Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsuri Intrebari Medicina Legala
Raspunsuri Intrebari Medicina Legala
Raspunsuri Intrebari Medicina Legala
2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicin Legal a USMF Nicolae Testemianu, activitatea
tiinific.
Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre.
Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme
cu caracter medico-legal in Moldova figureaza Pravila lui Vasile Lupu. Cercetarea medico-legala a
cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra
de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost
condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care
initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii
neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului
ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente.
Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...
1
3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau
procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala
4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in
legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza
cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata.
El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de
asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere
penala.
2
8. Categoriile, tipurile i genurile morii.
Se cunosc 2 categorii de baza ale mortii: violenta si neviolenta.
Moartea violenta survine in urma omuciderii, sinuciderii sau a accidentlui.
Moartea neviolenta care nu este o repercusiune a violarii normelor de drept.
Moartea poate fi rapida si lenta.
Moartea rapida perioada agonala lilpseste complet sau are o durata foarte scurta, vor fi aceleasi semne
morfologice ca si in moartea prin asfixie.
Moartea lenta agonia poate dura chiar citeva zile sau saptamini, la necropsie lividitatile cadaverice vor
aparea pal-violete, se vor constata chiaguri rosii, albe si mixte si o congestie neuniforma a organelor
interne.
Omuciderea, sinuciderea, moartea accidentala reprezinta genul mortii violente. Deoarece criterii
medicale ale genului mortii nu exista, determinarea genului mortii nu e de competenta medicului legist.
3
a)mumificarea apare in mediu cu temperatura ridicaa, umiditate scazuta si ventilatie buna,
mumificarea completa e posibila pe parcursul a 6-12 luni, iar in conditii ideale 2-3 luni.
b) Saponificarea (adipoceara) se intilneste mai ales la cadavrele stationaet in mediu umed si lipsit de
oxigen. Tesuturile aflate in starea de adipoceara au culoarea alba-galbuie sau galben-cenusie, un
miros rinced si consistenta dura. O saponificare completa se realizeaza in decursul unui an.
c)Lignificarea se observa la cadavrele staionate timp indelungat in turbarii, terenuri mlastinoase cu
reactie acida putrnica care impiedica putrefactia.
d)Congelarea naturala se realizeaza in zone cu temperaturi scazute sub zero. Cadavrul se
conserveaza cu pastrarea caracterelor leziunilor traumatice si patologice. Dupa congelarea brusca
a cadavrului, ultimul progresiv se putrefiaza.
4
6)in autopsia medico-legala e obligatorie deschidderea tuturor cavitatilor (craniene, toracice si
abdominale, iar uneori si a canalului vertebral)
Motivele de expetiza medico-legala sunt: moartea violenta, moartea subita, moartea in institutiile
medicale pe parcursul primelor 24 ore dupa internare, atunci cind nu este stabilit diagnosticul clinic,
cadavre de persoane neindentificate, in caz de inintare de catre rudele raposatului sau de alte persoane a
unor plingeri organelor de ancheta penala in legatura cu o deficienta in asistenta medicala.
15. Obligaiunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin
maladii infecioase deosebit de periculoase.
Obligaiunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin maladii
infecioase deosebit de periculoase.
Cercetarea decedailor de pe urma diverselor forme de boli deosebit de contagioase prevede respectarea
unui spectru specific de cerine, ce vizeaz condiiile naintate fa de morg, msurile de prevenire a
contaminrii personalului medical, procedeele tehnice ale autopsiei metodele de prelevare a materialului
cadaveric pentru investigaii suplimentare de laborator, prevenirea rspndirii infeciei n mediul
ambiant, transportarea i nhumarea cadavrelor.
In aceste scopuri, normele sanitaro-epidemiologice prevd morgi-tip cu intrri separate pentru personalul
medical, pentru primirea i eliberarea cadavrelor. Morga trebuie s dispun de camer frigorific, reea
de canalizare, geamuri cu gratii metalice i teren pentru dezinfectarea mijloacelor de transport. Pentru
respectarea regimului antiepidemic de activitate n morgi trebuie si existe un numr suficient de uniti
de mbrcminte protectoare, vesel steril, rezerve de dezinfectani. instrumente speciale, rezervi de ap
de. in scopul asigurrii proteciei individuale a personalului medical, autopsia se efectueaz n costume
speciale (costum antipest): or de muama, cizme de cauciuc, glug (batist), ochelari protectori.
masc de tifon, mnui rezistente. De regul, autopsia se efectueaz n cursul zilei i doar n cazuri
excepionale - cu iluminare artificial. nainte de autopsie, medicul va consulta n mod obligator
instruciunile ce in de organizarea i respectarea regimului antiepidemic prevzut n astfel de cazuri.
Totodat, pn la autopsie se va ntiina neaprat serviciul de medicin preventiv din localitatea
respectiv.
5
La producerea leziunilor corporale sub actiunea unui obiect contondent se deosebesc patru mecanisme
principale:
1) Lovirea o actiune dinamica in care obiecctul vulnerant, aflat in miscare, interactioneaza intr-un
timp surt cu corpul omului. La actiunea unei forte moderate se formeaza numai excoriatii si
echimoze. La loviitura considerabila se formeaza plagi contuze, fracture ale oaselor, rupture ale
organelor interne. Poate produce leziuni directe si indirecte.
2) Compresiunea aplicarea a doua forte care actioneaza centriped asupra corpului din partile
opuse. De regula se produce traumarea oaselor si a organelor interne cu tegumentele corpului
intacte sau cu leziuni minimale. Compresiunea de lunga durata provoaca simtomocomplex numit
sindromul de compresiune sau toxicoza traumatica.
3)Extensiunea este opus compresiunii. La extindere fortele de actiune sunt indreptate centrifuge in
raport cu corpul omului. Cele mai specifice leziuni prin extensiune sunt plagile rupte si
smulgerea unei parti a corpului.
4) Frictiunea daca obiectul contondent, aflat in miscare, se atinge de corpul omului sau invers, se
formeaza leziuni prin frictiune. Prin aceasta metoda se produc leziuni superficiale: excoriatii,
plagi, decoalrea pielii. Pot fi si profunde, ajungind pina la oase, care lezindu-se se sterg.
18. Clasificarea leziunilor mecanice i a cauzelor medicale ale morii provocate de acestea.
1) Leziuni prin obiecte contodente:
a)leziuni produse prin lovire cu obiecte contondente
b)leziuni produse prin lovirea corpulu de obiecte contondente (caderi, precipitari)
c)traumatism de transport
d)traumatism sportiv
e)traumatism de productie
6
Plaga contuza reprezinta o leziune in care se distruge integritatea anatomica a pielii sau a mucoaselor.
Adesea se distrug si tesuturile mai profunde sau penetreaza in cavitatea corpului. Mecanismul de
producere a plagii contuze consta in lovirea sau comprimarea tesuturilor. Plaga contuza se caracterizeaza
prin profunzime si singerare mica, margini neregulate, peretii neregulati. La fundul plagii se observa
punti tisulare care unesc peretii acesteia. Cind corpul contondent loveste pielea aflata imediat deasupra
unui plan dur osos (craniu, genunchi, cot) se produce o plaga plesnita avind forma liniara sau stelata
conditionata de suprafata contondenta a agentului vulnerant. Plaga plesnita se caracterizeaza prin
margini relative drepte cu usoare anfractuozitati si dehiscenta mica datorita puntilor tisulare care nu
permit indepartarea marginilor. Plagile prin strivire au forme neregulate, fiind inconjurate de zone intinse
excoriate, iar cele prin smulgere realizeaza detasari si scalpari.
7
In caderea activa tot aceleasi semne ca in pasiva plus urme de alunecare a corpului pe planul de
cadere sub forma excoriatiilor liniare multiple paralele orientate spre directia miscarii corpului.
Caracteristic la caderea activa prin impingere leziunile bipolare.
Precipitarea poate fi directa sau consecutiva, pasiva sau activa, libera sau nelibera.
Leziunile corporale sunt
- primare directe produse in momentul impactului primar cu planul de precipitare si localizate in
regiunea acestui impact
- primare indirecte produse in momentul impactului primar, dar distantate de regiunea acestui
impact
- leziuni secundare care se produc in momentul impactului secundar cu planul de precipitare.
Leziunile prin precipitare sunt polimorfe, cele interne predomina asupra celor externe. In locul
interactiunii corpului cu planul de precipitare se formeaza excoriatii, echimoze, uneori plagi contuze,
care au un caracter unipolar. Sunt caracteristice diferite leziuni, fracturi in dependenta de tipul caderii: pe
picioare, pe fese, in vertex, pe spate, pe fata anterioara a corpului, pe fata laterala a corpului. Leziunile
organelor interne se produc in urma comotiei generale marcate a corpului in momentul impactului.
8
margini regulate, lipsa puntilor de tesut conjunctiv, peretii netezi ai canalului de ranire, lumenul deschis
al vaselor sangvine sectionate, care cauzeaza hemoragie interna sau externa. Fiecare plaga are caractere
particulare care permit identificarea obiectului vulnerant si aprecierea mecanismului de producere.
9
- termic
- electric
- mecanic
DUPA CARTEA VECHE Clasificarea armelor de foc
1. Dupa destinatie:
a)arme militare
- cu teava lunga: pusti, carabine
- cu teava scurta: revolvere, pistolete
b)arme de vinatoare
- cu o teava
- cu doua tevi
- cu trei tevi
c)arme sportive
d)arme deghizate
- pistol-baston
- pistol-stilou
5. Dupa calibru:
a)arme cu calibru mic (pina la 6 mm)
b)arme cu calibru mijlociu (pina la 9 mm)
c)arme cu calibru mare (peste 9 mm)
30. Factorii traumatici ai mpucturii. Distana de tragere din punct de vedere medico-legal.
Factorii traumatici ai impuscaturii:
1. Proiectilul armei de foc sau partile lui componente:
- glontul obisnuit sau special
- eschilele glontului explodat
- alice sau srapnele, bura si alte componente ale armei de vinatoare
10
- proiectil atipic
2. Factorii suplimentari la tragere de la distanta apropiata
- gazele si aerul din teava
- pulberea
- particule de pulbere
- particule de metal
3. Arma de foc sau particulele acesteia
- orificiul tevii
- partile mobile ale armei
- patul armei
- eschilele tevii si ale altor parti ale armei
4. Proiectilele secundare
- eschilele si particulele proiectilului
- particulele de haine
- eschile osoase
La impuscaturi de la distante mari leziunile se produc preponderent de proiectil. Formeaza o
cavitate mai mare decit diametrul glontului, apare fenomenul minus tesut, se evidentiaza 3 zone a
canalului de ranire: zona propriu-zisa; zona de contuzie a tesuturilor care reprezinta peretii canalului de
la citiva mm pina la 1-2cm; zona de contuzie moleculara a tesuturilor 4-5cm. Un orificiu clasic atunci
cind glontul patrunde perpendicular si apare minus tesut, un inel de excoriatie si unul de stergere.
Distanta impuscaturii cu teava apropiata se divizeaza conventional in trei zone:
- zona de actiune maxima a gazelor explozibile (distanta de tragere 1-5cm)
- zona de depunere concomitenta a funinginii cu particule de metal si pulbere (25-35cm)
- zona de depunere doar a particulelor de metal si pulbere (35-200cm)
La trageri cu teava lipita, teava poate fi aplicata ermetic sau neermetic, orientata perpendicular sau
sub unghi. Aici gazele pot realiza 3 feluri de actiuni: de penetrare, de rupere si contuziva. Marginile
plagii propriu-zise sint neregulate, echimotice, zdrobite, decolate de la tesuturile subiacente, acoperite pe
dinauntru cu funingine. Tragerea cu teaba lipita adesea genereaza leziuni suplimentare localizate in jurul
orificiului de intrare care sunt numite stamp de imprimare, inel de imprimare
12
35. Caracteristicile leziunilor organelor interne prin gloane.
Leziunile organelor interne (ficat,rinichi,splina),produse prin gloante sunt steriotipice: un orificiu de
intrare stelat, cu dimensiuni relativ mici un canal rectiliniu cu o zona de distrugere a tesuturilor adiacente
un orificiu de ieseri stelat sau neregulat,fiind mai mare decit cel de intrare. Leziunile balistice ale
plaminilor sunt mai mici ca volum decit cele a organelor parenchimatoase (datorita bunei aeratii si a
densitatii relativ mici). Marginile orificiului de intrare sunt rounjite ,pleura viscerala este rasfrinta in
lumenul canalului. Marginile orificiului de iesire sunt rupte, neregulate rasfrinte in afara. In lumnul
canalului pot fi fragmente de tesut pulmunar sub forma unor lambouri orientate cu capetele libere in
sensul propulsarii proiectilului. In pericard si cord orificiul de intrare este rotubd sau oval,cu marginele
regulate rotunjite. Orificiul de iesire are dimensiuni mai mari o forma neregulata marginele rupte si
rasfrinate in sensul miscarii glontelui. In stomac, intestine, vezica urinara daca lumenul lor este desert
orificiul de intrare si de iesire sunt rotunde cu multiple rupturi scurte ale seroasei si ale mucoasei. Daca
organele sus mentionate sunt pline cu lichid vor fi prezente rupturi ale peretilor asociate cu echimoze si
detaserii de mucoasa datorita actiunii hidrodinamice a proiectilului).
36. Particularitile autopsiei n caz de leziuni mortale prin arme de foc. Cercetrile suplimentare
de laborator.
In leziunile balistice trebuie sa se stabileasca:
- prezenta si localizarea plagii impuscate
- specificul (glonte, alice, schije) si caracterul plagii (oarbe, transfixiante, tangentiala)
- localizarea orificiulu de intrare si de iesire ale plagii
- numarul impuscaturilor, distanta lor de la plante
- distanta tragerii
- directia canalului de ranire pe tot proiectul sau
- tipul armei din care s-a tras
- pozitia victimei in momentul tragerii
- accesibilitatea regiunii traumatizate pentru tragere cu mina proprie
- corespunderea numarului leziunilor de pe haine cu a celor de pe corpul victimelor.
13
5 Petesii subpleurale, subendocardiale(petele Tardieu) hemoragii punctiforme sau insulare pina la
marimea semintelor de mei. Mai frecvent se intilnesc sub pleura viscerala la baza plaminilor sau epicard.
Ele sa datoresc cresterii presiunii sanguine si a presiunii intraalveolare in stadiul culminant al asfixiei.
14
echimoze cutanate in aceleasi regiunimecanismul formarii se datoreste dereglarii circulatiei sanguine in
sistemul venei cave superioare si in special de supraincarcarea cu singe a bazinului venelor inominate si
jugulare. La necropsie apare edemul carminatal plaminilor (plamini mariti in dimensiuni, aerati moderat,
edematiati, avind suprafata si la sectiune cul. Rosie-aprins). Semnul de sus se datoreste stazei in plamini
a unei cantitati de singe oxigenat. Semnele mai putin caracteristice sunt (hemoragii in tesuturi moi
pericraniene si ale gitului multiple hemoragii punctiforme sub pleura epicard in mucoasa cailor
respiratorii.)
42. Obstruarea cilor respiratorii cu corpuri strine. Particularitile de vrst a acestor forme de
asfixie.
Obstruarea cilor respiratorii este asfixia mecanic care se datorete nchiderii lumenului laringelui
i/sau traheei cu corpuri strine. Deseori n laringe, traheee, bronhii ptrund monede, nasturi, boabe i
alte obiecte mici. Cel mai frecvent aceast situaie se ntlnete la copii, care le introduc n cavitatea
bucal. n mediul umed al cilor respiratorii boabele de gru, fasole sau mazre se mresc n volum,
ocupnd ntreg lumenul. La persoane adulte aceast form de deces poate surveni dupa ptrunderea n
timpul somnului n cile respiratorii a protezelor dentare. Uneori n timpul mesei, pe fond de stres
emoional sau de consum de buturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : buci de carne,
salam, pine. Asfixia mecanic prin aspirarea coninutului gastric se poate produce n timpul somnului
sau n stare de ebrietate. Coninutul gastric ocup tot spaiul liber al arborelui respirator i produce
decesul. La autopsie este
foarte important stabilirea ptrunderii intravitale a coninutului gastric n cile respiratorii. Pentru
aceasta trebuie s fie stabilit nivelului pn la care au ptruns masele gastrice, obligatoriu se efectueaz
examenul microscopic al fragmentelor de plmni pentru constatarea elementelor coninutului gastric n
poriunile terminale ale arborelui respirator (alveole i bronsiole). Este bine cunoscut faptul ca uneori
coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii postmortem. Gazele de putrefacie care se
formeaz n stomac i intestin, deplaseaz coninutul n cavitatea bucal i ulterior n trahee i bronhii.
Coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii i n cadrul manevrelor de resuscitare, n special
n timpul respiraiei artificiale. Examinarea atent a cadavrului, stabilirea nivelului de ptrundere a
coninutului gastric n cile respiratorii, examenul microscopic al fragmentelor plmnilor permit
diferenierea aspiratului intravital de cel
postmortem.
45. Asfixiile prin aer confinat. Caracteristica patologiei regionale. Particularitile cercetrii
locului faptei.
Asfixiile prin aer confinat pot avea loc in spatiile inchise din cauza : \
1 micsorarii treptate a continutului de oxigen si acumularii bioxidului de carbon in aerul resoirat (in
submarine blocate, mine obstruate, );
2 inlocuirea oxigenului prin gaze inerte ( azot, metan,) ; relativ toxice (CO2) ; toxice (sulfura de
hidrogen. Asfixiile prin aer confinat de regula sunt accidentale dar pot fi voluntare si ca omuciderea.
Mecanismul mortii aerul confinat realizeaza o asfixie de aport. Asfixiile prin aer confinat nu au semne
morfologice specifice se vor constata semne generale de asfixie. Pen stabilirea diagnosticului mortii se
va efectua analiza aerului din incaperea unde a avut loc moartea.
16
(umiditatea, vntul favorizeaz aciunea) i de rezistena organismului (oboseal, ocul, hemoragiile,
bolile cronice, intoxicaiile, n special cea cu alcool, care accelereaz aciunea frigului).
Efectele locale ale temperaturilor sczute (degerturile).
Modificrile locale determinate de aciunea frigului asupra organismului se numesc degerturi.
Acestea se localizeaz n special la nivelul poriunilor descoperite (vrful nasului, pavilioanele
urechilor) i la nivelul extremitilor (degete). n funcie de profunzimea afectrii esuturilor,
degerturile se impart n patru grade:
Gradul I: pielea este palid, uor tumefiat, iniial zona afectat este
dureroas, apoi sensibilitatea scade. Gradul II: flictene cu coninut lichidian limpede; deoarece sunt
afectate straturile superficiale ale pielii, vindecarea este complet, fr
formarea cicatricilor. Gradul III: flictene cu coninut lichidian sanguinolent; sunt afectate
toate straturile pielii, ducnd la vindecare ndelungat cu formarea unor cicatrici. Gradul IV: se
caracterizeaz prin distrugerea esuturilor moi, muchilor i oaselor cu mumificarea esuturilor
(gangrena uscat), fiind necesar ndeprtarea chirurgical a esuturilor distruse. Din punct de vedere
medico-legal, existena degerturilor semnific faptul aciunii ndelungate a frigului i, n unele cazuri,
prin acestea se poate stabili caracterul vital al aciunii frigului.
Efectele generale ale temperaturilor sczute asupra organismului
(hipotermia). Aciunea ndelungat a frigului iniial duce la creterea produciei de cldur n
organism. Dac frigul acioneaz n continuare, indicele de producie este depit de cel de pierdere de
cldurprin convecie i conducie. Temperatura corpului ncepe s scad progresiv. Paralel cu
scderea temperaturii corpului scade activitatea biologic a esuturilor (metabolismul celular). La
temperaturi corporale de sub 31oC, persoana devine incontient, la 25-20oC funciile organismului
sunt abolite, survine decesul. La examenul medico-legal al cadavrului se constat: lividitile
cadaverice de culoare roie (ca semn al scderii metabolismului cu utilizarea incomplet a oxigenului
de ctre esuturi); pete brune-maronii (microhemoragii) la nivelul mucoasei gastrice (pete Visnevski);
sngele i plamanii de culoare roie-aprins; lipsa aproape complet a glicogenului n ficat;
modificri distrofice la nivelul creierului, miocardului, rinichilor. Cercetarea la faa locului poate
furniza informaii foarte preioase pentru stabilirea circumstanelor de producere a decesului :
Cadavrul poate fi gsit n poziie embrionar, prin care pierderile de cldur n mediul nconjurtor
scad semnificativ. Topirea zpezii sub cadavru prin cldura corpului pe zpad se observ
depresiuni corespunztoare capului (C), membrelor superioare (MS) i inferioare (MI)). ururi de
ghea la orificiile nazale.
17
contactului ntre conductor i piele de 0,02 s. produce modificri funcionale nesemnificative, iar dac
durata de contact crete pn la 1 secund, curentul cu aceeai intensitate declaneaz moartea.4.
Caracteristicile organismului. Evoluia electrocutrii depinde de rezistena general a organismului i
rezistena local a esuturilor. Rezistena esuturilor este invers proporional cu coninutul de ap.
Astfel cea mai mare rezisten o are pielea groas, bttorit, uscat; organelle interne, sngele,
nervii, muchii au un nivel de rezisten mult mai sczut. Vrstele extreme (copiii, vrstnicii), bolile
cardio-vasculare preexistente, intoxicaiile i hemoragiile, cresc sensibilitatea la aciunea curentului
electric, mrind riscul unei evoluii spre deces. Modificrile locale produse prin aciunea
curentului electric Marca electric apare la locul de intrare i ieire a curentului electric, are
aspectul unui crater cenuiu-glbui sau cenuiu-albicios, a crui forma i dimensiuni depind de relieful
i suprafaa conductorului electric cu care a intrat n contact corpul. La palpare se constat consisten
crescut i marginile uor ridicate. Uneori marca electric imit conturul i relieful sursei de curent
electric cu care a intrat n contact pielea. Stabilirea cert a diagnosticului de marc electric este
posibil prin efectuarea examenului microscopic. Metalizarea se observ la locul de intrare a
curentului electric, n jurul mrcii electrice, fiind caracteristic ncrustarea particulelor de metal pe
piele. Uneori metalizarea poate fi vzut cu ochiul liber: n funcie de
metalul din care a fost confecionat conductorul, se observ coloraie brunglbuie
sau cenuiu-negricioas. Prin analiza spectral se poate stabili natura chimic a conductorului electric
cu care a intrat n contact victima. Arsura electric se localizeaz la locul de intrare sau ieire a
curentului electric i este consecina contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Arsura electric se
deosebete de arsura termic prin margini clare, bine delimitate i prin localizare. Se caracterizeaz
prin dimensiuni
variabile, culoarea brun-cenuie, consisten crescut. Prin aprinderea
mbrcminii se pot produce i arsuri termice care se pot localiza i n afara
locului de contact ntre corp i conductor. Edemul electrogen este reprezentat de o tumefacie
dureroas, dur la palpare, cu dimensiuni variabile, situat n jurul locului de contact. Modificrile de
la nivelul organelor interne nu sunt caracteristice. Se
observ semnele generale asfixice. Aciunea curentului electric atmosferic
(fulgeraia). Fulgerul, avnd intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi, tensiune de ordinul
milioanelor de voli, temperatura de 20.000-25.000C, acioneaz asupra organismului uman
preponderent prin efect mecanic i termic. La locurile de contact se produc rupturi ale pielii, carbonizri
profunde, uneori pn la amputri ale membrelor. Se constat arsuri termice superficiale pe suprafee
mari. Semnul caracteristic este figura de trsnet situat pe pielea cadavrului, reprezentat de
benzi brun-rozii sau brun-roietice, avnd forma unor ramuri de brad , putnd fi dispuse pe suprafee
mari. Acestea devin mai palide, pentru ca s dispar n cteva ore. De regul, mbrcmintea este
rupt i carbonizat, cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta (nasturi, brichete, bijuterii).
18
7. Starea organismului. Reacia organismului este individual i depinde de sex, vrst, greutatea
corpului, toleran i existena bolilor cronice.
19
52. Diagnosticul de laborator n caz de intoxicaii.
Examenul toxicologic se poate extinde asupra singelui, organelor interne si continutul lor, fragmentelor
de tesut, spalaturii gastrice, vomei, eliminarile organismului. Rezultatul negativ poate fi conditionat de
urmatoarele cauze : transformarea toxicului in timpul vietii victimii (distrugerea, oxidarea, reducerea,);
eliminarea toxicului din organism (pe caile naturale voma); tratamentul cu antidoturi: colectarea
incorecta a materialelor analizate.
Examenul histilogic permite evidentiaza in unele cazuri locul interactiunii toxicului cu organismul,
schimbarilor caracteristice pen unele anumite toxice. Printr-un examen botanic se vor aprecia resturile de
plante si se va aprecia toxicitatea.
Examenul biologic il completeaza pe cel toxicologic grati lui se poate evidentia cantitatile minime de
toxic.
Examenul bacteriologic se face in caz de suspectie la intoxicatie alimentara.
Pentru demonstrarea intoxicatiei vor fi analizate datele anchetei penale ale actelor medicale ale
examenului medico-legal al victimei precum si rezultatele investigatiilor de laborator in special celui
toxicologic.
20
56. Intoxicaiile cu arsenic. Modificrile morfologice.
Arseniul este un element foarte toxic mai ales sub forma de compusi anorganici anhiudrida arsenioasa
(trioxidul de arsen) , acetoarsenicul de cupru, sodiu, calciu,acetoarsenicul de cupru (verde de Paris) .
Derivatii arseniul patrund in organism in conditii de productie prin inhalare in conditii casnice prin
ingerare. Actiunea arseniului ste multipla de la iritatie locala pina la leziuni profunde degenerative. El se
distribuie destul de repede pe tot organismul cumulinduse in organe cea mai mare concentratie fiind in
ficat. Se depune si se cumuleaza in unghii par piele oase. Derivatii arseniului au actiune capilarotoxica
provocind pareza capilarelor apoi si paralizia capilarelor si colapsul. Doze min letale anhidrida
arsenioasa(arsenicul alb)- 0.1-0.25gr....arsenicul metalic pur 0.01gr...
Modificari morfologice sunt in forma gastrointestinala. Examenul extern : pielea uscata, turgoul scazut,
ulterior apare icterul. Examenul intern in cazul mortii rapide : edem cerebrl, congestie cerebrala, si a
organelor interne, multiple revarsate sanguine punctiforme in mucoase, in meningele moale, sub
endocard si in tesutul organelor parenchimatoase, inflamatie seroasa-necrotica a mucoaselor tractului
gastrointestinal cu multiple hemoragii mici in focar. In cazul mortii tardive predomina componentul
hemoragic pe mucoase apar ulcere la fundul caruia sunt depistate cristale de arseniu. In lumenul
intestinului se observa lichid cu mucoasa descuamata seroasa e de culoare roz cleioasa di cauza fibrinei.
La histologie gasim o degenerescenta grasa a ficatului cu necroza periportala in focar. Leziunile
miocardului sunt similare cu cele a unei cardiomiopatii ischemice.
57. Toxicele hemolitice, modul de aciune, semnele morfologice ale hemolizei pe cadavru.
Din toxicele hematice fac parte substante care provoaca schimbari sanguine dintre acestea fac parte cele
care produc hemaglutinarea (fazinul); dereglarea hematopoiezei (benzolul, plumbul); care provoaca
tulburari hemodinamice (ac. Cianhidric); sau hemoliza ( arseniul).
Substantele hemolitice se caracterizeaza prin capacitatea de a distruge stroma eritrocitelor si esirea
hemoglobinei in plasma sanguina.
21
hemoragii lenticulare prin ruptura vasculara, focare de ramolisment. In miocard: necroza hemoragica,
ficatul necroza si degenerescenta grasa. Proba Goppa Zeisler: la capetele extreme ale unei lamele de
sticla se picura 2 pic. De singe de la cadavrul decedat in urma intoxicatiei cu CO, si pe alta singe de la
alt cadavru. Se adauga cu pipeta cite o picatura de NaOH sau KOH. Singele ce contine CO nu-si
schimba culoarea, celalalt isi schimba culoarea in galben brun. Proba Libman la fel dar cu formalina in
locu NaOH, se obtine culoarea negru bruna, cu formarea pigmentului de formol.
22
actiune directa la nivelul cailor respiratorii (prin incarcarea lor cu secretii si prin scaderea presiunii
partiale a oxigenului alveolar, consecutiv tensiunii mari de vapori ai alcoolului). Alcoolul produce
hipertermie prin vasodilatatie cutanata si consecutiv transpiratii abundente. In doze mici mareste
aciditatea gastrica, in doze mari provoaca gastrite. Etanolul poate provoca fie hip[oglicemie, frecvent
intilnita la indivizii slab nutriti, sau dupa o stare prelungita a jeun sunt cazuri si de coma hipoglicemica
indusa de intoxicatia alcoolica. In intoxicatiile cronice, efecteloe toxice ale etanolului sunt multiple.
Acestea influenteaza defavorabil nu numai SNC dar si ficatul, miocardul, sistemul hematopoetic si
metabolismul. Doze minime letale pentru alcool etilic de 96 grade sunt de circa 250-300 ml.
Simptomatologia intoxicatiei acute este stris legata de alcoolemie si evolueaza in 3 faze. 1. Faza de
excitatie alcoolemia de 0,5-1,5 % - stare de euforie, logoree, comportament neretinut si imposibilitatea
de apreciere exacta a pericolului. Capacitatea de observatie, acuitatea vizuala si acustica, promptitudinea
reflexelor, capacitatile fizica si psihica sunt diminuate. Vasodilatatia periferica provoaca o senzatie de
caldura. 2. Faza-medicolegala alcoolemie 1,5-2,5% - prezinta confuzie incoerenta. Se constata trecerea
treptata de la logoree la dizartrie. Sensibilitatea este diminuata, slabesc vederea si auzul. Mersul este
ataxic. Intoxicatul trece brusc de la veselie excesiva la accese de furie si poate prezenta dezorientare,
confuzie, tulburari psihice, care duc la acte agresive. Adeseori vome, ca urmare a gastritei acute
alcoolice, voma poate fi si de origine centrala. 3. Coma alcoolica alcoolemia > 2,5% - este o coma
linistita, insotita de semne de anestezie, datorita actiunii narcotice a alcoolului. Reflexele
osteotendinoase sunt abolite, pupilele sunt normale sau midiatrice. Rareori apar accese convulsive
determinate de hipoglicemie indusa de alcool. Coma alcoolica care se instaleaza in urma ingerarii dozei
subletale de etanol dureaza 6-12 ore, coma profunda care survine i8n urma ingestiei dozei letale de
alcool etilic se prelungeste si evolueaza cu sfirsit letal prin insuficienta respiratorie sau circulatorie.
Coma alcoolica se poate complica cu insuficienta respiratorie de origine centrala si cu insuficienta
cardiovasculara acuta, chiar in cazurile cind doza ingerata nu este letala. Alte complicatii ale comei
etilice sunt aspiratia vomei si asfixia, aspiratie de suc gastric urmata de pneumonie chimica,
bronhopneumonii, AVC, pancreatite, etc. Trezirea din coma este urmata de obicei de fenomene de
gastrita acuta, cefalee, stare de rau general. Morfopatologic intoxicatia acuta nu are semne morfologice
caracteristice. Examen extern fata cianotica cu o nuanta rosietica, puhava, pleoapele edematiate,
conjunctiva hiperemiata, exoftalm. Pot fi eliminari vitrificate din orificiul nazal si bucal. Lividitatile
cadaverice sunt difuze, intense, albastre-rosietice. Persista semnele de defecatie, urinare si ejaculare
involuntara. Examen intern congestie intensa a meningelor cu sufuziuni sangvinolente, hiperemie si
edem coroidian, edem cerebral, revarsate sangvine punctiforme subendocardiale, modificari iritative la
nivelul mucoasei gastrice si intestinale hemoragii punctiforme, mici eroziuni, mucozitati vitrificate si
viscoase, cenusii deschis sau incolore si semitransparente, pancreas congestionat, visiniu inchis cu
hemoragii in focar, loja veziculei biliare edematiate cu aspect de captuscala gelatinoasa, mucoasa
larigelui si a traheei hiperemiate, plamini congestionati, edematiati, cu revarsate sangvine subpleurale,
abundenta de singe in sistemul venei cava superior, revarsate sangvine in suprarenale. Uneori hemoragii
in focar, bine delimitate, de culoare rosie bruna pe partea abdominala a diafragmei toraco- abdominale.
Vezica urinara este de obicei supraincarcata cu urina. Examen histopatologic congestie venoasa si
hemoragii in organele interne si creier, emfizem pulmonar, tulburari de permiabilitate la nivelul vaselor
sangvine. Nu se pot relatii strict matematice intre alcoolemie si forma de manifestare clinica,
reactivitatea individuala fiind mult diferentiata fie printr-o suscebilitate individuala, fie prin toleranta
fata de alcool. Totusi, pe baza unor studii statistice s-au stabilit unele limite medii de alcoolemii
corespunzatoare diferitor stadii de influenta alcoolica: <0.3% - lipsa influentei; 0,3-0,5 influenta
neinsemnata, 0,5-1,5 ebrietate usoara, 1,5-2,5 ebrietate medie, 2,5-3,0 - ebrietate grava, 3,0-5,0
itoxicatie alcoolica, poate surveni decesul; 5,0-6,0 intoxicatie mortala.
23
cianotice, spuma la gura, transpiratii reci, lipicioase, midriaza, vene jugulare tensionate, insuficienta
respiratorie, coma, prostratie. La femei eliminari sangvinolente din vagin. Edemul limbii, edem
pulmonar, uneori edem cerebral. Morfopatologic singe lichid, sindrom CID, sechestrarea singelui in
zonele microcirculatiei, suntarea circulatiri, mobilizarea glicogenului din depou, afectarea hipoxico-
ischemica a organelor si edem tisular.
24
preputial. Semnele tardive ale contactului sexual vor fi prezentate de bolile venerice si cicatrice in
regiunea frenului preputial. Semnele indirecte ale contactului sexului sunt petele de singe si perii de la
partenera pe lengeria barbatului, prezenta paduchilor lati la ambii parteneri in lipsa acestora la unul din
parteneri pina la coitus. Prezenta smegmei in santul balanopreputial va exclude eventualitatea unui
contact sexual pe parcursul a citorva zile precedente examenului in cauza.
26
desfigurarea ireparabila a fetei
infirmitatea psihica postagresional
incapacitatea generala de munca cu caracter permanent, in volum > 33%
Periculoase pentru via sunt considerate vtmrile care prezint un pericol de moarte iminent-imediat,
tardiv sau potenial, indiferent daca acest pericol a fost sau nu nlturat printr-un tratament medical sau
datorita reactivitii individuale a organismului.
Vtmri corporale grave periculoase pentru via se considera
1. Fracturile deschise ale craniului cu/fara lezarea creierului si membranelor meningiene;
2. Fracturile nchise ale oaselor boltii sau bazei craniului, cu excepia oaselor scheletului facial si
fisurilor izolate a lamelelor externe ale boltii craniului;
3. Contuzia cerebrala grava cu/fara compresia esuturilor creierului, contuzia medie nsoita de semne
obiective de afectare bulbar;
4. Hemoragiile intracraniene: hematom extra/subdural, hemoragii subarahnoidiene sau intracerebrale -in
cazul in care ele sunt asociate cu dereglri periculoase pentru viata obiectivizate neurologic;
5. Leziuni penetrante ale coloanei vertebrale cu/fara lezarea mduvei spinrii;
6. Fracturile si fracturo-luxaiile corpurilor sau ambelor arcuri ale vertebrelor cervicale, fracturile
unilaterale ale arcurilor vert. Cerv. 1 sau 2 fractura odontoidului vert. cerv.2 cu/fara lezarea mduvei
spinrii;
7. Luxaiile si subluxaiile vert. cerv. asociate de semne clinice periculoase pentru viata;
8. Leziunile nchise ale regiunii cervicale ale mduvei spinrii;
9. Fracturile si fracturo-luxaiile ale uneia sau ctorva vertebre toracice sau lombare, leziunile nchise ale
segmentelor toracice,lombare sau sacrale ale mduvei spinrii asociate cu soc spinal;
10. Leziunile penetrante ale faringelui, laringelui, traheii, esofagului (din partea tegumentelor sau
mucoaselor);
11. Fracturile nchise ale cartilajelor laringelui sau traheii cu lezarea mucoasei asociate cu un soc grav
sau o stare periculoasa pentru viata;
12. Fracturile nchise ale osului hioid, lezarea glandelor tiroida si paratiroida, nsoite de dereglarea
respiraiei cu semne ale unei hipoxii cerebrale profunde sau alte stri periculoase pentru viata;
13. Leziunile penetrante in cavitatea pleural, pericardic cu/fara lezarea organelor interne;
14. Leziunile penetrante in cavitatea peritoneal cu/fara lezarea organelor interne; plgi deschise ale
spaiului retroperitoneal; leziuni penetrante ale vezicii urinare, segmentului superior, inferior si mediu al
rectului;
15. Leziunile nchise ale vaselor magistrale si ale organelor cavitii toracice, abdominale si bazinului,
ale organelor spaiului retroperitoneal, ale diafragmei, prostatei, ureterelor, inclusiv rupturile
subcapsulare ale organelor confirmate obiectiv prin semne periculoase pentru viata;
16. Fracturile deschise ale oaselor tubulare lungi(humerus, femur si tibie), leziunile deschise ale
articulaiilor coxo-femurale si genunchiului; fracturile nchise ale femurului;
17. Gravitatea vtmrii corporale in cazul fracturilor deschise ale ulnei, radiusului i fibulei: fracturile
nchise ale arterelor mari se determina in funcie de pericolul pentru via sau de gradul incapacitii
permanente de munca:
18. Fracturile oaselor bazinului asociate de oc grav sau de ruptura poriunii membranoase a uretrei.
19. Leziunile nsoite de un soc grav indus de o hemoragie intern sau externa,ce antreneaz un colaps;
de o embolie grsoas sau gazoasa; de o toxicoz traumatica cu semne de IRA si alte stri periculoase
pentru viata;
20. Lezarea unui vas sanguin mare precum i a venelor ce le insoesc cu semne de pericol pentru via.
21. Arsurile termice de gradele IV cu lezarea > 15% din suprafaa corpului; de gradul III >20%; de
gradul II >30%; arsuri cu suprafaa mica dar asociate de soc grav; arsurile cailor respiratorii cu
fenomene de edem si strictur a glotei;
22. Barotrauma, electrocutarea, hipotermia i arsurile chimice cu modificri locale si generale
periculoase pentru viata:
23. Compresia organelor gatului si alte tipuri de asfixie mecanica asociata de fenomene periculoase
pentru viata;
24. Stri periculoase pentru via cauzate de aciuni traumatice in regiunile ocogene (plexuri nervoase,
testicule).
27
70. Vtmarea corporal grav calificat n baza consecinelor neprimejdioase pentru via.
1- Pierderea anatomica a unui organ sau funciei lui
Pierderea vederii, orbirea complet la ambii ochi sau diminuarea acuitii vizuale < 0,04 dioptrii.
pierderea vederii la un singur ochi cu pierderea capacitii de munca > 1-3
Pierderea auzului - surditate completa sau cnd victima nu aude vorbirea obinuita de la 3-5cm de la
ureche;
Pierderea graiului - din cauza pierderea limbii, dereglrii anatomofunctionale ale coardelor vocale sau
de origine nervoasa.
Pierderea minii sau piciorului detaarea (mai sus de artera radio-carpian si talo-crural) de la
trunchi sau pierderea funciei:
Pierderea capacitii de reproducere (coabitare, fecundare, concepere si natere)
2. ntreruperea sarcinii - daca nu este o particularitate individuala a organismului si daca se afla in
legtur cauzala directa cu trauma;
3. Desfigurarea ireparabil a fetei si regiunilor adiacente (pavilionul urechii, regiunii anterioare si
antero-laterale a gtului). Prin vtmare reparabil a fetei se nelege o micorare considerabila a gradului
de pronunare a modificrilor morfologice (a cicatricei, a deformaiei, a dereglrii muncii) pe parcursul
timpului sau sub influenta tratamentului conservativ, nechirurgical.
Prin vtmare ireparabila a fetei se nelege necesitatea unei intervenii chirurgicale reparatve(cosmetice)
pentru nlturarea vtmrii.
4. Infirmarea psihica postagresional - se stabilete in cadrul unei expertize psihiatrice cu participarea
medicului legist. Se rine cont de legatara de cauzalitate dintre trauma si dereglarea psihica.
5. Pierderea stabila a capacitii generale de munca in volum considerabil - vtmare a integritii
corporale sau a sntii care a dus la o incapacitate stabila de munca in volum > 33%
La invalizi si copii incapacitatea de munca se stabilete ca si la aduli in conformitate cu regulamentele
in vigoare prin ordonana organului de urmrire penala sau prin hotrrea instanei de judecat.
28
medico-legala (Raportul de examinare medico-legal). iar in concluzii menioneaz c n-au fost
identificate semne obiective de vtmri corporale.
Constatarea aciunilor de tipul btilor, chinuirii sau torturii sunt de competena procuraturii, instanei
judectoreti i a altor organe de urmrire penal. n obligaia medicului legist intr doar constatarea
prezenei caracterului i vechimii vtmrilor corporale cauzate de aciunile menionate, agentul
vulnerant i modul de producere a vtmrilor in baza datelor medicale
29
-deces dupa 6 ore de viata extrauterina->aer n intestinul subtire
-deces dupa 24 ore de viata extrauterina->aer n colon
docimazia hidrostatica a plamnilor
-tehnica:
-n primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata ntr-un vas cu apa
-daca pluteste->plamn respirat
-daca se scufunda->plamn nerespirat
-n al doilea timp se aseaza plamnii ntr-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat
-n al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone,din fiecare
lob,din fiecare plamn + asezare n vas cu apa
-daca plutesc->plamni respirati
-daca nu plutesc->plamni nerespirati
-daca se situeaza ntre zona inferioara si zona superioara a apei->plamni partial
respirati ("plutesc ntre 2 ape")
-are valoare cnd se executa corect si pe plamn proaspat (nainte de aparitia modificarilor de
putrefactie)
-exista situatii n care fragmentele plutesc sau plutesc ntre 2 ape,fara sa fi respirat:
-plamn de putrefactie
-respiratie artificiala
-plamn nghetat
-exista situatii n care fragmentele se scufunda,dar plamnii au respirat:
-prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare
-procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie,bronhopneumonie
-zone atelectatice primare
30
Intrapartum - hipertenzia i hiperkinezia uterin; traumatismul cranio-cerebral obstetrical n timpul
angajrii, coborrii i degajrii capului, in special n cazul distrofiilor de bazin osos sau moale,
disproporie cap-bazin, craniu fetal ireductibil; cauze placentare dezlipirea prematur a placentei,
placenta praevia
postpartum: prematuritatea; malformaiile congenitale incompatibile cu viaa: atrezii esofagiene, atrezii
anale; incompatibilitatea Rh cu icter nuclear, icterul patologic (prin malformaii ale cilor biliare,
sindromul hemoragic al nou nscutului (hemoragii digestive pulmonare suprarenaliene, cutanate,
cerebrale); infeciile nou-nscutului (ombilicale, pneumonii).
Moartea violent a nou-nscutului poate fi accidental, omisiv i comisiv.
Accidental Naterea sau expulzia precipital, lipsa de asisten calificat, asfixia accidental,
hemoragie.
In cazul travaliului scurt lipsesc modificrile capului fetal. La o primipar simptomele naterii snt mult
mai evidente, nou-nscutul peste 500 g. printr-o cdere de la 25 - 50 cm. cordonul ombilical se rupe. in
majoritatea cazurilor producnd o hemoragie minim, astfel nou-nscutul cade, in majoritatea cazurilor
in cap, producndu-se o leziune mic la locul de impact, sub forma unui hematom pericranian. inlmea
fiind mic, fracturile sunt rare, prin marea elasticitate a craniului fetal. Urmat fiind uneori de pierderea
cunotinei, expulzia precipitat pune parturienta autoasistat n imposibilitatea acordrii primelor
ngrijiri nou-nscutului. Acesta poale muri prin hemoragie placentar sau asfixiat in cazul in care
naterea precipitat a avut loc in poziie culcat. In cazunie de autoasistare, pe buze, n jurul gurii, a
gtului i pe mucoasa gurii nou-nscutului se pot constata excoriaii sau echimoze, reprezentnd
leziunile de autoasistare.
Moartea violent omisiv - neacordarea intenionat a ngrijirilor necesare imediat dup natere, lsat
culcat pe abdomen, nou-nscutul moare sufocat, expus ndelungat la frig nou-nscutul moare chiar la 8-
10*C datorit termoreglrii deficitare i termodependena accentuate; inaniia prin privarea de alimente
i face efectul dup 6 - 8 ore.
Moartea violent comisiv a nou-nscutului -odat cu degajarea copilului. prin tiere. nepare, lovire
Leziunile cranio-cerebrale - diagnostic diferenial cu leziuni produse prin traumatism obstetrical, bosa
sero-sanguin i cefalohematomul sau cu lacune congenitale de osificare. fisuri i fracturi obstetricale.
Pe prim plan ca frecven n cadrul modalitilor de pruncucidere sunt asfixiile mecanice prin: astuparea
orificiilor respiratorii. cu mna sau obiecte moi. strangularea cu mina sau cu cotul prin necare sau prin
compresie toraco-abdominal. Trebuie difereniat strangularea criminal de cea natural, produs prin
circulri de cordon. anul de strangulare prin circulari de cordon ocup ntreaga circumferin a gtului,
are o lime de 5 - 6 mm. se prelungete spre ombilic, este superficial i nepergamentat. Cazurile de
otrvire sunt rare, prin alimentarea nou-nscutului cu toxice de orice fel.
Particularittile autopsiei.
Stabilirea strii de nou-nscut (parametrii - vrsta sarcinii, naterea la termen sau prematura).
Semnul patognomonic - prezena cordonului ombilical fr linie de demarcaie la nivelul implantrii, cu
luciul i turgescena pierduta n funcie de gradul de instalare a pergamentaiei cadaverice, cu captul
liber rupt sau secionat, aspectul cicatricei ombilicale: petele de snge la plicile gtului, axilare i
inghinale; prezena lanugo-ului, vemix caseosa ce acoper n special umerii i spatele, sunt semne ce
denota o expulzie recent. Recunoaterea bosei serosanguine ce dispare dup dou-trei zile sau a
cefalhematomului, care poate persista pn la 40 de zile, criterii ale precizrii datei naterii. E obligatorie
cntrirea cadavrului, se efectueaz masurile antropometrice necesare. Se menioneaz prezenta urmelor
de snge si meconiu, hemoragiile intra cutanate. culoarea si turgorul pielii, grosimea stratului adipos
subcutanat.
Stabilirea vrstei intrauterine - durata sarcinii se exprima n luni .Talia, greutatea, dimensiunile craniului,
osificarea sunt indicaii ale gradului de dezvoltare.
Talia msoar n extensie complet, n medie, 50 cm la nou-nscutul la termen. Pe baza lungimii se
calculeaz luna de sarcini, prin mprirea valorii ei cu numrul 5, cnd ftul msoar peste 25 cm. Cnd
lungimea nu depete 25 cm. se extrage rdcina ptrat din lungimea sus amintit, aceste rezultate
indicnd vrsta fitului n luni. Aspectul exterior prezint modificri importante n ultimele 3 luni de
sarcin astfel n luna a 6-a pielea este roie, zbrcit, lipsit de panicul adipos i acoperit de peri fini iar
pe msur ce sarcina avanseaz pielea se albete, devine neted (dezvoltarea paniculului adipos) i i
pierde firele de pr. La nceputul ultimului trimestru de sarcin faciesul este ridat (facies de btrn) apoi
se netezete treptat iar prul ncepe s creasc i s se coloreze la nivelul capului.
31
Greutatea este un clement mult mai variabil, fiind n medie de 3000 g la fetie i 3500 g la bieii nscui
la termen Gradul de prematuritate se apreciaz n primul rnd n funcie de acest parametru:-prematur de
gradul I, ntre 2000 - 2500 g;-premarur de gradul II, ntre 1500 - 2000 g,-prematur de gradul III. sub
1500 g.
Circumferina capului msoar ntre 35-36 cm. iar diametrul occipito-frontal ntre 10,5 i 12 cm.
Perioada de nou nscut la termen este caracterizat i de un anumit numr de puncte de osificare. Ele
apar ca o zon roie de diametru ntre 3 - 5 mm, pe fondul alb-cenuiu al cartilajului i persist i n
putrefacia naintat. Punctul de osificare Biclard. localizat n epifiza distal a femurului ca i cel de la
nivelul epifizei proximale a tibiei-nucleul Tapon, prezint o importan deosebit, ele aprnd n ultimele
sptmni de gestaie. Mandibula noului nscut, format din unirea a dou segmente osoase printr-un
cartilaj fibros central, are pe fiecare segment 5 alveole coninnd fiecare cte un mugure dentar, cu
excepia ultimei care conine 4 -5 ele fiind acoperite de gingie. se mai pot utiliza n stabilirea strii de
nou-nscut la termen: lungimea prului de 1 - 3 cm, unghiile ce acoper pulpa degetelor, testiculele
coborte n scrot i labiile mari ce acoper pe cele mici, prezena meconiului n intestinul gros.
Viabilitatea ftului - capacitatea morfo-funcional a acestuia de a se adapta i a tri n condiii de mediu
extrauterine, atunci cnd i se acord condiii de ngrijire obinuite, aceasta presupunnd n primul rnd
un anumit grad de maturitate.
Deschiderea capului la NN are particulariti - oasele craniului se secioneaz cu foarfece bilateral dea
lungul sinusului sagital, la distanta de 2-3 cm de sutura sagital. ncepnd cu scoama osului occipital si
finisnd cu scoama osului frontal. Apoi din ambele pri seciunea se completeaz cu o seciune ce
ntretaie ambele oase parietale se ridica un capac larg. creierul se extrage cu mina foarte atent pentru
pstrarea integritii, se fixeaz creierul in soluie de formol 5%.Examenul intern se termina cu
cercetarea vertebrelor si mduvei spinrii. pentru examene histopatolgice se va recolta fragmente din
cordon si inelul ombilical din regiunea bosei sero-sanguine. din placent si organele interne.
33
tesuturile, produsele biologice umane (laptele, limfa, saliva sperma) la fel conin antigene de grup, care
corespund celor din snge si se transmit prin ereditate conform legilor geneticii. Determinarea
aglutinogenilor din petele de snge se bazeaza pe proprietile acestora de a absorbi aglutininele
corespunztoare din seruri titrate in prealabil.
Pete produse prin cderea picaturilor de singe. Picaturile de singe care cad de la o nlime mica (pn la
1 m) pe un pian orizontal, vor forma pete rotunde, cu margini netede sau uor dinate, Diametrul petei va
fi de circa 1 cm sau mai mare. Picaturile czute de la o nlime de 23 m formeaz pete rotunde cu
margini dinate cu mici stropi in jur sub forma de puncte, virgule sau benzi. Daca pictur de singe cade
pe un plan oblic sau vertical, atunci ei se acumuleaz la cptui inferior al petei. Astfel pata apare
piriform sau sub forma semnului de exclamare, cu extremitatea ascuita in sensul deplasrii sngelui.
Petele de singe vor fi mai lungi cnd unghiul cderii picturii de singe e mai ascuit. Astfel de pete se
produc cnd victima e n micare, capetele ascuite ale petelor indicnd direcia micrii. Cnd se scutura
mina nsngerata, atunci se produc aceleai forme. Petele formate prin cderea picaturilor de singe
prezint find indicii ale hemoragie, ale deplasrii victimei ranie, ale transportrii cadavrului etc.
Pete produse prin mprocare. Se formeaz dintr-un jet arterial. Picaturile de singe se disperseaz sub
forma unor stropi, formnd stropituri de singe primare si secundare, izolate sau confluente, orientate in
jos sau in sensul micrii in evantai, cnd jetul este marc. Stropituriie snt piriforme sau sub forma
semnului de exclamare cu extremitile ascuite in sensul deplasrii stropilor de snge. Stropiturile se mai
formeaz prin lovituri aplicate la nivelul unui corp sau object insingerat, precum si prin scuturarea
brusca a obiectelor nsngerate.
Prelingerile de snge - urmele alungite formate prin prelingerea sngelui pe un plan nclinat sau vertical.
La extremitatea inferioara ele snt puin ngroate si mai pronunate. Prelingerile de singe pot indica
poziia victimei si a obiectelor din jur ulterior rnirii persoanei. Uneori ele ajuta la aprecierea
consecutivitii producerii leziunilor corporate (ex cnd prima plaga e produsa in poziia verticala, iar a
doua in poziia culcata a victimei).
Amprentele apar in urma unui contact static al obiectului nsngerat cu un plan. Amprentele pot reflecta
desenul papilar digital, palmar, plantar, forma si dimensiunile obiectului vulnerant si ale leziunilor
corporale externe. Aceste urme fac parte din irul celor mai valoroase probe.
tersturile de singe se formeaz in urma unui contact dinamic cu o suprafaa nsngerat. Ele au forme
indefinite si provin mai frecvent prin tergerea obiectelor, a minilor etc. tersturile indica locul
contactului primar si direcia deplasrii ulterioare a obiectului nsngerat. Impregnrile se produc prin
mbibarea materialelor higroscopice (sol. zpada. rumegu, stofa) cu singe. Au forme si dimensiuni
diverse. Acestea pot indica locul aflrii persoanei rnite si a cadavrului. bltoacele de singe se formeaz
in urma hemoragiilor masive pe suprafeele care nu au proprieti higroscopice: bltoacele indica locul
unde s-a aflat victima dup producerea leziunii corporale. De regula sediul bltoacelor mari coincide cu
locul unde s-a instalat moartea victimei. splaturile snt urme de singe in apa sau alte lichide. De regula,
se formeaz dup splarea minilor, hainelor, obiectelor vulnerante nsngerate.
34
Lichidul spermatic (sperma) este un lichid vscos, tulbure, albicios - glbui, cu un miros ptrunztor
specific. Poate fi gsit in secreiile vaginale, anale, bucale i sub form de pete pe mbrcmintea
victimelor unor infraciuni de viol, incest, perversiuni sexuale sau relaii sexuale cu persoan minor.
Petele de sperm sunt mai mult sau mai puin vizibile: pe suporturile neabsorbante petele au aspectul
unei pelicule solzoase, care cu timpul devin pulverulente; iar pe suporturile absorbante petele de sperm
pot fi glbui - murdare sau gri - albicioase, cu contur neregulat. Dup splare sau tergere incompleta
petele de sperm capt o nuan glbui-palid. Puse in eviden prin folosirea razelor ultraviolete,
fluorescen albstrui - albicioas, contrastnd cu culoarea suportului. Proba prelevat se usuc la
temperatura camerei, se mpacheteaz, sigileaz i eticheteaz.
Obiective
a)Dac pata/urma este format din sperm sau nu? Nespecifice reacia Florence, reacia cu suc de rizomi
din cartofi.
b)Apartenena de grup a persoanei de la care provine lichidul spermatic
c)Identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic?
>Metoda cromatografic - componente biochimice ale spermei (cholina, spermina, fosfataza acid,
aminoacizi).
>Stabilirea grupei prin sistemul ABO, secretori (85%) i nesecretori (15%). Principiul stabilirii
antigenelor, asemntor cu metodele stabilirii in snge. Se efectueaz examenul comparativ cu rezultatele
analizei probelor recoltate de la persoana suspectat in svrirea infraciunii. Pentru acest examen
comparativ se recolteaz saliva i sngele, prin care se stabilete caracterul secretor/nesecretor i,
respectiv, grupa sanguin.
Excluderea - se constat antigene diferite. Antigene din aceeai grup - permite expertului s trag
concluzii, imitndu-se la sintagma nu este exclus proveniena lichidului spermatic gsit la locul faptei
(pe mbrcmintea i/sau corpul victimei) de la persoana X Aceast metod nu permite identificarea
persoanei de la care provine lichidul spermatic. Pentru aprecierea categoriei secretor/nesecretor la
cadavre se recolteaz bila in care se apreciaz aglutinogenii La ora actual - identificare prin amprenta
genetic (unicitatea ADN-ului individual, stabilitatea genetic a organismului, stabilitatea ADN,
sensibilitatea metodei).
82. Dreptul medical: definiie, subieci ai raportului de drept medical, obiectul, principiile.
Dreptul medical - ansamblul normelor juridice care reglementeaz raporturile juridice profesionale
patrimoniale i nepatrimoniale, stabilite ntre cei care exercit profesiuni medicale i pacieni, precum i
raporturile specifice instituiilor medico-sanitare, caracterizate prin poziia de egalitate juridic a
participanilor la aceste raporturi juridice.
Subiecii raportului de drept medical:
- medici
-pacieni
- instituiile medico-sanitare publice
- Ministerul Sntii
- societi de asigurare a asistenei medicale
- instituii de nvmnt i de cercetare n domeniu medical
- Liga medicilor
Obiectul dreptului medical - ansamblul aciunilor i inaciunilor la care sunt ndrumate sau obligate
prile pentru a exprima coninutul raportului juridic medical.
Principiile dreptului medical:
- principiul legalitii actului medical actul medical trebuie s se desfoare numai n condiiile
reglementrilor legale i a evoluiei tiinei
- principiul garantrii dreptului la asisten medical prioritatea fiinei umane prevaleaz asupra
intereselor singulare ale societii sau ale tiinei
36
- principiul garantrii dreptului la a doua opinie n aceeai cauz medical
83. Noiunile principale n dreptul medical: pacient, reprezentantul lui legal, act medical,
consimmnt, eroare medical.
Pacient (consumator al serviciilor de sntate) - persoana care necesit, utilizeaz sau solicit servicii de
sntate, indiferent de starea sa de sntate;
Reprezentant legal al pacientului - persoana care poate reprezenta, fr procur, interesele unui pacient
fr capacitate deplin de exerciiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de exerciiu
limitat (printe, tutore, curator);
Intervenie medical (act medical) - orice aciune aplicat pacientului cu scop profilactic, diagnostic,
curativ (de tratament), de reabilitare sau de cercetare biomedical i executat de un medic sau alt
lucrtor medical;
Consimmnt - consimmntul contientizat al pacientului sau al reprezentantului su legal (sau al
rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenii medicale, exprimat benevol, n baza informaiei
multilaterale i exhaustive primite de la medicul curant, autentificat prin semnturile pacientului sau ale
reprezentantului su legal (a rudei apropiate) i a medicului n documentaia medical respectiv;
Eroare medical - activitatea sau inactivitatea contient a prestatorului de servicii de sntate, soldat
cu moartea sau dauna cauzat sntii pacientului din impruden, neglijen sau lips de
profesionalism;
37
Consimmntul pacientului la intervenia medical poate fi oral sau scris i se perfecteaz prin
nscrierea n documentaia medical a acestuia, cu semnarea obligatorie de ctre pacient sau
reprezentantul su legal (ruda apropiat) i medicul curant. Pentru interveniile medicale cu risc sporit
(caracter invaziv sau chirurgical), consimmntul se perfecteaz obligatoriu, n form scris, prin
completarea unui formular special din documentaia medical, denumit acord informat.
Acordul informat trebuie s conin n mod obligatoriu informaia, expus ntr-o form accesibil
pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele interveniei medicale, riscul potenial legat
de ea, posibilele consecine medico-sociale, psihologice, economice etc., precum i privind variantele
alternative de tratament i ngrijire medical.
38
17. despgubire a daunelor aduse sntii.
Limitarea drepturilor pacientului:
a) spitalizare i examinare a bolnavilor ce sufer de boli psihice, innd cont de solicitrile pacientului, n
msur adecvat capacitii lui de exerciiu;
b) examinare medical obligatorie a persoanelor care doneaz benevol snge, substane lichide
biologice, organe i esuturi;
c) examinrile medicale obligatorii pentru angajare i examinrile periodice;
d) efectuare a examinrii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infeciei HIV/SIDA, a
sifilisului i a tuberculozei la persoanele aflate n penitenciare;
e) spitalizare i izolare obligatorie (carantin) a persoanelor afectate de infecii contagioase i a celor
suspectate de vreo boal infecioas ce prezint pericol social.
39
f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr prescrierea i
acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i a alcoolului n perioada
tratamentului n instituia medico-sanitar;
g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar.
40
(6) Orice persoan care este de fa la producerea unei accidentri sau mbolnviri grave este obligat
s acorde primul ajutor n limita posibilitilor sale, s anune unitatea medico-sanitar proxim, s ajute
personalului medico-sanitar la acordarea de prim ajutor, s dea vehiculele de care dispune pentru
transportarea gratuit a accidentailor sau bolnavilor la unitatea medico-sanitar proxim. Identic se
procedeaz i n cazul femeilor gravide care necesit asisten medical urgent.
(7) Transportarea la unitatea medico-sanitar a persoanei care s-a mbolnvit la locul de munc se
efectueaz cu vehicul din contul unitii economice respective.
(8) Dac viaa pacientului este n pericol, medicul sau un alt lucrtor medical poate folosi gratuit
orice tip de vehicul pentru a se deplasa la bolnav sau pentru a-l transporta la unitatea medico-sanitar
proxim.
(9) Persoanelor le este garantat asistena medical n situaii extremale (calamiti, catastrofe, avarii,
mbolnviri i intoxicaii de mas, iradiere cu raze ionizante i neionizante, poluare abundent a
mediului etc.). Acordarea de asisten medical n astfel de cazuri este efectuat de uniti medico-
sanitare teritoriale i de brigzi speciale de mobilizare permanent, formate de Ministerul Sntii.
41
Omuciderea premeditata si din imprudent. Medicul poate fi tras la raspundere penala pentru derogarile
de la obligatiunile personale, derogan soldate cu moartea bolnavului sau cu aparitia leziunilor corporale
(anesteziologul administreaza in loc de oxigen CO2, drept urmare bolnavul moare). Sterilizarea femeii
sau barbatului in lipsa indicatiilor medicale pot fi considerate drept o producere premeditata a leziunilor
corporale grave, medicul fiind pasibil de pedeapsa penala in baza art. 95 a CPM.
Practica medicala ilegala Activitatea medicala e considerata ilegala cind este practicata de o persoana
care nu are studii medicale necesare. Pentru astfel de actiuni sint pasibili de pedeapsa penala felceii,
asistentele medicale, infermierele precum si persoanele fara studii medicale.
Nerepectarea normelor antiepidemice art. 234 CPM. Pedeapsa penala survine numai atunci cind
nerespectarea normelor antiepidemice poate sa se soldeze sau are drept urmare raspindirea infectiei. Din
normele antiepidemice fac parte regulamentele cu privire la:
- controlul asupra aprovizionarii cu apa si asupra calitatii produselor alimentare
- asigurarea starii sanitare a locurilor publice, a transportului si a intreprinderilor industriale
- dezinfectia profilactica a locurilor de uz comun si exterminarea agentilor de raspindire a infectiei
- vaccinarea profilactiaca
- depistarea bolnavilor de boli infectioase si a purtatoruilor de germeni, inregistrarea obligatorie a bolilor
infectioase, izolarea si spitalizarea bolnavilor
- protectia sanitara a frontierelor
Fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice art. 225 CPM. In baza
acestui articol pot fi trase la raspundere penala persoanele particulare precum si cele oficiale. Acesta
primordial se refera la lucratorii medicali si farmaceutici care au acces la stupefiante, substante toxice.
Infractiunile de serviciu si de ordin public. Abuzul de putere sau in serviciu art. 184 CPM. Lucratorii
medicali ca functionari pot avea anumite atributii administrativ-economice si oranizatorice de dispozitie.
In timpul exercitari acestor funtii medicii pot comite un abuz de putere sau serviciu (in timpul aprecierii
incapacitatii de munca, aprecierea aptitudinii pentru serviciu militar, necesitatii bolnavului in
spitalizare).
Excesul de putere sau depasirea atributiilor de srviciu art. 185 CPM. Referitor la lucratorii medicali,
excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu poate avea urmatoarele manifectari:
- exercitarea functiilor care sint de competenta functionarilor superiori
- exercitarea functiilor de competenta colegiala
- exercitarea functiilor incompetente pentru orice functionar
Dintre acestea fac parte experientele ilicite asupra oamenilor, nerespectarea normelor de prelevare a
tesuturilor si organelor pentru transplantare.
Neglijenta art. 186 CPM. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In
domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului,
ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire
insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative.
Fals in exercitarea functiei art.189 CPM. subintelege introducerea unor date false in documentatia
medicala (foaie de observetie, fisa de consultatie, certificatele medicale).
Luarea mitei art.187 CPM. Actiunile ilegale a lucratorilo medicali (cu exceptia luarii de mita) care nu au
implicat consecinte grave sunt pasibile de o pedeapsa disciplinara, fiind considerate drept culpe
disciplinare si nu crime.
42
- refuzul de a efectua pansamentul rnii;
- refuzul de a administra medicamentele necesare;
- refuzul de a expedia bolnavul la spital etc.
Motive ntemeiate, care mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav sunt:
- fora major (ex.: calamitatea natural);
- extrema necesitate (ex.: necesitatea de a acorda n acelai timp ajutor unui bolnav aflat n stare grav);
- boala lucrtorului medico-sanitar nsui;
- lipsa instrumentelor sau a medicamentelor necesare;
- lipsa la lucrtorul medical a calificrii necesare interveniei n acest caz;
- opunerea manifest i agresiv a bolnavului sau a persoanelor care l nsoesc, cnd este pus n pericol
viaa sau sntatea celui care dorete s acorde ajutor etc.
94. nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale. Prevederile
legislaiei.
Neglijenta art. 213 CP. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In
domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului,
ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire
insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative, folosirea neglijenta
a unor substante medicale, organizarea insuficienta a procesului terapeutic, intretinerea neglijenta a foii
de observatie clinica si a altor documente medicale.
45