabilitatea substanei medicamentoase
D. asigur eficacitatea terapeutic
E. nu influeneaz biodisponibilitatea substanei
medicamentoase
(pag. 330)
26 Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide
folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaii
E. toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 330)
27 Sistemele tampon folosite n cazul erinelor,
pentru ajustarea pH-ului la valorile
fiziologice, sunt:
A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcin
(pag. 330)
28 Sistemul tampon acid boric/borax:
A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor
lichide
C. influeneaz negativ clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea
micrii ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea
micrii ciliare
(pag. 330)

Pag. 185 din 309

 29 Condiiile obligatorii pentru materiile prime * 34 Mentionati anexele cavitatii nazale:
folosite la prepararea erinelor sunt:
A. piramida nazala
A. s influeneze negativ clearance-ul mucociliar B. cavitatile nazale
B. s nu lezeze mucoasa nazal C. narile
C. s nu irite mucoasa nazal D. glandele sudoripare
D. dac sunt insolubile s aib un diametru mai mic E. sinusurile paranazale
de 50m
(pag. 322)
E. s nu influeneze negativ clearance-ul mucociliar
(pag. 332) * 35 Urmtoarele enzime nu sunt continute in
secretiile din celulele mucusului nazal:
30 Administrarea transnazal pentru aciunea
A. anhidraza carbonica
sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice: B. lizozim
A. medicamente cardiovasculare C. leucinaminpeptidaza
B. hormoni D. monooxigenaza
C. prostaglandine E. alcooldehidrogenaza
D. analgezice (pag. 325,326)
E. antipiretice * 36 Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul
(pag. 332) mucoasei nazale nu este influentat de:
A. saruri coloidale de argint
31 Solvenii folosii la prepararea erinelor:
B. adrenalina
A. sa corespunda conditiilor de calitate din
farmacopee C. apa distilata
B. sa asigure stabilitatea substanelor ncorporate D. mentol
C. sa nu reacioneze cu substanele asociate i cu E. efedrina
recipientul (pag. 331)
D. sa fie miscibili cu mucusul nazal
* 37 In terapia endonazala nu se utilizeaza
E. sa aiba aciune farmacologic proprie urmatoarele clase de medicamente:
(pag. 332) A. hormoni
32 Controlul calitii erinelor, conform FR X, B. antihistaminice
cuprinde: C. anestezice locale
A. determinarea pH-ului D. anestezice generale
B. masa total pe recipient E. prostaglandine
C. dozarea substanei active (pag. 332)
D. determinarea coninutului n solvent
* 38 Referitor la agentii folositi pentru marirea
E. determinarea volumului preparatului vascozitatii erinelor, sunt adevarate
(pag. 823) afirmatiile:

* 33 Erinele se mai numesc: A. scad timpul de contact cu mucoasa nazala

B. se folosesc sub forma de solutii concentrate
A. nasoguttae
C. sunt substante liposolubile
B. otoguttae
D. nu sunt inerti farmacologic
C. solutii
E. maresc timpul de contact cu mucoasa nazala
D. oculoguttae
(pag. 333)
E. auristillae
(pag. 322)

Pag. 186 din 309

* 39 Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie 44 In functie de modul de administrare
nazala: medicamentele rinofaringiene se clasifica in:
A. laurilsulfat de sodiu A. spalaturi
B. saponine B. forme oficinale
C. acid oleic C. instilatii
D. metilceluloza D. inhalatii
E. bacitracina E. erine multidoze
(pag. 334) (pag. 322)

40 La administrarea medicamentelor pe 45 Primele forme farmaceutice utilizate petru

mucoasa nazala apar dificultati la trecerea tratarea afectiunilor nazale au fost:
prin bariera:
A. microsferele nazale
A. hematoencefalica B. gelurile bioadezive
B. fizica C. inhalatiile
C. temporara D. fumigatiile
D. reprezentata de epiderm E. sisteme bioadezive pulverulente
E. chimica (pag. 321)
(pag. 337)
46 La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru
41 Conditiile de absorbtie transnazala sunt actiunea sistemica urmatoarele clase
modificate de: terapeutice:
A. consideratii de formulare A. antiinfectioase
B. parametrii fizico-chimici ai recipientului de B. antiinflamatoare
conditionare secundara C. vaccinuri
C. forma farmaceutica D. parasimpatolitice
D. parametrii fizico-chimici ai substantei E. cardiovasculare
medicamentoase
(pag. 322)
E. starea foselor nazale
(pag. 338) 47 Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri
de celule:
42 Calea transcelulara a pasajului transnazal:
A. cilindice ciliate
A. este importanta pentru absorbtia substantelor
B. cilindrice neciliate
lipofile
C. calciforme
B. este importanta pentru absorbtia substantelor
hidrofile D. bazale
C. implica un transport activ al substantelor active E. romboidale
D. implica un transport pasiv al substantelor active (pag. 324)
E. implica trecerea prin membrana celuleor apicale 48 Urmatoarele categorii de preparate nazale
(pag. 338) sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:

43 Clasificarea medicamentelor rinofaringiene A. creioane nazale

are la baza criteriile urmatoare: B. solutii pentru spalaturi nazale
A. natura solventului C. pulberi nazale
B. culoarea recipientului de conditionare primara D. picaturi nazale
C. durata efectului terapeutic E. comprimate nazale
D. actiunea terapeutica (pag. 121)
E. modul de administrare
(pag. 322)

Pag. 187 din 309

49 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe
eticheta preparatelor nazale trebuie sa se
mentioneze:
A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni
adaugati
B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
D. ca preparatul nu este steril
E. cand este cazul, ca preparatul este steril
(pag. 122)
50 Stabiliti care din urmatoarele determinari nu
sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X
in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
A. uniformitatea masei
B. sterilitatea
C. masa sau volumul eliberat
D. uniformitatea continutului
E. uniformitatea dozei eliberate
(pag. 126)
51 In compozitia bazelor de unguent lavabile
anionice regasim:
A. Alcool cetilic
B. Glicerol
C. Laurilsulfat de sodiu Apa
D. Hidroxipropilmetilceluloza
E.
(pag. 532)
52 In scopul dezinfectarii aparaturii folosite
industrial la prepararea formelor semisolide
pentru aplicatii cutanate, se folosesc:
A. Apa clorinata
B. Formaldehida
C. Apa purificata
D. Ulei de parafina
E. Spalare cu jet de apa rece cu presiune
(pag. 536)
53 Marcati afirmatiile corecte referitoare la
coeficientul de partitie piele/vehicul:
A. Este dependent de afinitatea reciproca dintre
substanta medicamentoasa si vehicul
B. O valoare mare indica faptul ca vehiculul are
afinitate mare pentru substanta medicamentoasa
C. O valoare mica indica faptul ca vehiculul are
afinitate mica pentru substanta medicamentoasa
D. O valoare mica indica un grad crescut de
interactiune a substantei medicamentoase cu
vehiculul
E. Este raportul concentratiilor substantei
medicamentoase la echilibru intre stratul cornos
si vehicul
(pag. 522-523)
* 54 Pastele utilizate pentru aplicatii cutanate
prezinta proprietati de curgere:
A. De tip plastic
B. De tip pseudoplastic
C. Dilatanta
D. De tip tixotrop
E. De tip semitixotrop
(pag. 153)
55 Elementele importante care influenteaza
transferul transcutanat sunt:
A. Clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
B. Activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
C. Activitatea termodinamica a sangelui
D. Coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
E. Coeficientul de repartitie vehicul/sange
(pag. 525)
56 Agentii tensioactivi intalniti in formularea
preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate actioneaza:
A. Ca promotori de absorbtie
B. Ca inhibitori de absorbtie
C. Prin reducerea tensiunii interfaciale
D. Prin modificarea helixului proteic, in special
tensioactivii anionici
E. Prin modificarea helixului proteic, cu fortarea
gruparilor hidrofile spre interior, in special
tensioactivii cationici
(pag. 528)
Pag. 188 din 309
Tema nr. 34 *5 Gradul de floculare al unei suspensii se
Suspensii farmaceutice determina prin:

Bibliografie asociata temei: A. masurarea volumului de sediment format

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 475-481
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;*** *6
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX pag. 893-894
*1 Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a
particulelor solide poate fi micsorata prin:
A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua
faze *7
C. scaderea concentratiei fazei solide
D. scaderea gradului de dispersie
E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
(pag. 477)
*2 Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea
unei suspensii:
A. solubilitatea in apa a fazei dispersate
B. gradul de hidratare
*8
C. vascozitatea mediului de dispersie
D. sarcina electrica a particulelor fazei interne
E. volumul suspensiei
(pag. 477)
*3 Caracteristicile particulelor suspendate in
suspensiile floculate sunt:
A. nu sunt entitati individuale
B. au viteza de sedimentare mica
C. sunt entitati individuale
D. formeaza lent sedimentul
E. duc la obtinerea unui sediment greu de
redispersat
(pag. 478) *9
*4 La prepararea suspensiilor de uz intern nu se
folosesc:
A. conservanti antimicrobieni
B. aglutinanti
C. aromatizanti
D. coloranti
E. edulcoloranti
(pag. 479)
B. conductimetric
C. metoda diluarii
D. determinarea indicelui de refractie
E. metoda colorarii
(pag. 478)
Viteza de sedimentare a particulelor unei
suspensii poate fi scazuta prin:
A. cresterea gradului de dispersie
B. scaderea concentratiei fazei disperse
C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
D. folosirea de polimeri hidrofili
E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare
(pag. 477)
Conform FR X substantele auxiliare folosite
la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. agentilor de floculare
B. colorantilor
C. conservantilor antimicrobieni potriviti
D. umectantilor
E. adsorbantilor
(pag. 893/FR X)
Afirmatii adevarate despre suspensiile
farmaceutice, conforn FR X:
A. sunt preparate farmaceutice lichide sau
semisolide
B. sunt constituite din una sau mai multe substante
active insolubile suspendate in mediu de
dispersie
C. 90% din particulele examinate au diametru de
cel mult 150 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametru de
cel mult 25 micrometri
E. substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti,
agenti tensioactivi
(pag. 893/ FR X)
Formularea suspensiilor farmaceutice are
urmatoarele obiective cu exceptia:
A. reducerea vitezei de sedimentare
B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
C. asigurarea redispersarii omogene
D. evitarea sedimentarii
E. reducerea cimentarii
(pag. 475)

Pag. 189 din 309

* 10 Obtinerea fazei insolubile la prepararea
suspensiilor nu se face prin:
A. precipitarea cu solventi organici
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea prin dubla descompunere
D. procedeul sedimentrii
E. triturare la mojar
(pag. 476)
15 La prepararea suspensiilor obtinerea fazei
insolubile se face prin:
A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
(pag. 476)

* 11 Viteza de sedimentare a particulelor solide * 16 Afirmatii adevarate despre suspensiile

dintr-o suspensie, scade prin:
A. scderea concentratiei fazei solide
B. scderea gradului de dispersie
C. scderea vscozittii mediului de dispersie
D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
E. cresterea diferentei de densitate ntre cele dou
faze
(pag. 477)
defloculate
A. sedimentarea se face lent
B. sedimentul e foarte usor de redispersat
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea nu se realizeaza individual
E. particulele dispersate nu sunt ca entitati
individuale
(pag. 476)

* 12 Stabilitatea unei suspensii este influentat 17 Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

de urmatorii factori, cu exceptia:
A. cu ajutorul substantelor tensioactive
A. gradului de hidratare B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul
B. solubilitatii n ap a fazei dispersate este mai dificil de realizat
C. volumului suspensiei C. prin agitare foarte puternica
D. vscozitatii mediului de dispersie D. prin adaugare de emulgatori
E. sarcinii electrice a particulelor fazei interne E. floculare prin controlul sarcinii electrice a
(pag. 477) particulelor
(pag. 478)
* 13 Conform FR X pe etichetele recipientelor
care contin suspensii trebuie sa se 18 Calitatea suspensiilor se controleaza prin
mentioneze urmatoarele: determinarea:
A. a se pastra la 4C A. gradului de coalescenta
B. a se pastra la temperatura camerei B. marimii particulelor
C. a se pastra ferit de umiditate C. potentialului zeta
D. a se pastra n recipiente nchise etans D. vascozitatii
E. a se agita nainte de administrare E. vitezei de sedimentare
(pag. 894/ FR X) (pag. 480)

14 Comportamentul particulelor unei suspensii * 19 Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza

este influentat de urmatorii factori : prin:
A. culoarea substantei suspendate A. preparare pe cale aseptica
B. forma solvatata B. filtrare
C. forma amorfa C. sterilizare la etuva
D. starea anhidra D. sterilizare la autoclav
E. structura cristalina E. folosirea de materii prime nesterile
(pag. 476) (pag. 480)

Pag. 190 din 309

20 Pentru determinarea marimii particulelor 25 Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica
fazei solide a unei suspensii se foloseste: a suspensiilor:
A. pipeta Andreasen A. umectarea particulelor
B. masurarea volumului sediment B. densitatea fazelor
C. microscopul cu micrometru ocular etalonat C. gustul suspensiei
D. cernarea cu site standardizate D. dimensiunea particulelor
E. numaratorul Coulter E. culoarea suspensiei
(pag. 480) (pag. 477)

21 Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje: 26 Prepararea suspensiilor defloculate :

A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati
de ingrijire
B. evitarea gustului neplacut al substantelor active
C. se pot administra substante greu solubile in apa
D. procesele de degradare ale substantelor active
sunt mai reduse
E. aparitia sedimentelor cimentate
(pag. 475)
A. se face prin dispersarea substantei
medicamentoase
B. se prepara prin cristalizare controlata
C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu
ajutorul unui electrolit
D. se utilizeaza substante tensioactive
E. se face cu polimeri hidrofili
(pag. 479)

22 Pulverizarea unei substante solide duce la
obtinerea de particule cu urmatoarele
caracteristici:
A. stare energetica scazuta la suprafata
B. nu au tendinta de aglomerare
C. stare energetica crescuta la suprafata
D. tendinta de adsorbtie a aerului
E. mai dificil de dispersat in apa
(pag. 476)
23 Referitor la flocularea suspensiilor cu
substante tensioactive, sunt adevarate
afirmatiile:
A. se folosesc tensioactivi ionici
B. particule individuale trebuie acoperite integral cu
filmul de tensioactiv
C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span
D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite
cu filmul de tensioactiv
E. este necesara o cantitate foarte mare de
tensioactiv
(pag. 478)
24 Flocularea suspensiilor cu ajutorul
polimerilor hidrofili:
A. foloseste tween sau span
B. polimerii hidrofili realizeaza o scadere a
vascozitatii mediului de dispersie
C. este mai dificil de realizat fata de alte metode de
floculare
D. foloseste lanolina
E. necesita tensioactivi neionici
(pag. 479)
27 Flocularea prin controlul sarcinii electrice:
A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn
contrar particulelor suspendate
B. este dificil de realizat
C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de
floculare
D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de
floculare
E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti
decat ionii bivalenti
(pag. 478)
28 In realizarea flocularii prin controlul sarcinii
electrice a particulelor cu ajutorul unui
electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :
A. methocel
B. clorura de aluminiu lauril
C. sulfat de sodiu
D. polioxietilen monostearat
E. fosfatul dipotasic
(pag. 478)
29 Conform FR X marimea particulelor unei
suspensii :
A. se determina prin examinarea a 100 mg
substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50
micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au
diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max
100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta
activa suspendata, la microscop
(pag. 893)

Pag. 191 din 309

 30 Precizati factorii dependenti de substanta
activa care influenteaza comportamentul
particulelor in suspensie:
A. structura cristalina
B. tipul de emulgator folosit
C. cresterea temperaturii
D. forma amorfa ori cristalina
E. polimorfismul
(pag. 476)
31 Prepararea suspensiilor se face prin:
A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie
intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in
vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala
(pag. 476)
35 n suspensiile defloculate:
A. particulele dispersate nu sunt ca entitti
individuale
B. sedimentarea se realizeaz individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face ncet
E. sedimentul este foarte usor de redispersat
(pag. 476)
36 Nu reprezinta metoda de obtinere a
suspensiilor floculate:
A. realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice
a particulelor
B. realizarea floculrii cu ajutorul substantelor
tensioactive
C. realizarea floculrii cu ajutorul polimerilor hidrofili
D. realizarea floculrii prin metoda gumei umede
E. realizarea floculrii prin adugare de emulgatori
(pag. 478)

32 Suspensiile defloculate se caracterizeaza 37 Controlul calittii suspensiilor nu implic

determinarea:
A. particule dispersate sub forma de entitati
individuale in vehicul A. mrimii particulelor
B. viteza de sedimentare mare B. vitezei de sedimentare
C. grad ridicat de impachetare al particulelor C. culorii preparatului
D. sedimentul se formeaza rapid D. vscozittii
E. particulele sunt puternic legate intre ele E. gradului de coalescent
(pag. 476) (pag. 480)

33 Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR 38 Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine

X prin:
A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin A. sterilizare la autoclav
agitare B. sterilizare la etuv
B. 90% din particulele examinate trebuie sa C. filtrare
prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
D. folosirea de materii prime nesterile
C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine
inchise E. prepararea pe cale aseptic
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul (pag. 480)
conservantilor antimicrobieni
39 Mrimea particulelor fazei solide a unei
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte suspensii se determin folosind:
un diametru de maxim 50 micrometri
A. microscopul portabil
(pag. 710)
B. cernerea cu site nestandardizate
* 34 Urmtorii factori, dependenti de substanta
C. numrtorul Coulter
activa, nu influenteaz comportamentul
particulelor solide dintr-o suspensie D. pipeta Andreasen
A. structura cristalina E. msurarea volumului sedimentului
B. starea anhidr (pag. 480)
C. forma amorf
D. forma solvatat
E. culoarea substantei suspendate
(pag. 476)

Pag. 192 din 309

 40 Avantajele suspensiilor: * 45 Afirmatii adevarate despre suspensiile
oftalmice:
A. posibilitatea administrrii de substante cu
solubilitate redus n ap A. 90% din particulele examinate au diametrul de
B. procesele de degradare ale substantelor active cel mult 25 m
sunt mai reduse B. 90% din particulele examinate au diametrul de
C. evitarea gustului neplcut al substantelor active 50 m

D. aparitia sedimentelor cimentate C. 10% din particulele examinate au diametrul de

cel mult 25 m
E. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultti
de nghitire D. 10% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 150 m
(pag. 475)
E. 90% din particulele examinate au diametrul de
41 n formularea suspensiilor se tine seama de: cel mult 15 m
A. sedimentarea particulelor (pag. 710/ FR X)

B. cresterea mrimii particulelor 46 Flocularea corespunzatoare se manifesta la

C. obtinerea unei suspensii floculate urmatoarele concentratii ale ionilor:

D. obtinerea unei suspensii defloculate A. 25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti.

E. de alti factori, nu de cei enumerati mai sus
(pag. 475)
42 Particulele obtinute prin pulverizarea unei
substante solide:
A. au stare energetic crescut la suprafat
B. 200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti
C. 1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
D. 0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti
E. 0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
(pag. 478)

B. nu au stare energetic * 47 Suspensiile farmaceutice sunt:

C. nu au tendint de aglomerare A. sisteme disperse eterogene
D. au tendint de adsorbtie a aerului B. sisteme disperse omogene
E. sunt mai usorl de dispersat n ap C. sisteme disperse mecanice
(pag. 476) D. forme farmaceutice solide
* 43 In cazul substantelor puternic active sau E. destinate numai administrarii interne
toxice, masa prelucrata sub forma de (pag. 475)
suspensie, conform FR X, nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pentru: * 48 Reprezinta fenomene de instabilitate pentru
suspensiile farmaceutice:
A. 3 zile
A. cremarea
B. 5 zile
B. ecremarea
C. 12 ore
C. coalescenta
D. 24 de ore
D. agregarea particulelor si sedimentarea
E. 11 zile
(pag. 894/ FR X) E. topirea fazei solide
(pag. 475)
44 Conform FR X suspensiile administrate
intern pot contine: * 49 Comportamentul particulelor aflate in
suspenie nu este influentat de:
A. microorganisme
A. structura cristalina a acestora
B. aglutinanti
B. starea anhidra a acestora
C. corectori de gust
C. gustul preparatului
D. corectori de miros
D. polimorfismul substantei active
E. adsorbanti
(pag. 893/ FR X) E. forma amorfa sau cristalina a acestora
(pag. 476)

Pag. 193 din 309

* 50 Referitor la suspensiile farmaceutice sunt
adevarate afirmatiile:
A. au monografie de generalitati in FR X
B. nu au monografie de generalitati in FR X
C. au monografie de generalitati in Suplimentul
2004 al FR X
D. au monografii individuale in Suplimentul 2004 al
FR X
E. au monografii individuale in FR X
(pag. 893)
51 STT-urile se clasifica in functie de relatiile
dintre configuratia promotorului de
absorbtie, sistemul de design si
componentele sale in:
A. STT-uri tip Doelker
B. STT-uri tip matrita adeziva
C. STT-uri tip rezervor cu lichid
D. STT-uri tip rezervor cu stare solida
E. STT-uri tip matrita polimerica
(pag. 847)
52 Selectarea promotorilor de absorbtie pentru
produsele de uz transdermic se poate baza
pe:
A. Eficacitatea de a micsora eliberarea substantei
active din forma dozata
B. Promovarea absorbtiei percutanate
C. Demonstrarea compatibilitatii cu matrita
polimerica
D. Demonstrarea incompatibilitatii cu componentele
sistemului terapeutic
E. Eficacitatea de a nu modifica eliberarea
substantei active din forma dozata
(pag. 858)
53 Poliacrilatii sunt utilizati ca adezivi pentru
STT-uri, deoarece:
A. Sunt alergenici
B. Sunt instabili la oxidare
C. Au toleranta buna pentru lipidele pielii
D. Au buna solubilitate si difuzibilitate pentru
substantele active
E. Au comportare presosensibila buna
(pag. 867)
54 Marcati afirmatiile adevarate referitoare la
siliconele adezive presosensibile utilizate in
formularea STT-urilor:
A. Sunt adecvate pentru lipirea rapida pe toate
tipurile de piele
B. Se inmoaie la 50 grade Celsius
C. Au energie superficiala scazuta
D. Contin antioxidanti, conservanti, plasticizanti si
catalizatori
E. Au temperatura de tranzitie in stare cristalina
scazuta
(pag. 868)
* 55 Conform FR X - suplimentul 2004 Emplastra
transcutanea se pastreaza la:
A. Temperatura camerei, daca nu se prevede altfel
B. 15 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
C. 10 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
D. Loc racoros, daca nu se prevede altfel
E. 30 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
(pag. 173)
* 56 Doza zilnica de substanta medicamentoasa
care poate fi eliberata sistemic, printr-o
marime rezonabila a ariei unui STT ramane
mai mica de:
A. 100 mg
B. 10 mg
C. 50 mg
D. 75 mg
E. 150 mg
(pag. 845)
Pag. 194 din 309
Tema nr. 35
Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 513-538
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2004: pag. 152-158
*1 Scopul terapiei medicamentoase
dermatologice este:
A. instalarea unor stari patologice
B. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a
pielii
C. scaderea functiei bariera mecanica
D. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
E. subtierea stratului cornos
(pag. 517/Leucuta)
*2 Scaderea absorbtiei percutanate este redusa
in cazurile urmatoare:
A. psoriazis
B. cheratinizarea excesiva
C. ranile penetrante
D. jupuirea pielii
E. infectiile cutanate
(pag. 524/Leucuta)
*3 Afirmatii adevarate despre sistemele
terapeutice transdermice:
A. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu
poate fi controlata
B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
C. contin substante active intr-un rezervor
D. sunt forme farmaceutice transparente
E. cedarea substantelor active este influentata de
variabilele de la locul de absorbtie
(pag. 521/Leucuta)
*4 Afirmatii adevarate despre absortia
percutanata:
A. este un proces de difuziune activ
B. decurge contrar gradientului de concentratie
C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici
substantei madicamentoase
D. nu depinde de starea pielii
E. este un proces de difuzie pasiv
(pag. 520/Leucuta)
*5 Urmatoarele substante active sunt folosite ca
antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
A. substantelor astringente
B. antibioticelor
C. substantelor cheratolitice
D. substantelor degresante
E. substantelor reducatoare
(pag. 518/Leucuta)
*6 Substantele active se absorb transepidermic
astfel:
A. prin peretii foliculilor pilosi
B. prin glandele sebacee
C. prin glandele sudoripare
D. prin stratul cornos, intra sau intercelular
E. raspunsurile corecte sunt c si d
(pag. 519/Leucuta)
*7 Referitor la paste este adevarat ca:
A. sunt baze de unguent lavabile
B. au continut redus de substante insolubile solide
C. filmul format pe tegument este transparent
D. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
E. sunt mai grase decat unguentele
(pag. 533/Leucuta)
*8 Afirmatii corecte referitoare la sistemele
terapeutice transdermice:
A. viteza de eliberare a substantei active este
influentata de variabilele de la locul de absorbtie
B. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
D. au actiune rapida
E. cinetica este intotdeauna de ordinul1
(pag. 523/Leucuta)
*9 Referitor la paste este adevarat ca:
A. faza apoasa depaseste 25% din masa
unguentului
B. pe tegumente realizeaza film opac
C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc
1%
D. nu au efect de filtru solar
E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe
deoarece suprafata particulelor solide continute
este redusa
(pag. 533/Leucuta)
Pag. 195 din 309
 10 La obtinerea unguentelor acceleratorii de
penetrare:
A. sunt incompatibili cu substantele active
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. nu trebuie sa permita pierderea unor
componente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni
(pag. 527/Leucuta)
11 Afirmatii adevarate despre bazele de unguent
lavabile:
A. pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A
B. se numesc si evanescente
C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa
aplicare pe piele
D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si
sapun
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana
hidrata
(pag. 532/Leucuta)
* 12 Caracteristicile acceleratorilor de penetrare
utilizati la obtinerea unguentelor:
A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
B. au actiune farmacologica
C. sunt alergizanti
D. scad temporar capacitatea bariera a pielii
E. nu trebuie sa permita pierderea unor
componente ale lichidelor biologice
(pag. 527/Leucuta)
13 Factori dependenti de natura chimica a
substantei madicamentoase care
influenteaza transferul cutanat:
A. coeficientul de repartitie U/A
B. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
C. activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
D. prezenta unei duble legaturi C2-C3
E. clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
(pag. 525/Leucuta)
14 Bazele de absorbtie hidratate:
A. se numesc si coldcreme
B. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase
moleculare mici si mari
C. Sunt emulsii apa/ulei
D. unguentul emulgator este un astfel de exemplu
E. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de
exemplu
(pag. 532/Leucuta)
15 Bazele de unguent lavabile:
A. pot fi baze anhidre
B. pot fi hidratate de tip U/A
C. pot fi hidratate de tip A/U
D. se mai numesc si crme
E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu
si hidrofob
(pag. 532/Leucuta)
16 Unguentele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii de calitate:
A. instabilitate fizica
B. prezenta caracterului sensibilizant
C. puritate
D. eficienta-efect terapeutic bun
E. stabilitate fizico-chimica
(pag. 533/Leucuta)
17 Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai
mica in urmatoarele cazuri:
A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
B. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este
mic
C. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
D. cand substanta medicamentoasa este
emulsionata in vehicul
E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este
mare
(pag. 529/Leucuta)
18 Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei
percutanate urmatoarele substante:
A. dimetilsulfoxid
B. propilenglicol
C. dimetilacetamida
D. dimetilformamida
E. miristat de izopropil
(pag. 527/Leucuta)
19 Elemente mai importante care infuenteaza
transferul percutanat:
A. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
B. activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
D. natura chimica a substantei medicamentoase
E. cantitatea de excipient folosita
(pag. 525/Leucuta)
Pag. 196 din 309
20 Afirmatii corecte privind bazele de unguent 25 Referitor la paste este adevarat ca:
lavabile:
A. pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon
A. prin incorporarea de substante grase pot avea B. sunt unguente cu un continut ridicat de
caracter emolient substante insolubile solide (20-50%)
B. dupa evaporarea apei ramane un film C. au proprietati absorbante pentru diferite noxe
semipermeabil chimice
C. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip D. sunt foarte grase
emulsie U/A
E. sunt transparente
D. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza
lavabila (pag. 533/Leucuta)
E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si 26 Conform Suplimentului FRX din 2004, din
hidrofob clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
(pag. 523/Leucuta) cutanate fac parte:

21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare A. unguentele

la bazele de absorbtie: B. crmele
A. sunt anhidre si hidratate C. gelurile
B. cele hidratate au proprietati emoliente D. emplastrele medicamentoase
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru E. solutiile
constituit din vaselina-lanolina (10:90) (pag. 153/Supl 2004)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
27 Preparatele semisolide pentru aplicatii
E. cele hidratate se numesc si coldcreme cutanate pot contine:
(pag. 532/Leucuta)
A. antioxidanti
22 Etapele absorbtiei percutanate sunt B. conservanti antimicrobieni
urmatoarele:
C. stabilizanti
A. dizolvarea particulei de substanta D. agenti de crestere a solubilitatii
medicamentoasa in excipient
E. emulgatori
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase
prin vehicul spre suprafata pielii (pag. 152/Supl 2004)
C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi 28 In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul
D. retinere in derm FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri
corespunzatoare pentru asigurarea calitatii
E. difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm microbiologice in urmatoarele etape:
(pag. 521/Leucuta)
A. preformulare
23 Absorbtia transfoliculara a substantei active B. fabricare
se realizeaza prin:
C. ambalare
A. glandele sebacee
D. conservare
B. glandele endocrine
E. distributie
C. glandele sudoripare (pag. 153,154/Supl 2004)
D. anexele pielii
29 Pentru a asigura preparatelor semisolide
E. peretii foliculilor pilosi proprietatile reologice adecvate, se pot
(pag. 519/Leucuta) efectua urmatoarele determinari, conform
FRX Supliment 2004:
24 Produse naturale organice formatoare de
geluri: A. masurarea consistentei prin penetrometrie
A. tragacanta B. masurarea densitatii
B. agar C. masurarea vascozitatii
C. bentonita D. masurarea conductibilitatii electrice

D. pectine E. masurarea tensiunii superficiale

E. carragenan (pag. 154/Supl 2004)

(pag. 532/Leucuta)

Pag. 197 din 309

30 Conservarea preparatelor semisolide pentru
aplicatii cutanate:
A. se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin apa
B. se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin componente volatile
C. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate, daca preparatele sunt sterile
D. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate daca preparatele contin apa
E. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate daca preparatele contin componente
volatile
(pag. 154,155/Supl 2004)
31 Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa
mentioneze:
A. denumirea tuturor etapelor prepararii
B. daca preparatul este steril, atunci cand este cazul
* 36
C. denumirea tuturor substantelor oficinale continute
D. denumirea tuturor conservantilor adaugati
E. conditiile de preparare
(pag. 155/Supl 2004)
32 Dintre componentele bazelor de unguent
utilizate pentru prepararea unguentele
hidrofobe fac parte:
A. grasimile
B. parafinele solide
C. cerurile
D. glicerina
E. polialchilsiloxanii lichizi
(pag. 155/Supl 2004)
33 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea
unguentelor de tip emulsii sunt:
A. monogliceride
B. alcoolii de lana
C. alcooli grasi sulfatati
D. esteri ai sorbitanului
E. alcooli grasi
(pag. 155/Supl 2004)
34 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul ulei in apa folositi la prepararea
unguentelor emulsie sunt:
A. alcoolii grasi sulfatati
B. eter cetostearil de macrogol
C. polisorbatii
D. alcoolii grasi
E. esteri ai acizilor grasi cu macrogolii
(pag. 155,156/Supl 2004)
* 35 Cremele sunt:
A. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii
cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila
B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de
gelificare corespunzatori
C. Preparate semisolide destinate aplicarii
cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
D. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
E. Preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele sunt:
A. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de
gelificare corespunzatori
C. Preparate semisolide destinate aplicarii
cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
D. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii
cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila
E. Preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici
(pag. 158/Supl 2004)
37 Referitor la emplastre, sunt incorecte
urmatoarele afirmatii:
A. Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici
B. Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de
sensibilizarea pielii
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de
stratul adeziv, dupa administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
E. Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare
(pag. 157,158/Supl 2004)
Pag. 198 din 309
 38 Benzile protectoare din compozitia 43 Principalele functii ale pielii sunt:
emplastrelor:
A. invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor
A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale organismului
emplastrelor B. functie termoreglatoare
B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele C. rol de reglarea presiunii sanguine
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu D. functie de reproducere
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de E. functie de protectie impotriva noxelor externe
stratul adeziv, inainte de administrare (pag. 516,517/Leucuta)
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
* 44 Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:
E. Sunt constituite din material sintetic sau natural
A. aparatul pilosebaceu
(pag. 158)
B. sebumul
39 Gelurile hidrofile pot contine: C. stratul cornos
A. Amidon D. epidermul
B. Derivati celulozici E. stratul spinos
C. Ulei de parafina (pag. 514,515/Leucuta)
D. Propilenglicol
45 Care din urmatoarele variante sunt zone
E. Silicati de magneziu si aluminiu terapeutice la nivelul pielii:
(pag. 157/Supl 2004) A. stratul Malpighi
40 Gelurile lipofile pot sa contina: B. stratul cornos
A. Ulei de parafina C. suprafata externa
B. Polietilena D. glandele pielii
C. Uleiuri grase E. epidermul viu si dermul superior
D. Derivati celulozici (pag. 517,518/Leucuta)
E. Sapunuri de aluminiu sau zinc 46 Absorbtia percutanata se poate realiza prin
(pag. 157/Supl 2004) urmatoarele cai:

* 41 Emplastrele se pot clasifica in: A. transcornean

B. transepidermic
A. Crme
C. transfolicular
B. Geluri
D. raspunsurile a si b
C. Paste
E. raspunsurile a si c
D. Cataplasme
(pag. 519/Leucuta)
E. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus
(pag. 156,157/Supl 2004)

42 Suplimentul FRX din 2004 prevede

urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 154/Supl 2004)

Pag. 199 din 309

* 47 Absorbtia decurge in urmatoarele etape * 51 Precizati substantele medicamentoase care
consecutive: cresc punctul de topire al supozitoarelor:
A. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata A. Uleiurile volatile
pielii, dizolvarea particulei de substanta B. Guajacolul
medicamentoasa in excipient, parasirea
vehiculului si patrunderea in stratul cornos, C. Teofilina
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm D. Fenolul
B. dizolvarea particulei de substanta E. Eucaliptolul
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea (pag. 901)
vehiculului si patrunderea in stratul cornos,
* 52 Afirmatiile adevarate referitoare la cerintele
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
de calitate privind gelatina, ca excipient
C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul hidrosolubil la prepararea supozitoarelor,
cornos, dizolvarea particulei de substanta sunt:
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin A. Vascozitate zero
stratul cornos in epiderm si derm B. Capacitate de gelificare
D. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, C. Lipsa microorganismelor aerobe
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul
cornos, dizolvarea particulei de substanta D. Sa contina Enterobacteriaceae, Pseudomonas
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor aeruginosa, Staphylococcus aureus
prin vehicul spre suprafata pielii E. Sa contina bacterii anaerobe sporulate
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, (pag. 903)
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata
pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in 53 Supozitoarele tip emulsie prezinta
stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta urmatoarele dezavantaje:
medicamentoasa in excipient. A. Intarirea supozitoarelor prin pierderea apei
(pag. 521/Leucuta) B. Stabilitate similara cu supozitoarele tip suspensie
48 Fac parte din categoria acceleratorilor C. Cresterea acizilor grasi liberi prin hidroliza
absorbtiei percutanate: gliceridelor
A. tensioactivii D. Contaminare microbiana mai mare
B. dimetilsulfoxidul E. Variatii in absorbtia substantelor
medicamentoase
C. acidul salicilic
(pag. 911)
D. dimetilformamida
E. acidul oleic 54 Conform normelor F.I.P. privind gradul de
puritate microbiana supozitoarele sunt
(pag. 527,528/Leucuta) caracterizate prin:
49 Factori ce influenteaza absorbtia percutanata: A. Incadrare in grupa 3
A. factori meteorologici B. Absenta de Escherichia coli
B. factori fiziologici C. Absenta bacteriilor anaerobe
C. natura chimica a substantei medicamentoase D. Limite de fungi/gram sau fungi/ml
D. tipul vehicolului E. Limite de bacterii anaerobe /gram sau /ml
E. natura adjuvantilor (pag. 914)
(pag. 525-528/Leucuta)
55 Afirmatiile corecte referitoare la bazele de
50 Excipientul poate avea urmatoarele roluri in supozitoare Witepsol sunt:
formularea preparatelor dermatologice: A. Sunt incompatibile cu benzocaina
A. vehicul hidrofob B. Nu pot fi sterilizate
B. agent de scadere a vascozitatii C. Sunt inerte chimic
C. vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent D. Au tendinta de fisurare
D. formator de matrita E. Solidifica lent
E. agent de crestere a vascozitatii (pag. 922)
(pag. 529/Leucuta)

Pag. 200 din 309

 56 Adjuvantii utilizati pentru imbunatatirea 2 Dispozitive modulabile pentru transportul
dispersarii substantelor medicamentoase in medicamentos transdermic:
bazele de supozitoare sunt:
A. pompe seringi
A. Tensioactivii anionici B. Iontoforeza
B. Tensioactivii neionici C. sistemul Oros
C. Uleiurile neutre D. Electroporarea
D. Pulberile inerte E. fonoforeza
E. Apa (pag. Leucuta - pg. 637)
(pag. 929-930)
3 Sisteme de administrare cu viteza
57 Pentru studierea comportarii supozitoarelor preprogramata a substantei
la temperatura fixa (37 grade Celsius) se medicamentoase:
utilizeaza urmatoarele procedee:
A. pompe peristaltice
A. Fuller si Munzel B. sisteme vectorizate
B. Erweka C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
C. Setnikar si Fantelli controlata de permeabilitate
D. Krowczynski D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare
controlata de difuzie
E. Gattefosse
E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu
(pag. 949)
cedare controlata de dizolvare
Tema nr. 36 (pag. Leucuta - pg. 611)
Preparate transdermice
4 Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe
Bibliografie asociata temei: difuzia moleculara printr-o membrana
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, polimerica:
Ed. Dacia, 2001. A. Ocusert
pag. 610-641
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie B. Nitroderm
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana C. Scopoderm
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana D. Catapres
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie E. Seretide
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. (pag. Leucuta - pg. 612)
vol II, pag. 841-878
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. 5 Sistemul terapeutic Transderm Nitro
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea afirmatii adevarate:
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a A. contine nitroglicerina asociata cu Clonodina
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;*** pentru prevenirea crizelor de angina
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment B. contine nitroglicerina
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
C. este de tip rezervor
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006. D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
FRX - Supl. 2004: pag. 171-174 E. este dispozitiv de cedare transdermic
1 Din categoria sistemelor cu cedare (pag. Leucuta - pg. 614)
controlata autoreglabila (inteligente) fac
parte: 6 Norplant:

A. sistemele bioadezive A. este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica

B. dispozitive cu cedare controlata B. este un sistem terapeutic pentru implantare

dermica
C. sisteme cu eliberare pulsatorie
C. contine levonorgestrel
D. sisteme cu eliberare autoreglabila
D. contine extract de plante
E. sisteme vectorizate
E. contine nicotina
(pag. Leucuta - pg. 636)
(pag. Leucuta - pg. 616)

Pag. 201 din 309

7 Duragesic afirmatii adevarate: 12 Exemple de pompe de perfuzare implantabile:
A. este un sistem de administrare cu viteza A. Sistemul Oros
preprogramata a substantei medicamentoase B. Catapres
B. contine Fentanil
C. dispozitive cu presiune de vapori
C. contine scopolamina
D. pompe peristaltice
D. cantitatea de substanta eliberata este direct
E. Sistemul Deponit
proportionala cu marimea plasturilor
(pag. Leucuta - pg. 629)
E. contine Diazepam
(pag. Leucuta - pg. 616) 13 Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:
A. hidrogeluri termosensibile
8 Sistemul Deponit
B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea
A. este un sistem terapeutic`de tip matrita
pH-ului
continand Nitroglicerina
C. pompe seringi
B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic
D. Iontoforeza
C. este un sistem modulabil prin camp magnetic
exterior E. Sistemul Oros
D. este preparat prin realizarea unor straturi (pag. Leucuta - pg. 640)
succesive de polimer izobutilenic
* 14 In cazul sistemelor cu cedare controlata
E. contine Fentanil eliberarea substantei medicamentoase;
(pag. Leucuta - pg. 618)
A. a. este neinfluentata de variabilele fiziologice
9 Sistemul Compudose - afirmatii adevarate: locale

A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita
administrabil ca implant subdermic
C. contine estradiol intr-un extract siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic
E. contine scopolamina
(pag. Leucuta - pg. 618)
10 Sistemul Oros:
A. este o pompa osmotica de uz oral
c. este influentata de variabilele fiziologice locale
d. viteza de cedare este neprogramata
B. b. se face cu o viteza inconstanta
C. c. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. d. viteza de cedare este neprogramata
E. e. se face cu o viteza nereproductibila
(pag. Leucuta/pg. 610)
* 15 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Ocusert sunt adevarate cu exceptia;

B. are marimea unui comprimat obisnuit A. este un implant ocular

C. este impermeabil fata de substantele active si B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de
fata de apa silicona
D. este un sistem modulabil de pH C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
E. este un sistem terapeutic pentru implantare D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de
dermica alginat
(pag. Leucuta - pg. 622) E. viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei
de absorbtie prin cornee.
11 Pompe si sisteme implantabile pentru (pag. ( Leucuta/pg. 614))
perfuzare exemple:
16 Exemple de sisteme terapeutice
A. pompe osmotice
comercializate:
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
A. Transderm-scop
C. sisteme de perfuzare continua
B. Transderm-nitro
D. pompe peristaltice
C. Nicoderm CQ
E. sisteme vectorizate
D. Normaderm
(pag. Leucuta - pg. 624)
E. Norplant
(pag. ( Leucuta/pg. 615).)

Pag. 202 din 309

 17 Elementele structurale comune la toare
STT-urile sunt:
A. un strat permeabil,
B. un strat impermeabil,
C. un strat support pentru susbtana
medicamentoas,
D. un strat suport pentru unguent,
E. o membran pentru controlul vitezei de eliberare.
(pag. 842)
18 Controlul dozei de substan
medicamentoas eliberat dintr-un STT are
la baz urmtoarele mecanisme:
A. difuzie molecular pasiv a substanei n
structurile pielii
B. difuzie activat de o for fizic de transport
C. nici un rspuns nu e correct
D. difuzie activat de umiditate
E. difuzie activat de bioadezivitate
(pag. 845)
19 Din punct de vedere al tehnologiei
farmaceutice, STT-urile se clasific n STT-
uri cu eliberare:
A. controlat prin permeabilitatea membrane,
B. prin difuzie controlat de matri,
C. controlat din microrezervoare cu soluie,
D. controlat de curentul electric,
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 853)
* 20 Sistemele terapeutice transdermice:
A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii
B. irita pielea
C. sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
D. au un film protector
E. contin doua folii preotectoare
(pag. FRX - 172)
* 21 Suportul extern al sistemelor terapeutice
transdermice:
A. este permeabil fata de substantele active si
impermeabil fata de apa
B. este impermeabil fata de substantele active si
fata de apa
C. nu sustine preparatul
D. este impermeabil fata de substantele active si
permeabil fata de apa
E. nu protejeaza preparatul
(pag. FRX - 171)
22 Sistemele terapeutice transdermice
afirmatii adevarate:
A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau
semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza
modul de difuziune transdermica a substantelor
active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei
(pag. FRX - 171)
23 Exemple de sisteme polimerice cu cedare
controlata tip matrita:
A. Progestasert
B. Ocusert
C. Nitro-dur
D. Compudose
E. Deponit
(pag. ( Leucuta - pg. 618))
* 24 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Transderm-nitro sunt false cu exceptia;
A. este un sistem tip matrita
B. contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat
C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina
pentru prevenirea anginei pectorale
D. este un sistem tip rezervor
E. se foloseste ca implant cutanat
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
* 25 Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele
terapeutice transdermice:
a. sunt preparate farmaceutice inflexibile
A. sunt preparate farmaceutice inflexibile
B. sunt de dimensiuni fixe, standardizate
C. contin o numai o substanta activa
D. structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantei active
E. elibereaza substanta activa in circulatia generala
dupa traversarea barierei cutanate.
(pag. (9 171))
* 26 Sistemele terapeutice transdermice nu
contin
A. solubilizanti
B. stabilizanti
C. substante farmacologic active
D. substante care sa modifice absorbtia
transdermica
E. substante care sa modifice absorbtia
transdermica
(pag. (9 171))
Pag. 203 din 309
* 27 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele
de cedare a substantei medicamentoase
activate de enzime sunt false cu exceptia:
A. rezervorul medicamentos este alcatuit din
microsfere de substanta medicamentoasa
B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 0
C. rezervorul medicamentos este alcatuit din
macrosfere de substanta medicamentoasa
D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 1
E. un proces neenzimatic activeaza cedarea * 32
substantei
(pag. ( Leucuta - pg. 636))
* 28 Viteza de cedare a substantei
medicamentoase din sistemele de cedare
controlata tip matrita este influentata de
urmatorii factori cu exceptia:
A. timp
B. doza initiala in matrita polimerului
C. solubilitatea substantei medicamentoase in
polimer
D. coeficientul de difuzie a moleculelor substantei
medicamentoase in matrita polimerului
E. gradul de hidratare al substantei
medicamentoase * 33
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
* 29 Sistemul Progestasert:
A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de
silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de scopolamina dispersate in ulei
de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o
cinetica de ordinul 1
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
* 30 Referitor la tehnologia sistemelor cu
eliberare controlata este adevarat ca:
a. formularea micsoreaza viteza de cedare
A. formularea micsoreaza viteza de cedare
B. formularea micsoreaza viteza de absorbtie
C. asigura un control al absorbtiei in organism
D. formularea creste viteza de cedare
E. formularea creste viteza de absorbtie
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
* 31 Sistemele de administrare cu viteza
controlata prin activare sunt activate de
urmatorii factori cu exceptia:
A. presiune osmotica
B. ph
C. ioni
D. presiunea vaporilor
E. forta de comprimare exercitata de ponsoanele
masinii de comprimat
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
Sistemele de administrare cu viteza
preprogramata a substantei
medicamentoase:
A. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de permeabilitate
B. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de pH
C. Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare
controlata de ioni
D. sunt sisteme cu microcompartimente deschise
cu cedare controlata prin dizolvare
E. sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu
cedare controlata de difuzie
(pag. Leucuta - pg. 611))
Sistemul Nitrodisc (Roberts):
A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei
mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei
de izopropil
D. este format din macrocompartimente inchise
E. este format din microcompartimente deschise
(pag. ( Leucuta - pg. 620))
34 Presiunea osmotica ca sistem de activare a
eliberarii din sistem se intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica push pull
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert
(pag. ( Leucuta - pg. 621))
35 Exemple de sisteme de cedare controlata cu
microcompartimente inchise
A. Sistemul Nitrodisc
B. Dispozitiv transdermic contraceptiv
C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
D. Sistemul Deponit
E. Sistem terapeutic transderm-Nitro
(pag. ( Leucuta - pg. 620))
Pag. 204 din 309
 36 Iontoforeza: * 41
A. utilizeaza un camp electric pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
ionizabile prin piele
B. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
ionizabile prin piele
C. se mai numeste si transferul atomilor
D. se mai numeste si transferul ionilor
E. este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei * 42
(pag. ( Leucuta - pg. 631)
* 37 Sistemele bioadezive:
A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta
fata de membranele biologice
B. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta
fata de organele cavitare
C. mecanismul bioadeziunii este mecanic
D. eliberarea este controlata de osmoza prin * 43
bariera gelifiata
E. mecanismul bioadeziunii este termic
(pag. ( Leucuta - pg. 634))
* 38 Formularea sistemelor terapeutice nu include
A. faza preformularii
B. alegerea vehiculului
C. alegerea excipientilor
D. testul de dezagregare al sistemelor
* 44
E. alegerea variabilelor tehnologice de fabricare
(pag. ( Leucuta - pg. 610))
* 39 Conditia esentiala pentru realizarea unui
preparat cu actiune prelungita este
A. lipsa unor efecte imunologice
B. puritatea substantei medicamentoase
C. inocuitatea relativa a medicamentului
D. cedarea cu viteza mai mare a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in * 45
organism
E. cedarea cu viteza mai mica a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in
organism
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
* 40 Sistemele cu cedare preprogramata bazata
pe difuzia moleculara:
A. folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie
B. se bazeaza pe transferul de masa generat de
lipsa unui gradient de concentratie
C. Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de
regula legea Fick
D. folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie
E. se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni
(pag. ( Leucuta - pg. 612))
Sistemul terapeutic Duragesic (Alza):
A. Este un sistem transdermic ce contine Fentanil
B. Este un sistem transdermic ce contine Morfina
C. rezervorul medicamentos este o solutie
metanolica a substantei medicamentoase
D. contine scopolamina
E. contine nitroglicerina
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
Sistemul terapeutic Norplant:
A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron
C. contine levonorgestrel
D. se aplica cutanat
E. contine nicotina
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
Clasele medicamentoase folosite in pompele
osmotice implantabile sunt urmatoarele cu
exceptia:
A. anestezice
B. antibiotice
C. anticoagulante
D. dezinfectante
E. hormoni
(pag. ( Leucuta - pg. 624))
Pompele si sistemele implantabile pentru
perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia:
A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme contifue de perfuzare continua
D. pompe de perfuzare implantabile
E. Dispozitive transdermice
(pag. Leucuta - pg. 624))
Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un camp electric pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
C. utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
D. utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului
moleculelor medicamentoase
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
(pag. ( Leucuta - pg. 631))

Pag. 205 din 309

* 46 Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei
medicamentoase activata cu ajutorul
ultasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. foloseste energia electrica pentru a activa
cedarea substantelor medicamentoase
D. foloseste hidratarea polimerului pentru a activa
cedarea substantelor medicamentoase
E. este un sitem frecvent utilizat in medicina
(pag. ( Leucuta - pg. 632))
* 52
* 47 Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul
lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a
substantei medicamentoase modulate mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a
substantei medicamentoase modulate magnetic
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul
lipidic
E. se mai numeste si sonoforeza
(pag. ( Leucuta - pg. 637))
* 48 Sistemele terapeutice transdermice se mai
numesc si:
A. emplastra subcutanea
B. emplastra usum dermicum
C. emplastra transcutanea
D. romplastra transcutanea
E. emplastra medicati
(pag. (FRX - 171))
* 49 Sistemul terapeutic transdermic:
A. contine o singura substanta activa
B. nu contine stabilizanti
C. contin numai colorantii aprobati de Ministerul
Sanatatii
D. contine una sau mai multe substante active
E. contine antioxidanti
(pag. FRX - 171)
* 50 Referitor la uniformitatea continutului
sistemului terapeutic transdermic este
adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a
uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii D a
uniformitatii continutului unidoza
C. trebuie sa fie neuniforme
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false
(pag. FRX - 171)
* 51 Etichetarea sistemelor terapeutice
transdermice:
A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de
substante active
B. are obligatoriu chenar albastru
C. are obligatoriu chenar rosu
D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de
substante active, acestea fiind stiute
E. are obligatoriu chenar negru
(pag. FRX - 173)
Conservarea sistemelor terapeutice
transdermice:
A. se pastreaza la loc racoros
B. se pastreaza la Venena
C. se pastreaza la Separanda
D. se pastreaza la temperatura camerei
E. se pastreaza oriunde
(pag. FRX - 173)
53 Sistemele terapeutice transdermice
conditionare;
A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu
influenteaza cedarea
C. sub forma de rezervor semisolid
D. prezinta o membrana impermeabila ce
influenteaza cedarea
E. prezinta o membrana permeabila ce
influenteaza eliberarea
(pag. FRX - 172)
54 Plastifiantii mai des utilizati pentru
acoperirea prin filmare pot fi clasificati dupa
structura lor, dupa cum urmeaza:
A. Polioli
B. Esteri organici
C. Glicerolesteri
D. Agenti tensioactivi
E. Copolimeri ai acidului metacrilic
(pag. 573-576)
55 In procesul de dezagregare produs de un
superdezagregant, intervin urmatorii factori:
A. Marimea particulelor dezagregatului
B. Marimea particulelor substantei active
C. Structura moleculara a dezagregantului
D. Efectul fortei de comprimare aplicate
E. Efectul de recomprimare
(pag. 439)
Pag. 206 din 309
 56 Referitor la AVICEL, sunt corecte Tema nr. 37
urmatoarele afirmatii Preparate rectale
A. Este o celuloza cu proprietati excelente de Bibliografie asociata temei:
aglutinare si de curgere
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
B. Este un amidon partial pregelatinizat Ed. Dacia, 2001.
C. Confera comprimatelor rezistenta mecanica pag. 538-552;
suficienta Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
D. Este de culoare galbena Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
E. Pentru comprimare directa se recomanda farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
AVICEL PH-302R Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
(pag. 429) farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol II, pag. 893-975;
57 In categoria agentilor antifrictionali utilizati *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
ca substante auxiliare in formularea Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
comprimatelor, regasim: Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
A. Umectantii X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
B. Lubrifiantii Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
C. Aglutinatii Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
D. Glisantii Medicala, 2006.
FRX, pag. 889-893; FRX Supl. 2004: pag. 145-152
E. Absorbantii
(pag. 423) *1 Conform FR X supozitoarele cu metronidazol
contin:
58 Legarea particulelor solide in comprimate se
realizeaza, conform clasificarii RUMPF, prin: A. 4 g metronidazol

A. Punti solide Punti B. 0,5-1g metronidazol

B. de lichide Punti de C. 2g metronidazol

C. aglutinanti D. 200mg metronidazol

D. Punti de diluanti E. 100mg metronidazol

E. Forte electrostatice (pag. pag. 892/FRX)

(pag. 411) *2 Supozitoarele pentru adulti au conform FR X
greutatea de :
* 59 Reprezinta un parametru util pentru a
masura frecarea cu peretii matritei in timpul A. 1-5g
procesului tehnologic de comprimare: B. 2-4g
A. Diferentele in transmiterea fortei Coeficientul C. 2-3g
B. de dilatare in timpul ejectiei Diferenta dintre D. 1-2g
C. fortele celor doua poansoane E. 5-12g
D. Anularea presiunii de comprimare (pag. pag. 889/FRX)
E. Forta de ejectie minima *3 Conform FR X supozitoarelor rectale
(pag. 409-410) preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se
topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:
* 60 FR X precizeaza conservarea "la cel mult 25
grade Celsius" in cadrul monografiei de A. 60 minute
capsule cu: B. 15 minute
A. Ampicilina Acetat de C. 30 minute
B. retinol Clorhidrat de D. 45 minute
C. tetraciclina E. 90 minute
D. Acetat de alfatocoferol (pag. pag. 890/FRX)
E. Clorhidrat de ampicilina
(pag. 194-201)

Pag. 207 din 309

*4 Conform FR X supozitoarele rectale *9 Dozele terapeutice maxime pentru
preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se substantele toxice si puternic active din
dizolve la 37+/- 2 C in cel mult: supozitoare
A. 60 minute A. aceleasi cu cele folosite n cazul preparatelor
farmaceutice administrate intern
B. 30 minute
B. sunt de doua ori mai mari dect n cazul
C. 20 minute
preparatelor farmaceutice administrate intern
D. 90 minute
C. la supozitoare nu este necesar calculul dozelor
E. 40 minute maxime
(pag. pag. 890/FRX) D. pentru supozitoare exista tabele separate cu
dozele terapeutice maxime
*5 Pastrarea supozitoarelor se face conform FR
X in recipiente bine inchise la cel mult: E. sunt de doua ori mai mici dect n cazul
preparatelor farmaceutice administrate intern
A. 15 C
(pag. pag. FR X, 889)
B. 8 C
10 Supozitoarele rectale - au :
C. 25 C
D. 18 C A. forma rotunda

E. 30 C B. forma ovoidala

(pag. pag. 890/FRX) C. forma de torpila

D. forma cilindroconica
*6 In farmacie supozitoarele se prepara prin:
E. diametrul bazei 8-10 mm
A. comprimare directa
(pag. pag. 889/FRX)
B. porfirizare
11 La prepararea supozitoarelor conform FR X
C. metoda imersiei
se pot folosi si substante auxiliare ca:
D. granulare
A. diluanti
E. modelare manuala
B. adsorbanti
(pag. pag. 899/FRX)
C. agenti tensioactivi
*7 Referitor la untul de cacao este adevarat ca: D. conservanti antimicrobieni potriviti
A. este o baza hidrosolubila E. coloranti
B. este prevazut in FR X (pag. pag. 889/FRX)
C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin
12 Supozitoarele se pot administra pe
topire si turnare in forme
urmatoarele cai:
D. nu este prevazut de FR X
A. i.m.
E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin
modelare manuala B. i.v.
(pag. pag. 890/FRX) C. rectala
D. vaginala
*8 Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu
exceptia: E. uretrala

A. Suppocire (pag. pag. 538/Leucuta)

B. Massa Novata 13 Greutatea supozitoarelor rectale:

C. Massa Estarinum A. 5-12 g
D. Witepsol B. 12-14g
E. Massa tripla C. aproximativ 10 g
(pag. pag. 543/Leucuta) D. aproximativ 1 g pentru copii
E. aproximativ 2 g pentru adulti
(pag. pag. 538/Leucuta)

Pag. 208 din 309

14 Administrarea rectala a medicamentelor se 19 Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:
foloseste in urmatoarele situatii:
A. polimorfism
A. cand exista obstructii ale tractului gastro- B. variatii in compozitie
intestinal
C. tendinta la rancezire
B. pentru evitarea primului pasaj hepatic
D. inocuitatea
C. numai cand substanta activa este foarte toxica
administrata oral E. toleranta locala
D. cand substantele madicamentoase sunt (pag. pag. 543/Leucuta)
inactivate de secretiile gastrice sau intestinale
20 Caracteristicile gliceridelor semisintetice
E. in caz de vomismente folosite ca baza de supozitoare:
(pag. pag. 538/Leucuta) A. solidificare rapida
15 Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala B. indice hidroxil mare
poate avea drept etapa limitanta de viteza: C. indice de iod scazut
A. transportul moleculelor dizolvate prin membrana D. punct de topire la 32-34 C
rectului
E. punct de topire la 40-45 C
B. forma anhidra a substantei medicamentoase
(pag. pag. 543/Leucuta)
C. forma cristalina
D. cedarea substantei medicamentoase din forma 21 Proprietatile excipientilor folositi la
farmaceutica prepararea supozitoarelor sunt:

E. dizolvarea substantei medicamentoase din A. interval suficient de mare intre punctul de topire
mucusul rectal si solidificare
(pag. pag. 538/Leucuta) B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
16 Etapele eliberarii si absorbtiei substantei
medicamentoase din supozitoare sunt: D. interval mic intre punctul de topire si solidificare
A. transferul substantei madicamentoase prin E. sa aiba actiune farmacologica
membrana rectala (pag. pag. 542/Leucuta)
B. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din
22 Procedee de obtinere a gliceridelor
excipientul topit sau dizolvat
semisintetice ca baze grase de supozitor:
C. topirea bazei de supozitor
A. hidrogenarea uleiului vegetal
D. dizolvarea bazei de supozitor
B. presarea la cald a semintelor de Theobroma
E. transferul substantei medicamentoase cacao
nedizolvate din excipient in mucusul rectal
C. procedeul de transesterificare a uleiului de
(pag. pag. 538/Leucuta) palmier
17 In FRX sunt oficinale urmatoarele D. procedeul reesterificarii
supozitoare: E. procedee extractive
A. cu piroxicam (pag. pag. 543/Leucuta)
B. cu fenilbutazona
23 Plastifianti folositi la prepararea
C. cu algocalmin supozitoarelor:
D. cu glicerol A. ulei de ricin
E. cu metronidazol B. hialuronidaza
(pag. pag. 892/FRX) C. tocoferol
18 Afirmatii corecte privind untul de cacao: D. Tween 80
A. este un excipient hidrofil E. glicerol
B. are tendinta la rancezire (pag. pag. 545/Leucuta)
C. este un excipient gras
D. se pastreaza la rece ferit de lumina
E. se obtine prin presarea la rece a semintelor de
Theobroma cacao
(pag. pag. 542/FRX)

Pag. 209 din 309

24 Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea 29 Inconvenientele masei gelatinoase in
supozitoarelor: stocarea supozitoarelor sunt:
A. tensioactivi acid A. sensibila la actiunea luminii
B. ascorbic Tween B. incompatibilitati cu fenolul
C. 80 salicilat de C. sensibila la umiditate
D. sodiu D. poate fi contaminata cu microorganisme
E. acid oleic E. incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice
(pag. pag. 545/Leucuta) (pag. Leucuta - pag. 544)

25 Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea * 30 Bazele dispersabile in apa folosite la

supozitoarelor sunt: prepararea supozitoarelor
A. gliceride ale acizilor grasi saturati A. contin glicerina solidificata
B. uleiuri neutre cu vscozitate redusa B. sunt de obicei gliceride semisintetice
C. ulei de parafina C. sunt de obicei substante tensioactive singure
sau in amestec
D. ulei de ricin
D. sunt de obicei acizi grasi si derivati
E. ulei de avocado
(pag. Leucuta - pag. 544) E. nu se folosesc
(pag. Leucuta - pag. 544)
26 Substantele medicamentoase continute de
supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: * 31 Pulberi inerte folosite pentru usurarea
incorporarii unor substante in supozitoare
A. antihemoroidale
sunt:
B. laxative
A. Dioxid de siliciu coloidal
C. purgative
B. Talc
D. Antispasmodice
C. Acid acetilsalicilic
E. tranchilizante
D. Lactoza
(pag. Leucuta - pag. 538)
E. Amidon
27 Urmatoarele afirmatii despre calea rectala (pag. Leucuta - pag. 544)
sunt adevarate cu exceptia :
* 32 Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi
A. Este alternativa caii orale
rectale sunt adevarate cu exceptia :
B. Nu se foloseste in vomismente
A. sunt preparate solide unidoza
C. Cantitatea de substanta medicamentoasa poate
depasi doza maxima pentru calea orala B. au forma alungita

D. Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale C. pot fi acoperite cu lubrifianti

E. se utilizeaza frecvent in anestezia generala D. au forma sferica

(pag. Leucuta - pag. 538) E. sunt netede
(pag. FRX 148)
28 Proprietatile tehnologice ale gliceridelor
semisintetice: * 33 Preparatele rectale semisolide :
A. Hidrofilie variata A. Sunt unguente, creme, geluri
B. putere emulgatoare diferita B. Sunt capsule gelatinoase moi
C. prezinta polimorfism accentuat C. sunt preparate multidoza
D. solidificare rapida D. trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii
E. Solidificare medie, lenta E. sunt comprimate
(pag. Leucuta - pag. 543) (pag. FRX 151)

Pag. 210 din 309

* 34 Preparate rectale sunt urmatoarele, cu * 39 Indicele de saponificare, caracteristica fizico-
exceptia : chimica a excipientilor pentru supozitoare :
A. solutii A. reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru
B. emulsii neutralizarea acizilor grasi liberi

C. spume B. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu

100 g grasime
D. capsule moi
C. reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi
E. Globule incorporata in 100 g grasime
(pag. FRX 145) D. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g gelatina
* 35 Pulberile si comprimatele pentru solutii sau
suspensii rectale : E. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g gelatina
A. Sunt preparate unidoza
(pag. Leucuta - pag. 542)
B. Sunt preparate multidoza
* 40 Proprietatile excipientilor pentru supozitoare
C. Nu trebuie sa se dezagrege
sunt urmatoarele cu exceptia :
D. Contin edulcoranti
A. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
E. Nici una din afirmatii nu este adevarata
B. sa posede inertie chimica
(pag. FRX 145)
C. la stocarea medicamentului sa fie instabili fata
* 36 Urmatoarele forme farmaceutice se pot de umiditate
administra pe cale rectale cu exceptia : D. sa nu fie contaminabili cu microorganisme
A. Capsule moi rectale E. sa nu oxideze
B. solutii rectale (pag. Leucuta - pag. 542)
C. spume rectale
* 41 In timpul prepararii supozitoarelor
D. Tampoane rectale inspectarea produsului poate releva
E. sisteme terapeutice osmotice rectale urmatoarele nejunsuri cu exceptia :
(pag. FRX 145) A. lipsa de omogenitate a masei topite
B. Lipsa de coeziune
* 37 Ca excipient pentru prepararea
supozitoarelor se poate folosi : C. crapaturi si fisuri
A. celuloza microcristalina D. Lipsa de glisanti
B. coloranti autorizati E. sfaramare
C. lactoza hidratata (pag. Leucuta - pag. 551)
D. fosfat dicalcic dihidratat * 42 Fenomenul de transport al substantei
E. amidon pregelatinizat medicamentoase din supozitoare prin masa
excipientului topit sau dizolvat - afirmatii
(pag. FRX 147) adevarate:
* 38 Masa gelatinoasa folosita ca baza A. se face dependent de modul in care aceasta a
hidrosolubila pentru supozitoare : fost incorporata in baza de supozitor
A. are o putere de dispersare inferioara excipientilor B. este influentat de pH
grasi C. este dependent de starea de agregare a
B. permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile substantei medicamentoase
C. se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor D. depinde de indicele de iod al substantei
D. este alcatuita din polietilenglicoli E. depinde de indicele de saponificare al substantei
E. se aleg gelatine cu forta de gelificare de 123- (pag. Leucuta - pag. 541)
1150 grade Bloom
(pag. Leucuta - pag. 544)

Pag. 211 din 309

 43 Procedeul topirii si turnarii utilizat la
prepararea supozitoarelor afirmatii
adevarate:
A. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu
untul de cacao razuit
B. se preteaza numai la excipientii hidrofili
C. se preteaza numai la excipientii lipofili
D. trebuie cunoscuta capacitatea formei goale
E. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu
gliceride semisintetice
(pag. Leucuta - pag. 546)
* 44 Procedee de preparare ale supozitoarelor
sunt urmatoarele cu exceptia :
A. modelare manuala
B. presarea in tipare
C. Comprimarea directa
D. topire si turnare in forme manual, in doua etape
E. topire si turnare automatizat, in doua etape
(pag. Leucuta - pag. 546)
* 45 Timpul de deformare prin inmuiere sau
lichefiere al supozitoarelor :
A. este o metoda propusa de Higuchi
B. supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic
C. este o metoda propusa de Krowczinski
D. se face cu dispozitivul Erweka
E. determina timpul de topire integrala a
supozitorului imersat in baie de apa la 37C.
(pag. Leucuta - pag. 551)
* 46 Substantele modificatoare ale hidrofiliei
utilizate la prepararea supozitoarelor sunt
urmatoarele cu exceptia :
A. alcool cetilic 5%
B. laurilsulfat de sodiu
C. lecitina
D. miristat de PEG
E. Glicerol
(pag. Leucuta - pag. 544)
* 47 Referitor la folosirea apei ca substanta
ajutatoare la prepararea supozitoarelor este
adevarat ca :
A. in proportie 1-2% ajuta la incorporarea
substantelor minerale
B. nu se contamineaza microbian
C. nu favorizeaza hidroliza
D. In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a
putea fi incorporata
E. nu se foloseste ca substanta ajutatoare
(pag. Leucuta - pag. 544)
* 48 Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor
se poate folosi :
A. Tween 80
B. Dioxid de siliciu coloidal
C. lactoza
D. ceara de albine
E. vaselina
(pag. Leucuta - pag. 545)
* 49 Controlul calitatii supozitoarelor consta in :
A. determinarea uniformitatii masei
B. influenta umiditatii
C. influenta temperaturii
D. comportamentul la topire
E. determinarea potentialului zeta
(pag. Leucuta - pag. 551)
* 50 Referitor la aspectele biofarmaceutice legate
de administrarea medicamentelor pe cale
rectala este este adevarat ca ;
A. rectul are functie de absorbtie propriu-zisa
B. transpotul substantelor nu poate avea loc prin
celulele epiteliale ale mucoasei rectale
C. supozitoarele introduse in rect raman in partea
sa inferioara
D. absorbtia se poate face datorita vascularizatiei
abundente a regiunii submucoase
E. nici o afirmatie nu este adevarata
(pag. Leucuta - pag. 538)
51 Obligatiile membrilor Colegiului
Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele:
A. Sa poarte insemnele Colegiului Farmacistilor din
Romania
B. Sa pastreze secretul profesional
C. Sa execute cu buna-credinta sarcinile ce decurg
din hotararile organelor de conducere ale
corpului profesional
D. Sa achite, in termenul stabilit, cotizatia datorata
in calitate de membru al Colegiului Farmacistilor
din Romania
E. Sa conteste sanctiunile primite
(pag. 76)
Pag. 212 din 309
 52 Atributiile presedintelui Colegiului 2 Legturile de adsorbie n care intervin
Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele: aglutinanii ntlnii la prepararea
comprimatelor sunt:
A. Reprezinta Colegiul Farmacistilor din Romania in
relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si A. aglutinant-matri
din strainatate
B. aglutinant-poanson
B. Alege, dintre membrii Consiliului national, Biroul
C. aglutinant- aglutinant
executiv al Colegiului Farmacistilor din Romania
D. aglutinant-substrat
C. Convoaca si conduce sedintele Adunarii
generale, ale Consiliului national E. substrat-substrat
D. Stabileste indemnizatiile membrilor Biroului (pag. 411)
executiv si indemnizatia de sedinta a membrilor
Comisiei superioare de disciplina *3 Factorii dependeni de material i de
formulare care influeneaz structura
E. Angajaza personal de specialitate si administrativ comprimatelor i rezistena mecanic sunt
(pag. 78) urmtorii cu excepia:
A. proprietile fizico-chimice ale particulelor solide,
Tema nr. 38
Comprimate, capsule B. etapele de amestecare,
Bibliografie asociata temei: C. umiditatea relativ,
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, D. tipurile de formulare pentru comprimarea direct,
Ed. Dacia, 2001. granularea umed i uscat,
pag. 553-593 E. selectarea i influena substanelor auxiliare
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana (pag. 416)
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
*4 Se numesc capsule operculate:
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie A. Capsulele amilacee
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009. B. Capsulele gelatinoase moi
vol III, pag. 385-617
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. C. Capsulele gelatinoase tari
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea D. Perlele
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a E. Casetele
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;*** (pag. pag. 193/FRX)
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea *5 Conform F.R. X capsulele sunt pentru
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. administrare:
Medicala, 2006. A. Orala
FRX, pag. 192-203, pag. 284-286; FRX -Sup1.2004:
pag. 52-68 B. Rectala
C. Vaginala
1 n funcie de solubilitatea i permeabilitatea
substanelor active, comprimatele se D. Auriculara
clasific n: E. Oculara
A. comprimate cu substane active din clasa III SCB (pag. pag. 192/FRX)
B. comprimate cu substane active din clasa IV SCB *6 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n
C. comprimate cu substane active din clasa V SCB formula de preparare a comprimatelor talcul
trebuie sa fie de cel mult:
D. comprimate cu substane active din clasa VI SCB
E. comprimate cu substane active din clasa VII A. 1%
SCB B. 2%
(pag. 387) C. 3%
D. 10%
E. 5%
(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 213 din 309

*7 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n 12 Conform F.R. X in formula de preparare a
formula de preparare a comprimatelor acidul capsulelor:
stearic trebuie sa fie de cel mult:
A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%
A. 10% B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
B. 1% C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
C. 3% D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
D. 15% E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
E. 5% (pag. pag. 192/FRX)
(pag. pag. 284/FRX10)
13 Sunt corecte afirmatiile:
*8 Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n
A. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa
formula de preparare a comprimatelor
se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu
aerosilul trebuie sa fie de cel mult: se prevede altfel
A. 1% B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in
B. 10 % apa intr-o masa moale dupa 30sec
C. 3% C. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie
sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min
D. 2% daca nu se
E. 4% prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
(pag. pag. 284/FRX) pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
D. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie
*9 Conform FR X, comprimatele efervescente sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min
trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n daca nu se
apa cu efervescenta n cel mult: prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
A. 20 minute pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min

B. 25 minute E. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie

sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min
C. 10 minute daca nu se
D. 15 minute prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min
E. 5 minute
(pag. pag. 193/FRX)
(pag. pag. 284/FRX)
14 Sunt oficinale urmatoarele capsule:
* 10 Conform FR X, comprimatele acoperite
trebuie sa se dezagrege n pepsina-solutie A. Capsule cu ampicilina
acida n B. Capsule cu bromura de calciu
cel mult:
C. Capsule cu ciclofosfamida
A. 25 minute
D. Capsule cu acetat de retinol
B. 40 minute
E. Capsule cu rifampicina
C. 15 minute (pag. pag. 193-200/FRX)
D. 30 minute
15 Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:
E. o ora
A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice
(pag. pag. 284/FRX)
solide ce contin doze unitare din una sau mai
* 11 Uniformitatea masei comprimatelor se multe substante
determina, conform FR X, pe: active
B. Comprimatele sunt preparate farmaceutice
A. 10 comprimate neacoperite
solide ce contin doze multiple sau unitare din
B. 5 comprimate neacoperite una sau mai multe
C. 20 comprimate neacoperite substante active
D. 25 comprimate neacoperite C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.

E. 15 comprimate neacoperite D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S.

(pag. pag. 248/FRX) E. Se pastreaza in recipiente inchise etans
(pag. pag. 284-286/FRX)

Pag. 214 din 309

16 Din punct de vedere al dezagregarii 20 La prepararea comprimatelor se folosesc ca
comprimatelor F.R. X prevede ca: dezagreganti urmatoarele substante:
A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege A. Alginati
in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel B. Stearat de magneziu
B. Comprimatele acoperite enterosolubile nu
C. Bentonita
trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida
in 2 ore, daca D. Polietilenglicol 4000
nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in E. Carboximetilceluloza sodica
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora
daca nu se prevede altfel (pag. pag. 563/Leucuta)
C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se 21 Se folosesc ca diluanti la prepararea
dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se comprimatelor:
prevede altfel
A. Amidon
D. Comprimatele efervescente trebuie sa se
dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 B. Lactoza
ora daca nu se C. Manitol
prevede altfel
D. Zahar
E. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve
E. Laurilsulfat de sodiu
sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in
cel mult 5 (pag. pag. 565/Leucuta)
min
22 Se folosesc drept lubrifianti pentru
(pag. pag. 285/FRX) prepararea comprimatelor:
17 La prepararea comprimatelor F.R. X prevede A. Ulei de vaselina
folosirea urmatoarelor substante auxiliare:
B. Uleiuri minerale
A. Agenti de curgere C. Stearat de magneziu
B. Dezagraganti D. Ciclamati
C. Agenti de crestere a vascozitatii E. Dioxid de siliciu coloidal
D. Aglutinanti (pag. pag. 567/Leucuta)
E. Diluanti
23 Se folosesc pentru acoperirea cu film a
(pag. pag. 284/FRX) comprimatelor urmatorii polimeri
18 Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X enterosolubili:

A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa A. Acetoftalat de celuloza

depaseasca 1% B. Etil celuloza
B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu C. Polivinilacetoftalat
trebuie sa depaseasca 3%
D. Polivinilpirolidona
C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la
E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele ce (pag. pag. 571/Leucuta)
se mentin in gura
24 La prepararea capsulelor se folosesc
D. Adaugarea corectorilor de gust si miros la urmatoarele matrite hidrofile:
prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele A. Metilceluloza
administrate dupa o prealabila dizolvare B. Acid poliacrilic
E. Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3% C. Carbopoli
(pag. pag. 284/FRX) D. Gliceride
19 Corespund termenului de "compressi E. Polivinilpirolidona
obducti" conform F.R. X: (pag. (pag. 583/Leucuta)
A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X
(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 215 din 309

25 Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor 30 Formularea comprimatelor are ca obiective :
se foloseste:
A. calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului
A. lactoza B. puritatea chimica si microbiologica
B. papaverina clorhidrica C. substanta medicamentoasa sa ramana in
C. manitolul comprimat la locul de absorbtie
D. amidonul D. utilizarea unor emulgatori corespunzatori
E. zaharul E. obtinerea unui punct de solidificare adecvat
(pag. (pag. 565/Leucuta) (pag. (Leucuta, p. 564))

26 Liantii derivati de celuloza cei mai folositi 31 Dezagragantii utilizati ca excipienti la

pentru obtinerea comprimatelor sunt: prepararea comprimatelor afirmatii
adevarate :
A. metilceluloza
A. talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai
B. carboximetil celuloza sodica
frecvent folositi
C. hidroxipropilmetil celuloza sodica
B. se folosesc sub forma dispersiilor in apa
D. guma arabica (mucilagii)
E. guma tragacanta C. se adauga amestecului de pulberi intragranular
(pag. ( Leucuta, p. 566)) D. se adauga amestecului de pulberi intergranular
27 Colorantii folositi la obtinere comprimatelor E. imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita
autorizati de M.S. sunt (pag. (Leucuta, p. 566))
A. eritrozina * 32 Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la
B. indigotina prepararea comprimatelor :
C. siropul de lamaie A. micsoreaza frecarea suprafetei laterale a
D. siropul de portocale comprimatului de matrita

E. riboflavina B. usureaza curgerea granulatului din palnia de

umplere in matrita
(pag. Leucuta, p. 568))
C. maresc coeziunea particulelor pulberii pentru
28 Aromatizantii se folosesc la prepararea formarea granulatelor
urmatoarelor comprimate D. se folosesc in formularea comprimatelor solubile
A. comprimate bucale E. micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru
B. comprimate masticabile formarea granulatelor
C. comprimate vaginale (pag. (Leucuta, p. 566))

D. comprimate enterosolubile * 33 Comprimatele sublinguale:

E. comprimate pentru supt
(pag. ( Leucuta, p. 568))
29 Granularea:
A. asigura aglomerarea particulelor substantei
medicamentoase impreuna cu excipientii
B. reduce curgerea in matrita
C. asigura o coeziunea mai buna in comprimat
A. trebuie sa se dezagrege lent
B. sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest
fel
C. se mai numesc si pastile
D. se mai numesc tablete triturate
E. nici o afirmatie nu este corecta
(pag. (Leucuta, p. 575))

D. se face prin compactizare * 34 Comprimatele vaginale :

E. nu se face prin compactizare
(pag. ( Leucuta, p. 563))
A. cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu
actiune locala
B. se folosesc comprimate efervescente
C. se pot folosi comprimate implantabile
D. se pot folosi capsule implantabile
E. sunt acoperite cu selac
(pag. (Leucuta, p. 577))

Pag. 216 din 309

* 35 Elementul esential al comprimatelor cu * 39 In capsulele gelatinoase tari nu se
cedare prelungita este: conditioneaza
A. dezagregarea rapida A. pulberi
B. producerea unui efect terapeutic prelungit B. granule
C. toti componentii sunt solubili in apa C. Brichete
D. micsorarea vitezei de cedare a substantei D. Bujiuri
medicamentoase
E. suspensii
E. marirea vitezei de cedare a substantei (pag. (Leucuta, p. 584))
medicamentoase
(pag. (Leucuta, p. 578)) * 40 Dintre factorii farmacocinetici implicati in
formularea comprimatelor cu cedare
* 36 Avantajele comprimatelor cu cedare modificata nu face parte:
prelungita
A. volumul de distributie
A. lipsa de flexibilitate in medicatie
B. constanta de viteza a eliminarii
B. mentinerea nivelului medicamentos pe
C. fractiunea F absorbita
operioada cat mai scurta
D. doza D administrata
C. usurinta eliminarii rapide a substantei
medicamentoase in caz de supradozare E. Valoarea pH-ului
D. fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos (pag. (Leucuta, p. 578))
E. lipsa efectelor adverse * 41 Medicamentele cu actiune repetata:
(pag. (Leucuta, p. 578))
A. cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu
* 37 Sistemele cu eliberare continua : cedare imediata
B. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu
A. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil
cedare lenta
in apa indiferent de pH
C. dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza
B. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil
cu cedare lenta
in apa la pH acid
D. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu
C. preparatele se pot realiza sub forma unor
cedare imediata
comprimate cu straturi concentrice
E. necesita administrari repetate
D. preparatele se pot realiza sub forma unor
comprimate cu laminate (pag. (Leucuta, p. 578))
E. sunt forme acoperite cu un film polimeric * 42 Referitor la formularea materialului de
insolubil in apa indiferent de pH umplut capsulele gelatinoase tari este
(pag. (Leucuta, p. 582)) adevarat ca:

* 38 Rasinile schimbatoare de ioni ; A. amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad

avnsat de omogenizare
A. sunt utilizate pentru prelungirea cedarii
substantelor medicamentoase B. substantele prescrise in cantitati mici nu reclama
asocierea unui diluant
B. se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei
medicamentoase de pe complexul format cu C. adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de
rezina prafuire

C. sunt utilizate pentru cedarea rapida a D. asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea

substantelor medicamentoase unui lubrifiant

D. utilizarea lor este limitata la substantele minerale E. substantele prescrise in cantitati mici reclama
asocierea unui edulcorant
E. se folosesc polimeri hidrodispersabili
(pag. (Leucuta, p. 585))
(pag. (Leucuta, p. 582))

Pag. 217 din 309

* 43 In cazul produselor cu actiune prelungita * 48 Dezagregantii ca excipienti la formularea
comprimatelor
A. cedarea substantei medicamentoase are loc
imediat A. reduc fortele capilare de incorporare a apei in
B. cedarea substantei medicamentoase are loc cu comprimat
viteza lenta B. accentueaza fortele capilare de incorporare a
C. concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o apei in comprimat
perioada scurta C. nu se umfla in contact cu apa
D. durata actiunii terapeutice este redusa D. nu elibereaza gaze
E. absorbtia substantei medicamentoase se face pe E. nu influenteaza fortele capilare de incorporare a
o perioada mai scurta de timp apei in comprimat
(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face (pag. (Leucuta, p. 566))
pe o p)
* 49 Comprimatele obisnuite
* 44 Comprimatele efervescente :
A. sunt comprimate neacoperite pentru uz oral
A. sunt comprimate complet solubile in apa
B. sunt enterosolubile
B. sunt comprimate complet insolubile in apa
C. reprezinta o mica parte din productia de
C. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa comprimate
absoarba apa
D. sunt gastrorezistente
D. se asociaza plastifianti
E. se dezagrega lent
E. cedeaza lent substanta cu actiune locala (pag. (Leucuta, p. 569))
(pag. (Leucuta, p. 576))
* 50 Drajefierea:
* 45 Prepararea comprimatelor efervescente
A. reprezinta acoperirea cu film continuu a
include una din urmatoarele posibilitati:
comprimatelo
A. prepararea concomitenta a fractiunii acide si B. cresterea in greutate a comprimatului este de 2-
alcaline 5%
B. granularea separata a fractiunilor cu un solvent
C. cresterea in greutate a comprimatului este de 5%
organic volatil hidrofil
D. comprimatele trebuie sa posede o convexitate
C. granularea prin comprimare directa optima
D. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
E. se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile
apa in maxim 30 minute
(pag. (Leucuta, p. 569))
E. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
apa in maxim 5 minute * 51 Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu
(pag. (Leucuta, p. 577)) exceptia

* 46 Comprimatele de mestecat : A. selac

B. sirop vascos de zahar
A. au ca excipienti glicerol
C. acetoftalat de celuloza
B. liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon
D. polivinilacetoftalat
C. lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul
E. ftalat de hidroxipropil metilceluloza
D. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa
absoarba apa (pag. (Leucuta, p. 569))
E. se numesc si tablete triturate * 52 Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor
(pag. (Leucuta, p. 575)) sunt urmatoarele cu exceptia :

* 47 Comprimarea directa : A. izolare samburelui

B. neaplicarea unui strat de acoperire intermediar
A. este practicabila doar foarte rar asupra
substantelor medicamentoase C. aplicarea stratului de acoperire intermediar
B. se face prin compactizare D. finisarea
C. se face pe cale umeda E. polisarea
D. este practicabila frecvent asupra substantelor (pag. (Leucuta, p. 570))
medicamentoase
E. caracteristicile comprimatelor nu depind de cele
ale excipientilor
(pag. (Leucuta, p. 563))

Pag. 218 din 309

 53 Conform FR X comprimatele efervescente se
pastreaza:
A. in recipiente bine inchise
B. in prezenta unei substante deshidratate
C. la loc racoros
D. la 30 grade Celsius
E. in recipiente inchise etans
(pag. 286)
54 Marcai afirmaiile corecte referitoare la
aerosil:
A. dioxid de siliciu coloidal,
B. dioxid de calciu coloidal,
C. ca aglutinant la formularea comprimatelor se
folosete singur,
D. ca aglutinant la formularea comprimatelor se
folosete amestecul aerosil:amidon hidroxiliat
85:15,
E. este un bun agent emulgator.
(pag. 434)
55 Utilizarea coloranilor la prepararea
comprimatelor urmrete anumite scopuri,
cum ar fi:
A. diferenierea concentraiei substanelor active,
pentru a aprea accidente,
B. considerente de ordin estetic,
C. considerente de ordin comercial,
D. identificarea produselor la dozare,
E. diferenierea inovatoarelor de generice.
(pag. 445)
* 56 Marcai scara corect a biodisponibilitii
substanelor active n cazul formelor
farmaceutice administrate pe cale oral:
A. forme solide acoperite >comprimate > capsule >
pulberi> suspensii> emulsii> soluii,
B. emulsii> soluii> suspensii>pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
C. suspensii> emulsii> soluii> pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
D. soluii> emulsii>pulberi >suspensii >
capsule>comprimate>forme solide acoperite
E. soluii> emulsii> suspensii>pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
(pag. 532)
57 Din categoria agenilor formatori de film,
utilizai la acoperirea formelor farmaceutice
solide, ca polimeri solubili n ap numai la
pH mai mare de 5, fac parte:
A. Eudragit NE 30
B. CAP
C. CMEC
D. HPMCP
E. Eudragit RL
(pag. 571)
58 Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film
a formelor solide trebuie s aib urmtoarele
caliti:
A. proprieti care s influeneze negative
biodisponibilitatea
B. stabilitate sczut n prezena luminii i cldurii
C. s fie netoxic i inert farmacologic
D. s fie solubil n ct mai multe sisteme de solveni
E. s fie insolubil n ct mai multe sisteme de
solveni
(pag. 570)
59 Defectele ce pot s apar la acoperirea cu
zahr a formelor farmaceutice solide sunt:
A. erodarea nucleelor,
B. fragmentarea nucleelor,
C. lipirea comprimatelor de pereii tobei,
D. lipirea comprimatelor de pereii mojarului,
E. nveli cu aspect marmorat.
(pag. 600)
60 Furnizarea serviciilor farmaceutice de
urgenta se va face cu respectarea
urmatoarelor principii:
A. Dozele eliberate pot fi pentru maximum 72 de
ore in zilele lucratoare
B. Pentru sfarsitul de saptamana dozele eliberate
pot fi pentru maximum 72 de ore
C. Dozele eliberate pentru sarbatorile legale sunt
pentru maximum 24 de ore
D. Medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac
obiectul serviciilor farmaceutice de urgenta
E. Farmacistul va utiliza toate cunostintele sale
profesionale pentru a veni in sprijinul pacientului
(pag. 15)
Pag. 219 din 309
 61 Informatiile referitoare la pacienti, obtinute in
cursul activitatii profesionale, pot fi
dezvaluite de catre farmacist in urmatoarele
cazuri:
A. Cand pacientul si-a dat consimtamantul verbal
B. Cand tutorele pacientului a consimtit in scris,
daca varsta pacientului sau starea sa de
sanatate nu permite aceasta
C. Cand este necesar pentru a preveni afectari
majore sau punerea in pericol a sanatatii
pacientului
D. Pentru stabilirea nevinovatiei in cazul savarsirii
unor contraventii, la solicitarea mass-media
E. Cand este necesar pentru a preveni punerea in
pericol a sanatatii unei terte persoane
(pag. 14)
Tema nr. 39
Exercitarea profesiunii de farmacist
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de
farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului
Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 372/2006.
- A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
*1 Adunarea generala a farmacistilor unui
colegiu teritorial este formata din:
A. 7 membri, pentru un numar de pna la 100 de
farmacisti nscrisi n acel colegiu
B. toi farmacitii nscrii n colegiul teritorial
respectiv
C. 11 membri, pentru un numar de 101 pna la 500
de farmacisti nscrisi n acel colegiu
D. 13 membri, pentru un numar de 501 pna la
1.000 de farmacisti nscrisi n acel colegiu
E. 19 membri, pentru un numar de peste 1000 de
farmacisti nscrisi n acel colegiu
(pag. art. 590)
*2 Biroul consiliului colegiului teritorial al
Colegiului Farmacistilor din Romnia este
format din:
A. un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar
B. un preedinte
C. 3 vicepreedini
D. un preedinte i un secretar
E. un preedinte, 2 vicepreedini i un secretar
(pag. art. 594-2)
*3 Organele de conducere, la nivel naional, ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt:
A. Adunarea general naional; Consiliul naional;
Biroul executiv; preedintele
B. preedintele
C. Adunarea general naional
D. Biroul executiv i preedintele
E. Consiliul naional i preedintele
(pag. art. 596)
*4 Adunarea general naional are urmtoarele
atribuii, cu excepia:
A. aprob bugetul de venituri i cheltuieli i execuia
celui pentru exerciiul financiar expirat;
B. alege, dintre membrii si, comisia de cenzori;
C. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
D. adopt Codul deontologic al farmacistului;
E. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
(pag. art. 598, 604)
*5 Prin titlu oficial de calificare n farmacie se
nelege, cu excepia:
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de
Ministerul Sntii Publice;
C. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat sau nu din Romnia;
D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
dobndite ntr-un stat ter i recunoscute de unul
dintre statele membre prevzute la lit. d) ori
echivalate n Romnia.
(pag. art. 554-2)
*6 Monitorizarea i controlul exercitrii
profesiei de farmacist se realizeaz de ctre:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia i de
Ministerul Sntii Publice;
B. numai de Colegiul Farmacitilor din Romnia;
C. numai de Ministerul Sntii Publice;
D. farmacistul-ef al unitii farmaceutice unde
lucreaz farmacistul respectiv;
E. managerul compartimentului de resurse umane
al unitii farmaceutice unde lucreaz farmacistul
respectiv;
(pag. art. 556)
Pag. 220 din 309
*7 Exercitarea profesiei de farmacist se
realizeaz prin urmtoarele activiti, cu
excepia:
A. prepararea formelor farmaceutice ale
medicamentelor;
B. fabricarea i controlul medicamentelor;
C. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea
medicamentelor din drogherii;
D. fabricarea i controlul medicamentelor;
E. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea
medicamentelor din farmaciile de spital;
(pag. art. 558)
*8 Farmacistul, n conformitate cu pregtirea sa
universitar, este competent s exercite i
alte activiti profesionale, cu excepia:
A. farmacovigilen;
B. marketing i management farmaceutic;
C. activiti didactice sau administraie sanitar.
D. necolaborare cu medicul pentru stabilirea i
urmrirea terapiei pacientului;
E. analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i
igien a mediului i alimentelor;
(pag. art. 558-2)
*9 Este nedemn s exercite profesia de
farmacist, cu excepia:
A. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin
hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra umanitii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin
hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra umanitii sau
vieii, n mprejurri legate de exercitarea
profesiei de farmacist, i pentru care a intervenit
reabilitarea;
C. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa
interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre disciplinar.
D. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa
interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin
hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra vieii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
(pag. art. 562)
* 10 Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, exercitarea profesiei de
farmacist este incompatibil cu, cu excepia:
A. profesia de medic;
B. oricare ocupaie de natur a aduce atingere
demnitii profesiei de farmacist sau bunelor
moravuri, conform Codului deontologic al
farmacistului;
C. starea de sntate fizic necorespunztoare
pentru exercitarea profesiei de farmacist.
D. starea de sntate psihic necorespunztoare
pentru exercitarea profesiei de farmacist.
E. profesia de asistent de farmacie
(pag. art. 563)
* 11 Care din urmtoarele afirmaii nu este
corect:
A. Farmacitii se pensioneaz la vrsta prevzut
de lege
B. n unitile sanitare publice farmacitii membri
titulari i corespondeni ai Academiei Romne,
profesori universitari, cercettori tiinifici gradul
I, doctori n tiine farmaceutice care desfoar
activiti farmaceutice pot continua, la cerere,
activitatea, pn la mplinirea vrstei de 70 de
ani.
C. Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (a) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
D. Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (1) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face numai n baza certificatului de membru
E. Farmacitii care au mplinit vrsta de pensionare
prevzut de lege nu pot deine funcii de
conducere n cadrul Ministerului Sntii
Publice, al ministerelor i instituiilor centrale cu
reea sanitar proprie, al autoritilor de sntate
public, al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, al caselor judeene de asigurri de
sntate, respectiv a municipiului Bucureti,
precum i n cadrul spitalelor publice i al oricrei
alte uniti sanitare publice.
(pag. art. 565)
Pag. 221 din 309
* 12 Care din urmtoarele afirmaii nu sunt
corecte:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, apolitic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, politic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are autonomie
instituional n domeniul su de competen,
normativ i jurisdicional profesional.
D. Ministerul Sntii Publice urmrete modul de
respectare a prevederilor legale n activitatea
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
E. Colegiul Farmacitilor din Romnia cuprinde toi
farmacitii care ntrunesc condiiile prevzute de
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sntii.
(pag. art. 576)
* 13 Colegiul Farmacitilor din Romnia are
urmtoarele atribuii, cu excepia:
A. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice prin asigurarea
controlului aplicrii regulamentelor i normelor
care organizeaz i reglementeaz exercitarea
profesiei de farmacist, indiferent de forma de
exercitare i de unitatea farmaceutic n care se
desfoar;
B. apr demnitatea i promoveaz drepturile i
interesele membrilor si n toate sferele de
activitate;
C. apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
D. poate s influene decizia unui farmacist n
exercitarea actului profesional;
E. asigur respectarea de ctre farmaciti a
obligaiilor ce le revin fa de pacient i de
sntatea public.
(pag. art. 579)
* 14 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi, cu
excepia:
A. s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
C. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia, acestea nefiind
obligate s dea informaiile solicitate;
D. s participe la orice aciune a Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s fie informai n
timp util despre aceasta;
E. s poarte nsemnele Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
(pag. art. 584)
* 15 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu excepia:
A. s respecte dispoziiile Regulamentului de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
B. s participe la edinele ori adunrile la care au
fost convocai;
C. s pstreze secretul profesional;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia
E. s nu pstreze secretul profesional;
(pag. art. 585)
* 16 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmaciti, sunt
urmtoarele,cu excepia:
A. s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie farmaceutic;
B. s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
C. s respecte drepturile legale ale pacienilor;
D. s nu acorde asisten farmaceutic de urgen
dac este n afara programului;
E. s acorde, cu promptitudine, asisten
farmaceutic de urgen, ca o ndatorire
fundamental, profesional i civic.
(pag. art. 586)
Pag. 222 din 309
* 17 n cazul aparitiei situatiei de
incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006
privind reforma n domeniul Sntii, n cte
zile este obligat farmacistul s anunte
colegiul al carui membru este:
A. o saptamana
B. doua saptamani
C. 10 zile
D. 20 zile
E. 30 zile
(pag. art. 563-2)
* 18 Exercitarea profesiei de farmacist se face,
conform Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, pe baza:
A. certificatului de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia
B. Autorizatia de libera practica eliberata de
Colegiul Farmacistilor din Romnia
C. Autorizatia de libera practica eliberata de
Ministerul Sanatatii
D. diplomei de licenta eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
E. Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D
(pag. art. 557)
* 19 n ceea ce priveste farmacistii care au
dreptul la pensie pentru limita de vrsta,
potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata
urmatoarea afirmatie:
A. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi
ani a Colegiului Farmacistilor din Romnia
B. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Colegiului Farmacistilor din Romnia si a
aprobarii angajatorului
C. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Ministerului Sanatatii
D. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza aprobarii angajatorului
E. Pot profesa n continuare n uniti sanitare
private n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
(pag. art. 565-3)
* 20 Controlul si supravegherea exercitarii
profesiei de farmacist se realizeaza de catre:
A. numai Colegiul Farmacistilor din Romnia
B. numai Ministerul Sanatatii Publice
C. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
D. Colegiul Farmacistilor din Romnia mpreuna cu
Ministerul Sanatatii Publice
E. Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. art. 556)
21 Conform Legii nr. 95/2006, membrii
Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt
obligati:
A. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n
calitate de membri sau reprezentani ai corpului
profesional;
B. s respecte dispoziiile Regulamentului de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
C. s nu pstreze secretul profesional;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
E. s achitesau nu, n termenul stabilit, cotizaia
datorat n calitate de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
(pag. art. 585)
22 Consiliul colegiilor teritoriale are un numar
de:
A. 7 membri, pentru un numr de pn la 100 de
farmaciti nscrii;
B. 11 membri, pentru un numr de 101 pn la 500
de farmaciti nscrii;
C. 13 membri, pentru un numr de 501 pn la
1.000 de farmaciti nscrii;
D. toti farmacistii nscrisi n colegiul respectiv
E. 19 membri, pentru un numr de peste 1.000 de
farmaciti nscrii
(pag. art. 592)
Pag. 223 din 309
23 Atributiile Adunarii generale a colegiilor
teritorile sunt, cu exceptia:
A. aprob proiectul de buget al colegiului i, n baza
raportului cenzorilor, descarc de gestiune
consiliul pentru anul fiscal ncheiat;
B. alege, dintre membrii si, consiliul colegiului i
reprezentanii n Adunarea general naional a
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
C. colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea
tematicilor, metodologiilor, concursurilor si
examenelor pentru farmacisti
D. stabileste sistemul de credite de educatie
continua pe baza caruia se evalueaza activitatea
de perfectionare profesionala a farmacistilor
E. stabilete indemnizaia de edin a membrilor
comisiei de disciplin;
(pag. art. 590-3)
24 Atributiile Consiliului national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt urmatoarele:
A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia, precum i proiectele de modificare a
acestuia;
B. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului,
precum i proiectele de modificare a acestuia;
C. adopta Codul deontologic al farmacistului
D. colaboreaz cu Ministerul Sntii Publice la
elaborarea tematicilor, metodologiilor,
concursurilor i examenelor pentru farmaciti;
E. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia
(pag. art. 604)
25 Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul
national al Colegiului Farmacistilor din
Romnia sunt adevarate:
A. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentani ai Colegiului
Farmacitilor din Bucureti, respectiv
preedintele i 2 vicepreedini, un reprezentant
numit de Ministerul Sntii Publice ca
autoritate de stat i cte un reprezentant al
farmacitilor din fiecare minister ori instituie
central cu reea sanitar proprie.
B. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale;
C. Cheltuielile de deplasare i diurna
reprezentanilor n Consiliul naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia vor fi suportate de
ctre colegiile teritoriale ai cror reprezentani
sunt.
D. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este alcatuit din presedintii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului
Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2
vicepresedinti
E. Deciziile Consiliului naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt obligatorii pentru
colegiile teritoriale i pentru toi farmacitii care
practic profesia de farmacist n Romnia.
(pag. art. 60, 6031)
26 Atributiile Consiliul national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt:
A. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. avizeaza reinscrierea farmacistilor care au
pierdut calitatea de membru al Colegiului
Farmacistilor din Romnia
C. fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu
de ctre fiecare farmacist consiliului judeean
sau al municipiului Bucureti, stabilind partea din
aceast cotizaie care trebuie virat ctre
Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
D. soluioneaz, prin comisiile de specialitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia, n termen
de 30 de zile de la nregistrare, contestaiile
formulate mpotriva deciziilor date de consiliile
judeene, respectiv al municipiului Bucureti, n
conformitate cu regulamentele proprii;
E. alege, dintre membrii si, Biroul executiv al
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
(pag. art. 604)
Pag. 224 din 309
27 Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul
executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia sunt adevarate:
A. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este format dintr-un preedinte, 3
vicepreedini i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si
B. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia ntocmete raportul anual de activitate
i gestiune, pe care l supune aprobrii
Consiliului naional;
C. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este format dintr-un preedinte, 2
vicepreedini i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si
D. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este format dintr-un preedinte, 1
vicepreedinte i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si
E. execut hotrrile Adunrii generale naionale i
ale Consiliului naional;
(pag. art. 606, 607)
28 Atribuiile Biroului executiv al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
A. asigur activitatea permanent a Colegiului
Farmacitilor din Romnia ntre edinele
Consiliului naional;
B. aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
C. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri i
cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
D. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului
E. informeaz Consiliul naional cu privire la
deciziile emise ntre edinele Consiliului.
(pag. art. 607)
30 Urmatoarele afirmatii cu privire la
raspunderea disciplinara a farmacistului sunt
adevarate:
A. Farmacistul rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
B. Farmacistul nu rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
C. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
colegiul al crui membru este.
D. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
preedintelui Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
E. Procedura judecrii abaterilor este prevzut n
Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
respectarea principiului egalitii, a dreptului de
aprare, precum i a principiului
contradictorialitii.
(pag. art. 613,614,615)
31 Biroul consiliului, n baza anchetei
disciplinare efectuate de ctre departamentul
de jurisdicie profesional, poate decide:
A. respingerea plngerii ca vdit nefondat;
B. solicitarea completrii anchetei disciplinare;
C. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia de disciplin.
D. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia superioara de disciplin.
E. retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia
(pag. art 614)

29 Atribuiile preedintelui Colegiului

Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
A. reprezint Colegiul Farmacitilor din Romnia n
relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i
din strintate;
B. ncheie contracte i convenii n numele
Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
aprobarea Biroului executiv;
C. aproba cuantumul indemnizatiei lunare a
membrilor Biroului executiv, precum i membrii
birourilor consiliilor colegiilor teritoriale
D. angajeaz personalul de specialitate i
administrativ;
E. convoac i conduce edinele Adunrii
generale, ale Consiliului naional;
(pag. art. 609, 611)

Pag. 225 din 309

32 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de
disciplina sunt adevarate:
A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 3 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
B. Membrii comisiilor de disciplin de la nivelul
colegiului teritorial sunt alei de ctre adunarea
general judeean, respectiv de cea a
municipiului Bucureti, iar membrii Comisiei
superioare de disciplin vor fi alei de ctre
Adunarea general naional.
C. n cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz Comisia superioar de disciplin.
D. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 7 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 5 ani.
E. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 5 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 3 ani.
(pag. art. 615, 616)
33 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile
de disciplina sunt false:
A. Funcia de membru al comisiei de disciplin este
incompatibil cu orice alt funcie n cadrul
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
B. Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 4 ani.
C. Funcia de membru al comisiei de disciplin este
compatibil si cu alt funcie n cadrul Colegiului
Farmacitilor din Romnia.
D. Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 5 ani.
E. Calitatea de membru al comisiilor de disciplin
nceteaz prin deces, demisie, pierderea calitii
de membru al Colegiului Farmacitilor din
Romnia ori prin numirea unui alt reprezentant n
cazul membrilor desemnai de ctre Ministerul
Sntii Publice sau autoritatea de sntate
public.
(pag. art. 616)
34 Sanciunile disciplinare sunt:
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
D. suspendarea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad
determinat, de la o lun la un an;
E. nici unul din punctele A,B,C,D
(pag. art. 618)
35 Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea
calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt adevarate:
A. retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia nu este o sanctiune
disciplinara
B. Retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia opereaz de drept pe
durata stabilit de instana de judecat prin
hotrre definitiv a instanei judectoreti, cu
privire la interzicerea exercitrii profesiei.
C. Retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia opereaz de drept cel
putin 1 an
D. Se poate prevedea, dup caz, obligarea celui
sancionat la efectuarea unor cursuri de
perfecionare sau de educaie farmaceutic ori
altor forme de pregtire profesional.
E. n termen de 15 zile de la comunicare,
farmacistului cercetat disciplinar poate contesta
la Comisia superioar de disciplin decizia
pronunat.
(pag. art. 618, 619)
36 n cazul n care s-a primit o plngere
mpotriva unui farmacist se efectueaza o
ancheta disciplinara. n baza acestei anchete,
biroul consiliului poate decide:
A. respinge plngerea ca vadit nefondata
B. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
profesional-stiintifica si de nvatamnt
C. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
administrativ financiara si contabila
D. solicita completarea anchetei disciplinare
E. dispunere trimiterea dosarului disciplinar la
comisia de disciplin
(pag. art. 614)
37 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din
Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, politica si fara
scop patrimonial
B. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz Comisia superioar
de disciplin.
C. Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, apolitica si cu
scop patrimonial
D. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n
afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
E. Colegiile teritoriale functioneaza in afara
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. art. 576, 588, 615)
Pag. 226 din 309
38 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din
Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are autonomie
instituional n domeniul su de competen,
normativ i jurisdicional profesional.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz pe criterii teritoriale,
la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul
municipiului Bucureti.
C. Colegiul Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz numai la nivel
naional.
D. Sediul Colegiului Farmacitilor din Romnia este
n municipiul Craiova.
E. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale nu exist raporturi de
autonomie funcional, organizatoric i
financiar, n condiiile legii.
(pag. 576,577,578)
39 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi:
A. s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. s foloseasc, mpreun cu membrii si de
familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor locale;
C. nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaii
deosebite, att personal, ct i prin membrii lor
de familie.
D. s conteste sanciunile primite;
E. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
(pag. art. 584)
40 Organele de conducere ale colegiului
teritorial sunt:
A. adunarea general a farmacitilor
B. consiliul;
C. biroul consiliului;
D. preedintele.
E. Nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. art. 589)
41 Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire
la atributiile Colegiului Farmacistilor din
Romnia, sunt valabile:
A. elaboreaz i adopt Regulamentul de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia i Codul deontologic
al farmacistului;
B. iniiaz, promoveaz, organizeaz i acrediteaz
n domeniul su de competen forme de
educaie farmaceutic continu i de ridicare a
gradului de competen profesional a
membrilor si, cu excepia programelor de studii
complementare n vederea obinerii de atestate;
C. nu poate controla modul n care sunt respectate
de ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului;
D. nu poate organiza judecarea cazurilor de
nclcare a normelor de deontologie profesional
ori a celor care reglementeaz exercitarea
profesiei sau a actului profesional;
E. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice, organizaii patronale
i sindicale, precum i cu alte asociaii ori cu
organizaii neguvernamentale, n toate
problemele ce privesc asigurarea sntii
populaiei.
(pag. art. 579)
42 Care sunt afirmatiile corecte cu privire la
suspendarea calitatii de membru:
A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
B. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 10 ani exercitarea profesiei
de farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
D. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de
membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg
din Legea nr. 95/2006
E. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de
membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din
Legea nr. 95/2006
(pag. art. 582)
Pag. 227 din 309
43 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea
exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
A. Accesul n Romnia la una dintre activitile
farmaceutice se poate face, conform Legii nr.
95/2006, de catre farmaciti ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveien
B. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 30 zile de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
C. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 3 luni de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei,
rspund potrivit legii.
E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu
pot rspunde potrivit legii.
(pag. art. 569)
44 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea
exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
A. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, trebuie
s posede cunotinele lingvistice necesare
desfurrii activitilor profesionale n Romnia.
B. Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea informeaz statul de
origine sau de provenien a celor n cauz.
C. Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea nu trebuie sa informeze
statul de origine sau de provenien a celor n
cauz.
D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, nu
trebuie s posede cunotinele lingvistice
necesare desfurrii activitilor profesionale n
Romnia, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi
de circulatie internationala, ca de exemplu
engleza.
E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
de farmacist n Romnia, au obligaia de a se
informa la autoritile competente cu privire la
legislaia care reglementeaz sectorul de
sntate, domeniul securitii sociale, precum i
cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
(pag. art. 575)
Pag. 228 din 309
45 Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaiile
lunare ale membrilor ale membrilor
Colegiului farmacistilor din Romania sunt
adevarate:
A. Cotizaiile datorate i nepltite n termenul fixat
de ctre consiliul teritorial de ctre membrii
Colegiului Farmacitilor din Romnia determin
plata unor penaliti de ntrziere n cuantumul
prevzut de dispoziiile legale aplicabile
instituiilor publice.
B. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 3
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
C. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 6
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
D. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 1 an
i dup atenionarea scris a consiliului local se
sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
E. Cuantumul cotizaiei de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia, precum i partea din
aceasta care trebuie vrsat ctre forurile
naionale se stabilesc de ctre Consiliul naional
al Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. art. 625,627)
46 Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea
de raspundere civila pentru greseli in
activitatea profesionala sunt adevarate:
A. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial
sau/i independent, farmacistul este obligat s
ncheie o asigurare de rspundere civil pentru
greeli n activitatea profesional i s ntiineze
colegiul teritorial al crui membru este.
B. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial
sau/i independent, farmacistul nu este obligat
s ncheie o asigurare de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional i s
ntiineze colegiul teritorial al crui membru este.
C. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
D. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza asigurrii de
rspundere civil pentru greeli n activitatea
profesional, ncheiat pentru anul respectiv.
E. Certificatul de membru al CFR devine operativ
numai dup ncheierea asigurrii de rspundere
civil pentru greeli n activitatea profesional.
(pag. art. 564,565,639)
47 Colegiul Farmacitilor din Romnia are
urmtoarele atribuii:
A. apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
B. ntocmete i actualizeaz permanent Registrul
unic al farmacitilor din Romnia, administreaz
pagina de Internet de publicare a acestuia i
nainteaz trimestrial Ministerului Sntii
Publice un raport privind situaia numeric a
membrilor si, precum i a evenimentelor
nregistrate n domeniul autorizrii, controlului i
supravegherii profesiei de farmacist;
C. ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca
Registrul unic al farmacistilor din Romania
D. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice la formarea,
specializarea i perfecionarea pregtirii
profesionale a farmacitilor;
E. controleaz modul n care sunt respectate de
ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului.
(pag. art. 579)
Pag. 229 din 309
48 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
A. s pstreze secretul profesional;
B. s achite, n termenul stabilit, cotizaia datorat
n calitate de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
C. s acorde, cu promptitudine, asisten
farmaceutic de urgen
D. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din hotrrile organelor de conducere ale
corpului profesional;
E. Nici una din obligaiile prevazute al punctele A, B,
C, D.
(pag. art. 585, 586)
49 Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina
sunt adevarate:
A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 3 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
B. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 5 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
C. Unul dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
D. Doi dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
E. Membrii comisiilor de disciplin i vor alege un
preedinte, care conduce activitatea
administrativ a comisiilor de disciplin.
(pag. art. 615)
50 Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de
calificare n farmacie se nelege:
A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
B. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat sau nu din Romnia;
C. certificatul de farmacist specialist, eliberat de
Ministerul Sntii Publice;
D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii
Europene de statele membre ale Uniunii
Europene, statele aparinnd Spaiului Economic
European sau de Conferina Elveian;
(pag. art. 554)
51 Agentia Nationala a Medicamentului ia toate
masurile necesare pentru a se asigura ca
furnizarea medicamentului este interzisa si
medicamentul este retras de pe piata daca se
observa ca:
A. Medicamentul este periculos in conditii normale
de utilizare
B. Nu are eficacitate terapeutica
C. Raportul risc-beneficiu este favorabil in conditiile
de utilizare autorizata
D. Compozitia calitativa si cantitativa nu este
conforma cu aceea declarata
E. Cerintele ori obligatiile necesare acordarii
autorizatiei de functionare au fost indeplinite
(pag. 108)
52 Agentia Nationala a Medicamentului participa
la consultari organizate de Comisia
Europeana cu statele membre ale Uniunii
Europene si cu partile interesate, in vederea
intocmirii unui ghid detaliat, privind in
special:
A. Formularea unor atentionari generale pentru
toate categoriile de medicamente
B. Informatii generale pentru medicamentele care
nu se elibereaza fara prescriptie medicala
C. Lizibilitatea informatiilor de pe eticheta si prospect
D. Metodele de identificare si autentificare a
medicamentelor
E. Lista excipientilor care trebuie sa apara pe
eticheta medicamentului si modul in care acesti
excipienti trebuie sa fie indicati
(pag. 100)
Pag. 230 din 309
Tema nr. 40
Deontologia farmaceutica
Bibliografie asociata temei:
Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr.
2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic
al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea
I nr. 490/2009
- pacientului;
*1 Codul deontologic al farmacistului are drept
principal scop, cu exceptia:
A. ocrotirea drepturilor pacienilor;
B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
farmaciti;
C. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
asistentii de farmacie;
D. aprarea demnitii profesiunii de farmacist
E. aprarea prestigiului profesiunii de farmacist
(pag. Cod art. 2)
*2 Principiile fundamentale n baza crora se
exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele, cu exceptia:
A. exercitarea profesiei se face exclusiv n respect
fa de viaa i de persoana uman;
B. n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
C. n orice situaie primeaz interesul unitatii
farmaceutice unde se lucreaza;
D. respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
E. adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri
(pag. Cod -art.4)
*3 Conform Codului deontologic al
farmacistului, principiile fundamentale n
baza crora se exercit profesia de farmacist
sunt urmtoarele, cu exceptia:
A. respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri
de urgenta;
B. colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi
factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
C. n exercitarea profesiei farmacitii trebuie s
dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de
alii n orice mprejurare, s-i acorde colegial
ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
D. farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i
demnitate profesional i s nu prejudicieze n
nici un fel profesia de farmacist sau s
submineze ncrederea public n aceasta.
E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele
mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza
unui nivel nalt de competen tiinific,
aptitudini practice i performane profesionale
(pag. Cod - art.4)
*4 Conform Codului deontologic al
farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. n situaiile n care n rezolvarea unei probleme
alegerea soluiei nu este prevzut n normele
legale, farmacistul trebuie s ia o decizie
concordant cu etica profesiei i s-i asume
responsabilitatea.
B. Pentru respectarea principiilor codului,
farmacistul este obligat s-i pstreze libertatea
i independena profesional conform
jurmntului profesiei.
C. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de asistent de farmacie pe teritoriul
Romniei.
D. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de farmacist pe teritoriul Romniei.
E. Codul deontologic al farmacistului exprim
adeziunea farmacitilor romni la Carta
Universal a Drepturilor Omului i la Carta
Farmaciei Europene.
(pag. Cod - art. 1,5)
Pag. 231 din 309
*5 n exercitarea funciei farmacistul-ef are
urmtoarele obligaii, cu exceptia:
A. trebuie s se informeze asupra tuturor
aspectelor i cerinelor legate de funcia pe care
o ndeplinete;
B. trebuie s se asigure c toi membrii personalului
aflat n subordinea sa sunt informai asupra
atribuiilor profesionale pe care trebuie s le
ndeplineasc;
C. trebuie s transmit instruciunile clar pentru a
mpiedica orice risc de eroare; n msura
posibilitilor, el va transmite n scris proceduri
standard de operare;
D. se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale;
E. se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale,
nerespectand independena profesional a
farmacitilor din subordineatunci cand nu iau o
decizie corecta;
(pag. Cod - art.12)
*6 n exercitarea funciei farmacistul-ef are
urmtoarele obligaii, cu exceptia:
A. se asigur c echipamentele, localul i utilitile
de la locul de munc sunt meninute la
standardele acceptate pentru desfurarea n
bune condiii a activitilor profesionale;
B. se asigur c toate activitile profesionale
desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;
C. nu are datoria s notifice colegiului pe raza
cruia i desfoar activitatea orice schimbare
de interes profesional privind membrii
personalului din subordinea sa ori funcia sa;
D. trebuie s accepte, n msura posibilitilor, elevi
i studeni, pentru ndeplinirea stagiului de
practic n unitatea pe care o conduce.
E. trebuie s respecte independena profesional a
farmacitilor din subordine;
(pag. Cod - art.12)
*7 Cu privire la competenta profesionala,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Farmacistul trebuie s-i asigure i s-i menin
la un nalt nivel pregtirea profesional, prin
actualizarea permanent a cunotinelor n aria
sa profesional, n scopul ndeplinirii atribuiilor
cu competena necesar.
B. n vederea actualizrii permanente a cunotinelor
profesionale, farmacistul este obligat s-i
planifice i s participe la formele de pregtire
profesional organizate sau acreditate de
Colegiul Farmacitilor din Romnia;
C. Farmacistul trebuie sa ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
D. Farmacistul nu trebuie s ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
E. Farmacistul este obligat sa evalueze i s aplice
n practica curent cunotinele actualizate
permanent;
(pag. Cod - art. 13, 14)
*8 Informaiile referitoare la pacienti pot fi
dezvluite n urmtoarele cazuri:, cu
exceptia:
A. cnd pacientul i-a dat consimmntul scris;
B. cnd pacientul i-a dat consimmntul oral;
C. cnd tutorele pacientului a consimit n scris,
dac vrsta pacientului sau starea sa de
sntate nu permite aceasta;
D. cnd este necesar pentru a preveni afectri
majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;
E. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor
infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;
(pag. Cod - art.17)
Pag. 232 din 309
*9 Cu privire la confidentialitatea informatiilor
referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris sau verbal al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
C. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
D. Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.
E. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja
informaia profesional.
(pag. Cod - art. 15, 18, 19)
* 10 Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii
privind relaiile de colaborare ale
farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:
A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
B. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist.
E. niciunul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. Cod - art.20)
* 11 n interesul pacientului i al publicului n
general, farmacistul trebuie s colaboreze cu
medicul i cu ali membri ai echipei de
sntate. n acest sens, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. farmacistul colaboreaz activ cu medicul
prescriptor pentru a realiza efectuarea
tratamentului pacientului la timp, n parametrii
optimi i n interesul acestuia;
B. n colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va
abine de la orice nelegere n scop material sau
de alt natur care ar avea drept rezultat
nclcarea dreptului pacientului;
C. farmacistul trebuie s se abin de la orice fapt
care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini medicului pentru a nu crea nencredere
pacientului.
D. armacistul trebuie s se abin de la orice fapt
care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini asistentului medical pentru a nu crea
nencredere pacientului
E. nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. Cod - art.21)
12 Se consider a fi practici neloiale, fr a fi
limitative, urmtoarele activiti:
A. atragerea pacienilor prin oferirea de avantaje
materiale ;
B. atragerea pacienilor prin reclam mincinoas;
C. eliberarea de medicamente in oferte propuse de
diferiti producatori;
D. folosirea de funcia deinut ori de mandatul
ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni
E. nefolosirea de funcia deinut ori de mandatul
ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni
(pag. Cod - art. 23)
Pag. 233 din 309
13 Privind servicii farmaceutice de urgen,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Pentru asigurarea continuitii asistenei cu
medicamente a populaiei, farmacitii trebuie s
furnizeze, n condiiile legii sau nu, servicii
farmaceutice de urgen.
B. decizia farmacistului in furnizarea serviciilor
farmaceutice de urgenta va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;
C. n funcie de gravitatea situaiei prezentate,
farmacistul va ncerca s ia legtura cu medicul
curant al pacientului sau cu un alt medic;
D. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de
ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza
serviciile farmaceutice de urgenta;
E. orice intervenie de acest tip va fi nsoit de
recomandarea farmacistului ca pacientul s se
adreseze imediat medicului.
(pag. Cod - art. 31)
14 Cu privire la serviciile farmaceutice de
urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de
ore, n zilele lucrtoare, i pentru maximum 72
de ore, pentru sfritul de sptmn i
srbtorile legale;
B. medicamentele psihotrope i stupefiante nu fac
obiectul serviciilor farmaceutice de urgen;
C. se pot elibera si medicamente stupefiante in
cazuri de dependenta;
D. medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in
cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind
obligatoriu avizul medicului;
E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
(pag. Cod - art. 31-2)
15 Cu privire la eliberarea de catre farmacist a
medicamentelor fara prescriptie medicala,
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Farmacistul poate elibera medicamente fara
prescriptie medicala doar daca acestea se
incadreaza in categoria OTC-urilor;
B. Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul este bolnav
cronic i este cunoscut de ctre farmacist sau se
afl n evidenele farmaciei ca utilizator al
medicamentului solicitat, dar din diverse motive
nu a putut ajunge la medic;
C. Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint un bilet de
ieire din spital;
D. Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint o scrisoare
medical;
E. Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul prezint o
schem de tratament neparafat de medicul
prescriptor;
(pag. Cod - art.33)
* 16 Conform Statutului Colegiului farmacistilor
din Romania, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are
personalitate juridic i este autonom n raport
cu orice autoritate public, exercitndu-i
atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia are
personalitate juridic i nu este autonom n
raport cu Ministerul Snttii Publice.
C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate controlul i
supravegherea exercitrii profesiei de farmacist.
D. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate aplicarea legilor i
regulamentelor care organizeaz i
reglementeaz exerciiul profesiei.
E. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate reprezentarea
intereselor profesiei de farmacist i pstrarea
prestigiului acestei profesii n cadrul vieii sociale.
(pag. Statut - art.2)
Pag. 234 din 309
* 17 Ca autoritate public i profesional,
Colegiul Farmacitilor din Romnia
realizeaz atribuiile prevzute de lege i de
prezentul statut, n urmatoarele domenii
principale de activitate, cu exceptia:
A. profesional;
B. etic i deontologic;
C. jurisdicie profesional i litigii;
D. administrativ i organizatoric;
E. comercial.
(pag. Statut - art. 3)
* 18 Cu privire la relatiile dintre Colegiul
Farmacistilor din Romania si colegiile
teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale nu exist autonomie
organizatoric.
B. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie organizatoric.
C. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie financiar.
D. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie funcional.
E. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n
afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. Statut - art.4,5)
19 Cu privire la relatia dintre Colegiul
Farmacistilor din Romania si Casa Naionala
de Asigurri de Sntate, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia particip la
elaborarea contractului-cadru privind furnizarea
serviciilor farmaceutice n cadrul sistemului de
asigurri sociale de sntate i, mpreun cu
casele de asigurri de sntate teritoriale,
stabilete necesarul estimativ de servicii
farmaceutice i l prezint Casei Naionale de
Asigurri de Sntate.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia nu are
dreptul sa participe la elaborarea contractului-
cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice
n cadrul sistemului de asigurri sociale de
sntate i, mpreun cu casele de asigurri de
sntate teritoriale, stabilete necesarul
estimativ de servicii farmaceutice i l prezint
Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
C. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
va nfiina o comisie care va urmri ndeplinirea
de ctre farmaciile aflate n raporturi
contractuale cu sistemul de asigurri sociale de
sntate a obligaiilor contractuale
D. Trimestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor.
E. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n care
farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor.
(pag. Statut - art.12)
Pag. 235 din 309
 20 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor
din Romania, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. Sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din
Romnia toi farmacitii, ceteni romni,
domiciliai n Romnia, autorizai s practice
profesia de farmacist.
B. Farmacitii pensionari care nu mai desfoar
activitate profesional nu pot fi, la cerere,
membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
D. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic
E. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia, fara pierderea
dreptului de liber practic
(pag. Statut - art. 13, 14)
* 21 Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei
de farmacist, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
B. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
D. Pe durata suspendrii, la cerere, a calitii de
membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia
se suspend obligaiile i drepturile ce decurg
din prezentul statut.
E. Renscrierea n cadrul Colegiului Farmacitilor
din Romnia i reluarea activitii profesionale
dup o ntrerupere a exercitrii profesiei mai
mare de 5 ani se pot face numai n condiiile legii
i cu avizul favorabil al Consiliului naional al
Colegiului Farmacitilor din Romnia, acordat n
baza unei reatestri profesionale organizate de
Comisia profesional-tiinific i de nvmnt
(pag. Statut - art.14)
* 22 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi, cu
exceptia:
A. dreptul s aleag i s fie alei n organele de
conducere ale corpului profesional;
B. dreptul s se adreseze organelor abilitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia i s
primeasc informaiile solicitate;
C. drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;
D. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
E. dreptul s foloseasc, mpreun cu membrii lor
de familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor teritoriale.
(pag. Statut - art.16)
* 23 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi, cu
exceptia:
A. nu pot purta nsemnele corpului profesional
decat daca fac parte din Consiliul National al
Colegiului Farmacistilor din Romania;
B. dreptul de a fi judecai pe baza prezumiei de
nevinovie de ctre organele competente ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia pentru
abaterile deontologice i disciplinare;
C. dreptul de a contesta sanciunile primite;
D. dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru
situaii deosebite, att personal, ct i prin
membrii lor de familie
E. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
(pag. Statut - art.16)
* 24 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu exceptia:
A. s respecte dispoziiile Statutului si ale Codului
deontologic al farmacistului, hotrrile organelor
de conducere ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia i regulamentele profesiei;
B. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n
calitate de membru sau de reprezentant al
corpului profesional;
C. s participe la manifestrile iniiate de organele
de conducere, la activitile profesionale ori de
pregtire profesional, iniiate ori organizate de
organele de conducere naionale sau locale;
D. s participe la edinele ori la adunrile
organiuate, chiar daca nu au fost convocai;
E. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din prezentul statut ori stabilite prin hotrrile
organelor de conducere;
(pag. Statut - art. 17)
Pag. 236 din 309
* 25 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu exceptia:
A. s participe la deliberrile organelor de
conducere n care sunt alei, chiar n cazul n
care, n ndeplinirea unor atribuii ale acestor
organe, au un interes propriu;
B. s pstreze secretul profesional;
C. s pstreze n cadrul profesiei confidenialitatea
asupra dezbaterilor, opiniilor i voturilor
exprimate n organele de conducere;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
E. s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd
prin intermediul medierii de ctre comisiile de
specialitate din cadrul colegiului la care sunt
nregistrai;
(pag. Statut - art. 17)
* 26 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmacist, sunt, cu
exceptia:
A. s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie;
B. s nu aduc prejudicii reputaiei corpului
profesional sau altor membri, respectnd statutul
de corp profesional al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
C. s acorde cu promptitudine i necondiionat
ngrijirile profesionale de urgen, ca o ndatorire
fundamental profesional i civic, numai daca
este in timpul orelor de serviciu;
D. s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
E. s informeze organele de conducere ale corpului
profesional ori de cte ori constat sau apreciaz
c independena profesiei le-a fost nclcat prin
decizii administrative.
(pag. Statut - art. 18)
27 Cu privire la educatia profesionala continua
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Consiliul naional;
B. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Adunarea generala naionala;
C. Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
D. Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
E. La stabilirea numrului de credite se vor avea n
vedere numai programele i celelalte forme de
educaie profesional acreditate de Colegiul
Farmacitilor din Romnia.
(pag. Statut - art. 19, 20)
28 Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea
generala nationale sunt adevarate:
A. Adunarea general naional a Colegiului
Farmacitilor din Romnia este alctuit din
preedinii colegiilor teritoriale i din
reprezentani alei de adunrile generale locale
prin vot direct i secret.
B. Adunarea nationala generala este alcatuita din
toti farmacistii cu Certificat de Membru al
Colegiului Farmacistilor din Romania.
C. Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 4 ani.
D. Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 5 ani.
E. Proporional cu numrul de farmaciti nscrii n
evidena colegiului teritorial, se va alege un
numr de 3-11 membri supleani.
(pag. Statut - art. 25)
29 Adunarea general naional are urmtoarele
atribuii:
A. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;
C. elaboreaza Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia ;
D. aprob modificarea Codului deontologic al
farmacistului;
E. adopt declaraii care s reflecte poziia
Colegiului Farmacitilor din Romnia cu privire la
aspecte de interes general n ceea ce privete
profesia de farmacist ori statutul farmacistului n
societate.
(pag. Statut - art. 26)
Pag. 237 din 309
30 Urmatoarele afirmatii despre Adunarea
nationala generala sunt adevarate:
A. Adunarea general naional este condus de
preedintele Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
B. Adunarea general naional se ntrunete n
edin ordinar n primul trimestru al anului n
curs.
C. Adunarea general naional se ntrunete n
edin ordinar n ultimul trimestru al anului n
curs.
D. Adunarea general naional adopt hotrri n
prezena a cel puin dou treimi din numrul
membrilor si, cu majoritate simpl de voturi.
E. Adunarea general naional adopt hotrri n
prezena a cel puin jumatate plus unu din
numrul membrilor si, cu majoritate simpl de
voturi.
(pag. Statut - art. 27, 28)
31 Atribuiile Consiliului naional:
A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. aproba Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
C. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
D. aproba Codul deontologic al farmacistului;
E. elaboreaz proiectele de modificare ale Codului
deontologic al farmacistului.
(pag. Statut - art. 37)
32 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor
din Romania, atribuiile Consiliului naional
sunt:
A. stabilete sistemul de credite de educaie
continu, pe baza cruia se evalueaz activitatea
de perfecionare profesional a farmacitilor
B. colaboreaz cu Ministerul Sntii la elaborarea
normelor privind exercitarea profesiei de
farmacist pe teritoriul Romniei;
C. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea normelor privind exercitarea
profesiei de farmacist pe teritoriul Romniei;
D. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea principiilor i criteriilor privind
teritorializarea i nfiinarea de noi farmacii,
laboratoare i depozite farmaceutice;
E. fixeaz cotizaia care trebuie pltit n mod
obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului
colegiului teritorial, stabilind partea din aceast
cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul
naional.
(pag. Statut - art. 37)
33 n cadrul Consiliului naional, pentru
realizarea atribuiilor, funcioneaz
urmtoarele comisii de specialitate:
A. Comisia economico-social i de asigurri
sociale de sntate;
B. Comisia de etic i deontologie profesional;
C. Comisia de farmacovigilenta;
D. Comisia acreditri i avizri;
E. Comisia superioar de disciplin.
(pag. Statut - art.)
34 Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv
al Consiluilui national sunt adevarate:
A. Biroul executiv al Consiliul naional este format
dintr-un preedinte, 3 vicepreedini i un
secretar general, alei n mod individual de ctre
Consiliul naional dintre membrii si.
B. Biroul executiv al Consiliul naional este format
din membrii birourilor executive ale consiliilor
teritoriale ale CFR.
C. Biroul executiv se ntrunete o dat la dou
sptmni sau ori de cte ori este cazul, la
cererea preedintelui sau a cel puin 2 dintre
membrii si.
D. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 3
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
E. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 5
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
(pag. Statut -art. 43,44)
35 Atribuiile Biroului executiv sunt:
A. asigur activitatea permanent a Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
B. aproba raportul anual de activitate i gestiune;
C. accept donaiile, legatele i sponsorizrile
fcute Colegiului Farmacitilor din Romnia;
D. aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
E. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli pe baza bugetelor locale;
(pag. Statut - art. 45)
Pag. 238 din 309
36 Codul deontologic al farmacistului are drept
principal scop:
A. ocrotirea drepturilor pacienilor;
B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
farmaciti;
C. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de
asistent de farmacie;
D. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de
farmacist;
E. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
asistentii de farmacie.
(pag. art.2)
37 Principiile fundamentale n baza crora se
exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele:
A. n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
B. respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
C. adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri;
D. colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu
factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
pacientului;
E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele
mai nalte standarde de calitate posibile.
(pag. art.4)
38 Cu privire la responsabilitatea personal i
independena farmacitilor, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. Farmacistul este rspunztor pentru toate
deciziile sale profesionale, indiferent de
responsabilitile asumate n exercitarea
profesiei sale.
B. s-i ndeplineasc ndatoririle profesionale cu
competen, chiar daca depaseste termenele
stabilite;
C. s-i ndeplineasc personal atribuiile i, la
nevoie, s delege o persoan competent
autorizat pentru ndeplinirea anumitor activiti
profesionale, asumndu-i rspunderea;
D. s informeze imediat o persoan responsabil n
cazul n care nu i poate ndeplini ndatoririle
profesionale, pentru a se putea lua la timp
msuri de remediere;
E. s raporteze medicului prescriptor sau
autoritilor competente orice efect nedorit sau
advers al medicamentelor, n scopul optimizrii
tratamentelor;
(pag. art.8,9)
39 Farmacistul, n timpul exercitrii actului
profesional, este obligat s respecte
urmtoarele reguli:
A. Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea
unor servicii ctre pacient;.
B. s se asigure c serviciile sale au fost percepute
i nelese corect de pacient, ncurajndu-l s
participe activ la reuita tratamentului;
C. s accepte acele posturi pentru care are
competena i disponibilitatea necesare pentru a
ndeplini cu succes ndatoririle profesionale;
D. s critice sau s condamne convingerile
personale ori religioase ale pacientului care
apeleaz la serviciile sale;
E. s acorde servicii n mod egal pentru toi
pacienii, fr discriminare, n ordinea solicitrii
acestora, cu excepia situaiilor de urgen;
(pag. art.9,10)
40 Responsabilitatea farmacitilor-sef consta in:
A. nainte de a-i asuma o funcie de conducere,
farmacistul trebuie s se autoevalueze i s se
asigure c este capabil s ndeplineasc toate
responsabilitile acestei funcii.
B. se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, indiferent de
aptitudinile personale;
C. trebuie s respecte independena profesional a
farmacitilor din subordine;
D. nu trebuie sa se asigur c echipamentele,
localul i utilitile de la locul de munc sunt
meninute la standardele acceptate pentru
desfurarea n bune condiii a activitilor
profesionale;
E. se asigur c toate activitile profesionale
desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;
(pag. art. 11,12)
Pag. 239 din 309
41 Cu privire la confidentialitate, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja
informaia profesional;
B. Farmacistul trebuie s respecte i s protejeze
confidenialitatea informaiilor referitoare la
pacieni, obinute n cursul activitilor
profesionale;
C. Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite
informatiile;
D. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
E. Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.
(pag. art.15, 18, 19)
42 Informaiile privind pacientii pot fi dezvluite
n urmtoarele cazuri:
A. cnd pacientul i-a dat consimmntul verbal;
B. cnd tutorele pacientului a consimit verbal, dac
vrsta pacientului sau starea sa de sntate nu
permite aceasta;
C. cnd este necesar pentru a preveni afectri
majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;
D. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor
infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;
E. in alte situatii neprevazute de lege.
(pag. art.17)
43 Cu privire la confidentialitatea informatiilor
despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul verbal sau scris al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
C. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
D. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris sau
verbal al angajatorului sau n alte situaii
prevzute de lege;
E. Farmacistul trebuie s respecte cerinele legale
de protecie a informaiilor privind acumularea i
utilizarea acestora.
(pag. art. 18, 19)
44 Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de
colaborare ale farmacistului sunt adevarate:
A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
B. farmacitii nu pot sa i rezolve singuri litigiile;
C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist;
E. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
(pag. art. 20)
Pag. 240 din 309
45 Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical n urmtoarele situaii:
A. daca medicamentele sunt OTC-uri;
B. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele
eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, n
zilele lucrtoare, i pentru maximum 72 de ore,
pentru sfritul de sptmn i srbtorile
legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de
urgenta;
C. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice
intervenie de tipul serviciilor farmaceutice de
urgenta va fi nsoit de recomandarea
farmacistului ca pacientul s se adreseze
imediat medicului;
D. daca medicamentele sunt stupefiante;
E. daca medicamentele sunt psihotrope.
(pag. art. 31,32,33)
46 In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de
urgen se vor respecta urmtoarelor
principii:
A. dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 5 zile in cazul bolilor acute;
B. dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;
C. pentru a realiza un serviciu de calitate,
farmacistul va solicita pacientului sau
aparintorului acestuia toate informaiile legate
de urgena cererii sale, respectiv medicaia
curent, existena altor afeciuni sau alergii,
precum i alte aspecte care pot influena decizia
farmacistului;
D. decizia farmacistului va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;
E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a E. pentru orice fapte svrite n legtur cu
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
(pag. art.31)
47 Sunt considerate servicii farmaceutice de
urgenta urmatoarele cazuri:
A. pacientul este bolnav cronic i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
B. pacientul este bolnav acut i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
C. pacientul prezint o schem de tratament care
nu e parafat de medicul prescriptor;
D. pacientul este n tranzit i nu i poate continua
tratamentul;
E. alte situaii de urgen n care farmacistul va
decide, dup caz, eliberarea unui medicament pe
o durat limitat, pn la obinerea unei
prescripii, cu ndrumarea pacientului ctre
medicul de familie, centrul de sntate sau
permanen, compartimentul ori unitatea de
primire a urgenelor sau apelarea numrului de
urgen 112.
(pag. art.33)
48 Farmacistul rspunde disciplinar in
urmatoarele cazuri:
A. pentru nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale;
B. pentru nerespectarea Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional;
C. pentru nerespectarea Statutului Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
D. pentru respectarea deciziilor adoptate de
organele de conducere ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
profesia sau n afara acesteia, care sunt de
natur s prejudicieze onoarea i prestigiul
profesiei sau ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
(pag. art. 36)
49 Judecarea cazurilor de abateri de la
prezentul cod se soluioneaz, conform legii
i Statutului Colegiului Farmacitilor din
Romnia, de catre:
A. comisia de disciplina de la nivel judetean;
B. comisia imagine, relaii interne i externe;
C. comisia de etic i deontologie profesional de
la nivel judeean;
D. comisia superioara de disciplina;
E. comisiei economico-sociale i de asigurri
sociale de sntate.
(pag. art. 38)
Pag. 241 din 309
50 Comisia economico-social i de asigurri
sociale de sntate are urmatoarele
obiective:
A. comisia va colabora cu toate instituiile implicate
i va aciona prin toate mijloacele legale pentru
ndeplinirea obligaiilor contractuale de ctre
toate prile implicate.
B. comisie care va urmri ndeplinirea de ctre
farmaciile aflate n raporturi contractuale cu
sistemul de asigurri sociale de sntate a
obligaiilor contractuale.
C. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor
D. reprezint farmacitii care lucreaz n sistemul
de asigurri sociale de sntate, urmrind
aprarea drepturilor, intereselor i a demnitii
profesiunii de farmacist;
E. supravegheaz desfurarea raporturilor dintre
farmacitii care lucreaz n sistemul de asigurri
sociale de sntate, lund toate msurile care se
impun pentru asigurarea libertii profesiei i a
aprrii statutului farmacistului n societate,
inclusiv cu privire la raportul dintre importana
social a activitii profesionale i veniturile
farmacistului.
(pag. Statut - art.12, 60)
51 Preparate care contin substante psihotrope
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005
sunt:
A. Codeina
B. Diazepam
C. Alprazolam
D. Fentanil
E. Amfetamina
(pag. 9-13)
52 Prescriptia pentru preparatele care contin
substante din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie:
A. Sa fie pe formulare de culoare galbena Sa fie
B. pe formulare de culoare verde Prezentata la
C. farmacie in cel mult 5 zile de la
data prescrierii
D. Prezentata la farmacie in cel mult 10 zile de la
data prescrierii
E. Prezentata la farmacie in cel mult 30 zile de la
data prescrierii
(pag. 7)
Tema nr. 41
Regimul legal general at medicamentelor de uz
uman
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul
Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.
-
*1 Conform Legii nr. 95/2006, definitia
medicamentului este urmatoarea:
A. orice substan sau combinaie de substane
prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la om;
B. orice substan sau combinaie de substane
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni
farmacologice, imunologice sau metabolice;
C. orice substan sau combinaie de substane
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru stabilirea unui diagnostic medical;
D. orice substan sau combinaie de substane
prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la animale;
E. nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. art. 695)
*2 Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele
definitii sunt corecte:
A. medicament radiofarmaceutic - orice
medicament care, atunci cnd este gata de
folosire, conine ncorporai, n scopuri
experimentale, unul sau mai muli radionuclizi
(izotopi radioactivi);
B. medicament homeopat - orice medicament
obinut din substane numite sue homeopate n
acord cu un procedeu de fabricaie homeopat
descris de Farmacopeea European sau, n
abstana acesteia, de farmacopeele utilizate n
prezent n Romnia i n statele membre ale
Uniunii Europene; un medicament homeopat
conine doar un singur principiu activ;
C. generator de radionuclizi - orice sistem care
ncorporeaz un radionuclid-printe fixat, care
servete la producerea unui radionuclid-fiic
obinut prin eluie sau prin orice alt metod i
care nu poate fi folosit ntr-un medicament
radiofarmaceutic;
D. kit (trus) - orice preparat care urmeaz s fie
reconstituit sau combinat cu radionuclizi n
medicamentul radiofarmaceutic final, n mod
obinuit naintea administrrii lui;
E. reacie advers - un rspuns pozitiv, care apare
la utilizarea unui medicament n doze,
ntrebuinat n mod normal la om pentru
profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
unor funcii fiziologice;
(pag. art. 695)
Pag. 242 din 309
*3 Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006
privind medicamentul se refera la
urmatoarele medicamente:
A. medicamentelor preparate n farmacie conform
unei prescripii medicale pentru un anumit
pacient (numite formule magistrale);
B. medicamentelor preparate n farmacie conform
indicaiilor unei farmacopei i destinate eliberrii
directe ctre pacienii farmaciei respective
(numite formule oficinale);
C. medicamentelor destinate studiilor de cercetare
i dezvoltare, dar fr a aduce atingere
prevederilor legale referitoare la implementarea
bunei practici n desfurarea studiilor clinice
efectuate cu medicamente de uz uman;
D. sngelui total, plasmei sau celulelor sangvine de
origine uman;
E. plasma preparat printr-o metod care
presupune un proces industrial.
(pag. art. 697, 695)
*4 Cu privire la autorizarea de punere pe piata a
unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului;
B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate;
C. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
exonerand deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
D. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
nu exonereaz deintorul autorizaiei de punere
pe pia de rspundere juridic.
E. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente potrivit instruciunilor fabricantului,
ntr-un centru sanitar acreditat i pornind exclusiv
de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau
precursori radionuclidici autorizai.
(pag. art. 700, 701)
*5 Cererea de autorizare de punere pe piata
trebuie sa fie insotita de unele documente si
informatii, printre care si rezultatele obtinute
la, cu exceptia:
A. testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice
sau microbiologice);
B. testele preclinice toxicologice;
C. testele preclinice farmacologice;
D. studiilor clinice;
E. studiile clinice nu sunt obligatorii, dac nu poate
demonstra c medicamentul este un generic al
unui medicament de referin care este sau a
fost autorizat de cel puin 8 ani n Romnia, ntr-
un stat membru al Uniunii Europene sau n
Uniunea European prin procedura centralizat.
(pag. art. 702, 704)
*6 Cu privire la procedura speciala de
autorizare simplificata urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate care au cale de administrare
parenterala:
B. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate care au indicaii terapeutice specifice
pe eticheta produsului sau n orice informaie
legat de produsul respectiv;
C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate pentru care exista unui grad suficient
de diluie pentru a garanta sigurana
medicamentului;
D. O cerere pentru autorizare simplificat poate s
se refere la o serie de medicamente derivate din
aceeai su homeopat.
E. O cerere pentru autorizare simplificat nu poate
s se refere la o serie de medicamente derivate
din aceeai su homeopat.
(pag. art. 711)
Pag. 243 din 309
7 Cu privire la autorizarea pentru utilizare
traditionala, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Agenia Naional a Medicamentului.
B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul nu e obligat sa depuna o
cerere la Agenia Naional a Medicamentului.
C. Autorizarea pentru utilizare tradiional este o
procedur simplificat de autorizare pentru
medicamente din plante medicinale cu utilizare
tradiional ce ndeplinesc anumite criterii;
D. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
E. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia nu trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
(pag. art. 714, 715)
8 Cu privire la autorizatia de punere pe piata a
unui medicament, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. Dup acordarea unei autorizaii de punere pe
pia, deintorul trebuie s informeze Agenia
Naional a Medicamentului asupra datei de
punere efectiv pe pia a medicamentului de uz
uman n Romnia, lund n considerare diferitele
forme de prezentare autorizate.
B. Deintorul nu trebuie s anune Agenia
Naional a Medicamentului dac produsul
nceteaz s fie pus pe pia temporar.
C. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
dou luni nainte de ntreruperea punerii pe pia
a medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
D. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
o luna nainte de ntreruperea punerii pe pia a
medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
E. Pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice,
n special n contextul farmacovigilenei,
deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie
s furnizeze Ministerului Sntii Publice toate
datele privind volumul de vnzri al
medicamentului i orice date aflate n posesia
acestuia privind volumul de prescrieri.
(pag. art. 729)
*9 O autorizaie de punere pe pia a unui
medicament este valabil timp de:
A. 5 ani;
B. 10 ani;
C. 1 an;
D. 2 ani;
E. 3 ani.
(pag. art. 730)
10 Cu privire la autorizaia de punere pe pia
rennoite, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia nu pot
fi meninute n circuitul terapeutic decat dupa
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
B. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia pot fi
meninute n circuitul terapeutic pn la
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
C. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 5 ani;
D. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 10 ani;
E. Dac pentru un medicament nu se solicit
rennoirea autorizaiei de punere pe pia,
medicamentul poate fi meninut n circuitul
terapeutic pn la epuizarea cantitilor
distribuite n reeaua farmaceutic, dar nu mai
mult de o luna de la expirarea autorizaiei de
punere pe pia.
(pag. art.730)
Pag. 244 din 309
* 11 Pe ambalajul secundar al medicamentului 14 Pe ambalajele primare de mici dimensiuni
sau, n cazul n care nu exist ambalaj trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele
secundar, pe ambalajul primar trebuie s informatii:
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
A. denumirea medicamentului urmat de
A. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic i, dac
concentraie i de forma farmaceutic i, dac este cazul, precizarea dac este destinat
este cazul, precizarea dac este destinat sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
sugarilor, copiilor ori adulilor; conine pn la 3 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
B. dac produsul conine mai mult de 3 substane
dac nu exist, denumirea comun;
active, va fi inclus denumirea comun
internaional (DCI) sau, dac nu exist, B. denumirea medicamentului urmat de
denumirea comun; concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
C. substanele active exprimate calitativ i cantitativ
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
pe unitate de doz sau n funcie de forma de
conine pn la 5 substane active, va fi inclus
administrare pentru un volum sau o greutate
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dat/dat, folosind denumirile lor comune;
dac nu exist, denumirea comun;
D. forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum
C. data de expirare;
sau pe numrul de doze al medicamentului;
E. modul de administrare i, dac este cazul, calea D. numrul seriei de fabricaie;
de administrare; se las spaiu pentru indicarea E. numele i adresa deintorului autorizaiei de
dozei prescrise; punere pe pia i, unde este cazul, numele
(pag. art. 763) reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;
* 12 Pe ambalajul secundar al medicamentului (pag. art. 764)
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu indiferent de modul de
administrare al medicamentelor;
B. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
C. data de expirare n termeni clari (lun/an);
D. condiii speciale de pstrare, dac este cazul;
E. numrul seriei de fabricaie;
(pag. art. 763)

* 13 Sunt obligatorii urmtoarele informaii ce

trebuie s apar pe blisterele introduse ntr-
un ambalaj secundar, cu exceptia:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
conine pn la 3 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dac nu exist, denumirea comun;
B. numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
C. data de expirare;
D. condiii speciale de pstrare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)

Pag. 245 din 309

15 La eliberarea autorizaiilor de punere pe
pia, Agenia Naional a Medicamentului
specific clasificarea medicamentelor n:
A. medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical si medicamente care se elibereaz
fr prescripie medical;
B. medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical, medicamente care se elibereaz fr
prescripie medical si medicamente care se
elibereaza pe retete speciale;
C. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special;
medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
D. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete); medicamente care se
elibereaz cu prescripie medical special;
medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
E. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special.
(pag. art. 780)
16 Medicamentele se elibereaz cu prescripie
medical dac:
A. prezint un pericol direct ori indirect, chiar n
cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr
supraveghere medical;
B. sunt utilizate frecvent i n mare msur incorect
i ca atare pot prezenta un pericol direct ori
indirect pentru sntatea uman;
C. conin substane ori preparate ale acestora ale
cror activitate i/sau reacii adverse necesit
investigaii aprofundate;
D. contin substante netestate clinic;
E. sunt prescrise n mod normal de medic pentru a
fi administrate parenteral.
(pag. art. 781)
17 In ceea ce priveste distributia angro a
medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII i prin procedura
centralizat
B. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII;
C. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia prin procedura
centralizat;
D. n ceea ce privete furnizarea de medicamente
ctre farmaciti i persoanele autorizate s
elibereze medicamente ctre populaie,
Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice
unui deintor de autorizaie de distribuie
acordat de alt stat membru al Uniunii Europene
nici o obligaie, n special obligaii de serviciu
public, mai restrictiv dect cele aplicate
persoanelor autorizate s efectueze activiti
echivalente n Romnia.
E. Pentru toate furnizrile de medicamente,
distribuitorul angro autorizat trebuie s emit un
document nsoitor care indic: data; numele i
forma farmaceutic ale medicamentului;
cantitatea furnizat; numele i adresa furnizorului
i destinatarului.
(pag. art. 787, 792, 793)
18 Publicitatea pentru medicamente include:
A. orice mod de informare prin contact direct
(sistemul "door-to-door");
B. orice form de promovare destinat s stimuleze
prescrierea, distribuirea, vnzarea sau consumul
de medicamente;
C. informaii privind sntatea uman sau boli, cu
condiia s nu existe referine, chiar indirecte, la
medicamente;
D. etichetarea si prospectul;
E. publicitatea pentru medicamente destinat
persoanelor calificate s prescrie sau s
distribuie medicamente.
(pag. art. 797)
Pag. 246 din 309
19 Este interzisa publicitatea pentru un
medicament in urmatoarele cazuri:
A. medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Romnia;
B. medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Uniunea Europeana;
C. informaiile coninute n materialul publicitar
pentru un medicament nu corespund cu
informaiile enumerate n rezumatul
caracteristicilor produsului;
D. medicamente care nu se elibereaz cu
prescripie medical;
E. conin substane definite ca stupefiante sau
psihotrope de convenii internaionale, precum
conveniile Naiunilor Unite din 1961 i 1971, i
legislaia naional.
(pag. art. 798)
20 Este interzis pe teritoriul Romniei
publicitatea pentru medicamente in
urmatoarele cazuri:
A. publicitatea este destinat publicului larg pentru
medicamentele prescrise i eliberate n sistemul
asigurrilor de sntate;
B. publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate
de industria farmaceutic i aprobate de
Ministerul Sntii Publice;
C. publicitatea destinat publicului larg doar pentru
acele medicamente care, prin compoziie i
scop, sunt destinate a fi utilizate fr intervenia
unui medic, n scopul stabilirii diagnosticului,
prescrierii acestora sau pentru monitorizarea
tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile
farmacitilor;
D. se elibereaz numai cu prescripie medical;
E. se elibereaz fara prescripie medical;
(pag. art. 799)
21 Substantele folosite la prepararea
medicamentelor pot fi de origine:
A. uman, precum: snge uman i produse
derivate din sngele uman;
B. animal, precum: microorganisme, animale
ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;
C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri
de plante, secreii vegetale, extracte;
D. chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
E. nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.
(pag. art. 695)
* 22 Substantele folosite la prepararea
medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:
A. uman, precum: snge uman i produse
derivate din sngele uman;
B. animal, precum: microorganisme, animale
ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;
C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri
de plante, secreii vegetale, extracte;
D. chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
E. nu pot fi sange uman si produse derivate din
sange uman.
(pag. art. 695)
* 23 In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul din urmatoarele medicamente:
A. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
B. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
C. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
D. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
E. antibioticele.
(pag. art. 695)
* 24 In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul dintre urmatoarele medicamente:
A. globulina antivariolic; globulina
B. antilimfocitic; antiinflamatoarele
C. nesteroidiene;
D. antitoxina difteric;
E. toxine folosite pentru testele Schick i Dick.
(pag. art. 695)
* 25 O reactie advers grav are urmatoarea
definitie, cu exceptia:
A. o reacie advers care cauzeaz moartea;
B. o reacie advers care pune n pericol viaa,
necesit spitalizarea sau prelungirea spitalizrii;
C. o reacie advers care provoac un handicap ori
o incapacitate durabil sau important;
D. un rspuns nociv i nedorit, care apare la
utilizarea unui medicament n doze, ntrebuinat
n mod normal la om pentru tratamentul unei
dureri de cap;
E. o reacie advers care provoac
anomalii/malformaii congenitale.
(pag. art. 695)
Pag. 247 din 309
* 26 Prospectul unui medicament consta in
urmatoarele:
A. document cuprinznd informaiile pentru
utilizator, care nsoete medicamentul;
B. recipientul sau orice alt form de ambalaj aflat
n contact direct cu medicamentul;
C. ambalajul n care este introdus ambalajul primar;
D. informaiile de pe ambalajul primar sau secundar;
E. document cuprinzand informatiile despre
farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.
(pag. art. 695)
27 Cu orivire la autorizarea de punere pe pia a
unui medicament, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului
B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de catre Agentia
Europeana a Medicamentului;
C. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de catre Ministerul
Sanatatii;
D. O autorizaie de punere pe pia nu poate fi
eliberat dect unui solicitant stabilit n Romnia
sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene.
E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
(pag. art. 700,702)
28 Solicitantul unei autorizatii de punere pe
piata trebuie sa prezinte urmatoarele
rezultate:
A. solicitantul nu trebuie s furnizeze rezultatele
testelor preclinice i ale studiilor clinice, dac
poate demonstra c medicamentul este un
generic al unui medicament de referin care
este sau a fost autorizat de cel puin 8 ani n
Romnia, ntr-un stat membru al Uniunii
Europene sau n Uniunea European prin
procedura centralizat;
B. rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice,
biologice sau microbiologice);
C. Dup eliberarea autorizaiei de punere pe pia,
deintorul autorizaiei nu poate permite utilizarea
documentaiei farmaceutice, preclinice i clinice
din dosarul medicamentului, n vederea
examinrii solicitrilor ulterioare n legtur cu
alte medicamente avnd aceeai compoziie
calitativ i cantitativ de substane active i
aceeai form farmaceutic.
D.
rezultatele testelor preclinice (toxicologice i
farmacologice);
E. rezultatele studiilor clinice;
(pag. art. 702, 704,707)
29 Medicamentele homeopate au aplicabile
urmatoarele dispoziiile speciale:
A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare orala;
B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare externa;
C. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare injectabila;
D. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au
absente indicaii terapeutice specifice pe eticheta
produsului sau n orice informaie legat de
produsul respectiv;
E. genia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au un
grad suficient de diluie pentru a garanta
sigurana medicamentului.
(pag. art.711)
Pag. 248 din 309
30 Se stabilete o procedur simplificat de
autorizare - autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
A. se administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
B. sunt preparate de uz oral;
C. sunt preparate de uz extern;
D. sunt inhalatii;
E. sunt preparate perfuzabile.
(pag. art. 714)
31 Se stabilete o procedur simplificat de
autorizare pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
A. informaiile referitoare la utilizarea tradiional a
medicamentului nu sunt suficiente;
B. au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor
din plante medicinale cu utilizare tradiional
care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt
concepute i destinate a fi utilizate fr
supravegherea unui medic n ceea ce privete
stabilirea diagnosticului, prescrierea i
monitorizarea tratamentului;
C. sunt preparate injectabile;
D. sunt preparate de uz oral;
E. sunt preparate pentru inhalatii.
(pag. art. 714)
32 Autorizarea pentru utilizare tradiional este
refuzat dac:
A. cererea nu este conform cu prevederile legale
cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind
reforma in domeniul Sanatatii;
B. compoziia calitativ i cantitativ nu este
conform cu cea declarat;
C. compoziia calitativ i cantitativ este conform
cu cea declarat;
D. produsul poate fi duntor n condiii normale de
utilizare;
E. produsul poate fi duntor la concentratii mai
mari decat cele precizate.
(pag. art. 718)
* 33 Cu privire la medicamentele din plante
medicinale cu utilizare tradiional, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c: produsul este
un medicament din plante medicinale cu utilizare
tradiional care se folosete pentru indicaia
specificat, exclusiv pe baza utilizrii ndelungate;
B. orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c utilizatorul
trebuie s consulte un medic sau alt profesionist
din domeniul sntii dac simptomele persist
n timpul utilizrii medicamentului sau dac apar
reacii adverse care nu sunt menionate n
prospect;
C. trebuie s conin urmtoarea atenionare:
"Acest medicament din plante medicinale cu
utilizare tradiional se folosete pentru
indicaia/indicaiile specificat/specificate,
exclusiv pe baza utilizrii ndelungate";
D. La examinarea unei cereri de autorizare de
punere pe pia, Agenia Naional a
Medicamentului nu trebuie s ia n considerare
monografiile comunitare pentru plante, elaborate
i publicate de Comitetul pentru medicamente
din plante al Ageniei Europene a
Medicamentelor.
E. Cnd sunt elaborate noi monografii comunitare
de plante, deintorul autorizaiei de punere pe
pia apreciaz dac este necesar modificarea
documentaiei de autorizare n conformitate cu
monografia respectiv. Deintorul autorizaiei de
punere pe pia informeaz Agenia Naional a
Medicamentului n legtur cu modificarea
respectiv.
(pag. art. 720, 721)
34 O autorizaie de punere pe pia este valabil:
A. 5 ani;
B. Orice autorizaie de punere pe pia, care n
primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.
C. 2 ani;
D. Orice autorizaie de punere pe pia, care n
primii 2 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.
E. 4 ani.
(pag. art. 730)
Pag. 249 din 309
 35 Autorizarea de punere pe pia a unui
medicament se face de catre:
A. Agenia Naional a Medicamentului;
B. Agenia European a Medicamentelor prin
procedura centralizat;
C. numai de catre Agentia Nationala a
Medicamentului;
D. Ministerul Sanatatii;
E. Colegiul farmacistilor din Romania.
(pag. art.700)
36 O autorizaie de punere pe pia a unui
medicament poate fi eliberata:
A. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente ;
B. unui solicitant stabilit n Romnia sau ntr-un stat
membru al Uniunii Europene;
C. numai unui solicitant stabilit in Romania;
D. de ctre Agenia Naional a Medicamentului
sau de catre Agentia Europeana a
Medicamentului conform procedurii centralizate;
E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia nu
este responsabil de punerea pe pia a
medicamentului;
(pag. art. 700,701,702)
* 37 Un medicament generic autorizat nu va fi
comercializat nainte de: .
A. trecerea a 2 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin;
B. trecerea a 4 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin
C. trecerea a 6 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin
D. trecerea a 8 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin
E. trecerea a 10 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin.
(pag. art.704)
38 In cazul medicamentelor homeopate, se vor
respecta urmatoarele reguli:
A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
care s fie aprobat prin ordin al ministrului
sntii publice;
B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
care s fie aprobat de Colegiul farmacistilor din
Romania;
C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate perfuzabile;
D. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate de uz intern;
E. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate de uz extern.
(pag. art.700,711,712)
39 Medicamentele din plante medicinale cu
utilizare tradiional au prevederi speciale,
cu exceptia:
A. Se stabilete o autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce au indicaii
adecvate exclusiv medicamentelor din plante
medicinale cu utilizare tradiional care, datorit
compoziiei i scopului lor, sunt concepute i
destinate a fi utilizate fr supravegherea unui
medic n ceea ce privete stabilirea
diagnosticului, prescrierea i monitorizarea
tratamentului;
B. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura mai grea de autorizare;
C. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura simplificata de autorizare;
D. plantele medicinale din aceasta categorie se
administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
E. plantele medicinale din acesta categorie sunt
preparate de uz oral, extern i/sau pentru
inhalaii.
(pag. art.714)
Pag. 250 din 309
 40 Medicamentele din plante medicinale cu
utilizare tradiional au prevederi speciale:
A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Ministerul Sanatatii;
B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Agenia Naional a Medicamentului
C. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Colegiul Farmacistilor din Romania;
D. Se stabilete o procedur de autorizare,
denumit autorizare pentru utilizare tradiional,
pentru medicamente din plante medicinale cu
utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod
cumulativ anumite criterii;
E. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura simplificata de autorizare.
(pag. art.714)
* 41 Validarea autorizaiei de punere pe pia a
unui medicament se face de catre:
A. Agentia Nationala a Medicamentului;
B. Agentia Europeana a Medicamentului;
C. Ministerul Sanatatii Publice;
D. Colegiul Farmacistilor din Romania;
E. nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d.
(pag. art.726)
42 O autorizatie de punere pe piata a unui
medicament isi pierde valabilitatea in
urmatoarele cazuri:
A. dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani
consecutivi n Romnia;
B. dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani
consecutivi n Romnia;
C. daca n primii 3 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
D. daca n primii 30 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
E. daca nu este reinnoita dupa 5 ani.
(pag. art.730)
43 Medicamentele autorizate n vederea punerii
pe pia n Uniunea European se
autorizeaz n Romnia conform unor
proceduri simplificate prezentate n
reglementrile Ageniei Naionale a
Medicamentului prin:
A. procedura centralizata;
B. procedura descentralizata;
C. recunoastere mutuala;
D. nu exista astfel de proceduri simplificate;
E. aceste proceduri nu se refera la medicamentele
autorizate in vederea punerii pe piata in UE.
(pag. art.733)
* 44 Agenia Naional a Medicamentului emite
autorizaia de fabricaie, care este valabil:
A. 3 de zile;
B. 3 de luni;
C. 3 de ani;
D. 10 de ani;
E. 30 de ani.
(pag. art.750)
45 Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic;
B. substanele active exprimate doar calitativ, fara a
fi si cantitativ pe unitate de doz sau n funcie
de forma de administrare pentru un volum sau o
greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune;
C. modul de administrare i, dac este cazul, calea
de administrare; se las spaiu pentru indicarea
dozei prescrise;
D. nu este necesar a se trece data de expirare n
termeni clari (lun/an);
E. condiii speciale de pstrare, dac este cazul.
(pag. art.763)
Pag. 251 din 309
46 Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:
A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu;
B. n cazul medicamentelor injectabile, topice sau
de uz oftalmic, toi excipienii trebuie declarai;
C. nu exista medicamente pentru care trebuie
declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al
medicamentului;
D. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
E. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic.
(pag. art.763)
47 Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic nu este
obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul
primar;
B. numele i adresa deintorului autorizaiei de
punere pe pia i, unde este cazul, numele
reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;
C. numrul autorizaiei de punere pe pia a
medicamentului;
D. numrul seriei de fabricaie;
E. n cazul medicamentelor care se elibereaz cu
prescripie medical, instruciunile de utilizare.
(pag. art. 763)
48 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s
apar pe blisterele introduse ntr-un ambalaj
secundar:
A. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
B. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor;
C. numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
D. data de expirare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)
49 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s
apar pe ambalajele primare de mici
dimensiuni:
A. precauii speciale privind eliminarea
medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor
provenite din medicamente, dac este cazul,
precum i referine la orice sistem adecvat de
colectare existent;
B. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic;
C. modul de administrare;
D. data de expirare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)
50 Prospectul este ntocmit n acord cu
rezumatul caracteristicilor produsului i
include o serie de informaii:
A. pentru identificarea medicamentului;
B. pentru identificarea pacientului caruia I se
administreaza medicamentul respectiv;
C. indicaiile terapeutice;
D. instruciuni necesare i uzuale pentru utilizarea
corect a medicamentului, n special: doza
recomandat; modul i, dac este cazul, calea
de administrare; frecvena administrrii,
specificndu-se, dac este cazul, momentul
potrivit la care medicamentul poate sau trebuie
s fie administrat;
E. o descriere a reaciilor adverse care pot s apar
n timpul utilizrii normale a medicamentului i,
dac este cazul, msurile care trebuie luate;
(pag. art.769)
51 Personalul de specialitate al farmaciei
comunitare se compune din:
A. Farmacistul-sef
B. Farmacisti
C. Asistenti medicali de farmacie
D. Operatori calculator
E. Cosmeticieni
(pag. 14)
Pag. 252 din 309
52 Constituie contraventie si se sanctioneaza
cu amenda de la 10 000 lei la 20 000 lei si
inchiderea farmaciei, respectiv a drogheriei,
urmatoarele fapte:
Bibliografie asociata temei:
A. Nerespectarea Regulilor de buna practica
farmaceutica, aprobate prin ordin al ministrului
sanatatii
B. Functionarea unei farmacii sau a unei drogherii
fara autorizatie de functionare emisa de
Ministerul Sanatatii
C. Angajarea de personal farmaceutic de
specialitate care nu poseda drept de libera
practica
D. Comercializarea medicamentelor cu termen de
valabilitate depasit
E. Detinerea sau eliberarea in drogherii a unor
medicamente ale caror detinere si eliberare sunt
interzise in drogherie
(pag. 15-16)
Tema nr. 42
Regimul legal special al medicamentelor psihotrope
si stupefiante
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr.
1095/2005.
-
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1915/2006
pentru aprobarea norrnelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind
regimul juridic al plantelor, substantelor preparatelor
stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al
Romniei partea I nr. 18/2007.
-
1 Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
A. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si
substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai putin controlate.
B. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si
substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai strict controlate.
C. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla
sub controlul si supravegherea Ministerului
Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii
farmacisti.
D. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele I i II din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Colegiului
Farmacistilor din Romania, prin inspectii
efectuate de inspectorii farmacisti.
E. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele III din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii
si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin
inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
(pag. Legea 339-art. 7, 10)
Pag. 253 din 309
 2 Privind cultivarea plantelor ce contin
substante stupefiante si psihotrope, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu
nu au obligatia de a livra asemenea seminte
numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.
B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa.
C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar
pentru cele din tabelele III nu este interzisa.
D. Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale;
E. Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Sanatatii.
(pag. Legea 339 - art.11, 12)
*3 Privind producerea, fabricarea si distributia
plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante si psihotrope, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Desfasurarea activitatilor de producere,
fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii.
B. Desfasurarea activitatilor de producere,
fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din
Romania.
C. Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea
acestor activitati nu poate depasi termenul
autorizatiei de functionare.
D. Orice producator sau importator autorizat are
dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe
numai cantitatile de substante si preparate
necesare operatiunii aprobate.
E. In vederea aprobarii cantitatii de substante si
preparate, producatorii si importatorii transmit
anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor
diferitelor substante si preparate pe care le
produc, fabrica sau importa.
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)
4 Privind transportul plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de
catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele prevazute in
lege;
B. preparatele sunt transportate in containere fara
sigilii si care sa permita controlul;
C. nu este obligatoriu a comunica autoritatilor
competente orice circumstante care ar permite
traficul ilegal;
D. transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
E. transportul este insotit de un farmacist.
(pag. Legea 339/2005-art.33)
5 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
functionare;
B. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
functionare;
C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
D. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
E. Preparatele si substantele stupefiante si
psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai
pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec.
(pag. Legea 339/2005 - 34, 37)
Pag. 254 din 309
6 Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul II
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
B. Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul I
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
C. Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul III
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
D. Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in tabelul II din
anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru
prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte
preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu.
E. Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in
tabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia
masuri de paza pentru prevenirea
sustragerii acestora.
(pag. Legea 339/2005 - art.43)
7 Reglementarile privind publicitate cu privire
la substantele si preparatele prevazute in
tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005
sunt:
A. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa pentru publicul larg.
(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I, II si III din anexa.
B. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor
C. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa nu este interzisa pentru publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor
D. Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
II si III din anexa, pentru cele dintabelul I
neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite
de interes terapeutic pentru medicina;
E. Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I, II si III din anexa.
(pag. Legea 339/2005 art 47)
8 Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii,
conform Normelor metodologice de aplicare
a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:
A. Autorizaia de fabricaie a preparatelor
stupefiante i psihotrope se elibereaz anual n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
B. Autorizaia de depozitare i distribuire a
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 5 ani.
C. Autorizaia de depozitare i distribuire a
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 3 ani.
D. Autorizaia de fabricaie a preparatelor
stupefiante i psihotrope se elibereaz la 3 ani n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
E. Valabilitatea autorizaiei nu poate depi
termenul autorizaiei de funcionare.
(pag. Norme - art.11,13)
*9 Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara
activitati cu substane i preparate
stupefiante i psihotrope astfel:
A. ele isi desfoar activiti cu substane i
preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de funcionare;
B. ele isi desfoar activiti cu substane i
preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de stupefiante eliberate de Ministerul
Sanatatii dupa o inspectie programata;
C. nu sunt obligate s asigure evidena acestor
substane i preparate;
D. nu sunt obligate sa asigure protectia fizica
acestor substane i preparate stupefiante i
psihotrope;
E. activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
(pag. Norme - art. 25)
* 10 Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu substantele si medicamentele
psihotrope si stupefiante astfel:
A. n baza autorizaiei de funcionare, nefiind
necesara si o autorizatie de stupefiante;
B. n baza autorizaiei de stupefiante;
C. nu sunt obligate s asigure evidena;
D. nu sunt obligate sa asigure condiii de protecie
fizic a acestor substane i preparate.
E. activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
(pag. Norme - art. 25)
Pag. 255 din 309
 11 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia * 13 Urmatoarele afirmatii cu privire la
medicala pentru preparate stupefiante sunt prescriptiile cu medicamente stupefiante
adevarate, cu exceptia: sunt adevarate, cu exceptia:
A. Prescripia medical pentru preparatele A. Prescripiile se completeaz integral i lizibil.
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru B. Orice modificare, dar nu mai mult de dou
tratamentul n ambulatoriu, de medici n scop modificri, trebuie confirmat prin semntur i
medical, oricrui pacient, indiferent de natura tampil.
bolii lui, dac medicul consider necesar
preparatul respectiv ca tratament. C. Orice modificare, indiferent de numar, trebuie
confirmat prin semntur i tampil.
B. Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante poate fi emis, pentru tratamentul n D. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii
ambulatoriu, numai de medici specialisti. lizibilitii prescripiei.
C. Prescripia medical pentru preparatele E. O prescripie poate cuprinde cel mult 3 preparate,
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru inclusiv acelai medicament n maximum 3 forme
tratamentul n ambulatoriu, de medici, oricrui farmaceutice diferite, i numai cantitatea de
pacient, numai pentru anumite boli precizate in preparate necesare tratamentului pentru 30 de
lege, dac medicul consider necesar preparatul zile.
respectiv ca tratament. (pag. Norme - art.36, 37)
D. Responsabilitatea pentru aprecierea necesitii i
legitimitii utilizrii n actul medical a acestor 14 Valabilitatea prescriptiilor medicale cu
preparate, precum i pentru prescrierea lor produse stupefiante sau psihotrope este
corespunztoare revine n totalitate medicului urmatoarea:
care face prescrierea. A. Prescripia pentru preparatele care conin
E. Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
medicamente pentru maxim 10 zile. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
mult 10 zile de la data prescrierii;
(pag. Norme - art.32)
B. Prescripia pentru preparatele care conin
* 12 Urmatoarele afirmatii cu privire la substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
prescriptiile medicale pentru preparate 339/2005, n cel mult 30 de zile;
stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu C. Prescripia pentru preparatele care conin
exceptia: substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
A. Prescripia medical pentru preparatele 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
stupefiante i psihotrope se emite n patru mult 5 zile de la data prescrieri;
exemplare, destinate pacientului, farmaciei i, D. Prescripia pentru preparatele care conin
dup caz, casei de asigurri de sntate; un substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
exemplar rmne n carnetul de prescripii al 339/2005, n cel mult 10 de zile;
medicului care a completat prescripia.
E. n cazul neprezentrii prescripiilor n aceste
B. n situaia n care preparatele se prescriu contra termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de farmacie dect n baza altei prescripii.
sntate se anuleaz i rmne n carnetul de
prescripii al medicului care a completat (pag. Norme - art.36)
prescripia.
C. Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
galben, iar cele pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare verde.
D. Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
verde, iar cele pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare galbena.
E. Cnd pentru acelai pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau
a unor preparate ce conin substane nesupuse
controlului prezentelor norme metodologice, se
utilizeaz formularul corespunztor substanei
supuse celui mai riguros control.
(pag. Norme -art.32,33)

Pag. 256 din 309

 15 Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea
fractionata a stupefiantelor sunt adevarate,
cu exceptia:
A. Cantitatea total de preparate poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului.
B. Cantitatea total de preparate trebuie eliberat
fracionat, chiar daca pacientul nu solicita acest
lucru;
C. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate.
D. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult dou zile lucrtoare.
E. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult trei zile lucrtoare.
(pag. Norme - art. 37,38)
* 16 In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea
preparatelor cu substante stupefiante si
psihotrope se face astfel, cu exceptia:
A. pentru cele prevazute n tabelul II din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
B. pentru cele prevazute n tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
C. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n patru exemplare autocopiante
D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei, un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei
i un exemplar este destinat centralizatorului
pentru evidenele contabile ale unitii.
E. Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
(pag. Norme - art. 41)
* 17 Prescrierea medicamentelor psihotrope si
stupefiante se face astfel, cu exceptia:
A. Nu se admite prescrierea cu meniunea "dup
aviz" sau "dup sfat".
B. Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
C. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n trei exemplare autocopiante;
D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei
E. n condica de prescripii medicale se specific:
numrul patului i al foii de observaie, numele i
vrsta bolnavului; denumirea complet a
medicamentelor; cantitatea, n cifre i n litere;
modul de ntrebuinare, cu menionarea dozei i
a intervalului de administrare.
(pag. Norme - art.41)
* 18 In cazul calatoriilor internationale, se respecta
urmatoarele norme privind regimul
medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu
exceptia:
A. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal nu se
consider export i nici import.
B. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal se
consider import.
C. Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane din
tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i
doresc s cltoreasc n alt stat trebuie s
solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic;
D. solicitantul este obligat s l prezinte autoritii
vamale la ieirea din ar. Certificatul are
valabilitatea de 30 de zile
E. Pentru fiecare medicament se emite un certificat
separat.
(pag. Norme - art.45, 46)
Pag. 257 din 309
* 19 Pentru distrugerea plantelor, substanelor i * 20 Evidena i pstrarea plantelor, substanelor
preparatelor stupefiante i psihotrope se i preparatelor stupefiante i psihotrope se
respecta urmatoarele norme: face conform urmatoarelor norme, cu
exceptia:
A. Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i A. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
psihotrope este constituit din cte un din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
desemnat de acesta la nivel local, al societii n registrul de eviden special, conform
comerciale ce efectueaz distrugerea i al modelului prezentat n anexa;
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
B. Comisia pentru distrugerea plantelor, din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
substanelor i preparatelor stupefiante i realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
psihotrope este constituit din cte un n registrul de eviden special, conform
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau modelului prezentat n anexa;
desemnat de acesta la nivel local, al societii
C. Registrul de eviden special se confirm zilnic
comerciale ce efectueaz distrugerea, nefiind
prin semntur de ctre persoana responsabil.
necesar un reprezentant al formaiunii teritoriale
a poliiei antidrog. D. Obligaia nscrierii revine tuturor persoanelor
fizice i juridice autorizate s desfoare
C. Societile autorizate pentru distrugerea
activiti cu plantele, substanele i preparatele
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr.
i psihotrope pot transporta i depozita numai
339/2005;
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul E. Facturile i, dup caz, comenzile pentru
Sntii Publice. substanele i preparatele prevzute n tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 se completeaz
D. Distrugerea se consemneaz ntr-un proces-
i se pstreaz pe formulare separate de
verbal, ncheiat n patru exemplare, cte unul
celelalte facturi.
pentru fiecare membru al comisiei i un
exemplar pentru titularul aprobrii de distrugere. (pag. Norme - art.56)
E. n aceleai condiii, la solicitarea poliiei se distrug
i plantele, substanele i produsele stupefiante i
psihotrope confiscate, cu excepia cantitilor
solicitate de instituiile abilitate s dreseze
animale pentru depistarea drogurilor sau n
scopuri didactice i de cercetare tiinific.
(pag. Norme - art. 51,52,53)

Pag. 258 din 309

 21 Conform legii nr. 339/2005 privind
medicamentele psihotrope si stupefiante,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I
din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
B. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
C. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
D. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul si distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
II si III din anexa sunt permise numai in conditiile
prevazute de prezenta lege.
E. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul si distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I si II din anexa sunt permise numai in conditiile
prevazute de prezenta lege.
(pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5)
* 23 Conform legii nr. 399/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substamntelor si
preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu
privire la cultivarea plantelor ce contin
substante psihotrope sau stupefiante, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa;
B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul I nu;
C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul II si III nu;
D. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul III nu;
E. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul I si III nu.
(pag. Legea 339/2005 - art.11)
* 24 comert, detinere si distribuire a plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope este interzisa fara autorizatia
eliberata de:
A. Ministerul Sanatatii;
B. Colegiul Farmacistilor din Romania;
C. Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul
Farmacistilor din Romania;
D. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale;
E. Inspectoratul General al Politiei.
(pag. Legea 339/2005 - art.15)

* 22 Orice persoana fizica sau juridica ce

desfasoara o operatiune cu plante, substante
si preparate prevazute in tabelele I, II si III din
anexa Legii 339/2005 privind medicamentele
psihotrope si stupefiante, se afla sub
controlul si supravegherea:
A. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii farmacisti.
B. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii doctori.
C. Colegiului Farmacistilor din Romania;
D. Inspectoratului General al Politiei Romane;
E. Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei
Natiunilor Unite.
(pag. Legeda 339/2005 - art.7)

Pag. 259 din 309

 25 Conform legii, transportul plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele
norme:
A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de
catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele din anexa.
B. transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
C. transportul nu trebuie insotit de documentele
prevazute de lege;
D. preparatele sunt transportate in containere cu
sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;
E. orice circumstante care ar permite traficul ilegal
trebuie comunicate autoritatilor competente in cel
mai scurt timp.
(pag. Legea 339/2005 - art. 33)
* 26 Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu
circuit inchis isi desfasoara activitatea cu
plante, substante si preparate stupefiante si
psihotrope astfel:
A. conform autorizatiei de functionare;
B. in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de
Ministerul Sanatatii;
C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
stupefiante;
* 29
D. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
functionare;
E. nu este nevoie de nici un document.
(pag. Legea nr. 339 - art. 34)
27 Preparatele si substantele stupefiante si
psihotrope pot fi utilizate in scop medical
astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale
A. numai pe baza prescriptiilor medicale;
B. pot fi eliberate si fara prescriptie medicale;
C. Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare verde;
D. Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena;
E. Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul III din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena.
(pag. Legea 339/2005 - art.37)
* 28 Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu
privire la substantele si preparatele
psihotrope si stupefiante:
A. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor.
B. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
C. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor;
D. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele II si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor;
E. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
(pag. Legea 339/225 - art.37)
Conform legii nr. 339/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, este
interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in:
A. tabelele I, II si III din anexa;
B. tabelele I si III din anexa;
C. tabelele I si II din anexa;
D. tabelele II si III din anexa;
E. tabelul II din anexa;
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)
Pag. 260 din 309
 30 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul * 33 Plantele, substantele si preparatele cu
juridic al substantelor si preparatelor substante psihotrope si stupefiante care
psihotrope si stupefiante, in cazul in care prezinta interes in medicina, supuse
exista sau se presupune in mod justificat ca controlului, sunt grupate, conform legii nr.
exista un risc iminent si grav pentru 399/2005, in tabelul nr:
sanatate, autoritatile sanitare vor adopta
A. I;
masurile de precautie, care vor consta in:
B. II;
A. blocarea marfii, retragerea de pe piata si
interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, C. III;
formulelor magistrale si preparatelor oficinale; D. IV;
B. suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea E. V.
provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
(pag. Legea nr. 339/2005 - anexa)
C. continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea
provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; * 34 Heroina este o substanta stupefianta care,
D. continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si conform legii nr. 399/2005 privind regimul
furnizarii de preparate in faza de cercetare juridic al substantelor si produselor
clinica sau pentru cercetare pe animale. psihotrope si stupefiante, este incadrat in
tabelul nr.:
E. suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si
furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica A. I;
sau pentru cercetare pe animale. B. II;
(pag. Legea 339/2005 - art.50) C. III;
* 31 Plantele, substantele si preparatele cu D. IV;
substante psihotrope si stupefiante interzise, E. V.
lipsite de interes recunoscut in medicina
sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in (pag. Legea 399/2005 - anexa)
tabelul nr: 35 In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu
A. I; substane i preparate stupefiante i
psihotrope se desfoar de ctre:
B. II;
C. III; A. asistentii de farmacie;

D. IV; B. farmacistul desemnat pentru aceasta;

E. V. C. asistentii de farmacie si farmacistii;

(pag. Legea nr. 399 - anexa) D. inlocuitorul farmacistului desemnat pentru
aceasta;
* 32 Plantele, substantele si preparatele cu E. studentii veniti in practica.
substante psihotrope si stupefiante care
prezinta interes recunoscut in medicina, (pag. Norme-art.25)
supuse unui control strict, sunt grupate, 36 Prescripia medical pentru preparatele
conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr: stupefiante i psihotrope poate fi emis de
A. I; catre:
B. II; A. medici;
C. III; B. numai medici specialisti;
D. IV; C. numai medici oncologi;
E. V. D. medici veterinari;
(pag. Legea 339/2005 - anexa) E. farmacisti primari.
(pag. Norme - art.32)

Pag. 261 din 309

37 Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare astfel:
A. una pacientului;
B. una farmaciei;
C. casei de asigurari de sanatate, dupa caz;
D. numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
E. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia.
(pag. Norme - art.32)
38 Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare, astfel:
A. unul pacientului;
B. numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
C. unul farmaciei;
D. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia;
E. n situaia n care preparatele se prescriu contra
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de
sntate se anuleaz i rmne la farmacia de
unde s-a ridicat stupefiantul.
(pag. Norme -art.32)
39 Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane
stupefiante sunt:
A. de culoare galbena daca sunt din tabelul II;
B. formulare speciale, numerotate i vizate cu
timbru sec;
C. de culoare verde daca sunt din tabelul III;
D. formulare obisnuite, de culoare alba;
E. de culoare roz.
(pag. Norme-art.33)
40 Cnd pentru acelai pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite
i/sau a unor preparate ce conin substane
nesupuse controlului conform Legii nr.
339/2005 privind regimul juridic al
stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele
norme metodologice:
A. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete de culoare
galbena;
B. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
C. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec;
D. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul II si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare galbena;
E. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul III si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare verde;
(pag. Norme - art.33)
41 In cazul in care se fac modificari pe o reteta
speciala reglementata de Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al produselor
psihotrope si stupefiante, se respecta
urmatoarele reguli:
A. Orice modificare, dar nu mai mult de dou
modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;
B. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii
lizibilitii prescripiei;
C. Orice modificare, dar nu mai mult de trei
modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;
D. Orice modificare, dar nu mai mult de dou
modificri, trebuie confirmat prin semntur,
fara a fi obligatorie i tampil;
E. Modificrile pot fi fcute chiar daca afecteaza
lizibilitatea prescripiei.
(pag. Norme- art.36)
42 Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul II si III din anexa la
Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la
farmacie n cel mult:
A. 10 zile daca sunt din tabelul II;
B. 10 zile daca sunt din tabelul III;
C. 30 de zile daca sunt din tabelul III;
D. 30 de zile daca sunt din tabelul II;
E. 30 zile indiferent de tabelul din care fac parte.
(pag. Norme -art.36)
Pag. 262 din 309
43 O prescriptie cu preparate
psihotrope/stupefiante poate cuprinde:
A. cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai
medicament n maximum 3 forme farmaceutice
diferite;
B. n cazul depirii dozei maxime pentru 3 zile, se
va elibera numai cantitatea corespunztoare
dozei maxime pentru 3 zile;
C. numai cantitatea de preparate necesare
tratamentului pentru 30 de zile;
D. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n
cazul unor dureri provocate de neoplasm
incurabil (inoperabil sau netratabil prin
citostatice, ageni fizici sau hormoni);
E. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n
cazul unei arterit avansat n stadiul de
gangren, cu dureri de decubit, ce nu pot fi
calmate prin alt medicaie;
(pag. Norme-art.37)
44 Cantitatea total de preparate
psihotrope/stupefiante poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului, cu
respectarea urmatoarelor reguli:
A. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel putin dou zile lucrtoare;
B. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 2
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate;
C. aceste preparate nu se pot elibera fractionat
indiferent de solicitarea pacientului.
D. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate;
E. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult dou zile lucrtoare.
(pag. Norme-art.37,38)
45 n unitile sanitare cu farmacie proprie,
eliberarea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope prevzute n tabelul
II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face
astfel:
A. pe baza nscrierii n condicile de prescripii
medicale sau n condicile de aparat, destinate
exclusiv acestui scop;
B. pe baza nscrierii n condicile de prescripii
medicale sau n condicile de aparat, destinate
eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia
respectiva;
C. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n trei exemplare autocopiante, dintre care un
exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei;
D. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane stupefiante
i psihotrope se completeaz lizibil, n patru
exemplare autocopiante, dintre care un exemplar
rmne n condica de prescripii, un exemplar
rmne n evidena farmaciei, un exemplar se
ataeaz centralizatorului farmaciei i un
exemplar este destinat centralizatorului pentru
evidenele contabile ale unitii
E. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane stupefiante
i psihotrope se completeaz lizibil, n trei
exemplare autocopiante, dintre care un exemplar
rmne n condica de prescripii, un exemplar
rmne n evidena farmaciei i un exemplar
este destinat centralizatorului pentru evidenele
contabile ale unitii
(pag. Norme -art.41)
46 Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru o perioada de:
A. 24 de ore;
B. in cazuri speciale, pentru 72 de ore;
C. o saptamana;
D. doua saptamani;
E. trei saptamani.
(pag. Norme-art.41)
Pag. 263 din 309
47 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sa respecte urmatoarele reguli:
A. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic;
B. solicitantul este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
C. solicitantul nu este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
D. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile;
E. Certificatul are valabilitatea de 10 de zile.
(pag. Norme-art.46)
48 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sarespecte urmatoarele reguli:
A. Certificatul se solicit de ctre medicul care
prescrie medicamentul sau de ctre pacient;
B. Certificatul se solicit numai de ctre medicul
care prescrie medicamentul;
C. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, dar nu mai mult de 30 de zile;
D. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, indiferent de numarul de zile;
E. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic.
(pag. Norme- art.46,47,48)
49 In ceea ce priveste distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope se vor respecta urmatoarele
norme:
A. se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Sanatatii, documentele de constituire i msurile
de protecie fizic pe durata transportului i a
depozitrii
B. se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor, documentele de
constituire i msurile de protecie fizic pe
durata transportului i a depozitrii;
C. Societile autorizate pentru distrugerea
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Sntii Publice;
D. Societile autorizate pentru distrugerea
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor;
E. Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope este constituit din cte un
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau
desemnat de acesta la nivel local, al societii
comerciale ce efectueaz distrugerea i al
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
(pag. Norme-art.51,52,53)
Pag. 264 din 309
50 In ceea ce priveste evidena i pstrarea
plantelor, substanelor i preparatelor
stupefiante i psihotrope , se vor respecta
urmatoarele norme:
A. evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat in legislatia in vigoare;
B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat n legislatia in vigoare;
C. registrul de eviden special se confirm zilnic
prin semntur de ctre persoana responsabil;
D. Evidena preparatelor prevzute n tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente;
E. Evidena preparatelor prevzute n tabelul III din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente.
(pag. Norme - art.56,57)
51 Sunt corecte afirmatiile:
A. Radiatiile IR au lungimi de unda mici si energii
mari
B. Moleculele de azot, oxigen, clor nu absorb in IR
C. Radiatiile IR produc tranzitii electronice, de
vibratie si de rotatie
D. Pentru analizele structurale se foloseste
regiunea IR medie
E. Vibratiile de intindere au o frecventa mai mare
decat cele de deformare pentru aceeasi grupa
de atomi
(pag. 353-354)
52 Pentru analiza probelor solide prin
spectrometrie IR:
A. Se foloseste ca gaz vector azotul sau argonul
B. Se disperseaza proba in parafina lichida (R)
C. Se tritureaza proba cu bromura de potasiu (R)
pentru pastilare
D. Se dizolva proba in apa sau alti solventi polari
E. Se fac masuratori prin transmisie, reflexie difuza
sau transreflexie
(pag. 362-365)
53 In spectrometria IR cu transformare Fourier:
A. Se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de
proba
B. Proba este supusa actiunii luminii infrarosii
monocromatice
C. Se inregistreaza o interferograma cu doua
fascicole
D. Se foloseste ca sursa o bara de carbura de siliciu
E. Se foloseste o sursa laser NIR
(pag. 367-375)
Tema nr. 43
Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata,
Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009,
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului
Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 890/2010.
-
*1 Farmacia comunitara asigura asistenta
farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati, cu exceptia:
A. eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda numai pe baza
de prescriptie medicala, gratuite sau
compensate;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
C. informarea si consilierea pacientilor privind
utilizarea corecta si rationala a medicamentelor
si intretinerea starii de sanatate;
D. prepararea medicamentelor magistrale;
E. prepararea medicamentelor oficinale.
(pag. art.2)
*2 In farmacia comunitara nu se pot desfasura
urmatoarele activitati:
A. eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
C. vanzarea de produse cosmetice;
D. vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de
uz individual;
E. utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire"
pentru medicamentele de uz uman.
(pag. art. 2)
Pag. 265 din 309
*3 Eliberarea medicamentelor se face numai cu
amanuntul, cu exceptia:
A. medicamentelor magistrale;
B. produselor destinate truselor de urgenta impuse
prin lege;
C. medicamentelor oficinale;
D. produselor cosmetice;
E. dispozitivelor si aparaturii medicale de uz
individual.
(pag. art.2)
*4 Drogheria asigura asistenta farmaceutica a
populatiei prin urmatoarele activitati, cu
exceptia:
A. eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
C. vanzarea de produse cosmetice;
D. vanzarea de produse parafarmaceutice;
E. testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti.
(pag. art. 2,4)
*5 Urmatoarele activitati sunt realizate de
asistentii medicali de farmacie numai sub
supravegherea farmacistului:
A. eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
C. vanzarea de produse de puericultura;
D. vanzarea de produse destinate aromaterapiei;
E. testarea tensiunii arteriale.
(pag. art.5)
*6 Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de
catre asistentii medicali de farmacie fara a fi
sub supravegherea farmacistului:
A. eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. testarea glicemiei;
C. vanzarea de produse parafarmaceutice;
D. vanzarea de consumabile pentru aparatura
medicala de uz uman;
E. vanzarea de produse pentru protectia impotriva
bolilor cu transmitere sexuala.
(pag. art. 5)
*7 Personalul care are calitatea de a autoriza sau
de a controla farmaciile comunitare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist
si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
B. sa aiba gradul profesional de farmacist primar si
o vechime de minimum 1 an in specialitate;
C. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist
si o vechime de minimum 5 ani in specialitate;
D. sa aiba gradul profesional de farmacist primar
sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate;
E. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist
si o vechime de minimum 10 ani in specialitate.
(pag. art.10)
*8 Criteriul demografic luat in considerare la
infiintarea unei farmacii comunitare se refera
la:
A. in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara
se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
B. in orasele resedinta de judet, o farmacie
comunitara se poate infiinta la minimum 3.500
de locuitori;
C. in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara
se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori;
D. in orasele resedinta de judet, o farmacie
comunitara se poate infiinta la minimum 2.000
de locuitori;
E. in orasele resedinta de judet, o farmacie
comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de
locuitori.
(pag. art.12)
*9 Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu
privire la oficinele locale de distributie:
A. oficina locala de distributie se poate infiinta in
localitatile in care mai exista farmacii;
B. oficina locala de distributie se poate infiinta in
localitatile fara servicii farmaceutice;
C. infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie
pe autorizatia de functionare a farmaciei
comunitare tirulare;
D. oficina comunitara locala de distributie poate fi
infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada
sezonului estival;
E. oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza
in cazul in care se infiinteaza o farmacie
comunitara in localitatea respectiva.
(pag. art.13)
Pag. 266 din 309
* 10 Farmacia comunitara poate fi amplasata in
urmatoarele locuri, cu exceptia:
A. la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din
strada;
B. la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale;
C. la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu
acces din incinta acestora;
D. la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora;
E. la parter in cadrul unor centre comerciale, cu
acces din incinta acestora;
(pag. art.14)
* 11 Personalul de specialitate al farmaciei
comunitare se compune din:
A. administrator, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;
B. farmacisti, asistenti medicali de farmacie,
studenti in practica;
C. farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;
D. farmacisti, farmacisti rezidenti;
E. numai farmacisti specialisti, farmacisti primari.
* 14
(pag. art.16)
* 12 Emblema farmaciei comunitare este
reprezentata de:
A. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;
B. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe
fond alb;
C. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe
fond alb;
* 15 Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu
D. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;
E. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe
fond verde;
(pag. art.17)
* 13 In ceea ce priveste suspendarea in mod
voluntar a activitatii unei farmacii
comunitare, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. daca perioada de suspendare depaseste 10 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului
Farmacistilor din Romania.
B. daca perioada de suspendare depaseste 30 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor
teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din
Romania;
C. detinatorul autorizatiei de functionare poate cere
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
D. Ministerul Sanatatii Publice poate aproba
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
E. farmacia comunitara isi poate suspenda
activitatea in mod voluntar pentru o perioada de
maximum 60 de zile calendaristice.
(pag. art.21)
Farmacia isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare in
urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. la cererea titularului autorizatiei de functionare;
B. dizolvarea societatii comerciale; retragerea
C. autorizatiei de functionare; modificarea
D. autorizatiei de functionare prin
schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia
este eliberata autorizatia de functionare;
E. faliment.
(pag. art.22)
exceptia:
A. functionarea unei farmacii comunitare fara
autorizatie de functionare emisa de Ministerul
Sanatatii;
B. detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate
fara prescriptie medicala;
C. eliberarea in drogherii a medicamentelor
eliberate cu prescriptie medicala;
D. drogheria functioneaza in prezenta unui student
la Facultate de Farmacie;
E. drogheria este condusa de un medic.
(pag. art.38)
Pag. 267 din 309
16 Constituie contraventie urmatoarele fapte:
A. farmacia comunitara functioneaza numai in
prezenta unui asistent medical de farmacie;
B. drogheria functioneaza in prezenta unui
farmacist care nu este specialist;
C. drogheria este condusa de un farmacist care nu
este specialist;
D. functionarea unei farmacii comunitare fara
autorizatie de functionare emisa de Agentia
Nationala a Medicamentului sau de Ministerul
Sanatatii Publice, dupa caz;
E. eliberarea in drogherii a retetelor compensate
sau gratuite.
(pag. art.38)
17 Constituie contraventie urmatoarele fapte:
A. angajarea de personal farmaceutic de
specialitate care nu poseda Certificat de Membru
al Colegiului Farmacistilor din Romania;
B. afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind produsele medicamentoase
care nu au autorizatie eliberata de Agentian
Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor
Medicale;
C. eliberarea in drogherii a produselor de
puericultura;
D. impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si
de control;
E. respectarea programului de functionare a
farmaciei comunitare.
(pag. art.35,36)
18 In ceea ce priveste supravegherea si
inspectia in farmaciile comunitare sau
drogherii, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. inspectia de autorizare in farmaciile comunitare
se exercita de Ministerul Sanatatii;
B. inspectia de supraveghere in farmacii
comunitare se face cel mult o data la 5 ani;
C. Inspectia de supraveghere in farmacii
comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau
ori de cate ori este nevoie;
D. inspectia de autorizare in drogherii se exercita de
Agentia Nationala a Medicamentului si a
Dispozitivelor medicale;
E. impiedicarea activitatii organelor de inspectie
constituie contraventie.
(pag. art.31,32,35)
19 Constituie contraventie urmatoarele fapte:
A. comercializarea medicamentelor a caror
valabilitate este depasita;
B. respectarea Regulilor de Buna Practica
Farmaceutica;
C. impiedicarea activitatii organelor de inspectie si
control;
D. afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind unele medicamente care se
elibereaza cu prescriptive medicala;
E. nerespectarea Regulilor de Buna Practica
Farmaceutica.
(pag. art.35,36)
20 In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele
afirmatii sunt false:
A. este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
B. este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
C. este interzisa in denumirea drogheriei a unui
nume derivate sau prescurtat din cuvantul
farmacie;
D. nu este interzisa folosirea de catre drogherii a
insemnelor farmaciei comunitare;
E. firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea
de drogherie.
(pag. art.30)
21 Drogheria isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare emise de
Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii:
A. intarzierea platii farcturilor catre furnizori;
B. la cererea detinatorului autorizatiei de
functionare;
C. intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile;
D. retragerea autorizatiei de functionare;
E. intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile.
(pag. art.28)
22 Localul unei drogherii poate sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
A. va avea o suprafata utila de minim 50 m2;
B. va avea o suprafata utila de minim 30 m2,
excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul
sanitar si biroul asistentului medical de farmacie
sef;
C. va avea o suprafata utila de minim 40 m2;
D. trebuie amplasat la parterul cladirilor;
E. poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari.
(pag. art.25)
Pag. 268 din 309
23 In legatura cu drogheriile, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. drogheria poate fi condusa numai de catre un
asistent medical de farmacie sef;
B. drogheria este condusa de un farmacist-sef sau
de un asistent medical de farmacie sef;
C. drogheria poate fie condusa numai de catre un
farmacist-sef;
D. poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai
este membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania;
E. poate fi asistent medical de farmacie sef,
asistentul medical de farmacie cu drept de libera
practica, membru al Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania.
(pag. art.23)
24 Mutarea sediului unei farmacii comunitare se
face in urmatoarele conditii:
A. se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor
teritoriale;
B. inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu,
fara a se mai face inspectia de catre Ministerul
Sanatatii;
C. inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe
baza raportului de inspectie favorabil si dupa
modificarea autorizatiei de functionare cu noul
sediu;
D. se comunica Agentiei Nationale a
Medicamentului;
E. se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi
modificata autorizatia de functionare cu
inscrierea mentiunii noului sediu.
(pag. art.19)
25 Referitor la personalul dintr-o farmacie
comunitara, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indrumarea unui asistent medical
de farmacie;
B. orice alt personal necesar functionarii farmaciei
comunitare isi desfasoara activitatea sub
controlul farmacistului-sef;
C. orice persoana care desfasoara activitate
farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa
poarte un ecuson inscriptionat cu numele si
prenumele sau, calificarea si titlurile
profesionale, precum si cu numele farmaciei
comunitare;
D. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indrumarea administratorului
farmaciei care este medic;
E. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indumarea oricarui farmacist din
farmacia comunitara respective.
(pag. art.16)
26 In legatura cu autorizatia de functionare
emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. cuprinde toate datele referitoare la personalul
angajat al farmaciei comunitare respective;
B. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite in scop
medical;
C. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop
medical;
D. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,
in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite sau nu in scop medical;
E. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,
in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite in scop medical.
(pag. art.9)
27 Farmacia comunitara asigura asistenta
farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati:
A. vanzarea de produse cosmetice;
B. consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si
rationala a medicamentelor;
C. administrarea oricarui vaccin;
D. vanzarea de produse homeopate;
E. nu este permisa eliberarea medicamentelor de
uz veterinar.
(pag. art.2)
28 Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o
farmacie comunitara:
A. testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti;
B. prepararea medicamentelor magistrale intr-o
farmacie comunitara cu autorizatie de
functionare pe care este precizat fara receptura;
C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
D. vanzarea de plante anodine;
E. vanzarea de produse de puericultura este
interzisa.
(pag. art.2)
Pag. 269 din 309
29 Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele
activitati:
A. vanzarea produselor homeopate care se
elibereaza numai pe baza de prescriptive
medicala;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor;
C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
D. echipamente destinate protectiei sau
imbunatatirii sanatatii;
E. prepararea medicamentelor magistrale de catre
farmacist.
(pag. art.4)
33 Separarile cromatografice ale moleculelor
chirale:
A. Sunt posibile prin cromatografie in faza lichida si
in faza gazoasa
B. Prin cromatografie in faza gazoasa, favorizeaza
racemizarea enantiomerilor
C. Sunt posibile pe faze stationare cu ciclodextrine
sau eteri coroana
D. Prin metoda directa necesita derivatizarea
enantiomerilor pentru evitarea racemizarii
E. Folosesc faze mobile cu aditivi chirali
(pag. 105-109)

30 Functionarea unei farmacii comunitare se 34 In cromatografia de gaze:

realizeaza in urmatoarele conditii:
A. Separarea se realizeaza prin repartitie sau
A. in cadrul unei societati comerciale ce are ca adsorbtie
obiect de activitate comercialiyarea cu B. Gazul purtator este azotul, oxigenul sau dioxidul
amanuntul a produselor farmaceutice; de carbon
B. poate fi condusa de un asistent medical de C. Se folosesc coloane capilare cu lungimi de 10-
farmacie primar; 50m
C. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca D. Fazele stationare polare sunt polieterii si
estespecialist sau primar; poliesterii glicolilor
D. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca E. Se injecteaza volume de proba mai mari de 100
acesta are o vechime de minim 1 an; microlitri
E. poate fi condusa de un farmacist-sef care detine (pag. 198-204)
certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor
din Romania. 35 Detectorii folositi in HPLC sunt:
(pag. art.7) A. Electrochimic
31 In functie de migrarea fazei mobile, tehnicile B. Termoionic
cromatografice se impart in: C. De fluorescenta
A. Cromatografie de afinitate D. De conductibilitate termica
B. Cromatografie prin developare E. Spectometrul de masa
C. Cromatografie chirala (pag. 73-74)
D. Cromatografie de elutie
* 36 In cromatografia HPLC de repartitie "pe faza
E. Cromatografie de schimb ionic normala" se foloseste ca faza mobila:
(pag. 25) A. Metanolul
32 In cromatografia HPLC de repartitie: B. Apa
A. Faza stationara este lichida C. Tetrahidrofuranul
B. Se folosesc ca faza stationara silicagelul sau D. n - hexanul
alumina E. Acetonitrilul
C. Silicagelul este folosit ca suport de faza (pag. 69)
stationara
D. Radicalii octil si octadecil sunt folositi ca faze * 37 Fazele stationare depuse direct pe peretii
stationare inverse interiori ai coloanei cromatografice sunt
folosite in:
E. Polaritatea fazei stationare trebuie sa fie
asemanatoare cu cea a analitului A. Cromatografia HPLC de repartitie
(pag. 67-69) B. Cromatografia HPLC de adsorbtie
C. Cromatografia de afinitate
D. Cromatografia de gaze
E. Cromatografia de schimb ionic
(pag. 202)

Pag. 270 din 309

Tema nr. 44 *4 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt
Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si adevarate, referitor la solventii utilizati in
dozarea medicamentelor spectrometria IR:

Bibliografie asociata temei: A. trebuie sa fie complet transparenti

Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, B. se poate utiliza apa
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, C. se poate utiliza tetraclorura de carbon
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 353-382 D. se poate utiliza sulfura de carbon
Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei E. trebuie sa fie anhidri
medicamentului, Editura University Press, Targu-
(pag. 356)
Mures, 2006.
pag. 89 - 113 *5 pentru obtinerea de probe solide in IR, prin
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. pastilare, se utilizeaza:
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed. A. bromura de sodiu
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a B. clorura de sodiu
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment C. fluorura de calciu
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea D. bromura de potasiu
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
E. bromura de cesiu
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006 (pag. 362)

*1 Pentru determinarile cantitative in IR se *6 Sursa de radiatii IR este:

alege: A. lampa de argon
A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare B. lampa de xenon
compus
C. lampa Nernst
B. oricare din benzile din spectru
D. lampa de hidrogen
C. intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O
E. lumina alba
D. intotdeauna banda caracteristica gruparii C-O-
(pag. 357)
E. intotdeauna prima banda din spectru
(pag. 356) *7 Care dintre urmatoarele molecule pot
absorbi in IR?
*2 Referitor la identificarea unei substante cu A. molecula de clor
ajutorul unei substante de referinta, care din
afirmatiile de mai jos nu este corecta: B. molecula de oxigen

A. ambele substante se pregatesc in acelasi mod C. molecula de hidrogen

B. inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi D. molecula de dioxid de carbon

conditii experimentale E. molecula de azot
C. nu este necesara efectuarea spectrelor IR in (pag. 354)
aceleasi conditii experimentale
*8 Numarul de unda folosit in domeniu IR este o
D. maximele de absorbtie ale celor doua substante marime direct proportionala cu:
trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate
A. intensitatea luminii transmise
E. daca apar abateri privind pozitia maximelor, se
aduc cele doua substante in aceeasi stare de B. intensitatea luminii incidente
cristalizare si se refac spectrele C. transmitanta substantei de analizat
(pag. 363)
D. lungimea de unda
*3 Care din urmatoarele metode de analiza pot E. frecventa
da spectre considerate ca o "amprenta a (pag. 1038)
moleculei"?
A. spectrometria UV *9 Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:

B. spectrometria VIS A. electronice

C. spectrometria de fluorescenta B. numai de rotatie
D. spectrometria de masa C. de rotatie si electronice
E. spectrometria IR D. de rotatie si de vibratie
(pag. 354) E. de vibratie si electronice
(pag. 354)
Pag. 271 din 309
* 10 Unitatea de masura a numarului de unda este * 15 Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic
de obicei: prin reprezentarea:
A. inversul centimetrului A. transmitantei in procente in functie de numarul
B. metru de unda
B. transmitantei in procente in functie de lungimea
C. centimetru
de unda
D. inversul micrometrului
C. absorbantei in functie de lungimea de unda
E. micrometrul
D. transmitantei in procente in functie de
(pag. 1038) concentratia analitului
* 11 In cazul spectrelor IR pentru gaze: E. absorbantei in functie de concentratia analitului

A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in (pag. 1038)

diferite proportii cu aerul * 16 Pentru ca o molecula sa poata absorbi
B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat radiatii IR este necesara modificarea:
continuu gazul
A. lungimii de unda
C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila
de KCl anhidru B. temperaturii

D. se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si C. presiunii

se introduce gazul la presiunea potrivita D. momentului sau de dipol
E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze E. numarului de unda
(pag. 354) (pag. 354)
* 12 Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul 17 Benzile de absorbtie in IR:
incorect:
A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta
A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
B. pot fi folosite pentru identificare
B. pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este
C. pot caracteriza doar substante medicamentoase
necesara modificarea momentului sau de dipol
cu OH fenolic
C. pot produce tranzitii electronice
D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite
D. moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb structuri generale ce prezinta acelasi tip de
radiatii IR legatura
E. molecula de dioxid de carbon poate avea un E. pot fi folosite pentru dozare
moment de dipol indus de excitatia de vibratie (pag. 1029)
determinata de absorbtia radiatiilor IR
(pag. 354) 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
radiatiile IR sunt corecte?
* 13 Hidrocarburile saturate produc spectre de
absorbtie in IR: A. au lungimi de unda relativ mari si energii mici
B. produc tranzitii electronice
A. complexe
C. produc numai tranzitii de vibratie
B. suprapuse
D. produc tranzitii de vibratie
C. simple
E. produc tranzitii de rotatie
D. cu picuri foarte multe
(pag. 354)
E. nu absorb in IR
(pag. 358) 19 Domeniul spectral IR este cuprins intre:

* 14 Regiunea spectrala IR apropiat corespunde A. 200 - 400 nanometri

lungimii de unda: B. 200 - 600 nanometri
A. 0,1 - 100 centimetri C. 400 - 800 nanometri
B. 1 - 1000 milimetri D. 750 - 1000 nanometri
C. 50 - 1000 micrometri E. 0,75 - 1,00 micrometri
D. 200 - 400 nanometri (pag. 354)
E. 0,75 - 2,5 micrometri
(pag. 535)

Pag. 272 din 309

20 In specrometria IR cei mai folositi diluanti 25 Care din urmatorii solventi pot fi folositi in
(solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii: obtinerea spectrelor IR?
A. bromura de potasiu A. acetat de plumb
B. parafina lichida B. nujol
C. apa C. tetraclorura de carbon
D. tetraclorura de carbon D. sulfura de carbon
E. nujol E. azotatul de argint
(pag. 356) (pag. 356)

21 Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin 26 In general, pentru obtinerea spectrelor IR se

transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua utilizeaza un spectrometru cu:
metode sunt corecte afirmatiile:
A. un fascicul
A. metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei B. doua fascicule
pentru probe lichide
C. trei fascicule
B. metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe
solide D. patru fascicule
C. in cazul probelor lichide pot sa apara modificari E. cinci fascicule
datorate temperaturii (pag. 357)
D. inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu
este influentata de dimensiunile particulelor 27 Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se
utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi:
E. nici o afirmatie nu este corecta
A. vapori de apa
(pag. 365)
B. neon
22 Pentru identificarea unei substante
C. dioxid de carbon
medicamentoase in IR:
D. argon
A. probele se pregatesc numai in topitura
E. oxid de azot
B. probele se pregatesc numai dispersate in KBr
(pag. 363)
C. probele se pregatesc in solutie, suspensie sau
stare solida 28 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la
D. se alege o banda caracteristica din spectru inregistrarea spectrelor in IR apropiat:

E. se alege aceeasi banda pentru orice substanta A. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin
transmisie in cazul probelor solide, dupa
(pag. 362)
dizolvare
23 Care din urmatoarele molecule pot absorbi in B. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin
IR: transmisie in cazul probelor lichide
A. oxigen C. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei
difuze in cazul probelor lichide
B. azot
D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei
C. dioxid de carbon difuze in cazul probelor solide
D. cloretena
E. transreflexia este o metoda de inregistrare a
E. clor spectrului IR atat pentru probe lichide cat si
(pag. 354) pentru cele solide
(pag. 365)
24 Radiatiile IR:
A. au lungimi de unda mai mari
B. au lungimi de unda mai mici
C. implica energii mai mici
D. pot produce tranzitii electronice
E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)

Pag. 273 din 309

29 Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR
in controlul medicamentelor, care din
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. se utilizeaza in special pentru determinarea
cantitativa
B. este o metoda sigura de identificare a
substantelor organice
C. constituie un criteriu de puritate a unei substante
D. este o metoda importanta de cercetare a
structurii substantelor
E. este utilizata mai ales pentru identificarea
substantelor organice, inclusiv medicamentoase,
dupa distrugerea integritatii moleculelor
(pag. 382)
35 La obtinerea spectrelor IR, solventul:
30 Printre componentele unui spectrofotometru
de absorbtie in IR se numara:
A. camera de ionizare
B. dispozitiv port-cuva
C. monocromator
D. amplificator-detector
E. sursa de radiatii
(pag. 357)
34 Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci
nu absorb in IR
B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice pot avea un moment de dipol si deci
absorb in IR
C. apa absoarbe puternic in IR
D. molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR
E. spectrofotometria IR este utilizata mai ales
pentru identificare si mai putin pentru dozare
(pag. 355)
A. nu implica probleme deosebite
B. alegerea lui este o problema majora deoarece
trebuie sa fie anhidru
C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac
D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des
E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect
uscate
(pag. 356)

31 Probele supuse determinarilor in IR se * 36 Pentru identificarea unei substante se

pregatesc sub forma de: compara spectrul IR al acesteia cu:
A. solutii in solventi transparenti si perfect anhidri A. spectre similare combinate
B. suspensii in nujol B. spectrul standard similar
C. solutii in metanol sau etanol C. spectrele electronice
D. dispersii (sub forma de comprimate) in KBr D. spectrele unor substante asemanatoare
E. pelicule E. spectre simple
(pag. 362) (pag. 365)

32 Spectrele in IR depind de o serie de insusiri 37 Determinarile cantitative in IR au la baza

ale substantelor printre care se numara: masurarea urmatorilor valori:
A. polimorfismul A. energia radiatiei incidente
B. marimea particulelor B. variatia frecventei radiatiei
C. solventii reziduali C. variatia intensitatii radiatiei
D. umiditatea D. energia radiatiei transmise
E. indicele de aciditate E. energia absorbita
(pag. 365) (pag. 356)

33 Care din urmatoarele afirmatii sunt 38 Determinarea calitativa prin

adevarate? spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin:
A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si A. identificarea speciilor moleculare
energii mai mici B. identificarea izomerilor si stereoizomerilor
B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si C. identificarea polimorfilor
energii mai mari
D. identificarea omologilor aceleiasi clase
C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice
E. stabilirea echilibrului ceto-enolic
D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice
(pag. 360)
E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de
rotatie
(pag. 354)

Pag. 274 din 309

39 Spectrofotometria in IR este folosita pentru 44 Selectati raspunsurile corecte referitoare la
determinarea cantitativa a: domeniul spectral IR:
A. penicilinelor de semisinteza A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
B. gradul de impurificare a unui polimorf activ cu B. pentru analize structurale intereseaza numai
unul inactiv regiunea IR apropiat
C. simvastatinei C. din punt de vedere analitic intereseaza regiunea
IR medie
D. acidului nicotinic
E. acidului ascorbic D. domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in
cercetare
(pag. 371)
E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in
40 In spectrofotometria in IR, pentru analize informatii analitice
structurale se foloseste regiunea: (pag. 353)
A. IR indepartat * 45 Transformarea radiatiei luminoase emisa de
B. IR apropiat sursa de radiatii IR intr-un fascicul
C. IR mediu monocromatic se realizeaza cu ajutorul:

D. cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri A. cuvelor

E. cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri B. monocromatorului

(pag. 353) C. amplificatorului
D. detectorului
41 Domeniul spectral IR apropiat:
E. inregistratorului
A. este mai sarac in informatii specifice decat cel
mediu (pag. 357)
B. este utilizat mai ales pentru determinari * 46 Numarul de unda folosit in domeniul spectral
cantitative IR este:
C. este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri A. raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a
D. este utilizat atat pentru identificari cat si pentru radiatiei transmise
dozari B. o marime direct proportionala cu transmitanta
E. este utilizat mai ales pentru determinari calitative C. o marime proportionala cu frecventa
(pag. 353) D. o marime direct proportionala cu lungimea de
unda
42 Substantele solide supuse analizei prin
spectrofotometrie in IR, se pot pregati: E. o marime a carei unitate de masura este
centimetrul
A. in solutie
(pag. 1038)
B. in suspensie
C. in emulsie 47 Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
D. in stare gazoasa
A. sa aiba structura de dipol
E. in topitura
B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de
(pag. 362) faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR
43 Benzile de absorbtie in IR: incidente
C. sa poata dobandi o structura de dipol prin
A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta
excitatie cu radiatii IR
B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor
D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie
medicamentoase permisa de restrictiile cuantice
C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor
E. sa fie perfect simetrica
medicamentoase
(pag. 354)
D. se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru
identificarea substantelor medicamentoase
E. permit numai identificarea unor structuri generale
care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
(pag. 355)

Pag. 275 din 309

 48 Care dintre urmatoarele elemente intra in *2 Principalul parametru al evaluarii unei
componenta unui spectrofotometru IR? separari in cromatografia plana este:
A. monocromator A. factorul de capacitate
B. cuve de cuart B. factorul de retentie
C. sursa de radiatii C. izoterma de distributie
D. detector termic D. factorul de intarziere
E. detector refractometric E. volumul de retentie
(pag. 357) (pag. 173)

49 Sursele luminoase in FTIR pot fi: *3 In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza

mobila:
A. bara de carbura de siliciu
B. filament gros A. dioxidul de carbon

C. lampa cu deuteriu B. hidrogenul si argonul

D. bastonas scobit confectionat dintr-un amestec C. oxigenul

de oxizi de zirconiu si lantanide D. oxizi de azot
E. lampa cu hidrogen E. solventi organici
(pag. 369) (pag. 202)
50 Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu *4 Cele mai utilizate faze stationare lichide in
transformare Fourier depinde de: cromatografia de gaze sunt:
A. temperatura A. chromosorbul
B. pH B. gelurile de dextran
C. concentratie C. sitele moleculare
D. lungimea de unda D. polieteri ai glicolilor
E. presiune E. alumina
(pag. 369) (pag. 203)

Tema nr. 45 *5 Parametrul cantitativ al unei separari prin

Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul cromatografia de gaze este:
medicamentelo A. timpul de retentie
Bibliografie asociata temei: B. aria picului cromatografic
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, C. coeficientul de distributie
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003. D. factorul de intarziere
pag. 17-239 E. volumul de retentie
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
(pag. 221)
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed. *6 Separarea, identificarea si dozarea
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a tetraciclinelor este posibila folosind:
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment A. cromatografia de gaze
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea B. metodele volumetrice de analiza
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006. C. cromatografia de lichide de inalta performanta
FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006 D. cromatografia plana
*1 In cromatografia de lichide de inalta E. metode refractometrice
performanta: (pag. 234)
A. faza stationara este apa
B. faza mobila este formata din solventi organici
mai putin polari
C. faza stationara este un lichid polar vascos
D. faza mobila poate fi un gaz inert
E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi
folositi ca faza mobila
(pag. 161)
Pag. 276 din 309
*7 Medicamentele ce contin molecule chirale se 12 Avantajele cromatografiei planare sunt:
pot separa folosind:
A. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati
A. metode optice metode B. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele,
B. volumetrice metode unele bidimensionale
C. electrochimice metode C. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec
D. cromatografice D. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de
aplicare a probelor
E. metode termogravimetrice
(pag. 104) E. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu
imbunatateste separarile cromatografice prin
*8 Procesele de separare in cromatografia pe CSS
coloana se realizeaza in: (pag. 143)
A. injector 13 In cromatografia de lichide cu faze inversate,
B. detector faza stationara poate fi:
C. coloana cromatografica A. rasina schimbatoare de ioni
D. reductor B. nepolara
E. inregistrator C. polara
(pag. 202) D. silicagel grefat cu lanturi C18
*9 Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate E. silicagel grefat cu grupe amino
in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor (pag. 219)
silanol libere cu radicali:
14 Fazele stationare in cromatografia de gaze:
A. vinil
A. sunt suporturi poroase
B. amino
B. lichide formate din compusi cu volatilitate mare
C. carboxil
C. nu prezinta stabilitate termica
D. ciano
D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
E. octadecil
E. trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa
(pag. 70)
(pag. 89)
10 Precizati raspunsurile corecte referitoare la
gelurile de agaroza si agar-agar: 15 Precizati afirmatiile incorecte despre
cromatografia de excludere sterica:
A. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea
moleculelor cu M=10000-150000000 A. se mai numeste cromatografie de excludere-
difuzie
B. agaroza este un polizaharid de D-galactoza
B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe
C. nu sunt sensibile fata de solventii organici un suport solid
D. agar-agarul se obtine prin extractie din alge C. faza stationara este un gel
E. se mai numesc si Sephadex-uri D. faza stationara este un compus macromolecular
(pag. 118) reticulat

11 La determinarea concentratiei compusilor E. este utilizata la separarea polipeptidelor si a

separati prin GC se pot folosi:
A. largimea picului la baza
B. factorul dependent de detector
C. concentratia analitului
D. metoda normarii ariilor
E. metoda curbei de calibrare
(pag. 157)
proteinelor
(pag. 139)
16 Gelurile de poliacrilamida:
A. se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie
B. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
C. sunt usor solubile in apa
D. se mai numesc si biogeluri
E. se umfla usor in solutii apoase fiind puternic
polare
(pag. 145)

Pag. 277 din 309

17 Agaroza: 22 Rezolutia separarii cromatografice a doi
compusi:
A. face parte din clasa xerogelurilor
B. face parte din clasa aerogelurilor A. depinde de distanta ce separa varfurile picurilor

C. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi B. trebuie sa fie mai mare decat 1
de peste 30 grade C C. depinde de diametrul coloanei cromatografice
D. se obtin prin extractie din alge D. trebuie sa fie mai mica decat 1
E. este o substanta neionica E. depinde de vitezele de migrare ale celor doi
(pag. 145) compusi
(pag. 55)
18 Selectati raspunsurile corecte referitoare la
reflectanta: 23 Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o
analiza cromatografica sunt:
A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
B. dispersia luminii este dependenta de grosimea A. rezolutia
stratului de sorbent B. eficacitatea
C. forme si dimensiunile spotului analitului C. liniaritatea
influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
D. timpul de raspuns
D. dispersia luminii este independenta de grosimea
E. limita de detectie
stratului de sorbent
(pag. 62)
E. se recomanda numai aplicarea probelor de
analiti, pe placa 24 Cele mai utilizate faze stationare in
(pag. 188) cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt:

19 Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt: A. silicagelul n-

A. detectorul UV B. hexanul

B. detectorul de conductivitate C. alumina

C. detectorul amperometric D. polietilenglicolii

E. acetonitrilul
D. detectorul refractometric
(pag. 66)
E. detectorul electrochimic
(pag. 126) 25 Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca
tehnici de lucru:
20 Etapele analizei cromatografice sunt:
A. cromatografia gaz-lichid
A. identificarea analitilor separati
B. cromatografia de afinitate
B. inregistrarea cromatogramelor
C. cromatografia gaz-solid
C. determinarea maximului de absorbtie pentru
fiecare analit D. cromatografia prin schimb ionic

D. calcularea ariilor picurilor E. cromatografia pe strat subtire

(pag. 198)
E. deplasarea selectiva
(pag. 77) 26 In functie de procesele care stau la baza
separarilor cromatografice se disting:
21 Marimile de retentie ce caracterizeaza
retinerea analitilor in coloana cromatografica A. cromatografia de adsorbtie
sunt: B. cromatografia de repartitie
A. inaltimea talerului teoretic C. cromatografia prin schimb ionic
B. raportul de retentie D. cromatografia plana
C. volumul de retentie E. cromatografia de excludere sterica
D. eficacitatea coloanei (pag. 65)
E. factorul de capacitate
(pag. 40-44)

Pag. 278 din 309

27 Cromatografia prin schimb ionic este 33 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
utilizata in special pentru separarea: adevarate in cazul cromatografiei de gaze?
A. alcaloizilor si aminoacizilor A. faza stationara este un gaz
B. peptidelor si proteinelor B. faza stationara este un solid
C. medicamentelor neionizabile C. faza mobila este un lichid
D. ionilor metalici esentiali D. faza mobila este un gaz
E. antibioticelor E. faza stationara este un lichid cu care este
(pag. 155) impregnat un suport solid inert
(pag. 198)
28 In cromatografia de excludere sterica se
utilizeaza ca geluri: 34 Pentru eluarea analitilor hidrofili in
cromatografia pe hartie se pot folosi
A. polimerii porosi
urmatoarele sisteme de solventi:
B. agaroza
A. izopropanol - amoniac - apa
C. alumina
B. formamida - benzen
D. poliacrilamida
C. n-butanol - acid acetic - apa
E. polistirenul
D. apa - fenol
(pag. 139)
E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa
29 Detectorii utilizati in HPLC sunt: (pag. 173)
A. de conductibilitate termica
35 Selectati metodele cromatografice oficinale
B. de fluorescenta in FR X:
C. electrochimic A. cromatografia pe strat subtire
D. de ionizare in flacara B. cromatografia cu fluide supercritice
E. UV cu retea de diode C. cromatografia de gaze
(pag. 67) D. cromatografia de schimb ionic
30 In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea E. cromatografia de lichide sub presiune
fazelor stationare hidrofobe, se folosesc: (pag. 1043)
A. arenele
36 La baza tuturor metodelor cromatografice de
B. apa separare stau urmatoarele procese
C. alcanii lichizi fundamentale:
D. glicerina A. adsorbtia pe suporturi inerte
E. metanolul B. repartitia intre cele doua faze
(pag. 173) C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
31 Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt:
E. schimbul ionic
A. polistirenul
(pag. 18)
B. alumina
C. silicagelul 37 In cromatografia de gaze se folosesc
urmatoarele gaze purtatoare:
D. pulberea de celuloza
A. argon, azot
E. agar-agarul
B. heliu, argon
(pag. 174)
C. metan, azot
32 Rasinile schimbatoare de cationi contin ca
D. hidrogen, heliu
grupari functionale:
E. oxigen, dioxid de carbon
A. grupe carboxil
(pag. 198)
B. grupe aminice
C. saruri cuaternare de amoniu
D. grupe amidice
E. grupe sulfonice
(pag. 155)

Pag. 279 din 309

 38 Numarul platourilor (talerelor) teoretice * 43 Cromatografia chirala preparativa:
caracterizeaza eficacitatea coloanei
A. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea
cromatografice si este dependent de:
compusilor enantiomerici, in stare pura
A. lungimea coloanei B. nu se realizeaza separari chirale cu faze
B. inaltimea platoului teoretic stationare Chiralpack
C. dinamica fazei mobile C. nu are utilitate in industria farmaceutica
D. latimea platoului teoretic D. nu se folosesc faze mobile normale ce contin
metil-tertbutil-eter
E. diametrul coloanei
E. retentia pe coloane chirale este numai chirala
(pag. 58)
(pag. 147)
39 Care dintre urmatorii parametrii
caracterizeaza retentia in cromatografia de * 44 Cromatografia de excludere sterica:
lichide pe coloana? A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile
A. factorul de intarziere moleculelor
B. timpul de retentie B. tehnicile cromatografice de excludere sterica se
folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
C. volumul de retentie
C. nu se poate aplica pentru volume mici de proba
D. eficacitatea coloanei
D. face parte din cromatografia planara
E. factorul de capacitate
E. faza mobila este un gel
(pag. 66)
(pag. 154)
* 40 Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic
este influentata de: * 45 Sephadex-ul:

A. forma picurilor A. contine molecule solubile in apa

B. difuzia turbulenta si longitudinala B. este gel de dextran
C. simetria picurilor C. Sephadex G200 are pori foarte mici
D. temperatura D. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N

E. coeficientul de distributie E. exista numai Sephadex G200

(pag. 84) (pag. 119)

* 41 Cromatografia HPLC de repartitie se * 46 Identificati raspunsul corect referitor la

foloseste la separarea si dozarea specificitate:
urmatoarelor substante medicamentoase: A. este o caracteristica a analitilor separati
A. acizi si baze tari cromatografic
B. aditivi B. este o caracteristica a tuturor detectorilor

C. combustibili C. este o caracteristica a detectorilor ce dau un

raspuns discriminant
D. sedative
D. presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri
E. derivati polihalogenati pentru un singur analit
(pag. 98) E. nu este o caracteristica a detectorilor
* 42 Calitatea sorbentilor este determinata de: (pag. 121)
A. faza stationara * 47 Cromatografia de gaze:
B. calitatea separarii A. se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C
C. polaritate B. se poate folosi pentru separarea unor substante
D. stabilitatea mecanica organice si medicamentoase
E. mecanismul de retentie C. nu se aplica pentru separarea substantelor
volatile
(pag. 74)
D. nu impune o anumita temperatura pentru
mentinerea moleculelor in starea gazoasa
E. fazele stationare sunt particule inerte fizic si
chimic
(pag. 117)

Pag. 280 din 309

* 48 Cuplajul LC-GC:
A. nu se foloseste in analiza si controlul
medicamentelor
B. nu este o metoda de analiza exacta
C. se utilizeaza pentru determinarea unui compus
din matricea complexa
D. este imposibila cuplarea LC cu GC
E. analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este
posibila
(pag. 156)
* 49 Faza stationara:
A. este formata din particule fine lichide
B. gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa
sau adsorbi pe particulele solide
C. omogenitatea marimii particulelor din faza
stationara nu este o caracteristica
D. este formata din particule fine, solide, sferice
E. in cromatografia de gaze faza stationara este un
gaz inert chimic
(pag. 138)
* 50 Schimbatorii de ioni:
A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica
B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari
aminodiacetat
C. sunt solubili in apa
D. silicea are rezistenta mecanica slaba
E. au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul
centimetrilor
(pag. 198)
51 In spectrofotometria UV-VIS:
A. Tranzitiile electronice se suprapun peste
tranzitiile de rotatie si de vibratie
B. Se obtin spectre cu benzi inguste
C. Tranzitia n-pi* este caracteristica alcoolilor si
aminelor
D. Spectrul UV-VIS poate fi considerat "amprenta
moleculei"
E. Absorbanta este proportionala cu concentratia
analitului
(pag. 298-354)
52 Abaterile de la legea Lambert-Beer apar:
A. Daca se folosesc radiatii monocromatice
B. La folosirea unor analiti fluorescenti
C. In solutii cu forta ionica ridicata
D. La utilizarea surselor de radiatii policromatice
E. In solutii cu concentratii de 0.001M
(pag. 310-311)
53 Monocromatorul, componenta a
spectrofotometrului UV-VIS:
A. Transforma radiatia intr-un semnal electric
B. Este o prisma sau o retea de difractie Este
C. situat intre detector si inregistrator
D. Descompune radiatia in componentele sale
E. Este un sir de diode sau un fotomultiplicator
(pag. 64)
54 La inregistrarea spectrelor UV-VIS:
A. Solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in
regiunea spectrala utilizata
B. Se reprezinta grafic absorbanta in functie de timp
C. Proba se dizolva in amestec de solventi polari si
nepolari
D. Trebuie evitat fenomenul de solvatocromie
E. Se reprezinta grafic transmitanta in functie de
lungimea de unda
(pag. 318-319)
* 55 Sursa de radiatii folosita in domeniul
spectral UV este:
A. Lampa cu filament de tungsten
B. Bara de oxizi de zirconiu
C. Bara de carbura de siliciu
D. Lampa cu descarcare in deuteriu
E. Lampa cu halogen
(pag. 55-99)
Tema nr. 46
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet
si vizibil in controlul medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C.,
Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul
medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 319-330
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
*1 Prezenta intr-o molecula organica a gruparii
carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:
A. n -- sigma*
B. n -- pi*
C. pi -- pi*
D. sigma -- sigma*
E. d -- d*
(pag. 303)
Pag. 281 din 309
*2 Efectul hipercromic datorat influentei unei *7 Spectrometria in UV-VIS se aplica in
auxocrom existent intr-un compus organic, domeniul spectral:
se manifesta prin:
A. 0 - 180 nm
A. deplasarea maximului de absorbtie spre o B. 180 - 1100 nm
lungime de unda mai mare
C. 1100 - 2100 nm
B. cresterea intensitatii absorbtiei
D. 2100 - 3000 nm
C. deplasarea maximului de absorbtie spre o
lungime de unda mai mica E. 1100 - 1500 nm
D. nu modifica absorbtia cromoforilor (pag. 296)
E. scaderea intensitatii absorbtiei *8 Legaturile sigma din structura substantelor
(pag. 302) organice au o stabilitate:

*3 Interactiunile dintre analit si solvent in A. mare

spectrometrie, poarta numele de: B. mica
A. efect hipercromic C. medie
B. absorbanta specifica D. foarte mare
C. reactie de halocromie E. foarte mica
D. solvatocromie (pag. 298)
E. efect hipocromic *9 Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui
(pag. 305) electron de pe un orbital molecular de
nelegatura n pe un orbital molecular de
*4 Transmitanta (T) se defineste ca: antilegatura pi* si este o tranzitie de
A. diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitate:
intensitatea radiatiei incidente A. mare
B. raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si B. medie
intensitatea radiatiei incidente
C. mica
C. raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si
intensitatea radiatiei transmise D. foarte mare

D. produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si E. nu au loc astfel de tranzitii

intensitatea radiatiei incidente (pag. 299)
E. raportul absorbantelor substantelor la doua * 10 Reactia prin care se formeaza carbocationi a
lungimi de unda diferite caror sarcina pozitiva atrage electronii
(pag. 309) vecini, determinand o deplasare a dublelor
legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se
*5 Tranzitiile d -- d* sunt specifice: numeste:
A. hidrocarburilor saturate A. reactie de hipocromism
B. alcoolilor B. reactie de batocromism
C. compusilor anorganici cu electroni in orbitali de C. reactie de halocromie
tip d
D. reactie dubla
D. compusilor carbonilici
E. reactie de monocromism
E. hidrocarburilor nesaturate
(pag. 305)
(pag. 301)
* 11 Legea lui Lambert-Beer este valabila:
*6 Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac
de regula intr-un domeniu spectral de la: A. pentru solutii concentrate
A. 1 - 10 unitati de absorbanta B. pentru solutii diluate
B. 0,01 - 5 unitati de absorbanta C. numai pentru solutii colorate
C. 0,1 - 2 unitati de absorbanta D. numai pentru solutii incolore
D. 0,1 - 10 unitati de absorbanta E. pentru suspensii
E. 5 - 10 unitati de absorbanta (pag. 310)
(pag. 311)

Pag. 282 din 309

* 12 Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici * 17 Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare
pentru oxime? la legea Lambert-Beer sunt corecte?
A. -NH2 A. este utilizata pentru determinarea densitatii
relative a solutiilor studiate
B. -NOH
B. se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii
C. -ONO
policromatice
D. -N=O
C. nu sunt prevazute abateri chimice
E. -ONO2
D. este valabila pentru solutii cu concentratii mai
(pag. 302) mari de 0,01 M
* 13 Deplasarea benzilor de absorbtie spre E. este valabila pentru solutii cu concentratii mai
lungimi de unda mai mari, poarta numele de: mici de 0,01 M
(pag. 310)
A. efect hipsocromic
B. efect hipercromic * 18 Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate
aplica:
C. efect hipocromic
D. reactie de halocromie A. solutiilor incolore diluate

E. efect batocromic B. solutiilor colorate diluate

(pag. 305) C. solutiilor incolore sau colorate
D. solutiilor colorate concentrate
* 14 Domeniul spectral vizibil este situat intre:
E. suspensiilor colorate
A. 400 - 1100 nm
(pag. 315)
B. 400 - 700 nm
19 Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UV-
C. 180 - 400 nm
VIS, o molecula poate efectua urmatoarele
D. 700 - 1100 nm tipuri de tranzitii:
E. 180 - 1100 nm A. de intindere
(pag. 296) B. de vibratie
* 15 Pentru determinarile spectrofotometrice in C. de rotatie
domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii: D. de deformare
A. filtrul optic E. electronice
B. fotodioda (pag. 298)
C. fotomultiplicatorul
20 Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice
D. lampa cu deuteriu urmatorilor compusi organici:
E. lampa cu filament de wolfram A. hidrocarburi saturate
(pag. 306) B. alcooli
* 16 Absorbanta molara in spectrofotometria UV- C. hidrocarburi aromatice
VIS depinde direct proportional de: D. amine
A. concentratia analitului E. derivati halogenati
B. grosimea stratului de solutie (pag. 301)
C. masa molara a analitului
D. lungimea de unda
E. numarul de unda
(pag. 306)

Pag. 283 din 309

21 Pentru evaluarea spectrofotometrica a
puritatii unei substante medicamentoase se
poate utiliza:
A. raportul absorbantelor substantei la doua lungimi
de unda diferite
B. produsul absorbantelor substantei la doua
lungimi de unda diferite
C. diferenta dintre absorbantele substantei la doua
lungimi de unda diferite
D. raportul absorbantelor substantei la aceeasi
lungime de unda
E. diferenta absorbantelor substantei la aceeasi
lungime de unda
(pag. 309)
22 Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei
solutii depinde de:
A. grosimea stratului de solutie
B. natura solventului
C. concentratia analitului
D. structura chimica a analitului
E. absorbanta molara a analitului
(pag. 308)
23 Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila
prin reprezentarea grafica: absorbantei
A. functie de concentratie transmitantei
B. functie de lungimea de unda
C. intensitatii radiatiei transmise functie de
intensitatea radiatiei incidente
D. absorbantei functie de lungimea de unda
E. intensitatii radiatiei incidente functie de
intensitatea radiatiei transmise
(pag. 318)
24 Radiatiile policromatice provenite de la
sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma
in benzi inguste (radiatii monocromatice),
folosind:
A. detectoare
B. filtre optice
C. fotodiode
D. fante
E. fotomultiplicatoare
(pag. 307)
25 Solventii utilizati in determinarile
spectrofotometrice din domeniul UV-VIS,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita
pentru determinarea analitului
B. sa nu produca fenomene de solvatocromie
C. sa produca deplasari bato si hipsocrome
D. sa aiba puritate spectrala
E. sa solubilizeze cu usurinta proba
(pag. 318)
26 Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot
apare:
A. in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M
B. in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M
C. datorita radiatiilor policromatice provenite de la
sursa
D. in solutii cu o forta ionica ridicata
E. datorita radiatiilor monocromatice selectate cu
filtrele optice
(pag. 310)
27 Referitor la absorbanta specifica sunt
adevarate afirmatiile:
A. se defineste ca absorbanta unui strat de solutie
cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de
substanta dizolvata in 100 mL
B. foloseste la determinarea concentratiei unui analit
C. este independenta de lungimea de unda la care
se fac determinarile
D. este constanta la o lungime de unda data
E. are aceeasi valoare la o anumita lungime de
unda indiferent de substanta studiata
(pag. 309)
28 Electronii din structura compusilor organici,
care nu contribuie la absorbtiile din
domeniul spectral UV-VIS sunt:
A. pi pi*
B. sigma
C. n
D. din invelisul electronic inchis
E.
(pag. 302)
Pag. 284 din 309
29 In spectrofotometria UV-VIS pentru 34 In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta:
determinari cantitative trebuie sa se tina
A. absorbanta molara
seama de curba de calibrare a carei liniaritate
se verifica prin: B. produsul dintre absorbtivitate si masa molara a
analitului
A. metoda celor mai mici patrate
C. o marime independenta de concentratie
B. metoda regresiei liniare simple
D. o marime dependenta de concentratie
C. metoda curbei Gauss
E. absorbtivitatea
D. metoda standardului intern
(pag. 308)
E. metoda normarii ariilor
(pag. 316) 35 Cauzele cele mai importante ale erorilor
datorate aparatelor folosite in
30 In cazul unui amestec de tetraciclina si spectrofotometria UV-VIS sunt:
epitetraciclina al carui spectru in UV este A. zgomotul de fond al sursei luminoase
cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula:
B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
A. concentratia molara a tetraciclinei
C. procesele de reflexie si difuzie
B. concentratia procentuala a tetraciclinei
D. procesele de adsorbtie
C. concentratia molara a epitetraciclinei
E. procesele de repartitie
D. concentratia procentuala a epitetraciclinei
(pag. 311)
E. concentratia procentuala in amestec
(pag. 316) 36 Detectia analitilor in spectrofotometria UV-
VIS se realizeaza cu:
31 Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate
A. monocromatorul
realiza prin reprezentarea grafica a:
B. fotomultiplicatorul
A. absorbantei functie de lungimea de unda
C. fotodioda
B. intensitatii radiatiei incidente functie de timp
D. retele de difractie
C. intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea
stratului absorbit E. filtre optice
D. transmitantei functie de lungimea de unda (pag. 306)

E. concentratie 37 Tranzitiile n -- pi* sunt:

(pag. 318) A. tranzitii de rotatie
32 Care din solventii urmatori se utilizeaza in B. tranzitii electronice
spectrometria UV-VIS? C. tranzitii de vibratie
A. glicerina D. specifice compusilor carbonilici
B. dioxan E. specifice alcoolilor
C. acetonitril (pag. 301)
D. metanol
38 Domeniul spectral UV-VIS se compune din
E. eter urmatoarele zone spectrale:
(pag. 319) A. UV apropiat
33 Din punct de vedere al participarii sau B. UV indepartat
neparticiparii electronilor la tranzitiile C. IR mediu
electronice, intr-o molecula se disting
urmatoarele tipuri de electroni: D. IR foarte apropiat
E. vizibil
A. invelis de electroni inchis
(pag. 296)
B. electroni de tip sigma
C. electroni de tip pi
D. electroni de tip n
E. electroni de tip sigma*
(pag. 303)

Pag. 285 din 309

39 Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi
utilizate pentru:
A. studii de structura-activitate
B. determinarea valorilor Ka pentru morfina
C. analiza anionului fluorura din preparatele
farmaceutice
D. separarea enantiomerilor unei substante
medicamentoase
E. determinarea puritatii unor medicamente
(pag. 313-316)
40 Betcarotenul poate fi determinat
spectrofotometric in domeniul vizibil:
A. prin tratare cu acid sulfuric concentrat
B. prin tratare cu clorura de stibiu (III)
C. ca urmare a unui proces solvatocromic
D. prin tratare cu acizi Lewis
E. ca urmare a unei reactii de halocromie
(pag. 316)
41 La analiza unei substante medicamentoase
prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare:
A. spectrul de masa
B. curba de calibrare
C. un etalon al substantei analizate
D. absorbanta specifica
44 Absorbanta unei substante in UV-VIS
depinde de mai multe marimi, exceptand:
A. volumul solutiei
B. grosimea stratului de solutie
C. indicele de refractie al solutiei
D. densitatea relativa a solutiei
E. concentratia analitului in solutie
(pag. 308)
45 Absorbtia luminii de catre o molecula in
domeniul spectral UV-VIS, conduce la:
A. tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie
inferioare pe nivelele de rotatie superioare
B. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
superior pe unul inferior
C. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
inferioare pe nivelele de vibratie superioare
D. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
superioare pe nivelele de vibratie inferioare
E. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
inferior pe unul superior
(pag. 299)
46 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. maximul de absorbtie este lungimea de unda la
care absorbtia este maxima iar transmisia este
minima

E. absorbanta molara B. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica

absorbtii la lungimi de unda mici
(pag. 309)
C. tranzitiile care au loc cu o energie mica implica
42 Lungimea de unda se poate exprima in: absorbtii la lungimi de unda mari
A. angstromi D. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica
absorbtii la lungimi de unda mari
B. nanometri
E. maximul de absorbtie este lungimea de unda la
C. micrometri care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime
D. cm-1 (pag. 291)
E. milivolti
47 Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele
(pag. 290) componente:
43 Care dintre urmatoarele lungimi de unda A. sursa de eluent
apartin domeniului IR foarte apropiat: B. fante de intrare si de iesire
A. 600 nm C. coloana cromatografica
B. 800 nm D. detector
C. 500 nm E. inregistrator
D. 1000 nm (pag. 307)
E. 200 nm
48 Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot
(pag. 296) obtine informatii despre:
A. punctul de topire al unei substante
B. concentratia substantei
C. identificarea substantei
D. puritatea substantei
E. timpul de retentie al substantei
(pag. 309-312)

Pag. 286 din 309

 49 Transmitanta nu este dependenta de 54 Alegeti raspunsurile corecte:
urmatorii parametrii:
A. Ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un
A. pH precipitat galben
B. concentratie B. La controlul limitei de calciu solutia de baza se
prepara din clorura de amoniu in apa
C. indice de refractie
C. Ionul fer trivalent se identifica cu o solutie de
D. densitate relativa
molibdat de amoniu in mediu acid
E. grosimea stratului de solutie
D. Ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic un
(pag. 308) nitroderivat colorat in galben
50 Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la E. Metalele grele ca impuritate se deceleaza sub
absorbanta unei solutii: forma de sulfuri greu solubile in mediu acid
(pag. 1010-1012)
A. este logaritmul zecimal al transmitantei
B. este logaritmul zecimal al raportului dintre 55 La controlul limitei pentru substante
intensitatea luminii incidente si intensitatea organice se folosesc:
luminii transmise
A. Procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. este invers proportionala cu concentratia
B. Precipitarea cu clorura de bariu
substantei analizate
C. Procedeul prin calcinare
D. este proportionala cu grosimea stratului
absorbant D. Precipitarea cu sulfura de sodiu
E. se mai numeste si extinctie specifica E. Procedeul cu acid sulfuric (R)
(pag. 1036) (pag. 1008-1014)

* 51 La controlul limitei de carbonati solutia de Tema nr. 47

baza se prepara din:
A. Carbonat de calciu in apa
B. Carbonat de sodiu anhidru in apa
C. Carbonat de calciu in acid acetic
D. Carbonat de sodiu in acid acetic
E. Carbonat de bariu in apa
(pag. 1010)
52 Referitor la controlul limitei de amoniu:
A. Solutia de baza se prepara din clorura de
amoniu (R) in apa
B. Ionul amoniu formeaza cu tetraiodobismutatul de
potasiu un precipitat galben-brun
C. Reactivul de precipitare este tetraiodomercuratul
(II) de potasiu in mediul alcalin
D. Solutia de analizat se aciduleaza cu acid sulfuric
(R)
E. Solutia de baza se prepara din clorura de bariu
(R) si acid sulfuric (R)
(pag. 1007)
53 Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste
ca reactiv la controlul limitei de:
A. Zinc
B. Fer
C. Arsen
D. Calciu
E. Plumb
(pag. 1008-1011)
Spectrofotometria UV-VIS aplicata in analiza
medicamentului
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag 296-332
Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei
medicamentului, Editura University Press, Targu-
Mures, 2006.
pag. 55-88
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
*1 In intoxicatia acuta cu Morfina apare:
A. Deprimarea centrilor respiratori
B. Hipertermie
C. Midriaza
D. Poliurie
E. Diaree
(pag. 170)

Pag. 287 din 309

 2 Afirmatii adevarate privind Cocaina:
A. Provoaca dependenta psihica puternica
B. Are actiune simpaticomimetica
C. Tratamentul consta in combaterea convulsiilor
D. Doza letala pentru adult este de 10 g oral
E. In intoxicatia acuta prin ingestie se fac spalaturi
cu KCl 7.4%
(pag. 185-186)
Tema nr. 48
Controlul limitelor de impuritati in substante si
produse farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 249-287
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed.
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
*1 Pentru determinarea zincului ca impuritate
trebuiesc indepartati ionii interferenti, si
anume:
A. calciu
B. magneziu
C. arsen
D. potasiu
E. fier
(pag. 266)
*2 Impuritatile organice usor carbonizabile se
detecteaza din substante minerale incolore:
A. cu acid sulfuric (R)
B. cu amoniac
C. cu acid azotic
D. cu hipofosfit de sodiu
E. prin calcinare
(pag. 258)
*3 Care este afirmatia incorecta?
A. FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati
anorganice
B. conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de
fer in substante organice
C. nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
D. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen
doua procedee
E. in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica
de lucru prevede ca determinarea sa se faca in
eprubete cu dop rodat
(pag. 1123)
*4 Procedeul cu acid sulfuric:
A. se foloseste pentru controlul limitei de impuritati
anorganice
B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate
in prealabil cu acid sulfuric
C. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc
degajate de gaze, amestecul nu se agita
D. peste acidul sulfuric se adauga substanta
pulverizata
E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
(pag. 1154)
*5 La controlul limitei de calciu:
A. nu se folosesc solutii etalon
B. se obtine un precipitat de oxalat de calciu,
microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
C. sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035
mg/mL
D. solutia de analizat si proba etalon se compara
dupa 24 ore
E. FR X nu recomanda controlul limitei de calciu
(pag. 1168)
*6 In cazul impuritatilor anorganice
A. limitele admise se exprima in microgram/mL
B. pot proveni din procesul de fabricatie si din
materiile prime folosite
C. conservarea necorespunzatoare nu conduce la
impurificarea substantelor
D. FR X nu prevede determinarea impuritatilor
anorganice
E. se determina prin calcinare
(pag. 1187)
Pag. 288 din 309
*7 La controlul limitei de arsen:
A. FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru
arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
B. arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator
in violet
C. FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru
arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
D. se realizeaza doar printr-un singur procedeu
E. arsenura de hidrogen se depune sub forma unui
precipitat rosu-caramiziu
(pag. 1165)
*8 Controlul limitei de fer, conform FR X, se * 12
executa:
A. prin reactia de culoare cu nitratul de argint
B. prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in
acid clorhidric
C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
D. prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu
E. nu se executa in cazul substantelor organice
(pag. 1154)
*9 Conform FR X subtantele organice usor
carbonizabile: * 13
A. se determina prin calcinare in flacara timp de 10
minute
B. se determina prin reactia de culoare cu saruri de
bariu
C. se determina prin reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
D. se determina numai prin procedeul cu acid azotic
E. se determina printr-o reactie redox cu
permanganat de potasiu si acid sulfuric
(pag. 1165)
* 10 Care dintre metodele de mai jos sta la baza * 14 Limita admisa de metale grele se apreciaza
controlului limitei de fosfati in substantele
medicamentoase, conform FR X?
A. precipitarea cu nitrat de argint
B. tratarea cu o solutie acida de permanganat de
potasiu
C. calcinarea in flacara timp de 10 minute
D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in
hidroxid de sodiu
E. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in * 15
acid nitric
(pag. 1178)
* 11 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul
limitei pentru impuritati organice usor
carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este
incorecta?
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
C. se deceleaza impuritatile organice usor
carbonizabile din substante minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. metoda este prevazuta de FR X
(pag. 1173)
Conform FR X, controlul limitei de zinc se
executa:
A. prin tratare cu o solutie de permanganat de
potasiu in acid sulfuric
B. prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
D. prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150
grade
E. prin calcinare in flacara 10 minute
(pag. 1170)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la
controlul limitei de cloruri, conform FR X:
A. in solutia analizata nu trebuie sa apara un
precipitat galben
B. se determina prin procedeul cu acid sulfuric
C. determinarea se efectueaza in eprubete spalate
in prealabil cu acid sulfuric
D. se determina prin reactie cu nitratul de argint
E. nu este necesara compararea solutiei de analizat
cu o solutie etalon
(pag. 1162)
prin comparare cu o solutie etalon de:
A. mercur
B. plumb
C. calciu
D. zinc
E. magneziu
(pag. 250-262)
In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu,
ionul de zinc formeaza:
A. un precipitat galben
B. o solutie galbena
C. un precipitat brun
D. un precipitat alb
E. un precipitat albastru
(pag. 250-262)
Pag. 289 din 309
* 16 La controlul limitei de calciu, solutia de baza
din care se prepara solutia etalon de
comparatie, contine:
A. carbonat de calciu in acid acetic
B. clorura de calciu in apa
C. sulfat de calciu in apa
D. carbonat de calciu in acid sulfuric
E. oxalat de calciu in apa
(pag. 265)
* 17 Limita de carbonati in substantele
medicamentoase se determina cu:
A. o solutie de hidroxid de bariu
B. o solutie de molibdat de amoniu
C. o solutie de sulfura de sodiu
D. un acid mineral
E. o solutie de nitrat de argint
(pag. 258)
18 Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L
serveste la determinarea limitei de:
A. carbonati
B. ioduri
C. fosfati
D. azotati
E. bromuri
(pag. 267)
19 Selectati raspunsurile incorecte referitoare la
controlul limitei de carbonati:
A. FR X nu prevede compararea solutiei de analizat
cu o solutie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de
bariu
E. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu
o solutie etalon dupa 10 minute
(pag. 1127)
20 Conform FR X, controlul limitei de nitrati:
A. se executa prin reactia de culoare cu saruri de
bariu
B. se executa prin procedeul cu acid sulfuric
C. se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
D. se executa prin reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in
galben mai intens decat solutia etalon
(pag. 1112)
21 Substantele organice usor carbonizabile se
determina conform FR X, astfel:
A. prin procedeul cu acid azotic
B. prin reactia de culoare cu nitratul de argint
C. prin calcinare
D. prin procedeul cu acid sulfuric
E. prin tratare cu o solutie de permanganat de
potasiu in acid sulfuric
(pag. 1139)
22 Alegeti raspunsurile corecte referitoare la
limita de metale grele in substante organice:
A. substanta organica se mineralizeaza cu acid
azotic (R)
B. substanta organica se mineralizeaza cu acid
sulfuric (R)
C. substanta organica se mineralizeaza cu acid
clorhidric (R)
D. FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in
rezidul de la calcinare nu interfereaza
E. se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
(pag. 1057)
23 Controlul limitei de calciu se bazeaza pe
reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand
se formeaza:
A. un precipitat alb-galbui amorf
B. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
C. un precipitat alb cazeos
D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid
acetic si amoniac
E. o tulbureala albastra
(pag. 1164)
24 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. ionul fier (III) se identifica cu piridina
C. ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu
D. ionul clorura se determina cu nitratul de argint
E. FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor
solutii etalon
(pag. 1028)
Pag. 290 din 309
25 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul
limitei pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile prin calcinare
sunt adevarate?
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10
minute
C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile in substante
minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda nu este prevazuta in FR X
(pag. 1161)
26 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la
controlul limitei de fier sunt corecte?
A. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei
cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)
de potasiu un precipitat alb cazeos
C. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)
de potasiu un precipitat verde
D. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)
de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru
functie de concentratie
E. solutia etalon de fier se prepara la nevoie
(pag. 1167)
27 Referitor la determinarea impuritatilor de
substante organice carbonizabile prin
procedeul cu acid sulfuric:
A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade
celsius
B. se aplica substantelor organice
C. se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius
D. se aplica atat substantelor minerale cat si celor
organice
E. se efectueaza la temperatura de 150 grade
celsius
(pag. 1143)
28 FR X prevede pentru controlul limitei de
arsen:
A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este peste limita de
sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in
acid clorhidric
B. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este sub limita de sensibilitate
a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
C. procedeul II se bazeaza pe reducerea
compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
D. procedeul II se aplica la controlul arsenului in
substante organice
E. nu exista doua procedee pentru controlul limitei
de arsen
(pag. 1136)
29 Selectati raspunsurile corecte despre
controlul limitei de carbonati, conform FR X:
A. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu
o solutie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. se foloseste o solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de
bariu
E. compararea solutiei de analizat cu solutia etalon
se face dupa 24 ore
(pag. 1156)
30 Precizati raspunsurile incorecte despre
controlul limitei de impuritati organice usor
carbonizabile, conform FR X:
A. se determina prin metoda refractometrica
B. se determina prin procedeul prin calcinare
C. se determina prin metode cromatografice
D. se determina prin metode spectrofotometrice
E. se determina prin procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1149)
31 La determinarea limitei de cloruri, se
formeaza un precipitat:
A. alb de clorura de calciu
B. alb de clorura de argint
C. solubil in amoniac
D. greu solubil in apa si acid azotic diluat
E. galben de clorura de argint
(pag. 250-262)
32 La controlul limitei de fosfati:
A. se formeaza un precipitat galben de molibdat de
amoniu
B. se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu
C. la concentratii mici apare o tulbureala galbena de
fosfomolibdat de amoniu
D. la concentratii mari se obtine un precipitat usor
solubil in apa
E. se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de
potasiu
(pag. 258)
33 Controlul limitei de metale grele se refera la
metalele ce precipita sub forma de sulfuri
greu solubile in mediu acid, si anume:
A. Hg2+
B. Zn2+
C. Cu2+
D. Fe2+
E. Bi3+
(pag. 252)
Pag. 291 din 309
34 In cazul decelarii impuritatilor de arsen se 39 Dintre ionii metalici de mai jos, nu se
pot utiliza urmatoarele procedee: deceleaza ca impuritati conform FR X:
A. cu hartie indicator pentru arsen A. Na+
B. cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. Sb3+
C. cu molibdatul de amoniu C. Bi3+
D. cu hipofosfitul de sodiu D. K+
E. mineralizarea substantei E. Ca2+
(pag. 250) (pag. 250-260)

35 Tetraiodomercuratul (II) de potasiu: 40 Procedeul cu hartie indicator pentru arsen

consta in:
A. este utilizat ca reactiv pentru decelarea
impuritatilor de amoniu si fer A. imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica
B. in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler de MgCl2

C. cu ionul amoniu formeaza un precipitat galben- B. reducerea arsenului la hidrogen arseniat

brun C. aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator
D. in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un D. reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica
complex de culoare galbena
E. folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura
E. este o combinatie complexa greu solubila in apa stanoasa
(pag. 260) (pag. 258)
36 Controlul limitei de azotati: 41 Precipitarea metalelor grele sub forma de
sulfuri greu solubile se realizeaza cu:
A. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului
sulfosalicilic A. sulfat de sodiu
B. conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare B. carbonat de sodiu
galbena
C. fosfat trisodic
C. are loc in mediu de acid sulfuric
D. sulfura de sodiu
D. are loc in mediu de hidroxid de sodiu
E. tioacetamida
E. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului
(pag. 255)
salicilic
(pag. 262) 42 In vaccinuri adsorbite se determina
impuritati de:
37 Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru
decelarea impuritatilor de: A. aluminiu

A. fosfati B. arsen

B. azotati C. calciu

C. cloruri D. fier
E. metale grele
D. carbonati
(pag. 262)
E. sulfati
(pag. 257) 43 Controlul limitei de calciu:

38 In procedeul cu acid sulfuric pentru A. se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat

determinarea limitei de impuritati organice de amoniu
usor carbonizabile: B. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o
solutie de acid oxalic
A. se detecteaza impuritatile organice din
substantele organice C. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 g/mL
B. se detecteaza impuritatile organice din
substantele minerale incolore D. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 mg/mL
C. solutia se coloreaza datorita carbonizarii
impuritatilor E. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu
oxalatul de amoniu
D. limitele admise se determina prin comparare cu
solutii etalon (pag. 256)
E. se detecteaza impuritatile anorganice din
substante organice
(pag. 261)

Pag. 292 din 309

44 Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
A. limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul
(II) de potasiu
B. limita de calciu se determina cu nitrat de argint
C. limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II)
de potasiu
D. limita de metale grele se determina cu sulfura de
sodiu
E. limita de fosfati se determina cu molibdatul de
amoniu
(pag. 258-262)
45 Referitor la determinarea limitei de cloruri,
alegeti afirmatia corecta:
A. se determina cu oxalatul de amoniu
B. se determina cu azotatul de argint
C. se obtine un precipitat alb de clorura de argint
D. se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu
E. se obtine un precipitat alb de azotat de argint
(pag. 258)
46 La controlul limitei de calciu:
A. proba este corespunzatoare daca reactia pentru
Ca2+ este negativa
B. proba este corespunzatoare daca tulbureala sau
precipitatul aparut sunt mai putin intense decat
cele din proba etalon
C. FR X prevede alta metoda de identificare daca
proba contine ioni de fier
D. ionii de fier nu interfera in analiza
E. FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon
(pag. 256,1010)
47 La controlul limitei de carbonati:
A. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de calciu
C. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de calciu cristalizat
D. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de amoniu
E. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de
baza
(pag. 1010)
48 Solutia etalon de arsen utilizata la controlul
limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
A. se prepara din solutia de baza
B. se prepara la nevoie
C. se trateaza in mod identic cu proba
D. contine ioni As(III) si As(V)
E. contine ioni As(V)
(pag. 1009)
49 Pentru care impuritate FR X foloseste ca
reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?
A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen
(pag. 1011)
50 Pentru controlul limitei de amoniu se
utilizeaza ca reactiv principal:
A. hipofosfitul de sodiu
B. solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu
C. solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu
D. reactivul Nessler
E. complexonul III
(pag. 250)
* 51 Intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se
caracterizeaza prin:
A. Lezarea directa a ficatului si rinichilor
B. Stimularea centrilor vasomotori
C. Efect ganglioplegic
D. Hiperventilatie compensatorie
E. Cresterea consumului de oxigen in tesutul nervos
(pag. 138-139)
52 Butirofenonele:
A. Au ca principal reprezentant Haloperidolul
B. Produc hipertermie in caz de intoxicatie
C. Cresc tensiunea arteriala
D. Induc elemente caracteristice sindromului
extrapiramidal
E. Se dozeaza spectrofotometric in UV
(pag. 146-147)

Pag. 293 din 309

Tema nr. 49 5 In cocainomanie: toleranta
Toxicomanii: morfinomania si heroinomania, A. este foarte mare dependenta
cocainomania, toxicomanii induse de
B. psihica este usoara
halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD),
tabagismul C. drogul se administreaza exclusiv pe cale
parenterala
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, D. este prezenta midriaza
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si E. se poate produce perforarea septului nazal
Pedagogica, Bucuresti, 1991. (pag. 185,186)
pag. 162-165, pag. 170-173, pag. 185-186, pag. 188-
190 6 Tabagismul prezinta efecte nocive, datorita
urmatoarelor substante prezente in fumul de
1 Toxicitatea cocainei consta in:
tigara:
A. actiunea simpatomimetica
A. oxidul de carbon
B. actiunea anticolinergica
B. nicotina
C. actiunea parasimpatomimetica
C. hidrocarburi polinucleare cancerigene
D. excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia D. amine aromatice
E. produce hipertermie E. tebaina
(pag. 185)
(pag. 188)
2 Tulburarile cardiovasculare intalnite in
7 Urmatoarele afirmatii in legatura cu
tabagism sunt:
opiomania sunt adevarate, cu exceptia:
A. tahicardia
A. simptomatologia este diferita de cea din
B. riscul producerii infarctului de miocard morfinomanie
C. scaderea ponderala B. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai
D. astenia lent comparativ cu morfina

E. hipertensiunea arteriala C. efectul euforizant este mai puternic decat cel

indus de heroina
(pag. 190)
D. heroinomania este mai grava decat opiomania
3 Morfinomanul se caracterizeaza prin: E. se trateaza prin administrarea de nalorfina
A. fata palida cu extremitati reci (pag. 171)
B. secretii abundente
8 Dependenta fizica si toleranta in opiomanie
C. tegumente uscate, cu eruptii se instaleaza prin urmatoarele mecanisme:
D. mioza A. cresterea primului pasaj hepatic
E. preocuparea principala este procurarea dozelor B. mecanisme farmacocinetice
de drog
C. mecanisme farmacodinamice
(pag. 171)
D. cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori
4 In heroinomanie: E. inductie enzimatica
A. manifestarile sunt mai grave decat in (pag. 171)
morfinomanie
9 Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute
B. instalarea senzatiilor dorite este lenta, dar
cu morfina sunt:
persistenta
C. toleranta este foarte mica A. diminuarea ritmului respirator
D. se mentine pericolul supradozarii, chiar in B. midriaza
conditiile dezvoltarii tolerantei C. hipertermia
E. sindromul de abstinenta este deosebit de grav D. hipertensiunea arteriala
(pag. 172,173) E. mioza
(pag. 170)

Pag. 294 din 309

10 Nicotina: 16 Referitor la efectele adverse ale morfinei
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare
B. este indicata in tratamentul miasteniei gravis A. apar chiar dupa o perioada scurta de tratament

C. eliminarea este favorizata de administrarea B. un efect advers foarte grav este instalarea
obisnuintei la efectele euforice
NaHCO3
D. determina decesul prin stop cardiac sau C. hipotensiunea este consecinta deprimarii
respirator centrilor cardiovasculari

E. actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare D. hipertensiunea este consecinta stimularii

centrilor cardiovasculari
(pag. 189, 190)
E. tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte
11 Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism adverse ale morfinei
sunt: (pag. 171)
A. edemul pulmonar 17 Referitor la dextromoramida sunt adevarate
B. emfizemul pulmonar urmatoarele afirmatii:
C. perforarea septului nazal A. nu produce farmacodependenta
D. astmul bronsic B. este un inlocuitor sintetic al nicotinei
E. cancerul pulmonar C. semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt
(pag. 190) similare celor din intoxicatia acuta cu morfina
D. cel mai grav efect advers este deprimarea
12 Cocainomania se caracterizeaza prin: respiratiei
A. instalarea rapida a obisnuintei E. prezinta actiune toxica similara morfinei
B. dependenta psihica puternica (pag. 174)
C. administrarea drogului exclusiv pe cale nazala
18 Metadona:
D. dependenta fizica extrem de puternica
A. este substanta activa din produsul Sintalgon
E. toleranta foarte mare
B. este mai toxica decat morfina
(pag. 185, 186)
C. se biotransforma prin N-demetilare
13 Sindromul de abstinenta in morfinomanie se D. determina farmacodependenta intr-o mai mica
caracterizeaza prin: masura decat morfina
A. tahicardie si hipertensiune E. nu determina sindrom de abstinenta
B. dureri musculare, tremuraturi, convulsii (pag. 173)
C. hipotensiune ortostatica
19 Referitor la petidina sunt adevarate
D. mioza urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
E. agitatie intensa A. este substanta activa din produsul Mialgin
(pag. 171) B. dupa absorbtie se localizeaza in organele interne
14 Principalele efecte adverse induse de C. se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare
morfina sunt: D. la nivel renal poate produce necroza tubulara
A. tulburarile respiratorii E. se elimina renal sub forma nebiotransformata
B. tulburarile cardiovasculare (pag. 173)
C. eruptii cutanate
* 20 Actiunea toxica a opiului se datoreste in
D. tulburari hematologice special continutului ridicat in:
E. tulburari extrapiramidale A. codeina
(pag. 170) B. tebaina
15 Dupa o singura administrare, cocaina induce: C. morfina
A. delirium tremens D. ezerina
B. stimulare intelectuala E. narcotina
C. inlaturarea senzatiei de foame si oboseala (pag. 169)
D. anestezie si narcoza
E. stare euforica, urmata de anxietate si tristete
(pag. 185)
Pag. 295 din 309
* 21 Simptomatologia si caracteristicile * 26 In intoxicatia cu morfina, nalorfina se
opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale: administreaza pentru:
A. tabagismului A. diagnosticarea intoxicatiei acute
B. amfetaminomaniei B. tratamentul intoxicatiei cronice
C. alcoolismului C. combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia
acuta
D. morfinomaniei
D. prevenirea instalarii dependentei psihice
E. ergotismului
(pag. 169) E. tratamentul de substitutie a morfinei la
dependenti
* 22 Calea majora de biotransformare a morfinei (pag. 171)
este:
* 27 Care dintre urmatoarele efecte nu
A. hidrogenarea in pozitiile 7, 8 (dezomorfina) corespunde actiunii morfinei:
B. O- metilarea
A. deprimant respirator
C. acetilarea
B. bradicardizant
D. sulfurarea
C. constipant
E. conjugarea cu acidul glucuronic
D. euforizant
(pag. 170)
E. analgezic
* 23 Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin: (pag. 170)
A. excitarea puternica a SNC
* 28 Cel mai puternic efect euforizant il are
B. scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii opioidul:
hormonului antidiuretic
A. heroina
C. deprimare respiratorie
B. codeina
D. midriaza
C. petidina
E. hipertermie
D. hidromorfona
(pag. 170)
E. dextromoramida
* 24 Triada toxicitatii acute a opoidelor este: (pag. 173)
A. HTA, constipatie tahipnee
* 29 Cocaina produce:
B. diaree, mioza, retentie urinara
A. efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor
C. coma, mioza, deprimare respiratorie bulbari
D. HTA, midriaza, dispnee B. mioza, prin actiune simpatomimetica
E. fasciculatii musculare, tahicardie, transpiratii C. midriaza, prin mecanism anticolinergic
(pag. 170) D. cresterea diurezei
* 25 Toleranta la morfina: E. dependenta psihica slaba
A. este scazuta (pag. 180-186)

B. este o toleranta incrucisata cu alte analgezice * 30 Prizarea cocainei de catre toxicomani nu

neopioide determina:
C. se explica prin modificari cantitative in raspunsul A. aparitia de halucinatii
receptorilor
B. perforarea septului nazal dupa administrari
D. nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea repetate
repetata a morfinei
C. instalarea dependentei psihice
E. se explica prin metabolizarea diferita de calea
metabolica normala D. instalarea dependentei fizice
(pag. 170) E. anestezia mucoasei nazale
(pag. 185)

Pag. 296 din 309

* 31 Accidentele terapeutice consecutive * 36 Nicotina:
hipersensibilitatii induse de cocaina constau
A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
in:
B. are actiune N-colinolitica
A. bradicardie
C. este utilizata in terapie
B. hipotensiune
D. a fost utilizata pentru otravirea sagetilor
C. eruptii cutanate
E. se absoarbe lent
D. fotosensibilitate
(pag. 188)
E. hipertensiune
(pag. 185) * 37 Nicotina:
A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
* 32 Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se
realizeaza prin: B. este utilizata in terapie pentru stimularea
musculaturii netede
A. epurare extrarenala
C. prezinta actiune N-colinolitica
B. administrare de atropina
D. se absoarbe lent
C. perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1%
E. este un lichid foarte volatil
D. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie
(pag. 188-189)
E. administrare de nalorfina
(pag. 186) * 38 Tabagismul are urmatoarele caracteristici:
A. este o toxicomanie majora
* 33 Consecutiv supradozarii cocainei moartea
poate surveni prin: B. este o intoxicatie cronica profesionala

A. instalarea insuficientei renale acute C. se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara

B. paralizie respiratorie si colaps circulator D. se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta
grav
C. soc anafilactic
E. este o intoxicatie profesionala
D. accidente hemoragice
(pag. 190)
E. septicemie
(pag. 185) * 39 Urmatoarele afirmatii referitoare la
toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate:
* 34 Cocaina se biotransforma prin: A. patrunde in organism pe cale respiratorie
A. acetilare B. se absoarbe lent
B. conjugare cu acid glucuronic C. se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic
C. mercaptare prin oxidare
D. hidroliza D. se elimina rapid prin urina
E. N-demetilare E. eliminarea renala este marita prin acidifierea
urinei
(pag. 185)
(pag. 189)
* 35 Cocainomania prezinta urmatoarele
caracteristici, cu exceptia: 40 In intoxicatia acuta cu morfina se observa:

A. este o toxicomanie majora A. mioza

B. se caracterizeaza printr-o puternica dependenta B. hipertermie
psihica C. o faza initiala euforica, urmata de o faza de
C. se caracterizeaza prin cresterea tolerantei deprimare
D. midriaza D. coma cu abolirea reflexelor
E. mioza E. hipertensiune arteriala
(pag. 185-186) (pag. 170)

Pag. 297 din 309

41 Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se
realizeaza prin:
A. administrare de nalorfina pentru combaterea
deprimarii respiratorii
B. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
C. epurare gastrica si renala
D. administrare de insulina asociata cu neuroleptice
E. administrare de benzodiazepine
(pag. 171)
42 Morfinomania se dosebeste de
cocainomanie prin prezenta urmatoarelor
simptome:
A. mioza
B. midriaza
C. perforarea septului nazal
D. sindrom de abstinenta grav
E. o puternica depedenta psihica
(pag. 170,185)
43 Care din urmatoarele afirmatii legate de
opiomanie nu sunt adevarate:
A. opiomania este mai grava decat heroinomania
B. simptomatologia este asemanatoare cu cea din
cocainomanie
C. degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt
mai puternice comparativ cu morfina
D. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai
lent comparativ cu morfina
E. efectul euforizant indus de opiu este mai puternic
comparativ cu cel indus de heroina
(pag. 169)
44 Nicotina actioneaza toxic la nivelul:
A. aparatului reproducator
B. muschilor
C. SNC
D. ficatului si pancreasului
E. aparatului cardiocirculator
(pag. 188)
45 Principiile de baza in tratamentul opiomaniei
sunt:
A. intreruperea administrarii toxicului
B. detoxicarea in institutii specializate
C. substituirea drogului cu derivati cu potential de
dependenta mai redus
D. diureza fortata
E. transfuzia
(pag. 172)
46 Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele
proprietati toxicocinetice:
A. se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere
B. se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
C. prin biotransformare formeaza cotinina,
metabolit toxic
D. se elimina rapid prin urina, respiratie, transpiratie
E. alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala
(pag. 188)
47 In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina
se recomanda:
A. sa se administreze nalorfina ca antidot pentru
combaterea deprimarii respiratorii
B. sa nu se administreze nalorfina, deoarece
declanseaza sindromul de abstinenta
C. sa se corecteze dezechilibrul electrolitic
D. sa se efectueze epurare gastrica si renala
E. sa se administreze insulina asociata cu
fenotiazine
(pag. 171)
48 Tabagismul:
A. este o toxicomanie majora
B. determina multiple efecte nocive
C. se caracterizeaza printr-o dependenta psihica
usoara
D. determina sindrom de abstinenta
E. determina tulburari neuropsihice (cefalee,
tremor, insomnii)
(pag. 190)
49 Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la
nivelul:
A. SNC
B. respiratiei
C. cardiocirculator
D. muschilor netezi, in special
E. ficatului
(pag. 189)
50 Referitor la codeina sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. este metilmorfina
B. este diacetilmorfina
C. calea majora de biotransformare este conjugarea
D. determina obisnuinta
E. semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute
sunt convulsiile si delirul
(pag. 172)
Pag. 298 din 309
 51 Vincamina este contraindicata in: 2 Elementele caracteristice intoxicatiei acute
cu haloperidol sunt:
A. Tumori cerebrale
B. Hipertensiune intracraniana A. hipertensiunea arteriala

C. Hipoacuzie B. sindromul extrapiramidal

D. Retinopatii degenerative C. spasmele muschilor capului si gatului

E. Graviditate D. hipertermia
(pag. 599) E. agranulocitoza prin mecanism alergic
(pag. 146)
52 Noscapina (narcotina):
3 Efectele toxice cardiovasculare determinate
A. Are actiune antitusiva
de fenotiazine sunt consecinta:
B. Serveste pentru obtinerea, prin semisinteza, a
cotarninei si hidrastinei A. actiunii M-colinolitice

C. Este vasodilatator coronarian si periferic B. actiunii colinergice

D. Scade efectul analgezic al morfinei C. actiunii alfa-adrenergice

E. Este in concentratie de aproximativ 2-12% in opiu D. actiunii alfa-adrenolitice

(pag. 477) E. hipoxiei si tulburarilor respiratorii
(pag. 143)
* 53 Specia Chelidonium majus contine alcaloidul
protoberberinic: 4 Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei
acute cu glicozide cardiotonice sunt:
A. Chelidonina
B. Sanguinarina A. cecitatea, consecinta a acumularii digitalicelor la
nivelul ochiului
C. Magnoflorina
B. diplopia
D. Coptizina
C. vederea colorata
E. Cheleritrina
D. glaucomul
(pag. 492-493)
E. ambliopia
Tema nr. 50 (pag. 196)
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici,
neuroleptice, antidepresive, analgeziceantipiretice, 5 Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu
glicozide cardiotonice glicozide cardiotonice sunt:
Bibliografie asociata temei: A. tulburari psihice
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, B. tulburari vizuale
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si C. uneori fibrilatie venticulara
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
pag. 137-141, pag. 142-147, pag. 152-155, pag.174- D. extrasistole ventriculare
179, pag. 195-197 E. sincopa cardiaca
1 Haloperidolul: (pag. 196)

A. este derivat de p-fluorbutirofenona *6 Principalele manifestari clinice in intoxicatia

B. se biotransforma pe cale oxidativa acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt
urmatoarele, cu exceptia:
C. se elimina lent, acumulandu-se in ficat
A. tulburari digestive
D. prezinta actiune toxica mai intensa decat
fenotiazinele B. tulburari respiratorii
E. nu determina sindrom extrapiramidal C. deshidratarea
(pag. 146) D. tulburari cardiovasculare
E. modificarea formulei leucocitare
(pag. 175)

Pag. 299 din 309

*7 Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor 13 Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea
acidului salicilic sunt: derivatilor barbiturici sunt:
A. tulburarile metabolice A. N-dezalchilarea desulfurarea
B. tulburarile renale B. oxidativa conjugarea cu
C. tulburarile digestive C. cisteina hidroliza nucleului
D. tulburarile neuropsihice D. pirimidinic
E. tulburarile hematice E. oxidarea unui radical din pozitia 5
(pag. 175) (pag. 138)

*8 In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi 14 Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici

digitalici semnul clinic principal este: conduce la instalarea tolerantei:
A. polifagia A. fata de efectul hipnotic
B. bradicardia B. fata de efectul anticomitial
C. oliguria C. specifica fata de un anumit derivat
D. eruptii cutanate D. mai repede la derivatii cu actiune rapida
E. dispnee E. mai repede la derivatii cu actiune lenta
(pag. 196) (pag. 140)

*9 Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin 15 Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii
legare de: digitalicelor sunt:
A. MAO A. insuficienta renala terapia
B. anhidraza carbonica B. antiacida administrarea de
C. NaK/ATP-aza C. saruri de Ca hipokalemia
D. COMT D. terapia concomitenta cu chinidina
E. colinesteraza E.
(pag. 196) (pag. 196)

* 10 In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice 16 Biotransformarea glicozidelor digitalice se

sunt contraindicate: realizeaza prin:
A. administrarea de atropina A. hidroliza
B. administrarea de chinina B. hidroxilare in pozitia 12
C. epurarea gastrica C. epoxidare
D. administrarea de clorura de potasiu D. conjugare
E. administrarea de EDTA-Na2 E. N-demetilare
(pag. 196) (pag. 195)

* 11 Dozele toxice de digitalice determina: 17 In tratamentul intoxicatiei cu glicozide

cardiotonice se recomanda:
A. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic
B. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic A. repaus absolut pentru prevenirea sincopei

C. stimularea factorului relaxant cardiac B. administrarea de adrenalina

D. scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic C. administrarea de KCl sub controlul ionogramei

serice
E. stimularea ATP-azei membranare
D. administrarea de atropina pentru combaterea
(pag. 196) bradicardiei
12 Dozele toxice de digitalice determina: E. administrarea de EDTA-Na2
A. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic (pag. 196)

B. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic

C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic
D. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
E. scaderea concentratiei ionului K extracelular
(pag. 196)

Pag. 300 din 309

18 In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt 23 Printre efectele adverse ale haloperidolului,
adevarate urmatoarele afirmatii: se numara:
A. se absorb rapid, nivelul sanguin mentinandu-se A. depresii
ridicat
B. tulburari de comportament
B. se biotransforma prin reactii de scindare
C. methemoglobinemie
hidrolitica
D. sindrom parkinsonian
C. se biotransforma prin reactii de N-oxidare si
conjugare E. sindrom hemolitic
D. biotransformarea poate conduce la formarea de (pag. 146)
ioni carboniu
24 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
E. se elimina predominant pe cale digestiva adevarate?
(pag. 154)
A. fenacetina si paracetamolul, in doze mari, pot
19 Simptomele de debut ale intoxicatiei cu produce necroza ficatului
glicozide cardiotonice sunt: B. fenacetina are o valoare terapeutica relativ
minora, fata de efectele adverse grave pe care le
A. tulburari auditive
produce
B. tulburari vizuale
C. intoxicatia acuta cu paracetamol se
C. tulburari digestive caracterizeaza prin coma cu deprimare
D. sincopa cardiaca respiratorie
D. fenacetina nu produce tulburari hematice
E. extrasistole ventriculare
(pag. 196) E. abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica)
determina aparitia convulsiilor
20 Printre efectele adverse ale rezerpinei se (pag. 177,178)
numara:
* 25 In faza de debut a intoxicatiei acute cu
A. tulburarile digestive
derivati barbiturici predomina tulburarile:
B. tulburarile hematologice
A. hepatice
C. tulburarile neuropsihice
B. respiratorii
D. tulburari cardiovasculare
C. hematice
E. eruptii cutanate
D. neuropsihice
(pag. 146)
E. cardiace
21 Simptomatologia intoxicatiei acute cu (pag. 139)
rezerpina se caracterizeaza prin:
* 26 Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu
A. paloarea fetei
derivati barbiturici sunt consecinta:
B. bradicardie
A. actiunii directe a acestora asupra parenchimului
C. hipotensiune renal
D. hipotermie B. obstructiei ureterale
E. convulsii C. starii de soc sau deshidratarii
(pag. 146) D. nefritei interstitiale acute toxice
22 Tratamentul intoxicatiei acute cu E. necrozei tubulare
butirofenone se realizeaza prin: (pag. 140)
A. administrarea de antiparkinsoniene * 27 Principala manifestare clinica a intoxicatiei
B. administrarea de anticonvulsivante acute cu derivati barbiturici este:
C. asistenta respiratorie A. retentia hidrica
D. combaterea hematuriei B. convulsia
E. administrarea de clorpromazina C. hipoacuzia
(pag. 147) D. coma
E. hipoxia tisulara
(pag. 139)

Pag. 301 din 309

* 28 Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii
barbiturici sunt adevarate, cu exceptia:
A. sunt inductori enzimatici
B. derivatii N-substituiti se biotransforma prin
hidroliza, cu clivajul ciclului pirimidinic
* 33 Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice
se caracterizeaza prin urmatoarele semne si
simptome, cu exceptia:
A. uscaciunea gurii, consecinta a efectului M-
colinolitic

C. stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor B. somnolenta

metabolism C. stare ebrioasa
D. toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si D. coma profunda
anticomitial
E. halucinatii
E. efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in (pag. 153)
biodisponibilitatea unor medicamente
(pag. 138-139) * 34 In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt
caracteristice:
* 29 Oliguria din comele barbiturice este
consecinta: A. tulburarile neuropsihice
B. tulburarile hematologice
A. actiunii toxice directe asupra rinichiului
C. retentia urinara
B. cristaluriei
D. hipotensiunea
C. pigmenturiei
E. colapsul cardiovascular
D. hipoxiei si hipotensiunii
(pag. 154)
E. hepatotoxicitatii
(pag. 138) * 35 IMAO:

* 30 Toxicitatea acuta cardiovasculara a A. blocheaza receptorii adrenergici

derivatilor barbiturici este consecutiva: B. se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru
cresterea efectului terapeutic
A. metabolizarii intense
C. asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA
B. stimularii metabolismului oxidativ al
grava
flavoproteinelor
D. stimuleaza eliberarea de neuromediator din
C. instalarii farmacodependentei
granulele de depozit
D. actiunii toxice directe asupra miocardului
E. se asociaza cu un regim alimentar bogat in
E. caracterului slab acid tiramina
(pag. 138) (pag. 154)

* 31 Tulburarile majore din coma barbiturica sunt: * 36 Principiile de tratament in intoxicatia acuta
cu IMAO sunt:
A. hematologice
B. cardiocirculatorii A. administrarea de adrenalina

C. neuropsihice B. administrarea de excitanti SNC pentru

combaterea insuficientei respiratorii
D. digestive
C. spalatura gastrica, diureza osmotica neutra
E. instalarea sindromului de abstinenta
D. administrarea derivatilor fenotiazinici pentru
(pag. 139) combaterea agitatiei
* 32 Urmatoarele afirmatii referitoare la E. alcalinizarea urinei
antidepresivele triciclice sunt adevarate, cu (pag. 155)
exceptia:
* 37 Urmatoarele afirmatii, in legatura cu IMAO,
A. absorbtie digestiva rapida sunt adevarate, cu exceptia:
B. nivelul sanguin scade rapid
A. in asociere cu antidepresive triciclice se produc
C. prezinta actiune M-colinolitica grave tulburari cardiovasculare
D. traverseaza bariera placentara B. este periculoasa asocierea cu fenotiazine
E. se biotransforma prin hidroxilare la nivelul C. stimuleaza enzimele microzomale
sistemului triciclic, urmata de conjugare
D. in asociere cu adrenomimetice pot conduce la
(pag. 153) HTA grava
E. asocierea cu hipotensive poate determina
insuficienta circulatorie
(pag. 154-155)

Pag. 302 din 309

* 38 Referitor la toxicocinetica acidului salicilic 43 Principalele masuri de tratament in
sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu intoxicatia acuta cu derivati ai acidului
exceptia: salicilic sunt:
A. derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la A. provocarea de varsaturi si efectuarea de
nivelul tubului digestiv spalaturi gastrice
B. se leaga 80% de albuminele plasmatice B. epurare renala prin alcalinizarea urinei
C. se biotransforma prin acetilare C. epurare renala prin acidifierea urinei
D. conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic D. in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala
E. eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei E. se administreaza saruri de potasiu pentru
(pag. 174) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
(pag. 176)
39 Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului
salicilic, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 44 Referitor la fenilbutazona este adevarat ca:
A. salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC A. realizeaza concentratii plasmatice foarte mari
B. determina dezechilibru acidobazic B. este derivat de pirazol
C. determina dezechilibru hidroelectrolitic C. se biotransforma majoritar prin hidroxilarea
radicalului butil
D. determina tulburari de coagulabilitate
D. hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic
E. nu determina hipokaliemie
(pag. 175) E. cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si
agranulocitoza prin mecanism alergic
40 Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt (pag. 179-181)
adevarate urmatoarele afirmatii:
45 Efectele adverse determinate de derivatii
A. induce farmacodependenta acidului salicilic sunt:
B. determina methemoglobinemie
A. tulburari de hipersensibilitate
C. este nefrotoxica
B. tulburari hematice
D. poate determina hemoliza
C. tulburari metabolice
E. nu prezinta actiune toxica hepatica
D. tulburari osoase
(pag. 177,178)
E. tulburari neuropsihice
41 Intoxicatia acuta cu aminofenazona se (pag. 175)
manifesta prin:
46 Sindromul de abstinenta din
A. tulburari neuropsihice farmacodependenta barbiturica se manifesta
B. hipotensiune, in formele grave insuficienta prin:
circulatorie acuta
A. somnolenta
C. hipertensiune arteriala
B. hipertensiune arteriala
D. convulsii tonico-clonice, la copii
C. anxietate
E. insuficienta renala acuta, uneori
D. convulsii
(pag. 180)
E. delir
42 Referitor la efectele adverse ale (pag. 140)
fenilbutazonei este adevarat ca:
47 Efectele toxice determinate de fenotiazine
A. determina tulburari hematologice prin mecanism sunt:
medulotoxic
A. deprimarea SNC
B. determina leucopenie, trombocitopenie, anemie
B. paralizia motricitatii traheobronsice
C. determina retentie hidrosalina prin mecanism
iritativ la nivel tubular si glomerular C. deprimarea centrilor respiratori
D. prelungeste eliminarea renala a unor D. bradicardie
medicamente cu posibilitatea aparitiei unor E. hipertensiune
efecte toxice
(pag. 143)
E. nu produce hematurie
(pag. 180)

Pag. 303 din 309

 48 Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt 2 Ergotismul cuprinde urmtoarele forme:
potentate de asocierea cu:
A. gangrenoas;
A. etanol B. ocitocic;
B. curarizante C. convulsivant;
C. metilxantine D. antiagregant plachetar;
D. analgezice E. vasodilatatoare periferic.
E. hipnotice (pag. 531)
(pag. 143)
3 Din punct de vedere structural, alcaloizii din
49 Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine Secale cornutum se clasific n:
se realizeaza prin:
A. lisergici;
A. administrarea de EDTA-Na2 B. izolisergici;
B. epurare gastrica C. clavinici;
C. administrarea de ulei de ricin D. tropanici;
D. administrarea unor doze moderate de derivati E. morfinanici.
barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea
convulsiilor (pag. 533)
E. administrarea de saruri de Ca 4 Care sunt alcaloizii lisergici din complexul
(pag. 145) ergotoxinic ?
A. ergotamina;
50 Reactiile adverse care apar in timpul
tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt: B. ergocristina;
A. edemul pulmonar C. ergocriptina;
B. icterul colestatic D. ergocornina;
C. tulburari extrapiramidale E. ergosina.
D. fotosensibilitate, dermatite (pag. 539)
E. hemoragie digestiva 5 Care dintre aciunile farmacologice de mai
(pag. 145) jos corespund alcaloizilor din Secale
cornutum ?
Tema nr. 51 A. antiaritmic;
Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici -
generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix B. cardioprotectoare;
et folium, Opium, Chelidonii herba et radix, C. ocitocic;
Ipecacuanhae radix, Secale comutum, Vincae D. antihistaminic;
minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix)
E. vasoconstrictoare periferic.
Bibliografie asociata temei:
(pag. 539)
Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu -
Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. 6 Preparatele din Secale cornutum sunt
Medicala, Bucuresti, 1993. remedii preventive i curative n:
pag. 371-377, pag 377- 384, pag. 436, pag. 465-
479, pag. 492-494, pag. 508-512, pag. 515-516, A. hemoragii post partum sau post abortum;
pag. 531-541, pag. 594-600, pag. 583-590 B. caexie;
1 n afeciuni bronice, rdcina de Ipeca se C. metro- i menoragii;
administreaz sub form de: D. infecii urinare;
A. tinctur; E. perioada iniial de lehuzie.
B. soluie perfuzabil; (pag. 539)
C. sirop;
D. pulbere compus, Pulvis Ipecacuanhae opiatus
(Pulvis Doveri);
E. colir.
(pag. 511)

Pag. 304 din 309

 7 Care dintre alcaloizii lisergici prezint * 13 Biosinteza acidului tropic:
aciune la nivel circulator ?
A. are ca precursor ornitina;
A. ergotamina; B. nu are precursor bine determinat;
B. ergometrina; C. a fost elucidat n culturi de celule radiculare de
C. codeina; Digitalis purpurea;
D. DH-ergotamina; D. are ca precursor fenilalanina;
E. atropina. E. a fost elucidat n culturi celulare de Digitalis
(pag. 540) lanata.
(pag. 373)
8 Vincamina se recomand n:
* 14 Nucleul tropanic:
A. dermatite;
A. este structura de baz pentru reserpin;
B. carcinoame cutanate circumscrise;
B. este structura de baz pentru alcaloizii
C. insuficien circulatorie cerebral;
izochinolinici;
D. sindrom ischemic al fundului de ochi;
C. este structura de baz pentru alcaloizii indolici;
E. sechele consecutive accidentelor cerebrale.
D. este structura de baz pentru morfin;
(pag. 598)
E. prezint stereoizomerie, datorat poziiei grupei
9 Vincamina este contraindicat n: OH de la C3 fa de puntea =NCH3.
(pag. 374, 375)
A. tumori cerebrale;
B. tendin de spasm cerebral; * 15 Prin sintez total:
C. retinopatii degenerative; A. se pot obine atropina, scopolamina, cocaina;
D. graviditate; B. nu poate fi elucidat structura alcaloizilor
E. pierderi de memorie. tropanici;

(pag. 598) C. nu este posibil obinerea atropinei;

D. nu este posibil obinerea cocainei;
10 Care sunt cei mai importani alcaloizi
oncolitici izolai din Catharanthi herba et E. nu este posibil obinerea scopolaminei.
radix ? (pag. 376)
A. reserpina; * 16 Produsul Belladonnae radix et folium
B. yohimbina; reprezint:
C. vinblastina (VLB); A. frunzele speciei Datura stramonium;
D. papaverina; B. rdcinile i frunzele speciei Atropa belladonna;
E. vincristina (VCR). C. frunzele speciei Erythroxylon coca;
(pag. 585) D. rdcinile speciei Phytolacca americana;

11 Vincristina se folosete n tratamentul: E. rizomii speciei Scopolia carniolica.

(pag. 377)
A. leucemiilor acute;
B. maladiei Hodgkin; * 17 Hiosciamina:
C. dizenteriei; A. este un alcaloid indolic;
D. limfosarcomului; B. este un derivat cumarinic;
E. maladiei Parkinson. C. este esterul tropanolului cu acidul tropic;
(pag. 588) D. este eterul tropanolului cu acidul tropic;
* 12 De la care aminoacid provin alcaloizii E. este un amestec racemic.
tropanici ? (pag. 378)
A. fenilalanin;
B. ornitin;
C. triptofan;
D. histidin;
E. glicocol.
(pag. 371)

Pag. 305 din 309

* 18 Atropina este esterul tropanolului cu: * 23 Latexul din Chelidonium majus:
A. acidul atropic; A. are culoare verde;
B. acidul cinamic; B. se obine numai din prile aeriene uscate;
C. acidul benzoic; C. are culoare portocalie;
D. acidul D,L-tropic; D. se obine numai din rdcinile uscate;
E. acidul L-tropic. E. prezint aciune simpatolitic.
(pag. 378) (pag. 492)

* 19 Menionai principiile active ale produsului * 24 Chelidonii herba:

Belladonnae radix et folium:
A. are efect colecistokinetic;
A. alcaloizii indolici; B. conine codein, cu aciune antitusiv;
B. saponozidele; C. se folosete n tratamentul afeciunilor
C. glicozidele cardiotonice; respiratorii;
D. alcaloizii tropanici; D. conine, n principal, alcaloizi cu nucleu tropanic;
E. alcaloizii izochinolinici. E. nu se recomand n diskinezii biliare.
(pag. 378) (pag. 493, 494)

* 20 Din punct de vedere structural, alcaloizii * 25 Principiile active ale rdcinii de Ipeca sunt
benzilizochinolinici simpli cuprind: reprezentate de alcaloizii:
A. benzilizochinoline de tip papaverin; A. tropanici;
B. proaporfine; aporfine; B. izochinolinici de tip emetin;
C. bisbenzilizochinoline; C. morfinanici;
D. benzofenantridine. D. lisergici;
E. E. indolici de tip stricnin.
(pag. 436) (pag. 509)

* 21 Opiul reprezint: * 26 Din punct de vedere terapeutic, cel mai activ

alcaloid din rdcina de Ipeca este:
A. extractul obinut din capsulele imature de mac
(Papaver somniferum); A. cefelina;
B. latexul din partea aerian a speciei Chelidonium B. psihotrina;
majus; C. emetamina;
C. latexul concretizat la aer, recoltat n urma unor D. emetina;
incizii practicate la suprafaa capsulelor imature
de mac (Papaver somniferum); E. O-metilpsihotrina.
D. latexul extras din tulpinile unor specii de (pag. 511)
Euphorbia;
* 27 De la care aminoacid provin alcaloizii indolici
E. latexul obinut din capsulele uscate ale speciei ?
Papaver rhoeas.
A. triptofan;
(pag. 465)
B. histidin;
* 22 De la specia Papaver somniferum, precizai
C. fenilalanin;
varietatea cultivat pentru opiu i semine:
D. ornitin;
A. flavum;
E. lisin.
B. album;
(pag. 515)
C. atropurpureum;
D. pubescens; * 28 Produsul Secale cornutum reprezint:
E. tomentosum. A. sporii ciupercii Claviceps purpurea;
(pag. 466) B. fructele speciei Secale cereale;
C. scleroii ciupercii Claviceps purpurea;
D. rdcinile speciei Secale cereale;
E. hifele ciupercii Claviceps purpurea.
(pag. 531)

Pag. 306 din 309

* 29 Care sunt componentele utile terapeutic din 34 Menionai alcaloizii cu nucleu tropanic din
Secale cornutum ? Belladonnae radix:
A. protoalcaloizii de tip efedrin; A. hiosciamina;
B. alcaloizii de tip morfinanic; B. scopolamina;
C. alcaloizii izolisergici; C. N-metilpirolina;
D. alcaloizii lisergici; D. N-metilpirolidina;
E. alcaloizii clavinici. E. belaradina.
(pag. 533) (pag. 378, 379)

* 30 Menionai alcaloidul principal din 35 Alturi de alcaloizii tropanici, produsul

compoziia produsului Vincae minoris herba: Belladonnae radix et folium mai conine:
A. atropina; A. baze pirolice;
B. codeina; B. cocain;
C. papaverina; C. baze pirolidinice;
D. morfina; D. papaverin;
E. vincamina. E. nicotin.
(pag. 595) (pag. 379, 380)

* 31 Produsul medicinal Catharanthi herba et 36 Aciunea farmacodinamic a produsului

radix reprezint:
A. apartea aerian a speciei Vinca minor;
B. rdcina speciei Atropa belladonna;
C. partea aerian i rdcinile speciei Catharanthus
roseus;
D. partea aerian a speciei Passiflora incarnata;
E. rdcina speciei Taraxacum officinale.
(pag. 583)
Belladonnae radix et folium se datorete:
A. coninutului de alcaloizi indolici;
B. cocainei;
C. atropinei, prototipul substanelor
parasimpatolitice;
D. coninutului de alcaloizi tropanici;
E. cinamil-cocainei.
(pag. 382)

32 Precizai afirmaiile corecte privind obinerea 37 Alcaloizii totali din Belladonnae radix intr n
produsului Belladonnae folium: compoziia urmtoarelor produse industriale:
A. frunzele se usuc lent, la 100C i n condiii A. Distonocalm;
anaerobe; B. Cofedol;
B. recoltarea frunzelor se face ntre orele 911, la
C. Bergonal;
nceputul i n timpul nfloririi;
D. Hipazin;
C. la plantele de cultur, recoltarea frunzelor se
face o singur dat pe an, vara; E. Foladon.
D. frunzele se usuc rapid, la 5060C i n condiii (pag. 384)
de bun aerisire;
38 Menionai centrele de greutate, la nivel
E. recoltarea frunzelor se face ntre orele 1820, n mondial, pentru cultura speciei Papaver
timpul nfloririi. somniferum:
(pag. 377)
A. Romnia;
33 n timpul uscrii produsului Belladonnae B. Australia;
radix et folium, dar mai ales la extracia
C. India;
alcaloizilor, datorit mediului alcalin:
D. China;
A. acidul atropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;
E. Iran.
B. nu au loc modificri chimice;
(pag. 465, 466)
C. acidul L-tropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;
D. se obine morfina;
E. se obine D,L-hiosciamina (atropina).
(pag. 378)

Pag. 307 din 309

39 n Europa: 44 Din punct de vedere structural, alcaloizii din
Chelidonii herba et radix sunt derivai:
A. seminele de mac nu se utilizeaz n alimentaie;
B. concomitent cu extracia alcaloizilor din opiu, se A. benzofenantridinici;
urmrete i obinerea seminelor de mac; B. indolici;
C. seminele de mac nu se utilizeaz pentru C. protoberberinici;
extracia uleiului gras;
D. tropanici;
D. seminele de mac se folosesc ca atare, n
E. protopinici.
alimentaie sau pentru extracia uleiului gras;
(pag. 493)
E. nu pot fi obinute seminele de mac, din cauza
degradrii rapide a acestora. 45 Culoarea portocalie a latexului de
(pag. 467) Chelidonium majus este imprimat de
urmtorii alcaloizi:
40 Din punctul de vedere al compoziiei
chimice, opiul: A. sanguinarina;

A. conine 1020% alcaloizi totali; B. cheleritrina;

B. nu conine alcaloizi; C. berberina;

C. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 11% D. stilopina;

morfin, ceilali alcaloizi putnd s varieze E. protopina.
necondiionat; (pag. 493)
D. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 1%
morfin; 46 Chelidonii herba i extractele obinute din
acest produs se utilizeaz n tratamentul:
E. conine 12% alcaloizi totali.
(pag. 468) A. glaucomului;
B. hipertensiunii arteriale;
41 Precizai alcaloizii cu nucleu morfinanic din
compoziia opiului: C. maladiei Parkinson;
D. icterului;
A. morfina;
E. afeciunilor hepato-biliare.
B. codeina;
(pag. 493)
C. narcotina;
D. tebaina; 47 Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et
radix se folosesc i ca substane pure ?
E. papaverina.
(pag. 469) A. papaverina;
B. chelidonina;
42 Opiul:
C. cheleritrina;
A. nu determin farmacodependen, la utilizare
D. sanguinarina;
repetat;
E. atropina.
B. a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru
aciunea sa analgezic; (pag. 494)
C. nu prezint importan terapeutic; 48 Ipecacuanhae radix conine:
D. prezint avantajul c poate fi injectat ca atare; A. alcaloizi izochinolinici;
E. prezint dezavantajul c provoac, la consum B. emetin;
repetat, farmacodependen.
C. cefelin;
(pag. 473, 474)
D. atropin;
43 Opiul se administreaz sub form de:
E. morfin.
A. tinctur; (pag. 509)
B. unguent;
49 Emetina este:
C. extract;
A. expectorant, n doze mici;
D. soluie injectabil;
B. antihipertensiv;
E. sirop.
C. vomitiv, n doze mari;
(pag. 478)
D. folosit n tratamentul dizenteriei amoebiene;
E. antimigrenoas.
(pag. 511)
Pag. 308 din 309
50 n tratamentul dizenteriei amoebiene,
emetina:
A. nu prezint eficacitate terapeutic;
B. distruge formele vegetative ale protozoarului
Entamoeba histolytica;
C. nu se utilizeaz ca atare, n stare pur;
D. se utilizeaz ca atare, n stare pur, ca
medicament chimioterapic;
E. stimuleaz dezvoltarea formelor vegetative ale
protozoarului Entamoeba histolytica.
(pag. 511)

Pag. 309 din 309