Sunteți pe pagina 1din 80

1. Farmacoreceptorii: definitie, descrieti principalele tipuri de farmacoreceptori.

Definitie:macromolecule care leaga specific medicamente cum ar fi proteine ,enzime si


acizi nucleici.
Tipurile de farmacoreceptori sunt:

a) receptori can ionice-continuti in proteine


-formeaza complexe cu medicamentele ducand la deschiderea canalelor
-stimuleaza receptorii gaba a ducand la deschiderea canalelor de cl =>intrarea in celula a
cl =>hiperpolaritate
-stimuleaza recept gaba b =>desch canalelor de k =>iesirea din cel a k =>hiperpolaritate

b)receptorii in serpentina- proteina cu 7 bucle de o parte si cealalata a mb celulare


-proteina G –reprez unitatea de cuplare
-are rol de amplificare a mesajului pe care il aduce medicamentul
-formata din 3 subunitati-alfa,beta si gama

Rol inhibitor si rol stimulator - unitatea efectoare este reprez de enzima si canalul ionic

c)receptorii enzimatici-structura:
extramembranara -pe care se poate fixa medicam
intramembranara
intracitoplasmatica -proprietati enzimatice care se activeaza la

d)receptorii nucleari-complexul med-recept se form in citoplasma


complexul intra in nucleu si fixeaza pe adn nuclear
se produce o transcriptie=>ARNm
ARNm determina sinteza la niv ribozomal
Exceptie o fac recept steroidieni

2. Comunicarea celula-mdicament: proteina G si mesagerii secunzi.


Medicamnetul reprezinta mesagerul primar care aduce informatia la niv celulei.
La nivelul celui se formeaza complexul medicament –receptor =>activarea unor
intermediari numiti mesageri secunzi:AMPc, GMPc, IP3, DAG

Mesagerii secunzi duc la activarea sist efectoare responsabile de raspandirea biologic al


celulei. Medicam se fixeaza pe receptorii ,subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de
subunitatile betagama si fixeaza o molecula de GTP=>activarea unor enzime=>formarea
de mesageri secunzi care sunt :AMPc GMPc IP3 DAG.
Mesagerii secunzi intra in celula ducand la activarea unor proteinkinaze care determ rasp
specific pentru fiecare celula si actiarea unor canale ionice.
Consecinta activarii proteinkinazelor duce la raspunsul celular .
Prin incetarea medicamentului se termina raspunsul celular prin:
-inactivarea mesageriilor secunzi ,fosfordiesteraza degradeaza AMPc
-inactivarea proteinei G –defosforilare

1
GTP fixat pe subunitatea alfa =>cuplarea cu sub betagama si formarea de complex
inactiv GDP-proteina G.
Comunicarea dintre medicament si celula se face cu ajutorul –proteinei G
-mesageriilor secunzi.

3. Efectele fixarii medicamentelor pe farmacoreceptori, exemple.


A)agonist-medicamnetul se fixeaza pe receptor ducand la stimulare
Exp:morfina se fix pe FR opiozi miu =>analgezie
Stimularea poate fi
directa- prin actiune pe receptori
Acetilcolina si noradrenalina agonisti endo
Morfina si pilocarpina agonisti exo

Indirecta –inluente asupra neuromediatorilor


Neostigmina inhiba acetilcolinesteraza=>cresterea acetilcolinei in fanta sinaptica
Afedrina si amfetamina =>creste eliberarea de norepinefrina in fanta sinaptica
Agonist poate fi:

complet –agonist direct cu activitate intrinseca maxima determina o activ biologica


maxima
Exp:morfina agonist complet pe FR miu

Partial –activitate intrinseca submaximala si cu actiune biologica mai slaba


Exp:bufaremorfina –analgezic opiaceu agonist partial pe FR miu
Eficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a determina un rasp de o
anumita intensitate.

B)antagonist= fixarea pe receptori dar fara a determina stimulare


Exp:nalaxoma se fixeaza pe recpetorii miu opiaccei dar nu o stimuleaza
Metroprolol se fixeaza pe recept cardiaci beta1 –nu stimuleaza tahicardia
Antagonistul partial se fixeaza pe receptor si impiedicaq efectul agonistului si
stimuleaza partial.
Exp:pindololul si acebutalol-blocheaza act noncatecolaminei pe recept beta 1 cardiaci si

4. Caracteristicile complexului medicament-farmacoreceptor.


Caracteristicile
:A)saturabilitate –toti FR sunt ocupati =>chiara dak se mareste doza nu se
formeaza alte leg
B) Reversibilitatea-se poate lega si disocia de receptor
Tratamentul antidot este bazat pe complexul agonist-antagonist
Exp:diazepamul agonist al receptorului GABA
Flumazenilul-antagonist comp GABA
C)Afinitatea-capacitatea de a se lega mai mult sau mai putin
D)Specificitatea –un medicament actioneaza pe un singur tip de receptor
E)Selectivitatea-se leaga pe un singur subtip de receptor sau un subunitate

2
5. Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor.
Prezinta 3 etape:sinteza si degradarea continua a FR
Echilibrul electrolitic
Reglarea hormonala:-estrogeni duc la cresterea nr de recept ptr prolactina
Pr
ogesteron
Tiroidieni creste nr recept adrenegeni
Fenomenul de sensibilizare=raspunsul farmacodinamic mai intens la stimulare ,in absenta
unei stimulari anterioare a farmacoreceptorilor.
Mecanismul fen de sensibilizare:
1.lipsa stimularii unor recept prin:propanolol
Clonidina –inhiba eliberarea de medicam in fanta sinaptica
2.=>sinteza de receptori pe mb postsinaptica
3.intreruperea brusca a tratamentului =>nr mai mare de receptori pe mb
postsinaptica =>stimularea mai intens =>rasp farmadinamic exagerat(rebaund)
Oprirea brusca a propanololui =>crize angor pectoris ,tahicardie si HTA
Clonidina=> crize HTA
Fenomenul de desensibilitate =determina un raspuns slab la stimulare ,dak stimularea
anterioara ar fi intensa.
Mecanismul fen de desensibilitate:
1. stimularea intensa si excesiva a recept
2. scaderea nr de recept prin interactiunilor in apoptoza ,decuplarea G
3. lipsa de rasp la adm medicamentelor

6. Absorbtia medicamentelor: mecanismele absorbtiei, factorii care


influenteaza absorbtia medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la
nivelul absorbtiei, exemple.

Mecanismele absorbtiei:cel mai frecv este difuziunea care poate fi


-pasiva-a unui medicamenr solubil in apa printr-un por
-a unui medicament liposolubil dizolvat in membrana
-activa- cu ajutorul unui transportor
Factorii care influenteaza absorbtia sunt:
- locali de la locul administrarii
- depind de prop fizico-ch ale medicamentelor

Factorii locali-suprafata de absorbtie


-flux sanguin
-alimentatia
-tranzit intestinal
-enzime digestive
Propietatile fizico-ch ale medicam
a)liposolubilitatea-un med traverseaza mb fosfolipidica numai dak e liposolubil
b)grad de ionizare

3
c)disponibilitatea formei farmaceutice-medicam lichide,solide pentru aceasta
forma farmaceutica abs difera in fct de excipienti ,dimens particulelor ,form ch
medicamentele solide se adb m greu decat cele lichide
Interactiunile medicamentoase la nivelul absorbtiei
Daca mai multe med se adm concomitent ,ele pot interactiona iar absorbtia poate fi modif
prin :
-inactivitate medicamentelor
- formarea de complexe neresorbabile
-modif motilitati gastrointestinale
-modif vascularizatiei locale
Epinefrina +xilina =>mareste durata efectului anestezic
Colestiramina +diureticele tiazidice ,digoxina ,anticoagulante orale=>inhiba abs
Medicam antiacide cu Al ,Ca,Mg=>la scaderea abs tetraciclinei

7. Distributia medicamentelor, factorii care influenteaza distributia,


intractiuni medicamentoase la nivelul distributiei.
Transportul medicamentelor in sange si trecerea lor din sange in tesuturi si organe
Transportul –forma legata-de obicei cu albuminele deoarece au greutate molec mare
-forma libera –numai forma libera este activa ptr ca trece in tesuturi
Exista un echilibru intre f legata si cea libera pe masura ce f libera trece in tesuturi ,forma
legata de albumine e eliberata

Factorii care influenteaza distributia :f tisulari


Medicam
Factorii tisulari-vasc-creier ,inima,rinichi,ficat,splina,gl endocrine primesc peste 70%din
doza de medicament
Str capilarelor-ficat-sinusoidele hep au fenestratii mari care permit trecerea
plasmei si a proteinelor
-rinichi-prez pori mari la niv capil fav distributia
-creierul-bariera hepatoencefalica
-se distribuie mai usor med liposolubile si greu medicam hidrosolubile
polare(penicilina)
Factorii dependenti de med care influenteaza distributia:
c%medicam in plasma duce la c% crescuta a distributiei
liposolubilitatea-medicam liposolubile se dizolva in mb fosfolipidica si trec
mai usor prin difuziune
gradul de ionizare –medicam polare se distribuie f greu,ele trebuie sa treaca
la niv jonct dintre celule

Interactiunile medicamentoase la niv distributiei


-consecintele =>medicam intra in competitie pentru situsurile de legare ale albuminei
Exp:aspirina deplaseaza de pe albumina ,sulfamidele antidiabetice care duce la
cresterea formei lor libere care e activa=>ristul hipoglicemiei

4
8. Metabolizarea medicamentelor, etapele metabolizarii, consecintele
metabolizarii medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul
metabolizarii, fenomenul de prim pasaj hepatic.
Etapele metaboliz:etapa 1-hidroliza,reducere,oxidare(et de nonsinteza)
Etapa 2-sinteza si conjugare
Consecintele metaboliz:-trecerea intr-o forma inactiva farmacologica-maj medicam
-trecerea din f inactiv in f activa (enalapril-prednison-prednisolol-paracetamol)
-trecerea din f mai putin activa in f mai activa (codeina-morfina)
-trecerea dintr-o f netoxica-f toxica (paraotionul-paraoxon)
Interactiunile medicam la niv metabolizarii:

1.inhibitia enzimatica-cauza=competitia dintre medic pt situsurile de legare ale sist


enzimatice
Medicam care se leaga sunt inhibitori enzimatici
Medicam care nu se leaga nu sunt metabolizate si au consecinte toxice

Exp:cimetidina ,omeprazolul ,claritromicina,ketoconazolul se leaga de citocromul p 450


si impiedica oxidarea altor medicam cum ar fi teofilina alprazolam sildenafil amlodipina

2.inductia enzimatica –cauza=stimularea enzimelor hepatice


Medicam care stimuleaza=inductori enzimatici
Medicam care sunt mai intens
Exp fenobarbital carbamezapina fenitoina rimfapicina
Fenomenul de prim pasaj hepatic duce la inactivarea medicam in proportie f mare la
trecerea prin ficat ceea ce duce la adm pe alte cai .

9. Excretia medicamentelor: caile de excretie a medicamentelor,


mecanismele excretiei urinare, interactiuni medicamentoase la nivelul
excretiei.

Eliminarea medicamenteleor are cale principala excretia renala cu urm etape:


1 filtrarea glomerulara –filtreaza medicam care nu sunt legate de proteine
2 reabs tubulara –se reabs medic liposolubile
-se elimina medic hidrosolubile
- influentate de ph urinar(un ph acid=scade reabs subs ducand la elim)
3.secretia tubulara –de obicei prin trasp activ
Interactiunile medic la niv excretiei renale:

a)diuretice duc la cresterea elim altor medic


b)modif ph-ului urinar –modif proc de reabs
un ph alcalin fav elim med acide
un ph acid determ cresterea excretiei a medicam bazice
c)probenecidul prin blocarea sist transportor necesar secretiei de penicilina deter scaderea
excretiei acesteia
Alte cai de excretie:calea biliara-ampicilina ,eritromicina,rimfapicina

5
Pulm –alcolul etilic
Tegumentara-arsenicul
Saliva-fenitoina,fenobarbitalul,med antiepileptice
Lapte matern –cloraminfenicolul

10. Definiti medicamentul si otrava. Clasificarea si denumirea


medicamentelor.
Medicamentul-o substanta folositoare pentru prevenirea,ameliorarea ,vindera si
diagnostic.
Otrava-substanta ce determina tulburari fct ,organice ce duc la moarte.
Clasificarea medicam:-clasif ATC
-A-anatomica
-T-terapeutica
-C-chimica
Denumirea medicamentelor –denumirea chimica
-denumirea comuna internationala(DCI)
- denumirea comerciala

11. Descrieti citeva caracreristici ale cailor de administrare ale medicamentelor.


a) Adm enterala-cea mai frecventa cale de administrare
Efectele farmacologice ale medicam sunt intarziate
Numai o parte din doza ale med adm ajunge la locul in care trebuie sa
actioneze,ptr ca alte parti se pierd prin:degradare partiala-in tub dig
Absorbtie incompleta
Degradare la primul pasaj hepatic
b) Adm parentala (cale intravenoasa,intramusc,subcutanata)
-sunteaza primul pasaj hepatic al medic=>intreaga doza de med ajunge in circ
generala si e disponobila ptr actiune(biodisponibilitate=100%)
Indincatii-monitorizarea atenta a dozelor
-urgenta
1-calea intravenoasa-injectarea se face cu seringa/perfuzie
-efect rapid
-nu se adm preparate uleioase
2-calea intramusculara-se pot injecta solutii uleioase,preparate retard care elib treptat
principiul activ
-este contraindicata la pac cu hemofilie,cu trat anticoagulant
3-calea subcutanata-exp:insulina,heparine cu greutate molec mica
-absorbit e influentata de circ locala (vc scade absorbtie)
4-calea rectala-evita partial primul pasaj hepatic al medicamentelor
-rata absorbtiei e inconstanta
5-calea sublinguala –abs e f rapida,musculatura bucala fiind f vasc
-se evita degradarea digestiva si primul pasaj hep
-se adm comprimate ,solutii.spray
6-calea tegumentara-mai ales ptr efectul local(cosmetice)
-act sistemica:plasturi cu nitroglicerina/cu estrogeni

6
7-calea intranazala –trat afect locale
-calcitonina+desmofresina
8-calea vaginala ,conjunctivala,auriculara:fol m ales ptr tratam unor afect locale

12 Definiti principali parametrii ai farmacocineticii.


Parametrii framacocineticii:1) C%max=C max
2)intervalul de timp-Tmax
3)timpul de injuumatatire-T1/2
4)aria de sub curba-ASC
5)biodisponibilitate
6)compartimentele organismului
7)volumul aparent de distributie-Vd
8)Clearance-ul plasmatic
9)C% de platou
C max=concentratia maxima pe care o atinge un medic dupa adm lui in doza unica intr-
un anumit interval de timp(Tmax)
T1/2 este timpul necesar ptr a scade conc plasmatica a unui medicamet la ½ din Cmax
Aria de sub curba de variatie conc plasmatica intr-un anumit interval de timp
Biodisponibilitatea procentul din medic adm care ajunge in sange +disponibilitatea ptr
efecte farmacologice
Compartimentele organ sunt compartimentele ipotetice in care medic se poate distribui
Vd –volumul ipotetic in care se distribuie medic presupunanad ce exista o distributie
omogena a lui
Clearance-ul plasmatic-cant de plasma epurata tot de un medic in unit de timp
Concentratia de platou-conc ct dupa adm mai multor doze de medic

13. Descrieti concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza. unica,


intravenos si oral in modelul unicompartimental si bicompartimental.
Modelul unicompartimental-intravenos in bolus(deodata adik nu in perfuzie)=>c%
plasmatica imediat e maxima(Cmax),scade exponential in fct de timp
-oral=>c%p creste ce duce la o val max(Cmax)intr-un
Tmax,apoi scade exponential
Modelul bicompartimental-intravenos in bolus:
a)c%p scade initial rapid (faza alfa) Elim medic+trecerea lui din sange in tes
b) c%p scade apoi mai lent(faza beta) elim lui incepe numai daca dupa ce c%p a devenit
egala cu cea din tes
-oral-c%p-creste initial
atinge Cmax
-scade lent

14.Concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza multiple.


Adm de doze multiple –rara ,medic cu T1/2 scurt fara acumulare de medicam
-frecventa a unui medic cu T1/2 lung duce la persistenta unei conc reziduale
-doze multiple +interv ct duce la conc plasmatica crescuta ct pana la c max-c de platou

7
Timpul atingerii c%platou este =4xT1/2
Farmacodinamie :
I)efectele unui singur medicam
II)interact de ord farmacodinamic
III) efecte nedorite unui medicam
I 1)efecte in fct de doza-in fct de conc plasm si tisulara ,medic poate deter:efect
terapeutic
Efect
toxic
a)prag terapeutic-conc plasm la care incep efect terapeutice
b)plafon terapeutic-conc plasm la care incep efecte toxice
c)fereastra terapeutica-valorile conc plasm cuprinsa intre pragul terapeutic si plafon
d)indicele terapeutic-dif dintre doza terapeutica si doza toxica

2)efecte in fct de timp:a)debutul efect –depind de calea de adm


-indif de calea de adm (antidepresivele
triciclice incep sa-si exercite ef dupa 3sec)
b)durata ef-e in fct de prez medic sau a metab in orgm
3)modif de ef la adm repetate-efc se modif sau nu
a)taxifilaxia –scaderea progresiva a intensitati rasp la un medic,daca acesta se
foloseste repetat la inter scurte
b)toleranta-scaderea a intens rasp la un medic,daca acesta se adm in mod cronic
II Sinergismul –efectele sunt aditive
Antagonismul –efectele a 2 medicamente sunt antagoniste cand ele isi impiedica
reciproc act
III 1)determ de –ef farmacologice princ=efecte secundare
-alte efecte=efect sec
-fara leg cu efecte faramacodin =rk adverse
2)legata de ef farmaco princ –ef exagerat a medic
Exp aspirina poate det ulcer
Anticoagulantele poate determ hemoragie

15.Definiti urmatoarele notiuni: prag trapeutic, plafon terapeutic, fereastra


terepeutica, indice terapeutic.
Pragul terapeutic-concentratia plasmatica la care incep efectele terapeutice
Plafon terapeutic-conc plasmatica la care incep efectele toxice
Fereastra terapeutica-valoriile conc plasmatice cuprinsa intre prag si plafon terapeutic
Indicele terapeutic-diferenta dintre doza terapeutica si doza toxica

16.Descrieti curbele doza/efect la medicamentele agoniste si la asocierea medicament


agonist cu medicament antagonist competitiv sau necompetitiv.
Efectul unui medicament =interns rasp la medic
Intens rasp poate fi identica sau diferita la 2 medicam M1 si M2-M1 si M2 cu aceeasi
intensitate a rasp pot avea curbe identice

8
Alegerea medic in terapeutica e in fct de toleranta la medicamnete ,nu neaparat in fct de
doza
Curbele efect/doza si antagonisti
Adm de antagonisti =>curba efe/doza a agonistului –se poate decala
-se poate modifica
Antagonistul competitiv-se fixeaza pe R agonistului .o doza mai mare de agonist
indeparteaza antagonistul de pe receptori
Antagonistul necompetitiv –e fixat pe alt receptor sau pe acelasi receptor dar pe un alt
situs de legare=>nu exista competitie.intensitatea rasp e mica,iar curba ef/doza e
aplatizata .

17. Interactiuni de ordin farmacodinamic si tipuri de efecte nedorite la medicamente,


exemple.
Interact de ord farmacodinamic-sinergismul-efect sunt aditive
-efectul E1 al unui medicam M1 se
exercita in ac sens cu efectul E2 al unui medicam M2(efectul global ale M1,M2 nu e mai
mare decat suma efectelor lor)
Potentare –efect de aditie;global>decat suma efect lor
-antagonismul –efectele a 2 medicam sunt antagoniste
cand ele isi impiedica reciproc actiunea
-efect global<suma efectelor lor
-efectul global poate fi =o
-exp :propanolol-bradicardie ,atropina-
tahicardie
Efecte nedorite la medic-determ de-efecte farm principale=efect secundare
-alte efecte=efecte secundare
-fara leg cu efct farmacodinamice=rk adv
-legata de ef farmac princip-ef exagerat a medic :hemoragie la
anticoagulante.Efectul e determ de act medicam:aspirina poate deter ulcer.
Alte efect farmcologice:clordelazina –
antipsihotic,hta si uscaciunea gurii.

18.Structura receptorilor adrenergici. Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici.


Efectele majore mediate de receptorii adrenrgici.
Structura recept adrenergici-receptori in serpentina-proteina cu 7 bulce de o parte si de
alta a memb celulare
-unitatea de cuplare este proteina
G(formata din subunitatile alfabetagama),poate avea rol inhibitor (GI),stimulator(Gs)
-unit efectoare-enzima
-canal ionic
-medicam =mesager primar
-complexul medicam-R=>activ
unor interm (mesagerii secunzi):AMPc,GMPc,IP3,DAG
-mesagerii secunzi activeaza sist
efectoare responsabile de rasp biologic al celulei

9
Mesagerii secunzi ai recept adrenergici:receptorii alfa1 act-DAGsi IP3-determ cresterea
conc de CA2+intracelular si activarea proteinkinazelor
Receptorii alfa2-inhiba adenilciclaza si AMPc
Receptorii beta1 si beta 2 cresc AMPc si
stimuleaza adenilciclaza,la niv ochiului-muschii –radiari-inerv de simp-midriaza
-circular-parasimpatic-mioza
Efectele stimularii receptorilor adrenergici
Alfa1-vase:vc(creste TA,creste rvp)
-pupila:midriaza
-vezica urinara:creste contractia sf int
-musc intest:relaxare
-ficat:creste glicogenoliza,gluconeogeneza
-inima:creste FC,cresc aritmiile
Alfa 2: (localiz pre si postsinaptic)
-sinapsa:scade elib de noradrenalina(feed-back)
-vase:vc
-pancreas:scade secretia de insulina
-plachete:creste agregarea plachetara
Beta1-cord:creste frecventa,creste forta de contractie ,creste vit de conducere A-V
-rinichi:creste elib de renina
Beta2 –musc neteda:relaxare
-musc scheletici:vd,glicogenoliza,creste forta de contractie
-ficat:glicogenoliza,gluconeogeneza
-pancreas:creste secretia de insulina si glucagon
Beta3-t adipos:lipoliza

19. Modalitati de interventie farmacologica la nivelul sinapsei adrenergice.


Sinteza:levodopa =>cresc sint dopaminei =>corectia deficitului de
dopamina(boala parkinson)
Alfa –metildopa-intra in circulatie ,sint catecolaminelor=>alfa
metilnoradrenalina
-efect central-stimuleaza centri cv motorii simp care
trimit la periferie impulsuri inhibitorii=>scade elib de noradr=>hTA,si scaderea TA
-act periferica-alfa2 presinap =>scade elib de
noradrenalina
Rezerpina –inhiba captarea in vezicule de depozit
Eliberarea –clonidina –alfa2 presinaptic=>scade elib de noradrenalina
-guanetidina-inhiba elib de noradrenalina
-amfetamina ,efedrina-stimuleaza elib de noradrenalina ,
-creste vigilenta
Recaptarea in buton terminal –cocaina ,medic antidepresive-inh recaptarea
Inhibitori ai degradarii-IMAO=>nu se mai degradeaza noradrenalina
Recaptarea in vezicule de depozit –rezerpina-inhib recaptarea norad in
veziculele de depozit .

10
20.Clasificarea medicamentelor agoniste si antagoniste adrenergice
Medicam agoniste=simpatomimetice
Medicam antagonsite=simpatolitice
Clasificarea simpatomimeticelor:
1)dupa structura-catecolamine –adrenalina,noradr,dopamina,izoprenalina
-debut rapid,durata scurta de act
-nu se adm oral
-nu penetreaza bariera encefalica ptr k au
grupari polare
-noncatecolamine-efedrina si amfetamina(invers)
2)dupa mecanismul de actiune –act directa :adr,noradr,dopamina
-act indirecta(nu act pe recep si pe
mediatori):amfetamina
-act mixta:efedrina,nafazolina
3)dupa receptorii pe care act:pe alfa 1,2,beta 1,2-epinefrina
Pe alfa 1,2,beta 1-noradrenalina(nu pe beta 2
dat –CH3)
Pe beta:beta1,2-izoprenalina
Beta1-dobutamina
Beta2-salbutamina,salmeterol,fenoterol
Pe alfa –fenilefrina,metoxamina
Pe r dopaminergici-
apomorfina,bromocriptina,dopamine
Clasificarea simpatoliticelor:
1)inhibitori ai simpaticului cu act centrala:alfametildopa,clonidina,guanfacina
2)blocanti ai ggl vegetative(gglplegice)-trimetofan
3)blocanti ai recept adrenergici :blocanti alfa adrenergici-neselectivi-
fentolamina,fenoxibenzamina

-alfa1 selectivi-prazosin ,doxazosin


Blocanti beta-neselectivi-
propanolol,nadolol ,timolol
Beta1 selectivi-
adenolol,metoprolol

21..Medicamentele agoniste adrenergice - caractere structurale.


Simpatomimeticele
Proprietati farmacocinetice in fct de structura :prezenta OH fenolic –inactivare
mai rapida
-crester
ea polaritatii moleculare-scaderea absorbtiei
-distributie slaba in SNC
Proprietatile farmacodinamice in fct de structura:

11
a)nucleul benzenic-prezenta a 2 grupari OH=>efect de tip
catecolaminic max
daca dispare un OH =>scad efectele beta1(fenilefrina)
daca lipsesc ambele grupari OH =>numai act
indirecta(efredina)
b)catena laterala-prezenta OH in pozitie beta a cat laterale=>
cresc efect alfa si beta prin cresterea fixarii pe receptori
existenta unor radicali voluminosi la amino din capatul
catenei laterale=>cresc efectele beta

22. Epinefrina, norpinefrina, izoprenalina si dobutamina : efecte farmacologice,


indicatii.
Epinefrina-efecte farm :-cv-cord-creste FC,frecventa carediaca si DC
-vase-prin alfa-vc la niv mucoaselor,cutanat,viscerelor
Prin beta2-vd la niv ms scheletici si artelor hepatice
-creste TA sist si scade TA diastolica=creste diferentiala
-respirator:-bronhodilatatie prin stimularea recept beta2
-metab:hiperglicemie
Glicogenoliza prin stim beta 2
-indicati:-soc anafilactic data de edem glotic
-criza de astm bronsic(subcutanat)
-oftalmologie(trat glaucomului)
-asco cu anestezice locale-prelungirea anesteziei
Noreprinefrina-efecte farm:cv-act predominant de tip alfa
Reflex baroreceptor
-indicatii:-soc anafilactic
-scaderea TA,scade stimularea barorecep arcului aortic
-reducerea frecventei impulsurilor aferente spre bulbul rahidian
Izoprenalina-efecte farm:cord-creste FC,DC, ritmul ventricular
Vase:vd (ms scheletica)
Cresterea dif intre Tasistolica si Tadiastolica
Pulmonar:bronhodilatatie
Metabolic:creste glicerolul si ac grasi
-indicatii:blocul A-V gr I-intarzierea conducerii impulsului de la A-V
Astmul bronsic
Dobutamina –efect farm:predominant pe cord-creste FC,DC,alura ventriculara
-indicatii:-soc cardiogen
-IC refractara

23. Medicamente β2 agoniste adrenergice : efecte farmacologice, indicatii, clasificare,


exemple
Efecte farmacologice :-bronhodilatatoare
-relaxare a uterului=>impiedicarea contractiilor uterine(med
tocolitice)
Indicatii:-astm bronsic
-iminenta unui avort /nastere prematura

12
Clasificare:1)bronhodilatatoare:beta2 cu act scurta:salbutamol,albuterol,fenoterol
Beta2 cu act lunga-salmeterol,fomoterol
-nu se folosesc in criza de astm
pentru k au efect intarziat
2)tocolitice:salbutamol,fenoterol,terbutamina
Bronhodilatatoare:dilatarea bronsilor si golirea alveolelor

.
24.Medicamente α agoniste adrenergice efecte farmacologice, indicatii, exemple.
Fenilefrina,etilefrina:efect farm-vc=>creste TA
Nu se act pe cord deoarece dau bradicardie reflexa
Indicatii:topic-pe muc nazala ,sacul conjunctival
Soc
hTa –oral
TPSV-tahicardie paroxistica supraventriculara
Metoxamina-efect farm:vc-creste TA
Efect pe vag=>scaderea frecv cardiace
-indicatii:-TPSV prin act pe vag
-hTA det de halotan

25. Medicamente agoniste dopaminergice: mecanism de actiune, efecte


farmacologice, indicatii, exemple.
Dopamina :mec de act –in fct de doza-d.mici-efect tip dopaminergic(2-5
picograme/kg/min)
D.medii-efect dopa+beta adrenergic
d.mari –la fel (mai ales beta adrenergic)
d.f mari-efect alfa adrenergic(10-20
picrograme/kg/min)
efecte farm:cord-creste FC,DC ,frecv cardiaca
vase-vc
-creste TA
Renal +visceral-vd ren +mesenteric=>creste fluxul plasmatic
renal
Indicatii:dopamine+soc =medic de electie in trat socului
Bromocriptina –mec de act:agonist selective pe recept dopaminergici D2
-ef farmacologice-scade sint de prolactina
-scade elib hormonilor de crestere
-indicatii:acromegalie,galactoree,amenoree,encefalopatie portala,unele
forme de Parkinson.
Apomorfina-mec de act :D2
-efect farm:stimuleaza centrii vomei
-indicatii:provocarea vomei

1. Agonisti adrenergici cu actiune indirecta si mixta : mecanism de actiune efecte


farmacologice, indicatii, exemple.

13
Efedrina-actioneaza indirect ,dar patrunde si in terminatiile simpatice elib noradrenalina
Efecte farmacologice:- vc ,creste TA
-bronhodilatatoare
-stimulare psihomotorie,indeparteaza oboseala
Indicatii:in hTA,mai ales cele cornice
In miastenia gravis
In astmul bronsic
Nafazolina(rinofug):mec de act-elib de noradrenalina
Ef farmacologice-decongestiv
Indicatii:rinite acute seroase
Amfetamina-mec de act:eliberarea unui exces de dopamina
-ef farm:cardiovacular-tahicardie,HTA,IMA,vasculite
SNC-agitatie,convulsie,coma,ischemie
-indicatii:decongestionant al mucoasei nazale.

27.Inhibitori ai simpaticului cu actiune centrala : exemple, propietati farmacologice,


indicatii, efecte secundare, reactii adverse.
Clonidina –mec de act:-la nivel central=>stimuleaza recept alfa2 postsinaptici (la niv
bulbar)-trimit impulsuri inhibitorii la periferie
-la nivel periferic=>stimuleaza recept alfa2 presinaptici inh elib
de NA –inhib a simpaticului –scade TA
-prop farmacologice-nu reduce fluxul sanguin renal
-se absoarbe usor
-indicatii:HTA medie/grava
-efecte secundare –retentie de Na
-bradicardie
-scade FC si DC
-rk adv :usoare-sedare ,somnolenta,constipatie,uscaciunea gurii
Grave-rebound la intreruperea trat
Alfa-metildopa-mec de act:stimuleaza recept alfa 2 centrali(nucleii tract solitar din bulb)
Impulsuri inhibitorii la periferie
-prop farmacologice:nu scade fluxul sang renal
-efecte secundare - Tendinta de retentie de Na
- Scade debitul cardiac
-indicatii:forme moderate de HTA
-rk adv:nu produce rebound
Moxonidina –mec de act-stimuleaza recept imidazolici I1 bulbari=>impulsuri inhib la
periferie =>scade tonusul simpatic scade TA
-caract farm:-mentine perfuzia renala ,mentinerea filtrarii glomerulare
-stimnuleaza scaderea recept alfa 2 postsinaptici bulbari=>mai
putine efecte adverse
-indicatii:HTA esentiala,IP, retentie azotata
-C.I.:BAV,BSA,IC,CI,bradicardie

14
28.Blocanti a eliberarii catecolaminelor la nivel terminal periferic: exemple,
propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse.
Rezerpina-mec de act:blocheaza captarea NA,DA,5-HT in vezicule de depozit
-efecte farmacologice-hTA
-bradicardie
-linistire(act tranchilizanta+neuroleptica)
-indicatii:HTA
La adm intravenos act e mai rapida
-rk adverse:-sedare,somnolenta
-pirozis+congestie nazala
-la doze mari-tulb extrapiramidale+depresie
Guanetidina-mec de act:blocheaza elib NA in fanta sinaptica
-ef farmacologice:scade TA,frecv cardiaca,fluxul sanguin renal
-indicatii:HTA-cazuri severe care nu rasp la alte tratamente
-rk adv:hTA ortostatica-colaps
Impotenta sexuala la barbati
Retentie salina
Bretilium-ef farm:asem guanetidinei
Creste pragul ptr fibrilatie
-indicatii:fibrilatie atriala

29.Blocanti ai receptorilor α adrenergici: exemple, propietati farmacologice, indicatii,


efecte secundare, reactii adverse.
1)blocanti alfa adrenergici neselectivi:
a) fenoxibenzamina –ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina =>scade
rvp=>tahicardie reflexa
-indicatii:trat feocromocitomului mai ales preoperator
b)fentolamina-ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina=>scade
rvp=>tahicardie reflexa
-indicatii-diag feocromocitomului
2)blocante alfa adrenergice selective
Ef farm:-scade vc art si venoasa =>scade rpv si TA
-fav mictiunea prin scaderea tonusului sf vezici
-utilizare in afectiuni vasc /urologice
-scade agregarea plachetara
Reactii adv –prima doza –hTA ortostatica=>soc=>primele doze mai mici
-tahicardie reflexa
-retentie sodata
-efect sedativ
-cefalee si congestie nazala
-vertij
-disf sexuala
a)prazosin-ef farm:scade TA si rvp
nu modif DC,FG,FSR

15
-indicatii :HTA
Insuf cardiaca ptr reducerea postsarcinii
Fen Raynaud
b)urapidil-indicatii-HTA
-reac adv :hta ortostatica,vertij,cefalee
c)dehidroergotoxina :indicatii-ischemia cerebrala
tulb cerebrale la batrani
d)sermion-indicatii:ischemie cerebrala
arterita
tulburari cerebrale la batrani
e)tamusolin-indicatii-hipertrofia benigna de prostata

30.Medicamente blocante beta adrenergice : propietati generale, structurale si


farmacocinetice, indicatii, exemple.
Caracteristi generale-pot fi selective si neselective
-unele beta blocante au activ simpatica intrinseca
-nu deter hTA ortostatica
-intreruperea brusca a trat determ efect de rebound
-toate medocam au term olol
Caract ale str chimice-se aseama cu med simpatomimetice:ptr k au un nucleu benzenic si
o cat lat
-gruparea amina la cat lat cu substituent voluminos=>determ fix
pred beta
-deosebirea de simpatomimetice-substituent de la nucleul aromatic
-potenta medicam este crescuta dak exista un at de oxigen intre
nucleu benzenic si cat lat
Caract farmacocinetice:lipofile-se abs repede ,se metabolizeaza rapid in ficat
-nu se adm in insuf hepatica (propanolol,metoprolol)
Hidrofile-absorbtie si metabolizare mai lenta
Nu se adm in insuf renala(atenolol,nadolol)
Indicatii generale-afect c-v:antihipertensive
Antiaritmice
Antiischemice
-glaucom
-migrena
-hipertensiune portala
-trat simpomatic al hipertiroidiei
-tremor esential
Exemple neselectivi-propanolol
-nadolol
-timolol
Beta1 selectivi-atenolol,metoprolol,bisoprolol,nebivolol
Alfa si beta-labetolol,carvedilol

16
31. Antagonisti neselectivi beta adrenergici : exemple, efecte farmacologice,
indicatii, reactii adverse si contraindicatii
Exemple:propanolol,nadolol,timolol.
Ef farmacologice:c-v-cord-efect cronotrop-
-efect dronotrop –
-efect ionotrop-
-efect batmotrop-
-vase-vc(ms scheletici)
Pulmonar :bronhoconstrictie
Renal :retentie de Na-dat scaderii TA si FPR(flux plasm renal)
Metabolice-scade glicogenoliza si secretia de glucagon
Indicatii –antihipertensiv-scade secretia de renina
-mec multiple
-antianginos-scade cons de oxigen
-antiaritmic(aritmii postinfarct si hipertiroidie)
-glaucom(scade secretia umorii apoase de corpul ciliar)
-antimigrenos-impiedica vd determ de catecolamine in vasele cerebrale
-HTP-blocarea beta 2 splahnici
-tremor esential
Rk adverse si contraindicatii:-bronhoconstrictie –C.I. in astm bronsic si BPOC
-rebound-crize anginoase si aritmii
-tulburarii metabolice-C.I. in DZ insulinodependent din
cauza reglarii glicemiei
-blocuri sinoatriale sau de ramura
-tulburari ale fct sexuale ,sedare ,somnolenta
-racirea extremitatilor –prin predominanra alfa ce determ
vc –C.I. in arteriopatie obliteranta
Ef adverse:bronhoconstrictie
Disfunctie sexuala
Nadolol –efecte farmacologice,indicatii si contraindicatii ca la propanolol
-eficacitate in HTP
Timolol-oftalmologie ptr scaderea secretiei umorii apoase

32.Antagonisti beta adrenergici selectivi pe receptorii β1 : exemple, efecte


farmacologice, indicatii. Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica
intrinseca : exemple, mecanism de actiune, indicatii.
Antagonsti beta 1selectivii
exp:atenolol,metoprolol,acebutanol,esmolol,bisoprolol,nebivolol,betaxololul
Efecte farmacologice:-inhiba apoptoza miocardica-bisoprolol,nebivolol,metoprololul
succinat => indicatie in ICC –scade TA
- creste toleranta la efort in AP
- actiune minima la niv pulmonar ,metabolic,circulatie periferica
indicatii –indicatiile propanolului ,inclusiv ka pacienti care au asociat-astm
-DZ

17
-arteriopatie
-IC
Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca
Exp:pinololul,acebutamolul
Mec de act:- se fixeaza pe recept beta adrenergici =>impiedica act
catecolaminelor pe ei
-stimuleaza recept beta ,dar nu cu aceeasi eficacitate ca a
catecolaminelor
Indicatii-HTA +bolnavii cu DZ
-HTA+bradicardie
-indicatiile propanolului

33.Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta : exemple, mecanism de actiune si efecte


farmacologice, indicatii.
Labetolol –mec de act:alfa blocant =>vasodilatatie periferica
-efect farm:beta2 blocant +vasod periferica
Nu creste rvp
Blocheaza mai mult beta decat alfa
-indicatii:HTA la varstnici
HTA la pers de culoare
HTA la gravide
-rk adv:hTA ortostatica
Vertij
Carvedilolul –indicatii:insuf cardiaca
HTA
CI

34. Blocanti ai receptorilor dopaminergici: exemple, efecte farmacologice,


indicatii, reactii adverse.
Metroclopramida -mec de act –stimulat al recept colinergici
-ef farm:creste tonusul sf esofagian inf
Stimuleaza golirea stomacului
Creste secretia de prolactina si aldosteron
-indicatii-antiemetic
-prokinetic-da DZ
-esofagita de reflux-alim din stomac se intorc inapoi
-rk adv-sedare
-tulb extrapiramidale(torticolis)
-contraindicatii-obstructie organica

35.Tipuri de receptori colinergici, localizare, structura, mecanismele biochimice de


activare a lor.
Receptorii muscarinici prez 5 subtipuri :
M1-in SNC,gg,term presinaptice,ggl vegetativi

18
-in celula parietala gastrica
-mediaza ef de tip excitator
M2-in miocard
-mediaza ef de tip inhibitor(vagala a inimi)
M3-in gl exocrine
-tub digestiv,gl bronsice,lacrimale,sudoripare,musc neteda
-ef de tip excitator
-cei din endoteliu vasc (efect neg)prod vd(efect indirect)mediat de
oxidul nitric
M4-in SNC
Structura-receptori in serpentina cuplati cu proteina G
-M1 si M2 au ca mesageri secunzi IP3 ,DAGsi Ca 2+
-M2 si M4 produc inhibitia a adenilatciclazei-efect inhibitor
Mec biochimic de act a lor:medicamentul se fix pe receptor
Subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de
subunitati betagama si fixeaza o molecula de GTP-acesta determina activarea de E
Are loc formarea de mesageri secunzi ai informatiei celulare care detrmina:activarea
proteinkinazei intracelular care act pe prot specifica fiecarui tip de celula si deter rasp
specific
Activare
a canalelor ionice
Are loc rasp celular .Incetarea act medicam duce la :inactivarea mesagerilor secunzi
Fosfordiesteraza degradeaza
AMPc
Inactivarea proteinei G –
desfosforilarea GTP (cu formare de GDP) fixat pe subunitatile alfa=>cuplarea cu
subunitatile betagama +formarea de complex inactiv GDP-proteina G

Receptorii nicotinici -2 subtipuri:


Nn(neuronali)-la nivelul gg veg,SNC si medulosuprarenal
Nm(muschi)-la niv placii motorii
Structura:receptorii ce deservesc un canal ionic,deschis canalele de Na+ si Ca+
producand excitatie.

36.Efectele stimularii receptorilor colinergici. Modalitati de interferare farmacologica a


sinapsei colinergice
Efecte :stimularea musculaturii netede
Bronhoconstrictie
Creste peristaltismul
Ms circulari-constractie-mioza ;ms ciliar-desch canalului Schlem duce la
usurarea drenarii umorii apoase
Stimularea evacuarii urinei,relax sf
Vasodilatatie +arteriodil
Cord-ef inhibitor-bradicardie

19
Gl exocrine-hipersecretie

37.Agonistii colinergici cu actiune directa: exemple, efecte farmacologice indicatii.


Exp:acetilcolina si esterii colinei inuditi
a) Ach:se utilizeaza doar in scop excitator,nu se adm ca medicament
Nu are liposolubilitate su e inactiv de colinesterazele circulante
Creste convexitatea cristalinului
Contracta ms ciliar=>mioza
b)esterii-beta-necolinergic-asem cu ach dar predomina activ muscarinice puternice ,mai
ales la niv tract urinar
-carbacol-are si act muscarinice+nictinice-la niv medulosuprarenalei cu elib de
catecolamine
-pilocarpina-are act asem ach
-are toxicitate sistemica f mare ,nu se poate utiliza decat ca si antidot
in intox cu parasimpatolitice
-are efecte puternice secretorii,cu pierderi masive de
secretii(sudorale,salivare,bronsica)
-bradicardie,colaps vasc
-utiliz ei ca topic(util local )in glaucom

38. Agonistii colinergici cu actiune indirecta reversibila: exemple, mecanism de


actiune , efecte farmacologice, indicatii
Anticolinesterazice –inh prin complexare colniesteraza resp de degradarea
ach=>disponibilitate mai mare a neurotrans ptr actiune.
Dupa durata de act avem, anticolinesterazicele cu act reversibila.
-cu durata f scurta de act:edrofonice
-cu durata medie:fizostigmina,neostigmina-act 2-4 ore
Indicatii –limitate cu ef adv la niv SNC ;poate fi util in glaucom
-au o molec polara
-au efcet muscarinice –stimuleaza musc neteda gastro-intest si la niv tract
genito-urinar
-in atonie veziculara ,intestinala
Act nicotinice-la doze f mari.

39.Agonistii colinergici cu actiune indirecta ireversibila: exemple, mecanism de


actiune, efecte farmacologice, indicatii, semnele si tratamentul intixicatiilor acute ca
astfel de substante .
Anticolinesterazicele cu act ireversibile-comp organo-fosforici care inhiba ireversibil
colinesteraza
Patrund cu usurinta prin piele ,mucoasa.
Trat-se administreaza atropina ptr efecte muscarinice
Obidoxina-reactivator de colinesteraza adm intravenos cat mai rapid
Izoflorafat-f toxic;produce imbatranirea colinesterazei.

20
40.Medicamente parasimpatolitice : exemple, mecanism de actiune, efecte
farmacologice, indicatii, efecte secundare, contraindicatii.
Parasimpatoliticele
Exp:atropina –mec de act-inhiba act acetilcolinei prin competitie la niv recept
muscarinici
-efecte farmacologice-blocarea muscarinice-scade secretia salivara
-scade secretia acidului
gastric
-scade tonusul
+peristaltismul cailor biliare,tract urinar
-gl exocrine sunt reduse
secretiile
-ef 3-4 h
-midriaza,paralizia
acomodarii ptr aproape =cicloplegie
-inlatura bradicardia
Indicatii:hipersecretie gastrica,colici biliare,constipatie,tenesme vezicale.
Contraindicatii –FiA,glaucom,tuberculoza pulmonara evolutiva.
Rk adv: uscaciunea gurii,constipatie,retentie de urina,tahicardie,midriaza cu cresterea
tensiunii intraoculare,tulburari de vedere ,fotofobie,cefalee

SCOPOLAMINA : P.F:lauronil,hidromorfon-scopolam

-are actiune PSL cu efecte asemanatoare atropinei dar de 2 ori mai intense si de durata
mai mica

-e un inhibitor al SNC

-are efect
antiparkinsonian,spasmolitic,antisecretor,antispastic,analgezic,sedativ,ganglioplegic

ef.adv:somnolenta,ameteli,halucinatii

indicatii:preanestezie,rau de miscare,in oftalmologie,boala parkinson

Cind:glaucom,adenom de prostata

41.Sistemul serotoninergic: distributia serotoninei in organism, metabolismul


serotoninei, receptorii serotoninergici si efectele stimularii lor, clasificarea
medicamentelor sistemului serotoninergic, exemple.
Distributie-95%tub digestive in ms enterocromofine
-SNC
-plachete sanguine –trombocitele o preiau din plasma
Metabolismul:-sinteza serotoninei-incepe de la triptofan

21
-la niv epifizei –serotonina se transf in melatonina-
sint mai intensa noaptea
-degradarea 5-HT-e degradta sub act MAO prin dezaminare oxidativa
Receptorii sunt de la 5-HT1....5-HT7,iar cei S-HT1 sunt de la 5-HT1A........5HT1D
Structura:-receptori in serpentina
5-HT3 deservesc in canal ionic
Efect stim recept serotoninergici:
1)ef periferice:a)pe musc neteda-creste peristaltismul
-apare refluxul de voma-prin 5-HT3 care
se gasesc atat la niv tract dig cat si la niv SNC=>blocanti de 5-HT3 folositi in trat vomei
prod al medic antineoplazice
-bronhoconstrictie
-contractia uterului
b)la niv c-v:pe vase avem recept 5-HT2
pe vase nromale –vd
pe vase lezate –vc
act mai evidenta oe vasele renale si coronare
pe TA stimuleaza det rasp variat
pe cord-cresc frecv si FC
2)ef centrale –reglarea somnului,temp,apetitului,ef antidepresiv
Clasificarea medicamentelor sist serotoninergic:
I serotoninergice directe:-agoniste 5-HT1(triptani)=antimigrenoase
Exp:sumatriptan,naratriptan,zolmitriptan
IIserotoninergice indirecte –1)stimuleaza sint de serotonina-triptofan,5-HT
-2)inhibitorii a recaptarii serotoninei:
a)antidepresive:-inhibitoare specifice(doar pe serotonina)
exp:fluoxetina(prozac)
paroxetina(seroxat)
-inhibitoare mixte(serotonina+noradr)
Exp:clorimimipramina(anafanil)
Amitriptilina
Maprotilina
b)anorexigene-fenfluramina(minifage)
dexfenfluramina
3)inhibitorii ai metabolizarii prin MAO:
a)nespecifice-iproniazida,tranilcipromina
b)inhibitoare de MAO-A
de MAO-B

42.Clasificarea medicamentelor care actioneaza asupra SNC, exemple.


a)medicam cu act deprimanta-neselectiva-anestezice
hipnotice si sedative
-selectiva-1) predominanata pe fct psihice-anxiolitice

22
-antipsihotic
e
-2)pred pe fct motorii –antiparkinsoniene-+r
dopaminergici
-antiepileptice=anticonvu
lsivante
-miorelaxante centrale-in
special in bolile reumatice
3)predominant pe durere-analgezice opiode
b)medicam cu act stimulanta-antidepresive
-neurotrope
-stimulante-psihomotorii
-bulbare
c)medicatia bolilor degenerative:narcoza este dif de hipnoza(se trez la
atingere,intepatura,orice stimul exterior)
anxietatea=frica fara un motiv real
nevroza=poate fi controlata
psihoza=e greu tratata

43.Hipnoticele: definitie, somnul fiziologic si cel determinat de hipnotice, mecanism


de actiune, efecte farmacologice, reactii adverse.
Definitie :medicam care induc sau prelungesc somnul
Scade nr trezirilor peste noapte
Produc un somn asemanator cu somnul fiziologic
Somnul fiziologic :-somn de unde lente
De refacere
Scade fct bazala
Vise care nu se tin minte
Somnul hipnotic creste durata somnului lent cu unde lente(normal =90 min x 4-6 ori)si
scade durata si nr perioadelor de somn rapid (normal 10-30 min x 3-5 )
Mec de act :fiziologic-inhib SRAA=>scade vigilenta corticala
Chimic-modif ale transmiterii sinaptice dependente de NA,5-HT,GABA
Efecte farmaco:-sedare,somn,narcoza
-ef anticonvulsivant
Rk adv:-diminuarea perf motorii
Ef aditiv la bauturile alcoolice
Buimaceala la trezire –scade somnul rem ,,datorie de somn paradoxal”
Dependenta :psihica
Toleranta-doze din ce in ce mai mari ptr aparitia ef
Fizica-pac consuma medic ca sa nu se mai simta rau
Psihotoxicitate-pac poate avea manif antisociale

44.Hipnotice nebarbiturice : exemple si principalele caracteristici farmacologice.


Nebarbituricele-benzodiazepindele :

23
Diazepam-anxiolitic
Nitrazepam –cp de 2,5mg
Act hipnotica,relaxare musc
Nu determ inductie enzimatica
Toxicitate redusa
Midazolam-comprimate 15mg
Act f rapida
Da amnezie anterograda
Flurazepam
Temazepam
Triazolam
Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg
-are act pe recept GABA
-ef sedative,relaxant,anticonvulsivant
-determ vise in culori
Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg
Act pe recept GABA
Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic
Nu are act relaxanta si anticonvulsiva
Glutetimida-sedativ 250mg
-act slaba
Cloralhidrat

45.Hipnotice barbiturice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice,


indicatii, clasificare, farmacocinetica, reactii adverse, tratamentul intoxicatiei acute cu
barbiturice.
Fenobarbital –mec de act-faciliteaza si prelungeste ef GABA –se fix de recept GABA pe
alt situs decat cel ptr GABA sau benzodiazepine=>desc can de Cl
=>hiperpolarizare=>inhibitie
-activarea directa a can de Cl –la doze mari
-scade act glutamatului –det depolarizare+excitatie
-efect fármaco:-sedativ,somn,narcoza(30-40 mg)
-anticonvulsivant la 50-60 mg
-hipnotic la 100-200 mg
Fenobarbitalul un se adm intravenos deoarece e introdus intr.-o subs uleioasa=adm numai
intramusc ,doza totala e peste 3-6 g.
-indicatii-hipnotice
-sedative
-anticonvulsivante (epilespsie,tetanos)
-clasificare in fct de durata somnului:-lunga:fenobarbital>8h
-medie:ciclobarbital,amobarbital
-scurta:pentobarbital,tiopental-in
anestezie
-farmacocinetica:absorbtie buna
Metabolizarea se face in ficat =inductoare enzimatice

24
Eliminarea renala-ph alcalin creste elim
Timpul de injumatatire :fenobarbital 1-6 zile
Durata scurta si medie 14-42h
-rk adv –somnolenta
-confuzie (la batrani)
-dereglarea somnului fiziologic (deficit de somn paradoxal)
-atentie la bolnavi cu porfirie-deoarece induce crize de porfirie
Tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice:voma+spalaturi gastrice(in primele 3h)
Adm de purgative osmotice
Sustinerea resp ,circ
Alcalinizarea urinii
Diuretice osmotice
Dializa peritoneala/hemodializa

46. Acidul gamaaminobutiric si receptorii GABA : metabolism, tipuri de receptori


GABA, efectele stimularii receptorilor GABA. Benzodiazepinele : clasificare,
exemple.
Metabolismul :-sinteza-glutamina-ac glutamic-GABA
-depozit in veziculel de depozit
-elib in fanta sinaptcia
-recaptarea in term presinaptice
Celulele gliale
-degradarea in cel gliale-GABA de catre ac succinic
Receptorii GABA: GABA-A:au mai multe situsuri de legare ptr GABA
Benzodiazepine
Barbiturice
Steroizi-progesteron
Substanta care se leaga de recep GABA –moduleaza activ
GABA si nu au efect in absenta GABA
-sunt receptorii care deservesc un canal ionic-canal de Cl-
Fixarea GABA pe recept duce la desc canalelor de Cl- ceea ce duce la intrare ionilor de
Cl in celula =>hiperpolaritate celulara
Efectele farmaco:mediate prin canalel de Cl- a recept GABA-A
Desc can de cl ,intrarea Cl in neuron:-ef anxiolitic
-ef sedativ si hipnotic
-ef miorelaxant
-ef anticonvulsivant
Inchiderea can de Cl si inhibarea intrarii Cl in neuron:-anxietate
-stimulare
-ef preconvulsivant
-ef promnezic
GABA-B-localiz la niv sinapsei-receptori presinaptici
Postsinaptici
Recept presinaptici GABA-B –controleaza elib GABA si altor mediatori in fanta
sinaptica

25
Recept postsinaptici GABA-B-desc can de k+=>iesirea k+din neuron ceea ce duce
la hiperpolarizarea mb
Efectele stimulatorii-ef miorelaxant-relax ms scheletice prin inhib trans sinaptice la niv
maduvei spinarii
-inhib bronhoconstrictia prin inh elib de Ach
-efect antitusiv
Clasificare :
In fct de act predominanta:1)anxiolitice-diazepam-cp 2mg,10 mg
-alprazolam(xanax) 0,25mg
-bromazepam
-medazepam
-clorazepam
-lorazepam
-clordiazepioxid
2)hipnotice-nitrazepam
-temazepam
-triazolam
-midazolam
-zolpidem,zopiclona
3)antiepileptice-clonazepam
In fct de durata de act:-act lunga 1-3 zile-diazepam
-clorazepam
-clordiazepoxid
-act intermediara 10-20h-alprazolam
-lorazepam
-temazepam
-act scurta:-3-8 h –oxazepam
-triazolam

47.Benzodiazepinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice,


indicatii, reactii adverse, contraindicatii.

Nebarbituricele-benzodiazepindele :
Diazepam-anxiolitic
Nitrazepam –cp de 2,5mg
Act hipnotica,relaxare musc
Nu determ inductie enzimatica
Toxicitate redusa
Midazolam-comprimate 15mg
Act f rapida
Da amnezie anterograda
Flurazepam
Temazepam
Triazolam

26
Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg
-are act pe recept GABA
-ef sedative,relaxant,anticonvulsivant
-determ vise in culori
Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg
Act pe recept GABA
Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic
Nu are act relaxanta si anticonvulsiva
Glutetimida-sedativ 250mg
-act slaba
Cloralhidrat

Mec de act:benzodiazepinele se fix pe recept GABA-A langa situsul de legare a GABA-


>favorizeaza act GABA –>desc can de Cl- ceea ce duce la intrarea Cl- in celule
=>hiperpolarizare celulei=>inhibitia desc neuronale=>ef anxiolitic
Efecte farmaco:anxiolitic
Hipnotic
Relax musculara
Amnezie
Anticonvulsivant
Indicatii:anxiolitice
Hipnotice
Inducerea anesteziei
Anticonvulsivante
Relaxare musc
Contraindicatii –miastenia gravis
-soferi
-atentie la asociere cu alcool/alte deprimante centrale

48.Medicamentele antipsihotice : mecanism de actiune, clasificare, exemple.


Mec de act :-medicam antischizo intervin la niv multor tipuri de sinapse cele mai imp
dopaminergice +serotoninergici dar si adrenergenici si colinergici
1)blocarea receptorile recept dopaminergici D2 de la niv creierului si inhiba act
dopaminei ka dif formatiuni cerebrale mai ales fenotiazidele –sist limbic
Sits nigro-striat
Hipotalamus
2)blocarea recept serotoninergici 5-HT24=> efect antipsihotic
-unele blocheaza si 5-HT1A,5-HT1B=>impiedica recaptarea serotoninei
+norepinefrina creste efectul antipsihotice –blocheaza putin recept D2
-5-HT2 creste elib de dopamina in corpul striat =>fara ef
extrapiramidale
Clasificarea medicam:
1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina
-flufenazina

27
-proclorperazina
-prometazina
Tioridazina
-butirfenone-haloperidol
-droperidol
-benzamine-sulpirida
-tiaprida
2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice)
-clozapina
-olanzapina
-risperidona
3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei
-carbazepina
-acid valproic

49.Medicamentele antipsihotice : exemple, efecte farmacologice, indicatii, efecte


secundare si reactii adverse, contraindicatii.

1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina
-flufenazina
-proclorperazina
-prometazina
Tioridazina
-butirfenone-haloperidol
-droperidol
-benzamine-sulpirida
-tiaprida
2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice)
-clozapina
-olanzapina
-risperidona
3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei
-carbazepina
-acid valproic

Efecte farmaco:-antipsihotice-apar dupa 3 sapt ,inlatura delirul,halucinatiile,autism


,catatonina,iluzii patologice
-sedative-imediat dupa starea de indif det de muschi
-extrapiramidale-simpt parkinsoniene
-acatisia-agitatia motorie
-dischinezia tardiva-la cei cu trat indelungat,posturi
inadecvate ale gatului,mb,trunchiului=manisf aproape ireversibile
-vegetativolitice-blocarea alfa adrenergica-hta ,congestie nazala
-blocarea colinergica-efectele atropinei
-ef anticonvulsivant-clopromazina
-deprimare termoreglare-poichilotermie

28
-endocrine-creste secretia de prolactina=cresc
sani,galactoree,oligomenoree
-scade secretia de STH
-scade secretia h suprarenalieni
Indicatii:schizofrenie-in doze mari initial
Antivomitive-in doze mici
Prurit ,rau de mare(romergan)
Sughit rebel-clopromazina
Ef secundare+rk adv:hta ortostatica
Ef extrapiramidale
Tulb endocrine
Constipatie
Retentie de urina
Tremor
Disfunctie sexuala
Icter colestatic
Agranulocitoza
Contraindicatii:boala Parkinson
Epilepsie
Glaucom
Adenom de prostata
Boli vasc cerebrale
Sarcina+alaptare

50. Depresia si mania : definitie, semne, etiopatogenie. Medicamentele antidepresive :


clasificare, exemple.
Depresia este tulb a dispozitiei care modif statusul energetic
,somnul,apetitul,libidoul,capacitatea fct
Semne :tristete,neajutorare,disperare,incapacitatea de a ajunge la satisfactie prin activ
curente
Se dif de schizofrenie prin faptul k acolo se produc tulb de gandire .
Mania =comportamentul caract prin entuziasm ,incredere exagerata in sine,gandire si
vorbire rapida,gandirea rationala e afectata.
Etiopatogenia depresiei si maniei este necunoscuta
-teoria aminelor biologice-deficit de serotonina si /sau NA=depresie
-surplus de serotonina si/sau NA=manie
Trat depresie =corectarea deficitului de 5-HT
Clasificare:-1)inhibitoare ale 5-HT:fluoxetina(prozac)
Paroxetina(seroxat)
Fluvoxamina
Sertralina
2)inhibitoare ale recaptarii NA-imipramina
-amitriptilina
-doxepina
-maprotilina
-amoxapina

29
3)inhibitoare ai metab 5-HT(inhit MAO-A)-moclobemida
4)timoreglatoare-litiu

51.Epilepsia : definitie, clasificare. Mecanismul de actiune al antiepilepticelor,


clasificarea medicamentelor antiepileptice, exemple.
Epilepsia tulb convulsiva /senzoriala recurenta det de descarcarile bruste,excesive a
neuronilor cerebrali dintr-un focar epileptic,care apoi se estind in mai multe zone
cerebrale
Clasif:generalizate:-a)criza de grand mal =tonico-clonica-pierderea de
constiinta,cadere,contractii tonice,contractii tonico-clonice generalizate
-b)crize minore-fara pierderea de constiinta,fara cadere,fara
convulsii,pac pierde contactul cu mediul ext,pacientul are privire fixa,intrerupe activ,apoi
o reia ca si cum nimik nu s-ar fi intamplat.
-c)contractii mioclonice=contractii musc de scurta durata ,de obicei
secundare altor boli
-d)status epilepticus(marele rau epileptic)=crize subintrante(una dupa
alta)
Partiale:a)simple=fara pierdere constiintei+contractii unui singure gr de ms
controlat de un focar epileptogen care nu disemineaza
b)complexe=isi pierde constiinta+halucinatii senzoriale,disfunctii motorii.
Mecanism de act:1)blocheaza desc din focarul epileptic
2)impiedicarea diseminarii excitatiei in zonele cerebrale adiacente
Clasificarea antiepilepticelor
1)inhibitoare de canale de Na+-fenitoina(cp 100 mg)
-carbamazepina
Ac valproic
Lamatrigina-scade activ glutamatului
Primidona
2)modulatori GABA-barbiturice:fenobarbital
-primidona
-benzodiazepine:-diazepam
-clonazepam
-clobazam
-acid valproic
-gabapentida,tigabina

52. Boala Parkinson : etiopatogenie, semnele bolii Parkinson, clasificarea


medicamentelor antiparkinsoniene.
Boala neurologica det din cauza deficitului activitati dopaminergice la nivelul corpului
striat cu scaderea inhibitiei dopaminergice si probabil cresterea controlului excitator
colinergic la acest nivel.
Semnele bolii sunt:sindroamele extrapiramidale
Tremor
Rigiditate musc
Bradikinezie-se misca incet

30
Anomalii de postura si mers
Sialoree(ii curg balele)
Clasif medicamentelor:
I )Dopaminomimetice:a)creste sint de dopa=dopa+inhib de dopa-decarboxilaza
Alfadopa+carbidopa(nakom 200/25 mg)
Alfadopa +benzerazida(madaper 200/25 mg)
b)creste elib de dopa-amantadina(viregyt)
c)inhib degradarii dopa-seleginina-inh de MAO
-entacapona-inh de COMT
d)agonisti direct-ai recept dopaminergici-bromocriptina
II)antagonisti colinergici muscarinici –biperidina
-tropatepina
-trihexifenidilul

53. Levodopa si inhibitorii de dopadecarboxilaza: mecanism de actiune, efecte


farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii
Mec de act:-refacerea dopaminei in subs neagra,apoi stimularea recept dopaminergici D2
-strabaterea barierei hematoencefalica
-e metabolizata aproape in intregime in perif la niv sinapsei adrenergici si
colinergice
Carbidopa si benserazida=inhibitori de dopa-decarboxilaza care nu strabat bariera
hematoencefalica
Vit b6 creste degradarea levodopa
Efect farmacologice:-amelioreaza simt la 50-80%din pacienti
-scade rigiditatea,scade bradikinina si scade tremor
Efecte adv:-perif:stimuleaza inima ,hta
-SNC-stimuleaza centrul vomei produce greata ,voma
-psihoze,halucinatii auditive si vizuale
-misc involuntare(dischinezii)
Contraindicatii:-boli c-v,hep ,renale
- DZ
- Psihoze
- Glaucom
- Melanom-fav dezv

54.Opioizii endogeni, tipuri de receptori opioizi si efectele stimularii lor,


mecanismele biochimice de activare a receptorilor opioizi, clasificarea opiaceelor.
Tipuri de recep opioizi :µ,K,sigma
Recep sigma care provoaca analgezie ,midriaza,insa sunt recept ptr feniciclidina
Efectele stimuarii recept

µ -analgezie
-deprimarea respiratorie
-euforie /sedare

31
-mioza
-dependenta
-constipatie
-hipotermie(scade temp)

K: -analgezie spinala
-mioza
Sigma: fav act pe k si µ

Clasificarea opiozilor: I )agonisti(enkefalomimetice)-a)puternici-metadona


-morfina
-heroina
-hidromorfina
-peptidina
-fenoalin
-b)moderati-codeina
-propoxifen
-dextrometorfanul
-tramadol

II)agonisti-antagonisti-pentazocina(fortral)
-buprenorfina
-nalorfina
-nalburfina
III)antagonisti-naloxona
-naltrexona

55.Morfina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte adverse si


contraindicatii, doze echivalente cu alte opiacee.
Mec de act:depresiv selectiv pe SNC care determ analgezie ,calmarea
anxietatii,sedare,euforie.
Efecte farmaco:-ef la niv SNC,dig,genitourinar ,c-v,pulm,ochiului,termoreglarii
-ef neurohormonale
-toleranta si dependenta
Efecte SNC-a)analgezie intensa-creste pragul perceptiei dureroase
-modif durerii-detasarea fata de durere
-scad react la durere-strigatele,frica
-durata 4-6h
-loc de act:central,maduv spinarii(ex:artic-local)
b)deprimare respiratorie:scade sens centrilor resp la C% CO2
se instaleaza paralel cu analgezia
c)deprimare a centrului.........
d)modif comportamentala:euforie,sedare,stare de bn
e)voma:la doze mici

32
Efecte la niv digestiv:-scade peristaltismul
-scade secretia gastrica
-spasm pe caile biliare+sf oddi=>in colici se asoc cu
antispastice(scobutil)
Efecte genitourinar:creste contractia ureterelor=>in colica renala se asoc ci
antispastice(atropina,butilscopolamina)
Creste tonusul detrusorului vezici urinare
Creste tonusul sf vezicii=>mictiune dificila
Efecte c-v:vd arteriala +venoasa=>indicata in EPA
Deprima reflexele circ=>hTA ortostatica
Dilatarea vaselor cerebrale=>cresterea pres LCR=>contraindicata in
traumatismele cerebrale
Vd cutanata=>congestie,transpiratii
Efecte pulmonare:-bronhospasm prin elib de histamina
Ochi –mioza
Termoreglare-deprimare
Efecte neurohorm:-scade secretia de ACTH,FSH,LH
-creste secretia de prolactina
Toleranta+dependenta
Dependenta psihica=comportamentul de autoadm a unei subs ptr o strae de bn si are
tendinta de a-si adm din ce in ce mai des si mai multe
Toleranta=cresterea dozelor de subst care produc acel ef placut
Dependenta fizica se mai numeste sindrom de abstinenta=pers nu isi mai adm subst ptr ef
placut ci ptr a indeparta ef neplacute aparute la incetarea adm
Psihotoxicitatea=comportam antisocial(crima,furt)

56.Metabolismul lipidelor. Obiectivele tratamentului hipolipemiant.


Metabolismul lipidelor:lipidele provin din alimente =emulsionate sub act acizilor
biliari,degradate mai ales sub actiunea lipazei pancreatice +absorbtia sub forma de
colesterol,ac grasi ,trigliceride.
In enterocit acizi grasi sunt esterificati in TG care in asociere cu colest esterificat form
kilomicroni ,care din limfa trec in sange.
La nivelul endoteliului capilar din t adipos-musc,sub actiunea lipoprotein-lipazei se elib
ac grasi care intra in depozite,sub forma de kilomicroni fragmentati.Acestia sunt
recunoscuti de hepatocit ,intra in acestia si sunt digerati
Fct hepatocitului:-sinteza de colesterol
-formarea de ac grasi din colesterol
-elib de VLDL in sange
-reglarea nr de receptori ptr LDL in fct de colest in hepatocit
VLDL-elib in sange de hepatocit,sub influenta lipoproteinlipazei,se transf in IDL,apoi in
LDL
LDL este recunoscut de receptorii specifici hepatici si extrahepatici fiind captati prin
endocitoza
Tesuturile extrahepatice retin o parte din colesterol eliberand HDL

33
Colesterolul din HDL ,sub influenta lecitin-colest-acil-transferazei plasmatice,se transf in
IDL,apoi in LDL ,care e captat in ficat.
Obiectivele tratamentului hipolipemiant:
1)Modif stilului de viata –scaderea aportului de alimente:
trebuie indepartat aportul alim format din-ac
grasi sat de orig animale

-ac grasi nesaturati de tip trans din margarina care =>creste LDL
Indicatii pentru scaderea LHL,crestera HDL:
-ac grasi nesat de tip cis(ac oleic)-in uleiuri vegetale
-ac grasi polinesat de tip omega3,care se gasesc in pestii din marile reci
-fumatul duce la scaderea HDLcolesterol
-efortul fizic indicat

2)Modificarea metabolismului lipidelor- scaderea absorbtiei lipidelor


-scaderea sint de lipoproteine
-cresterea degradarii lipoproteinelor
-cresterea eliminarii colesterolului

57.Clase terapeutice folosite in tratamentul dislipidemiilor – exemple.


1)inhibitori ai enzimei gastrice+pancreatice
Exp:orlistat(xenical gel 120 mg)
2)inhibitori ai absorbtiei colesterolului
Exp:ezetimib(ezetrol cp 10 mg)
3)statinele-intervin pe sinteza de colesterol-simvastatin
4)fibratii-determ degradarea lipidelor-activeaza lipoproteinlipaza
Exp :fenobarbital
5)rasinile fixatoare de ac biliari
Exp:colestiramina

58.Statinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii


adverse.
Exemple:simvastatin
Atorvastatin
Fluvastatin
Lovastatin
Mec de act:-inhiba HMG-CoA reductaza –nu se mai sintetizeaza mavolonat ducand la inhib
sint colest in hepatocit ->cresterea de receptori hepatocitari ptr colesterol ,cresc captarile
de LDL din plasma ,scade LDL din plasma
Ef farmacologice :creste HDL
Scade LDL plasmatic cu 15-30%
Scad TG cu 10-25%
Efecte nonlipidice-ameliorarea fct endoteliale
Stabilizarea placi de aterom

34
Scade inflamatia asociata ATS
Scade mortalitatea,creste speranta de viata
Indicatii :dislipidemiile in care sunt cresteri ale LDL>TG
Ascociere cu fibratii
Rk adverse:-hepatice –citoliza cresteri ale TGO,TGP=necesar urmarirea din 3 in 3 luni in
primul an ,apoi la 6 luni
-muscular-slabiciune,dureri musculare-cresteri ale creatinkinazei=miozita
Contraindicatii:sarcina
Boli hepatice,musc –bolnavii trebuie monitorizati.

59.Fibratii : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii


adverse.
Exemple:fenofibrat
Benzafibrat
Gemfibratul
Ciprofibratul
Mec de act:1)stimulare a PPAR-recept actv prolif peroxizomilor->cresterea peroxizomilor
->creste activ lipoproteinlipazei ce duce la degradarea TG din kilomicroni si VLDL
,scade TG plasmatic
2)inh sint de acizi grasi si produce cresterea oxidarii lor in ficat
Ef farm:scad TG cu peste 30%
Creste secretia de cholesterol prin bila=>scaderea colest cu 5-15%
Creste HDL cu 10-15%
Determina regresia xantoamelor
Efecte adv:-musc-crampe,mialgie,slabiciune musc si cresterea creatinkinazei =miozita
-dig-tulburari dispeptice+transaminazelor
-favorizeaza calculi biliari prin cresterea secretiei de colest
Contraindicatii:-sarcina+alaptare
-insuf hepatica
-insuf renala

60.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul insuficientei cardiace si


motvatia folosirii lor in insuficienta cardiaca, exemple.
Sunt grupate in 4 clase:
1)diureticele –diureticele de ansa
-diureticele tiazidice
-care economisesc K+
2)vasodilatatoare –orale:IEC
Inhibitorii de A II
Nitrati
Hidralazina
Blocanti ale can de Ca 2+
-parenterale:nitroprusiatul de Na
Nitroglicerina
3)beta adrenergice-blocante-metoprolol

35
-bisoprolol
-nebivolol
-carvedilol
Mec de act:inhiba apoptoza
Antiremodelant
Creste diastola
-stimulante-dobutamina
-dopamina
4)tonicardiace:glicozidici digitalici
Inhib de fosfordiesteraza
Glucagon

61.Digoxina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse,


contraindicatii.
Mec de act:inhiba pompa de Na/K
Efect farmacologice:cardiace-ionotrop+- creste FC si vit de conducere, creste volumul de
ejectie sistolic si DC
-tonotrop +
-batmotrop+la niv ventricular-scade per refractara
-cronotrop- produce bradicardie
-dronotrop – scade conducerea S-A si A-V
Periferice:la pers sanatoase:vc venoasa si arteriala
Bolnavi cu IC :vd prin scaderea tonusului SNS
Diuretice:indirect prin cresterea DC
Pe consumul de oxigen:creste cons de oxigen la pers sanatoase
Scade cons de oxigen in IC dat scaderii
ritmului si scaderii postsarcinii
Centrale:-la niv bulbului-centru vomei
-cortex vizual
Indicatii:a) IC-IC cronica –medicatie de electie
Acuta
Nb nu se adm in IVD
b)tulburari de ritm supraventricular:
FiA-reducerea ritmului ventricular
trecerea la RS se face prin soc electric sau antiaritmice
uneori poate determ trecerea la RS
FLA-reducerea ritm
-trans in FiA
-trecerea in RS RAR
TPSV
TP jonctionale la copii
Reactii adv:-apar in caz de supradozare
-are indice terapeutic mic
1)tulb digestive-anorexia-primul semn
-greata,varsaturi

36
-diaree-rar ,tardiva
2)tulb vizuale si neurologice-rare si tardive
-discromatopsia-vederea colorata
-vertij
3)tulburari de ritm cardiac:tulb de ritm sinusal-bradicardie
Tulb de conducere AV-mai ales BAV de gr I si II
Tulb de excitabilitate ventriculara-Extrasistole bigeminate
Tahicardie-FiV
4)tulburari EKG-subdenivelare ST cu concavitatea in sus
Contraindicatiile:-absolute-tulburari de conducere AV
-hiperexcitabilitate ventriculara
-CMHO
-stenoza aortica
Relative-IR pana la creatinina 10
-CI
-hipok+

62.Diureticele : mecanism de actiune, clasificare, exemple.


Diureticele tiazidice –hidroclortiazida
-clortiazida
-metazolona
-indapamida
Inhibitia simportului Na+/k+
Actiune la nivelul tub contort distal
Diureticele de ansa-furosemid
Torasemid
Bumetanid
Acid etacrinic
Inhibitia simportului Na+/k+/2Cl-
Actiune la niv ansei Henle
Diureticele care economisesc k+:antialdosteronice-spironolactona
Blocante ale can de Na+ :triamterenul
Amiloridul
Antagonizarea recept mineralocorticoizi
Actiune pe tub contort
Diureticele inhibitoare de anhidraza carbonica:acetazolamida
Inhibarea anhidrazei carbonice-scade sint de H2CO3-
-scade disocierea in H+ si HCO3-
-scade resorbtia de Na+la schimb cu H+
Actiune la TCP
Diureticele osmotice:manitol
Ureea
Izosorbitul
Glucoza hipertona(10,20,33%)
Creste presiune osmotica in tubii renali ,impiedica reabsorbtia

37
63. Consecintele actiunii diureticelor. Reactii adverse la diuretice.
Consecintele:cresterea diurezei duce la scaderea tranzitorie a volumui plasmatic care:
1)hemoconcentratie –cresterea conc proteinelor plasmatice,cresterea pres coloid-
osmotice de unde apa trece din interstitiu in patul vascular
Mobilizarea edemelor-indicatii:IC,CH,SN,IRC
Refacerea volemiei
2)efect antihipertensiv-indicatii:HTA
Reactii adv la diuretice:-hipokaliemia
-hiperkaliemia
-pierderi de Na-acute sau cronice
-hiponatriemie cronica de dilutie
-hipocloremie
-modif ale metab Ca:tiazidicele –cresc calcemia
Furosemidul scade calcemia
-retentie de aci uric- mai ales tiazidicele
-hiperglicemie-mai ales tiazidicele

64.Clasificarea medicamentelor antihipertensive, exemple.


Clasificarea:
1)medicamente simpatolitice:la niv central-alfametildopa
-clonidina
-moxonidina
-guanfacina
La term nerv presinaptice:rezerpina
Guanetidina
Guanadrel
Alfa blocante:-fentolamina,fenoxibenzamina
-prazosin,doxazosin
Beta blocante-propanolol,pindolol
-bisoprolol,nebivolol,metoprolol
-atenolol,betaxolol
-acebutanolol,nadolol
Alfa si beta blocante-labetolol
-carvedilol
2)vasodilatatoare:arteriale-hidralazina
Minoxidilul
Diazoxidul
Fenoldopam
Mixte-nitropursiatul de Na
3)blocante ale can de Ca-nifedipina
-amlodipina
-diltiazem

38
-verapamil
4)inhibitoare de enxima de conversie(IEC)-captopril
-enalapril
-perindopril
-ramipril
-benazepril
5)blocante ale recep de A II-losartan
-telmisartan(atacand)
-valsartan
6)diuretice-tiazidice:hidroclortiazida
Butizida
Ciclopentazida
Clortiazida
-de ansa:-furosemid
-ac etacrinic
-care economisesc k+:spironolactona
Amiloid
Triamterenul

65.Mecanismul de actiune si consecintele farmacologice hemodinamice si cardiace


ale blocantelor de canale de calciu.
Mecanism de act:-la niv cordului:act intensa-verapamilul
Act moderata-diltiazem
Act f slaba-nifedipina
a)act la niv t excito-conductor:-incetinirea depolarizarii lente
diastolice (faza 4 a pot de act)
-incetinrea fazei o a pot de act
=>bradicardie –prin inhibarea nodului sinusal(cronotrop-)
=>intarzierea conducerii A-V prin act NAV (dromotrop -)
b)act la niv miocardului:scade conc de Ca 2+
scade FC
ameliorare a relaxarii diastolice
c)act la nivelul focarelor ectopice:-scade conc Ca2+
deprimare(batmotrop-)
-la niv vaselor:act f slaba-verapamil
Act moderata –diltiazem
Act intensa –nifedipina
a)produce relaxare si vd-la niv v sistemice=>scade rvp si TA
la coronarele epicardice-sangele
editribuit uniform ,inclusiv in zonele cu IMA
vasele cerebrale
vd slaba-pulm
-renal- pe arteriola aferenta-ef natriuretic
b)efect antiATS-impiedicarea intrarii Ca2+in peretele vasc-
lacidipina

39
Consecintele act pe cord si pe vase:vd coronariana-creste aportul de oxigen
Scade inotropismul-scade cererea de oxigen
Scade brusc TA
Rk simpatica=>elib de catecolamine
Ef secundare nefavorabile:vc,cresterea inotropismului,cresterea cronotropismului

66.Clasificarea blocantelor de canale de calciu, exemple, indicatiile generale si in


functie de specificitatea pe organ, efecte secundare, contraindicatii.
Dihidropiridine:nifedipina
Amlodipina
Felodipina
Efecte secundare si rk adv:-eritem facial,cefalee,vertij prin vd
-edem periferice
-hiperplazie gingivala
-elib reflexa de catecolamine=>contraindicata inIMA
-determ tahicardie reflexa
Benzodiazepinele:diltiazem(cardil,dilzem)
Efecte secundare-vertij ,cefalee,tulb vizuale
-eruptii
-edeme perif
Fenilachilamine-verapamilul(isoptin,cordilox)
Efecte secundare:constipatie
BAV
bradicardie
IC
Contraindicatii:in IC
Nu se adm cu betablocant,digoxin(bradicardizant)
Indicatii generale:HTA-antihipertensive
Tulburari de ritm-antiaritmice
CID=antianginoase-cronica
-splastica
Sindromul Raynaud
Primele si una dintre urm bol la care alte clase terapeutice ce sunt
contraind-astm
Buerger
DZ

67,Principalele efecte ale activarii SRAA


A II-o subst puternica vc care potenteaza si activ NA
-rol profilactic in ATS si de remodelare
- determ HVS
-determ disfunctii ale endoteliului vasc
Enzima de conversie determ inact bradikininei in peptide inactive.
Bradik contrabalanseaza act A II prin:vd,creste Tpa, creste NO ,scade stresul oxidativ.

40
68.Inhibitorii enzimei de conversie: exemple, efecte farmacologice.
Exemple:captopril
Enalapril
Perindopril
Ramipril
Benazepril
Efecte farmacologice-vd arteriar si venos –scade TA si intoarcerea venoasa
-scade hiperaldosteronismul-scade Na si retentie de k
-scade elib de catecolamine din medulosuprarenala
-previne remodelarea card+determ regresia HVS la pac cu IC
Combate disfunctia endoteliala-ef antiaterogenic si de stabilizarea placii de aterom.

69. Indicatiile IEC, reactiile adverse si contraindicatiie IEC, farmacocinetica IEC.

Indicatii:-HTA- med de prima intentie /asoc cu diureticele .


c.i. in HTA din-stenoza de ar renala bilat
-IR avansata
-sarcina
-IC-previne progresia remodelarii si HVS
-creste rata de supravietuire a pac cu 20%ptr k previne CI si IMA prin
ameliorarea conditiilor ce au determ IC si anume ischemia miocardului
-IMA –previne remodelarea post IMA a VS
-scade riscul de reinfarct
-HTA la diabetici
-HTA cu nefropatie diabetica ,SN:-scade proteinuria
-creste albumina serica
-renoprotectie prin scaderea Pglomerulare dat
vd pe arteriola eferenta
-HTA cu antecedente AVC –scade riscul AVC cu 28%
-scade riscuk accidentelor vasc tot cu 26%
Efecte secundare:rare ,sunt bn tolerate-tusea seaca prin stim bradikininei la 1-5%
-hTA ortostatica mai alesc in asoc cu un
diuretic
-angioedem la 1%
-hiperpotasemie
-leucopenie si febra f rar
Contraindicata in HTAdin: stenoza ar renale bilaterale
-IR avansata
-sarcina
Farmacocinetica IEC:

41
70.Modalitatii de interventie farmacologica in patogenia CI
Prin 2 metode:1)cresterea ofertei de O:-vasodilatatie coronariana –subepicardica si nu
subendocardica pentru a evita fen de,, furt sanguin’’
Med indicate:nitratii organici
BCC
Med contraind:dipiridamol
-prelungirea diastolei si cresterea duratei de
perfuzie coronariana
Med indicate sunt
:betablocante
BCC
2)scaderea cereri de oxigen-deprimarea muncii inimi-scaderea frecv
=bradicardie
-scaderea FC
Beta-blocantele determ bloc recept
beta1 si impiedica stimularea simpatica cardiaca
BCC-disponibilul de Ca2+din celula
miocardica scade si scade si forta de contractie
-usurarea muncii inimi –scaderea presarcinii prin
vd care scad reintoarcerea venoasa –nitratii organici
-scaderea postsarcini prin
med ce scad rezistenta art periferica-BCC
-IEC

71.Nitratii organici - mecanism de actiune, exemple, efecte farmacologice, reactii


adverse, mod de administrare.
Mec de act –nitroglicerina se fix de gruparile tiolice de la niv celular-nitrotioli-elib de
NO-stinuleaza guanilciclaza-cresterea GMPc –defosforilarea complexului actina-
miozina-relaxare musc-vd
Efecte farmacologice: vd-venulara-f intensa-scaderea reintoarcerii venoase-scade
presarcina-scade munca inimii-scade consul de oxigen
-arteriolara-act mai slaba
-coronara-pe v epicardice-creste oferta de oxigen
Rk adv:-roseata si caldura in ½ sup a corpului
-cefalee,varsaturi
-doze mari duc la hTA si tahicardie
Mod de adm:-sublingual-1 cp,la nevoie
-intern –trat cronic-doza 2,5-6 mg o data
-forme retard-toleranta la efect antiamginos apare f repede

42
-unguent cu nitroglicerina 2%
-transdermic
-intravenos in –EPA
Exemple:izosorbit dinitrat
Tetranitrat
Mononitrat

72.Medicamentele antiaritmice: clasificare, mecanism de actiune, efecte asupra


potentialului de actiune, exemple.
4 clase:
I )blocante ale canalelor de Na+ :mec de act-inhibitia canalelor de Na+
I A-chinidina
Procainamida
Disopiramida
Efecte pe pot de act:-incetinesc faza O a pot de act=>incetinesc conducerea
-cresc durata pot de act
-cresc perioada refractara
I B-lidocaina
Efecte pe pot de act:fara efect pe faza O
Scade faza 3
Scade faza refractara
I C –flecaidina
Efecte pe pot de act:-incetinesc f mult faza O =>scad f mult conducerea
-nu modif pot de act si perioada refractara
II)beta blocante –mec de act:-blocheaza receptori beta
- propanolol
- timolol
- nadolol
efecte pe pot de act-aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice(faza 4)
III)blocante ale can de k+:mec de act- blocarea can de k+
Amiadarona
Butilium
Sotalolul
Efecte pe pot de act:-fara efect pe faza O a pot de act
-prelungirea fazei 3 a pot de act
-cresc durata pot de act
-creste perioada refractara
Amiadarona-are ef toxice tiroidiene,corneene,hepatice
-antiaritmic de rezerva
IV)BCC:mec de act-blocheaza canalele de Ca2+
Verapamil
Diltiazem
Nifedipina
Efecte pe pot de act:aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act)

43
73.Patogenia aritmiilor si interventia medicamentelor antiaritmice in aritmii.
Patogenia aritmiilor:
a)fen de reintrare-normal-depolarizarea se propaga in toate directiile
b)tulburari in generarea impulsului cardiac-unidirectional-are traiec in directia retrograda
si reintra in calea de conducere producand o extrasistola cu un ritm neregulat
a)In cazuri patologice:-depolarizarea nu se poate propaga intr-o singura directie care
este perioada refractara=>blocaj unidirectional a depolarizarii
-depolarizarea zonelor invecinate continua pana la iesirea din
perioada refractara a zonei unde ea a fost blocata =>depol se poate produce si la acest
nivel insa este o depolarizare sens invers.
- unda de depolarizare se intoarce
Pentru producerea reintrarii este necesar:-neomogenitatea fiziologica a perioadei
refractare si a vit de conducere
-bloc unidirect
-existenta unor cai lente alternative
Medicamentele antiaritmice intervin in corectarea acestor verigi patogenice:
-cresc perioada refracatra si scad vit de conducere =>bloc prelungit=>bloc
unidirectional =>opresc reintrarea
Exp:chinidina
-scade per refractara =>indeparteaza blocul unidirect =>depolarizarea in toate
directiile
Exp:lidocaina
b)normal-de la nodul sinusal
anormal- din alte zone ale cordului (focare ectopice)
mecanism :modif pot prag :cresterea duce la bradicardie
scaderea duce la tahicardie
modif pot diastolic maxim:cresterea duce la tahicardie
scaderea duce la bradicardie
modif vit de depolarizare lenta diastolice:cresterea duce la tahicardie
scaderea duce la bradicardie
exp:chinidina creste pot prag,determ atingerea lui mai tarziu
lidocaina-scade panta depolarizarii-atingerea pot prag se face mai tarzie

74. Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul astmului bronsic.


Clasificarea:

o Bronhodilatatoare
o Actiune prin SNV

44
o Simpatomimetice
o Parasimpatolitice
o Actiune directa pe musculatura bronsica
o Aminofilina
o Antiinflamatorii
o glucocorticoizi
o antileucotriene
o Inhibitori ai degranularii mastocitelor
o Ketotifenul
o Cromoglicatul disodic
o Medicamente ajutatoare in tratamentul astmului:
o expectorante mucolitice
o antibiotice (in caz de suprainfectie)
o oxigen
o bicarbonat de natriu (in caz de acidoza)

75.Teofilina: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.


 Aminofilina (Miofilin) = teofilina si etilendiamina
 Teofilina (Theo SR cps 100, 200, 300, Teotard cps 200 – eliberare prelungita)

oAlcaloid xantinic din frunzele de ceai unde se gaseste si cafeina


oEste o metilxantina ( ca si cofeina)
oAsociera cu etilendiamina => creste solubilitatea si
disponibilitatea
 Mecanism de actiune
 inhiba fosfodiesteraza => creste AMPc => bronhodilatatie
 Inhiba adenozina (nucleozid prezent in toate celulele organismului)
o Stimularea rec A1 de adenozina => inhiba adenilciclaza => scade
AMPc => bronhoconstrictie
o Blocarea rec A1 => bronhodilatatie

NB. La nivelul inimii adenozina determina bradicardie => indicata in tratamentul TPSV
(Fosfobion)
• Efecte farmacologice
1. Bronhodilatator direct de intensitate medie
• Mai slab decat simpatomimetice
• Eficienta si cind simpatomimeticele sunt ineficiente
2. Creste forta de contractie a inimii
3. Stimularea respiratiei
4. Diuretic slab
Efectele terapeutice incep la conc. de 10μg/ml
Efectele toxice incep la conc. de 20μg/ml
=> indice terapeutic mic

45
• Reactii adverse
 Aritmii (apar la administrare i.v. rapida) datorita precipitarii teofilinei in
sange cu realizarea de conc. locale f. mari
 Nervozitate, insomnii
 Anorexie, greata

o Mod de administrare
o Tratamentul de fond al astmului bronsic – in treapta IV (II)
o Doze: oral - 300 mg /8 ore (1cp = 100mg)
o Criza de astm bronsic
o Doze:
 Initial - iv lent in 20 min - 5 mg /kg corp
 Apoi – perfuzie - 0,5 – 0,9 mg/Kg/h
o Criza de astm la o persoana de 60 Kg
o Doza de miofilin
o Initial 5mg/kg => 5 x 60 = 300mg (1f = 240mg)
o Apoi 0,5 - 0,9mg (1mg)/kg/h => pt 60 Kg = 60mg/h
o 2 fiole de 240mg (480mg) in 500ml ser
 => aprox 1mg/ml
o => pt 60 kg - 60ml/h
o => 1ml/min
o 1ml = 20pic
o 20 pic/min

76.Antibiotice: tipuri de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate al


antibioticelor, mecanismele generale de actiune ale antibioticelor

Activitate bactericida = distructia germenilor


Indicatii
infectii grave,
focare greu sterilizabile
persoane imunodeprimate
Dezavantaje
efecte toxice prin liza microbiana masiva cu eliberare de endotoxine –
ex : reactia Herxheimer in tratamentul siilisului sau in febra tifoida
manifestari alergice prin eliberare de antigeni microbieni
Exemple:
peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, rifampicina
Activitate bactriostatica = inhibitia multiplicarii germenilor care devin vulnerabili la
mijloacele de aparare ale organismului

– Indicatii
infectii usoare si medii
– Contraindicatii
imunodeprimati

46
– Exemple:
tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina
Spectrul de activitate = totalitatea germenilor care pot fi influentati de un antibiotic
Clasificare
antibiotice cu spectru ingust
antibiotice cu spectru larg
antibiotice cu spectru limitat
Antibiotice cu spectru ingust
active pe coci G + si coci G –
d.p.d.v. al actiunii pe bacili
- tip penicilinic – active pe bacili G +
- tip streptomicinic – active pe bacili G –
Avantaje:
permit o terapie tintita pe un anumit microorganism
nu produc dezechilibre bacteriene
Antibiotice cu spectru larg
active pe coci si bacili G + si coci si bacili G –
active pe mycoplasme, clamydii, ricketii
Avantaje :
utile in infectii polimicrobiene
utile in urgente - pina la identificarea germenului
Dezavantaje :
favorizeaza rezistenta bacteriana
produc dezechilibre bacteriene
Exemple : tetraciclina, cloramfenicol, fluorochinolone, imipenem
Antibiotice cu spectru limitat
actiune antimicrobiana pe un singur tip de microorganism
Exemple: antituberculoase – izoniazida (HIN), etambutolul (EMB)

Mecanismele generale de actiune ale antibioticelor

In functie de locul in care actioneaza exista mai multe modalitati de actiune:


perete bacterian
– inhibarea procesului de sinteza a peretelui celulelor
bacteriene
membrana citoplasmatice
– modificarea permeabilitatii sau lezarea membranei
citoplasmatice
ribozomi sau nucleu
– interferarea proceselor metabolice
Actiunea la nivelul peretelui bacterian
Rol perete bacterian – protectie fata de variatiile osmotice ale mediului
ambiant

Mecanism actiune

47
Inhibitia sintezei peptidoglicanului

(contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida)

nu se mai formeaza perete bacterian

absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului

liza si moartea bacteriei

– Exemple - peniciline, cefalosporine, vancomicina, bacitracina, cicloserina

IMPORTANT
actiune numai in timpul diviziunii celulare, cind are sinteza peretelui
actiune absenta pe celulele in repaos
actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi
Actiunea la nivelul membranei citoplasmatice
– Rolul membranei citoplasmatice - in reglarea schimburilor ionice si in
sinteza proteica
– Mecanism de actiune
actiune detergenta asupra membranei citoplasmatice

pierdere in mediu de constituenti celulari

moarte celula
– Exemple: vancomicina, polimixinele, amfotericina B, nistatina
– IMPORTANT
- actiune si in repaos
Actiunea la nivelul ribozomilor si a nucleului

– Mecanisme de actiune

1. Inhibitia sintezei proteice microbiene


A. La nivel ribozomal
B. La nivelul nucleului

2. Antagonism competitiv fata de un metabolit esential

1.Inhibitie a sintezei proteice microbiene


A. La nivel ribozomal

fixarea pe subunitatile ribizomale 30S si/sau 50S


impieducarea sintezei proteice
impiedicarea dezvoltarii si inmultirii bacteriilor
– fixarea poate fi :

48
• reversibila => actiune bacteriostatica:
cloramfenicol, tetracicline, eritromicina,
lincomicina
• ireversibila => actiune bactericida: aminoglicozide
- streptomicia, gentamicina
B. La nivelul nucleului
– blocarea ARN polimerazei ADN dependenta – rifampicina
– blocarea AND giraza microbiana ( celulele umane nu au
AND-giraza) – fluorochinolone
2.Antagonism competitiv fata de un metabolit esential
Sulfamidele si trimetoprimul au o structura chimica asemanatoare cu
acidul paraaminobenzoic (PABA)
PABA = metabolit esential in sinteza tetrahidrofolatului (THF -
precursor al acizilor nucleci)

Mecanism de actiune

sulfamidele si/sau trimetoprimul intra in competitie cu PABA



nu se mai sintetizeaza THF

impiedicarea dezvoltarii bacteriei

efect bacteriostatic

77.Rezistenta la antibiotice, reactii adverse la antibiotice

Rezistenta = insensibilitatea germenilor la antibiotice


Tipuri de rezistenta :
naturala
dobindita
Rezistenta naturala
– rezistenta genetica, totala a tuturor membrilor unei specii fata de unul sau
mai multe antibiotice
– nu este deteminata de antibiotice, ci este un fenomen natural
– exemple:
bacili gram negativi - rezistenti la penicilina pt. ca membrana lor
externa nu este permeabila pt. penicilina
anaerobii – rezistenti la aminoglicozide
bacteriile – rezistente la antifungicele polienice (nistatina, amfotericina
B), pentru ca membrana lor nu are ergosterol care este receptorul
specific al polienelor
BK – rezistent la peniciline
Rezistenta dobindita
germenii au fost initial sensibili la antibiotice, dar dupa mai multe
expuneri la antibiotice au devenit rezistenti

49
factorii favorizanti ai instalarii rezistentei :
concentratii scazute de antibiotic
tratamentul de scurta durata
infectii cu densitate mare de germeni in tesutul afectat
- cauzele rezistentei dobindite :
mutatii cromozomiale (10%)
mutatii extracromozomiale (prin achizitii de plasmide 90%)
Mutatii cromozomiale
– survin spontan, iar genele mutante se transmit ereditar
– antibioticele pot contribui la selectionare mutantilor rezistenti prin
distrugerea numai a germenilor sensibili
– rezistenta poate apare :
brusc (“single step”) : streptomicina, izoniazida, eritromicina,
rifampicina
rezistenta determinata este mare
rezistenta este independenta de concentratia de antibiotic
lent (“multiple step”): peniciline, cefalosporine, cloramfenicol,
sulfamide
necesita mutatii succesive
rezistenta depinde de concentratia de antibiotic
instalare intermediara : tetracicline, aminoglicozide
Mutatii extracromozomiale
(prin achizitii de plasmide)
– Plasmide = fragmente mici de ADN extracrmozomial care se gasesc in
citoplasma
– Tipuri plasmide
Plasmida R – codeaza rezistenta
Factorul de transfer al rezistentei (RTF) – codeaza informatii pt.
conjugarea a 2 bacterii
Factorul R complet = R + RTF
– Modalitatile transmiterii plasmidice
Conjugare
Traducera bacteriofagica (transductie)
Transformare
REZISTENTA PLASMIDICA ARE CARACTER INCRUCISAT FATA DE
ANTIBIOTICE NEINRUDITE CHIMIC => MULTIREZISTENTA

REZISTENTA PLASMIDICA determinata mai ales de


ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG
BACILII GRAM NEGATIVI DIN INTESTIN
Mecanismele instalarii rezistentei
Inhibitia enzimatica – sinteza de enzime pt inactivarea antibioticelor
Betalactamaze – pt betalactamine
Acetilaze pt cloramfenicol
Scaderea permeabilitatii peretelui bacterian
Pierderea porinelor – peniciline, aminoglicozide, cloramfenicol

50
Modificarea proteinei tinta
PBP – pt peniciline
AND-giraza pt chinolone
Antagonism endogen
Cresterea sintezei de PABA => anularea actiunii inhibitorii a
sulfamidelor
Pomparea in exterior a antibioticelor
Chinolone, tetracycline

Reactii adverse la antibiotice


Tipuri de reactii adverse
 A. Generale
– Reactii alergice
– Reactii toxice
– Reactii idiosincrazice
– Reactii de ordin biologic
 Reactia Herxheimer
 Rezistenta bacteriana
 Dismicrobism
 Avitaminoze
– Perturbarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului
 B. Locale
– administrare orala – sindrom dispeptic
– administrare intramusculara – durere
– administrare intravenoasa – flebite

– Reactii alergice
– Mai frecvente la peniciline
– Favorizate de contactul repetat cu suprafete intinse => nu se adm topic
– Incrucisate pt medicamente cu structura asemanatoare
– Clinic: eruptii à soc anafilactic
– Reactii toxice
– Aminoglicozide – ototoxice si nefrotoxice
– Tetraciclina si eritromicina – hepatotoxice
– Cloramfenicol – toxic al maduvei hematopoetice
– Reactii idiosincrazice (intoleranta)
– Se produc probabil prin enzimopatii genetice
– Izoniazida à polinevrita prin deficit de acetilare
– Sulfamide à hemoliza prin deficit de G6PDH

Reactii de ordin biologic


– Reactia Herxheimer
Fenomene de exacerbare a bolii
Cauza = distrugere masiva a germenilor la debutul administrarii
antibioticului => eliberare endotoxine => exacerbare simptome
Exemple

51
– Penicilina – in sifilis
– Cloramfenicol – in febra tifoida
– Rezistenta bacteriana
– Fenomene de dismicrobism
La medicamente cu spectu larg
Actiune selectiva a antibioticelor => dispar germenii sensibili si ramin
cei rezistenti à devin patogeni => suprainfectii grave (septicemii cu
candida, stafilococ, etc.)
– Avitaminoze: B1, B6, B12, vit. K
Perturabarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului
– Antibiotice contraindicate
Aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol
Chinolone, cotrioxazol, sulfamide
– Antibiotice care se pot administra in sarcina
Betalactamine
Macrolide
Lincosamide
Hidrazida, etambutol

78.Clasificarea antibioticelor.

In functie de grupul de agenti patogeni


antibacteriene
antifungice
antivirale
antiprotozoare
In functie de actiunea predominanta pe anumite bacterii patogene
antistafilococice
antituberculoase
active pe anaerobi
In functie de spectrul microbian
spectru limitat
spectru ingust
spectru larg
antibiotice de « inlocuire »
antibiotice de « rezerva »
In functie de actiunea selectiva pe infectii localizate
intestinale
Urinare
In functie de structura chimica
betalactamine
aminoglicozide
macrolide
chinolone
sulfamide, etc
In functie de locul unde actioneaza

52
1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian
2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta
3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare
4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori
ai traducerii)
5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear
In functie de locul unde actioneaza si structura antibioticului
1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian
betalactamine
glicopeptide
fosfomycina
cycloserina
bacitracina
2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta
Amantadina, Rimantadina.
3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare
antibiotice - Polimixina B, Colistina
antifungice
– poliene: Amfotericina B, Nistatina
– azoli: Terbinafina, Miconazol, Ketokonazol, Fluconazol,
Iatroconazol
4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori
ai traducerii)
aminoglicozide
macrolide
lincomicine
tetracicline
cloramfenicol
acid fusidinic
5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear
Inhibitori ai sintezei de acid folic:
– sulfametoxazol
Inhibitori ai dihidrofolat reductazei:
– trimetoprim
Inhibitori ai AND-ului bacterian:
– chinolone
– fluorochinolone
– nitroimidazolii
Inhibitori ai transcriptiei:
– rifampicina

79.Betalactaminele: tip de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate,


mecanismele de actiune, rezistenta la betalactamine, clasificare.

 Cea mai mare familie de antibiotice


 Denumirea este data de inelul betalactam

53
Tipul de activitate
antimicrobiana
 bactericida

Spectrul de activitate
antimicrobiana
 diferit in functie de grupa
de betalactamine
Mecanism actiune

1. inhibitia sintezei peptidoglicanului


(contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida)

nu se mai formeaza perete bacterian

absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului

liza si moartea bacteriei

3. penicilina stimuleaza actiunea autolizinelor implicate in remodelarea normala a


peretelui bacterian, chiar si dupa diviziune = efect postantibiotic

IMPORTANT
 actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi
Rezistenta bacteriana la betalactamine

 inhibitia enzimatica – producerea de betalactamaze care degradeaza inelul


betalactam

 impermeabilizarea membranei bacteriene

 alterarea enzimei “tinta” – PBP (penicilin binding proteins) – scaderea


afinitatii pentru betalactamine

Clasificarea betalactaminelor
a) Penicilinele (penamii)
 Peniciline biosintetice naturale
 Penicilina G (benzilpenicilina)
 Penicilina V (fenoximetilpenicilina)
 Procainpenicilina G
 Benzantin penicilina

54
 Peniciline antistafilococe
 Metilcilina
 Oxacilina
 Cloxacilina
 Nafcilina
 Peniciline cu spectru larg
 Aminopeniciline
 Ampicilina
 Amoxicilina
 Amidonopenicilinele
 Mecilinam
 Pivmecilinam
 Penicilina antipseudomonas
 Carboxipenicilinele
 Carbenicilina
 Ticarcilina
 Ureidopenicilinele
 Azlocilina
 Mezlocilina
 Piperacilina
 Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze
 Acid clavulanic
 Sulbactam
 Tazobactam
b) Penemi- Ritipenem
c) Carbapenemi (tienamicine)
 Imipenem («antibioticul total»)
d) Cefeme (Cefalosporine)
 generatia I, II, III, IV
e) Carbacefeme- Loracarbef

80.Peniciline biosintetice naturale : exemple, mecanism de actiune, tipul de


activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

 peniciline de generatia I
 Penicilina G (benzilpenicilina)
 Penicilina V (fenoximetilpenicilina)
 Procainpenicilina G
 Benzantinpenicilina

Penicilina G (benzilpenicilina)
 capul de serie al penicilinelor
 administrare numai parenterala pentru ca este inactivata de pH-ul acid gastric
 Spectru de activitate

55
 coci gram + : streptococ, pneumococ, stafilococ (nesecretori de
penicilinaza
 coci gram – : meningococ, gonococ
 bacili gram + :
 Aerobi:listerii
 Anaerobi : clostridii ( botulinic, tetanic, gangrenei gazoase), b. carbunos
 spirochete
 leptospire
 actinomicete
 NU ESTE ACTIVA PE :
 bacili gram negativi
 bacteroides fragilis
 chlamidii, rikettii, mycoplasme

Indicatii:
 pneumonie lobara
 infectii streptococice : angina, erizipel
 sifilis
 leptospiroza
 actinomicoza
 meningita purulenta cu pneumococ
 antrax
 difterie
 gangrene gazoasa
 endocardite si septicemia
 traumatologie
 Contraindicatii:
 infectii intraspitalicesti – pentru ca sunt detrminate de stafilococi rezistenti
sau bacili gram negativi
Administrare = parenteral (im. sau iv.)
 sare de natriu
 atentie la cardiaci => retentie de Na +
 sare de potasiu
 atentie la boli renale => retentie de K+
 mai dureroasa decit forma sodica la adm. im
 NB. Nu se dizolva cu glucoza pentru ca este inactivata de pH acid

Doze variabile
 angina streptococica – 1,2 milioane ui
 pneumonia lobara – 1,6 milioane ui
 in meningita – 20 milioane ui

Rezistenta se instaleaza frecvent

Efecte adverse:

56
1. Reactii alergice – fie prin moleculele de antibiotic, fie prin metaboliti care
actioneaza ca haptene prin legarea de de proteinele plasmatice prin legaturi
covalente
 Manifestari clinice :
 eruptii cutanare
 febra
 anemie hemolitica
 soc anafilactic
 IMPORTANT – Alergia este incrucusata in cadrul grupului si in
10% din cazuri si cu cefalosporinele
2. Reactia Hertzheimer - in tratamentul sifilisului la debut
3. Neurotoxicitate – la administrarea intrarahidiana
4. Intoleranta locala

Penicilina V (fenoximetilpenicilina)
 penicilina antiacida orala => se poate administra oral
 ieftina si comod de administrat
 Indicatii = ca la penicilina G
 Administrare
 doza dubla fata de penicilina G ( 800.000 ui x 3/zi)
 administrare pe stomacul gol – cu o ora inainte de masa – pt. ca alimentele
retin mai mult penicilina in stomac si va fi astfel degradata de pH acid
 intervalul dintre doze sa fie respectat
 NB Penicilina V are efect tip probenecid => mentine crescuta in singe
concentratia peniciline G
 Preparate: Ospen

81Peniciline antistafilococe si aminopeniciline : exemple, mecanism de actiune, tipul


de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse,
rezistenta.

 Sunt peniciline de semisinteza de generatia II


 - Metilcilina
 - Oxacilina
 - Cloxacilina
 - Nafcilina
 Spectru de activitate
 penicilina + STAFILOCOCUL AURIU PRODUCATOR DE
PENICILAZA
 Indicatii: infectii stafilococice
 Oxacilina
 cea mai folosita – oral + parenteral
 alergie incrucisata cu peniciline

57
 contraindicata la gravide si nou nascuti => icter nuclear
 nu are prag toxic => pot fi folosite doze foarte mari
 doze uzuale = 2-4 g/zi pe stomacul gol (la 6 ore)

Ampicilina
 Penicilina de semisinteza de generatia a III-a
 Spectrul de activitate = mai larg decat penicilinele
 La spectrul penicilinei se adauga si activitatea pe unii bacili gram – :
 haemofilus influentze, colibacil, schigele
 unele tulpini de proteus si salmonele
 Nu este activa pe :
 stafilococii secretori de penicilaza, pioceanic, enterobacter, klebsiela
 bacteroides fragilis
 Are rezistenta incrucisata cu penicilinele.
 Avantaje :
 se concentreaza bine in bila, lichidul cefalorahidian, rinichi
 poate fi administrata in sarcina si la nou nascut
 Indicatii:
 ca la peniciline
 infectii cu hemofilus si ceilalti germeni sensibili
 Contraindicatii:
 infectii intraspitalicesti
 Administrare : oral si parenteral (se prepara extemporaneu)
 Doze : 2-4 g/zi à 4-8 g/zi
 Amoxicilina
 preparat superior ampicilinei
 are o biodisponibilitate mai mare (60% vs. 40%)
 absorbtie intestinala neinfluentata de alimente
 determina reactii adverse mai putine la copil (urticarie, dismicrobism)
 este mai eficace in infectii pulmonare, diaree, infectii urinare
 este activa pe helicobacter pilori
 TENDINTA DE A INLOCUI AMPICILINA
 Preparate : Amoxyl, Duomox, Ospamox

82.Penicilina antipseudomonas : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate


antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

 Carboxipenicilinele (generatia V)
 Carbenicilina
 Ticarcilina
 Ureidopenicilinele (generatia VI)
 Azlocilina
 Mezlocilina
 Piperacilina

58
Carboxipenicilinele
 Ticarcilina
 Singura folosita
 Spectru de activitate :
 spectrul ampicilinei + alti germeni:
 PIOCEANIC
 de 4x mai activa decit carbenicilina
 mai activa decit cefalosporinele de generatia III
 Enterobacter
 Seratia
 Eficacitate slaba pe enterococ
 Inactiva pe Klebsiela
 Asocierea cu acid clavulanic => activitate si pe germnii care secreta
betalactamaze
 TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU = TIMENTIN
 1,5 g 0,1 g 1,6 g
 3g 0,2 g 3,2 g
 Indicatii – infectii produse de pioceanic
 Reactii adverse – ca la penicilina
 Administrare – iv.
 NB. Nu se pune in perfuzie cu aminoglicozidele pt. ca le scade activitatea
 Doze : infectii urinare necomplicate: 1-2 g x4/zi (infectii grave: 3g x 6/zi)

Ureidopenicilinele

 Piperacilina
 cea mai activa ureidopenicilina pe pioceanic
 Spectru de activitate :
 spectrul ticarcilinei + alti germeni: Enterococ, Klebsiela, Bacteroides
fragilis
 mai activa decit ticarcilina pe: pioceanic, proteus indol pozitiv,
enterobacter, seratia
 Asocierea cu tazobactam => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze
PIPERACILINA + TAZOBACTAM = TAZOCIN
2g 0,250 g 2,5 g
4g 0, 500 4, 5 g
 Indicatii
 infectii produse de pioceanic si ceilalti germeni sensibili la piperacilina
 asociere utila cu aminoglicozidele in septicemii, endocardite, pneumonii
 Reactii adverse – ca ale penicilinei
 Doze : 100 – 200 mg/kg/zi ( in 6 prize)

83.Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze: exemple, mecanism de actiune,


tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse,
rezistenta.

59
Inhibitori de betalactamaze
 Acid clavulanic
 Sulbactam
 Tazobactam

Mecanismul de actiune al inhibitorilor de betalactamaze


Betalactamazele = “ PARTENER SINUCIGAS”

inhibitorul de betalactamaza se leaga de betalactamazele

betalactamazele nu mai actioneaza pe inelului betalactam

protectie a antibioticului care ramine eficient

 1. Inhibitorii de betalactamaza nu maresc spectrul de activitate al


antibioticului !!!
 Ei fac sensibili germenii la unele betalactamine la care au capatat
rezistenta prin producerea de betalactamaze.
 2. Nu toate betalactamazele sunt inhibate !!!
 Acidul clavulanic nu inhiba betalactamazele produse de pioceanic
si entrobacter

 Medicamente ce contin inhibitori de betalactamaze


 AUGUMENTIN = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC
 AMOXIKLAV = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC
 UNASYN = AMPICILINA + SULBACTAM
 TAZOCIN = PIPERACILINA + TAZOBACTAM
 TIMETIN = TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU

84.Cefalosporinele : clasificare, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate


antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

PARENTERAL ORAL
Generatia I Generatia I
CEFAZOLINA ( Kefzol) CEFALEXINA (Ospexim, Keflex)
CEFALOTINA (Keflin)

60
Generatia II Generatia II
CEFAMANDOLA (Mandol) CEFACLOR (Ceclor)
CEFOXITINA (Mefoxin) CEFUROXIM-AXETIL (Zinnat)
CEFOTETAN
CEFUROXIMA (Kefurox, Zinacef)
Generatia III Generatia III
CEFOTAXIMA (Cefotaxim) CEFTIBUTEN (Cedax)
CEFTRIAXONA (Rocefin)
CEFTAZIDIMA (Fortum, Microcef)
CEFOPERAZONA (Cefobid)
Generatia IV
CEFEPIMA
CEFPIROMA

Spectrul de activitate al cefalosporinelor


 Generatia I
 spectrul penicilinei
 spectrul ampicilinei
 spectrul oxacilinei
 actiune si pe:
 PEK = P – proteus mirabilis
E – escherichia colli
K – klebsiela pneumonie
 Generatia II
 spectrul generatiei I
 spectrul gentamicinei
 bacteroides fragilis
 actiune mai intensa pe
 HEN = H – haemofilus influenzae
E – enterobacter aerogenes
N – neisseria
 actiune pe gram + mai slaba
 Generatia III
 spectrul generatiei II
 pioceanic
 Reactii adverse – asemanatoare penicilinelor
 Rezistenta la cefalosporine – vezi peniciline
 Indicatii – limitate = antibiotice de rezerva
 generatia I + II :
 infectii cu agent necunoscut
 profilactic si curativ in infectii oase
 profilactic in chirurgie plastica
 profilactic si curativ in infectii ginecologice – cefoxitina
 infectii intraspitalicesti

61
 generatia III: infectii f. grave
 septicemii, meningite G- inectii urinare, ginecologice,
osteoarticulare, piele
85.Aminoglicozide : caracteristici farmacologice importante, exemple, mecanism de
actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse,
rezistenta.

Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai


traducerii)
 Caracteristici farmacologice importante
 1. nu se absorb oral (molecula polara)
 2. nu intra in lichidul cefalorahidian
 3. se excreta rapid prin urina
 4. sunt active pe germenii gram negativi
 5. inactive pe anaerobi
 6. potential toxic ridicat
 Mecanism de actiune
 se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30s si 50s => polipeptide atipice =>
moartea bacteriei
 Tip de activitate antibacteriana = bactericid
 Spectru de activitate
 bacili gram – , inclusiv pseudomonas
 bacilul tuberculos
 micoplasma pneumonie
 mai putin active pe coci gram +
 nu actioneaza pe anaerobi
Indicatii aminoglicozide
Generatia I
 Streptomicina
 tuberculostatic major
 asociata cu penicilina in endocardita bacteriana subacuta cu str. Viridans
 Neomicina
 nu se administraza sistemic = toxica
 se administreaza oral pentru :
 infectii digestive,
 sterilizarea preoperaorie a tubului digestive
 distrugerea florei bacteriene in caz de hiperamoniemie
 Kanamicina
 determina rezistenta rapida
 se administreaza mai mult local
 este foarte putin folosita

Generatia II

62
 Gentamicina
 are activitate bactericida crescuta si toxicitate mai mica decit cele din generatia I
 se administreaza in infectii grave cu germeni rezistenti: meningite, endocardite,
septicemii
 infectii la nivel respirator, digestiv, renal (pH > 7 creste potenta)
 arsuri infectate cu pioceanic, stafilococ
 asocierea cu peniciline si cefalosporine = f. Buna
Generatia III
 Amikacina
 Netilmicina
 mai avantajoase pentru ca
 toxicitatea este mult mai redusa
 pot fi folosite la bolnavii cu insuficienta renala
 concentratie biliara eficienta
 Rezistenta la aminoglicozide
 enzime care inactiveaza aminoglicozidele
 reducerea permeabilitatii peretelui celular
 reducerea capacitatii de fixare pe ribozomi
 Reactii adverse:
 1. ototoxicitate – reversibila sau ireversibila, in functie de doza, durata
tratamentului
 2. nefrotoxicitate – proteinurie, cilindrurie, retentie azotata
Riscul creste daca :
 se asociaza cu alte medicamente oto si nefrotoxice
 se asociaza 2 aminoglicozide
 exista insuficienta renala preeistenta
 prematuri, virstnici
 3. bloc neuromuscular si moarte prin paralizie respiratorie (prin impiedicarea
eliberarii acetilcolinei in terminatii), mai ales daca se asociaza cu blocante
neuomusculare
 4 hipersensibilizare à pana la soc anafilactic

86.Macrolide si antibioticele lincosamidice: exemple, mecanism de actiune, tipul de


activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

 Eritromicina
 Spiramicina
 Roxitromicina (semisinteza)
 Josamicina (semisinteza)
 Claritomicina (semisinteza)
 Azitromicina (azalida)
 Pristanamicina (sinergistina)

63
Eritromicina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
 Tipul de actiune antibacterian
 Bacteriostatic
 Bactericid - in doze mari
 Spectru de activitate = ingust
 germeni gram pozitivi (bacili, coci)
 coci : strepticoc, stafilococ ( putin activa pe neisserii)
 bacili : clostridii, bacilul difteric, listerii
 legionela, mycoplasme, chlamydii, mycoplasme
 inactiva pe bacili gram negativi
 Indicatii
 indicatiile penicilinei G
 pacientii cu alergie la penicilina
 infectii cu stafilococ secretor de penicilinaza
 medicament de electie in legioneloza si in pneomonia cu mycoplasma
pneumonie

 Reactii adverse:
 tulburari dispeptice: dureri abdominale, greata, diaree, anorexie
 hepatotoxicitate – hepatita colestatica – la bolnavi cu boli hepatice sau in
asociere cu alte medicamente hepatotoxice => contraindicata in boli
hepatice
 Ototoxicitate, alergie – rar
 Rezistenta la eritromicina
 se instaleaza rapid si este incrucisata cu alte macrolide si cu lincomicina
 mecanisme
 scaderea permeabilitatii peretelui bacteian pt eritromicina
 scaderea afinitati proteinei tinta (50S)
 esteraza eritromicinei
 Farmacocinetica
 Metabolizare in ficat – este un inhibitor enzimztic (pt. teofilina,
carbamazepina) pentru ca interactioneaza cu citocromul P450
 Prin distrugerea florei intestinale nu se mai inactiveaza digoxina => creste
absorbtia ei.
 Preparate
 Eritromicina propionat, estolat – cp. 200mg sau 250 mg (1-2g/zi)
 Eritromicina lactobionat – injectabila iv. 600 mg/ 6 ore
Lincomicine:

• Clindamicina
• Lincomicina

64
Lincomicina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
 atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si cloranfenicolul
 Tipul de actiune antibacterian
 bacteriostatic,
 bactericid - in doze mari
 Spectrul de activitate
 coci gram pozitivi – stafilococi penicilinorezistenti
 anaerobi – ex. - bacteroides fragilis
 are actiune sinergica pe anaerobi impreuna cu metronidazolul, ceftazidima,
ciprofloxacina
 actinomicete
 protozoare: toxoplasma, plasmodium, pneumocistis
 Farmacocinetica
 Distributie = f. Buna (exceptie LCR, creer)
 ABCESE
 OASE
 Indicatii
 infectii grave cu anaerobi – de electie in infectii cu bacteroides fragilis
 infectii stafilococice
 infectii articulare
 actinomicoza
 Administrare
 intramuscular
 nu in bolus iv.=> hTA + stop cardiac
 da – in perfuzii
 Reactii adverse
favorizeaza infectiile intestinale cu clostridium dificile => colita
pseudomembranoasa cu clostridium dificile

87.Cloramfenicolul: mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana,


spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

 Medicament toxic cu indicatii limitate


 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)
 atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si lincomicina
 Tipul de actiune antibacterian - bacteriostatic
 Spectrul de activitate = larg
 bacterii gram pozitive si negative

65
 mycoplasme, clamydii, riketii
 spirochete
 anaerobi: clostridii, bacteroides
 inactiv pe pioceanic
 Rezistenta se instaleaza prin:
 acetiltransferaza bacteriana => acetilare cloramfenicol => nu se mai poate fixa pe
subunitatea ribozomala 50S
 Inpenetrabilitatea membranei bacteriene

Cloramfenicolul
 Indicatii:
 meningite purulente cu bacili gram negativi
 febra tifoida
 preparate topice: colire, unguente
 Reactii adverse = grave
 pancitopenie – prin inhibarea hematopoezei
 reversibil – prin mecanism toxic
 ireversibil – prin mecanism imun
 sindromul cenusiu la nou nascuti
 prin deficit de glucozo 6PDH care metabolizeaza cloramfenicolul
 Simptomatologie: cianoza (coloare cenusie), hipotermie, tulburari digrstive,
respiratorii, circulatorii à moarte
 Reactia Herxheimer
 reactii alergice
 tulburari digestive

88.Tetracicline: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana,


spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.
 Tetraciclina
 Doxiciclina
 Minociclina
 Rolitetraciclina
 Mecanism de actiune
 inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 30S)
 Tipul de actiune antibacterian
 bacteriostatic
 Spectrul de activitate = larg
 bacterii gram pozitive si negative
 leptospire, spirochete, actinomicete
 mycoplasme, clamydii, riketii
 vibrionul holerei

66
 protozoare – trichomonas
 inactiva pe germenii de “ spital”
 Rezistenta la tetraciclina
 incrucisata in cadrul grupului si cu cloramfenicolul
 mecanisme :
 pompa de eflux a tetraciclinei
 modificarea proteinei tinta

 Reactii adverse
 tulburari digestive
 modificarea florei intestinale => suprainfectii: candida, clostridium dificile,
stafilococ
 tulburari hepatice – mai ales cin exista afectare preexistenta
 alergie
 culoare galbena dinti, hipoplazie smalt, tendinta la carii => atentie la ultimile 4
luni de sarcina + copii < 7 ani
 fototoxicitate => atentie le plaja
 ototoxicitate
 Indicatii
 pneumonii cu mycoplasma pneumonie
 riketioze
 infectii cu clamydii
 holera
 bruceloza
 topice locale
 Ulcer gastric si duodenal – eradicare HP
 Contraindicatii
 infectii cu germeni de ”spital”
 hepatite ac. si cr.
 insuficienta renala si hepatica
 ultimile 4 luni de sarcina si copii < 7 ani
 asociera cu betalactamine = actiune antagonica

89.Chinolonele si fluorochinolonele: exemple, mecanism de actiune, tipul de


activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.

Acid nalidixic
Acid oxolinic
Cinoxacina
Levofloxacina
Rufloxacina

Chinolone

67
 Spectru de activitate
 bacili gram negativi
 Rezistenti – cocii pozitivi, pioceanic
 Indicatii
 infectii urinare si intestinale
 Contraindicatii
 copii => leziuni cartilaje
 sarcina si alaptare
 epilepsie
 deficit de G6PDH => anemii hemolitice
 Avantajele fluorochinolonelor
 Administrare orala si patenterala
 Dfuziune tisulara buna
 Asociatii bune cu betalactamine si aminoglicozide
 Activitate crescuta pe germeni plurirexistenti
 Risc scazut de infectii cu candida
 Indicatii
 infectii urinare
 prostatita bacteriana
 profilaxia cistitei recurenta la femei
 infectii cu neisseria gonoree
 infectii gastrointestinale
 alternativa la alte antibiotice in infectii respiratorii
 osteomielita

90.Tuberculostaticele: caracteristici farmacologice generale, clasificare, example

Bacilul Koch
 are multiplicare lenta
 se cantoneaza in leziuni greu accesibile
 dezvolta foarte rapid rezistenta
 Se folosesc asociatii de chimioterapice
 Regimurile terapeutice

 7/7 (tratament zilnic 7 zile)


 2/7 (2 zile de tratament din 7 zile)

 Exemple
 6HRSZ2 + 3HR

68
 2HRSZ + 4HR
Clasificare
Tuberculostatice majore Tuberculostatice minore

Hidrazida (Izoniazida) (H) Etionamida


Rifampicina (R) Cicloserina
Etambutol (E) Viomicina
Pirazinamida (Z) Kanamicina
Streptomicina (S) Ciprofloxacina
Amikacina

91.Medicamente antivirale: mecanisme de actiune, exemple. Aciclovirul: mecanism


de actiune, indicatii, mod de administrare.

 Mecanismul general de actiune


1. falsi metaboliti necesari sintezei de acizi nucleici
2. blocarea sistemelor enzimatice necesare replicarii
Mecanisme de actiune
1. impidicarea penetrarii virusului in celula – amantadina, rimantadina
2. impiedicarea decapsidarii virusului – rimantadina
3. impiedicarea replicarii virale – acilovir, ganciclovir
4. impiedicarea sintezei proteinelor virale – inteferonii
5. inhibarea asamblarii virusurilor – indinavirul, ritonavirul
6. impiedicarea eliberarii virusurilor din celula gazda – zanamivirul,
oseltamivirul

 1. Antivirale antivirusul gripal


 amantadina
 rimantadina
 zanamivirul
 oseltamivirul
 2. Antivirale antiherpes virusuri
 acilovirul
 valaciclovirul
 famciclovirul
 penciclovirul
 ganciclovirul
 foscarnetul
 3. Antivirale cu spectrul larg
 ribavirina

69
 interferonii

 4Antivirale antiHIV-SIDA
 A. inhibitoare nucleozidice ale reverstranscriptazei
 zidovudina
 didanozina
 B. inhibitoare non-nucleozidice ale reverstranscriptazei
 nevirapina
 efavirenzul
 C. inhibitoare ale proteazei virale
 indinavirul
 ritonavirul

Aciclovir (Zovirax)
 Mecanism de actiune
 I – patrunde selectiv numai celulele infectate cu virusul herpetic care contin
timidin-kinaza virotica => aciclovirul este fosforilat in aciclovir monofosfat
 II – sub actiunea enzimelor gazda au loc inca 2 fosforilari => aciclovir trifosfat =
forma activa a aciclivirului
 III – AND-polimeraza virala incorporeaza in ADN viral aciclovirul trifosfat =>
AND viral anormal => nu mai poate continua replicarea
 Administrare si doze
 Locala - herpes genital, orofacial
 unguent 5% - la 4 ore x 10 zile
 Orala
 hepes cutanat, mucos - 200 mg x 5/zi x 10 zile
 herpes zoster - 800 mg x 5/zi x 10 zile

92. Profilaxia cu antibiotice : principiile profilaxiei, indicatiile profilaxiei

 Principiile profilaxiei cu antibiotice


 Se face pentru un singur agent patogen
 Antibioticele folosite trebuie sa aiba un spectru cat mai limitat
 Este indicat pentru germenii ce nu dobandesc rezistenta (nu pentru
germeni de spital)
 Durata scurta ( exceptie: RAA, TBC)
 Se aplica individual (nu in colectivitati)
 Contraindicata pentru viroze (exceptii : batrini, cardiaci, imunodeprimati)
 Indicatiile profilaxiei cu antibiotice
 1. reinfectia streptococica - la bolnavi cu RAA – Benzantin penicilina
 2. prevenirea EBSA – la valvulopatii, protezati valvular, sunturi
arteriovenoase :

70
 a. amigdalectomie, extractii dentare – profilaxia infectiei
streptococice => Penicilina iv. in bolus – 1 milion ui. - inainte cu o
ora, apoi 1milion x3/zi x 3 zile
 b. intrventii chirurgicale abdominale – profilaxie infectie cu
enterococ => Ampicilina 1g + Gentamicina iv. inainte de operatie
+ 5 zile dupa operatie
 3. pacientii cu BPOC si viroze – doxiciclina
 4. pacienti imunodeprimati, sau sub corticoterapie – cefalosporine
 5. boli de singe cu pancitopenie - cefalosporine

93.Asocieri de antibiotice. Greseli in terapia cu antibiotice


Asocieri de antibiotice
de preferat monoterapia
 Principiile asocierii de antibiotice
1. Ambele antibiotice sa se concentreze in organul afectat
2. Mecanismul de actiune sa nu fie antagonic
3. Reactiile adverse sa fie diferite
4. Sa nu determine rezistenta incrucisata
5. Doza sa fie ca in monoterapie
Asocieri de antibiotice
 Indicatiile asocierii de antibiotice
 1. - largirea spectrului de activitate pina la identificarea germenului – infectii
grave
 EX : betalactamina + antistafilococic + aminoglicozid (BG-) + metronidazol
( anaerobi)
 2. - infectii cu etiologie mixta demonstrata
 3. - obtinerea unui efect bactericid in focarele greu accesibile si pentru
impiedicarea selectarii de mutante - tuberculoza

Asocieri de antibiotice
Reguli de asociere

 Sa realizeze efect sinergic bactericid


 Betalactamine + aminoglicozide
 Germenul patogen sa fie sensibil la ambele bactericide
 In infectii mixte – fiecare agent patogen sa fie sensibil cel putin la un antibiotic
 In infectii de spital asociere cu antibiotice de rezerva
 stafilococ => Oxacilina + Gentamicina
 EBSA => Vancomicina + Cefalosporina
 BG- aerobi => Gentamicina + Ciprofloxacina sau Cefalosporina
 BG- anaerobi => Gentamicina + Cefalosporina si Metronidazol

71
 Nu se fac asocieri:
 medicament bactericid + bacteriostatic
 doua antibiotice din clasa aminoglicozide
 doua antibiotice cu spectru larg
 Cloramfenicol + Tetraciclina

Greseli in terapia cu antibiotice


 Tratamentul unei febre cu cauza necunoscuta
 Antibiotic ineficient sau la care s-a dezvoltat rezistenta
 Folosirea dozelor prea mici, sau durata scurta
 Folosirea in viroze
 Neintreruperea tratamentului in cazul in care nu exista raspuns la tratament
 Asocieri gresite
 Folosirea antibioticelor in loc de drenaj chirurgical

94.Modalitati de interventie farmacologica in etiopatogenia ulcerului gastric si


duodenal

95.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal –


exemple. Scheme terapeutice folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal

Clasificare : Med. Antisecretorii –inhib pompa protoni (omeprazol), blocante recep H2


Antibiotice anti- HP- Amoxiciclina, Metronidazol
Protectoare ale mucoasei gastrice – sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal
Medicamente antiacide -
Scheme terapeutice : Triplaterapie : un antisecretor + 2 antibiotice
Cvadruplaterapie : un antisecretor + 3 antibiotice
NB – trat numai cu un med Anti HP – procent mic de eficacitate
OMC- omeprazol 20mg x2 ; metronidazol 500 mg x2 ; claritromicina 250 mg x 2
OAC – omeprazol 20 x 2 ; amoxa 1G x 2 ; claritromicina 500 mg x 2
OAM-omeprazol 20 x 2 ; Amoxa 500 mg x 3 ; metronidazol 500 x 3

Durata tratament 7 zile

96.Blocanti ai receptorilor H2 : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice,


indicatii, efecte secundare, doze, interactiuni.
Ex: cimetidina , ranitidina, nizatidina
Mec de Act : se fixeaze pe receptorii H2 :
• Impiedicarea stimularii lor de catre histamina

72
• Nu se mai stimuleaza adenilciclaza
• Scade formarea de AMPc
• Nu se activeaza proteinkinaza
• Nu se formeaza anhidraza carbonica
• Nu se mai formeaza H2CO3
Ef farmaco: scaderea secretiei de HCl
Eficacitatea anti histaminelor asemanatoare
Deosebirea din antihist : potenta , Rk adv,Farmacocin
Indicatii :
• Ulcer gastric , duodenal
• Sdr.Zollinger-ellison
• Profilaxie ulcer in caz de trat cu AINS
Rk adv :
• Tulb dispeptice
• Vertij,cefalee,diaree,constipatie,greata
• Eruptii, prurir
• Ginecomastie
• Tulb nervoase
Interactiuni :
• Cimetidina det inhibitie enz = > react toxice de la med nemetab
(teofilinam,sulfamide antidiabetice, betanlocante)
• Antiacidele det inh abs Cimetidinei ; admin la > 1h inainte de masa Cinetidina
dupa masa Anti acide

97.Blocanti ai pompei de protoni: exemple, mecanism de actiune, efecte


farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze.
- omeprzol , esomeprazol, rabeprazol
Mec de Act :
IPP din sange intra in canaliculul secretor al celulei parietale gastrice unde este un mediu
intens acid

Se acumuleaza(nu patrunde prin membrana celulara in citoplasma)

In mediu acid formeaza sulfenamida

Sulfamida se leaga covalent de subunitatea alfa a ATP-azei H+/
K+

ATP-aza H+/K+ se blocheaza

Nu se mai secreta H+

Sinteza unor noi ATP-aze H+/K + se face lent

73
Secretia este inhiba peste 24 h

{desi T/2 este de aprox o ora}


Indicatii : ulcer duodenal;
Ulcer duodenal rezistent la ranitidina
Ulcer gastric
Esofagita de reflux
Sdr Zollinger Ellison
Rk adv : usoare
Digestive- greata, faltulenta , constipatie
Interact med : inhiba Citocromul P 450 => scade metab unor med : diazepam imipramina
Scade abs med care necesita pH acid : ketoconazol

98.Tipuri de constipatie. Laxative si purgative : definitie, mecanism de actiune, clase


terapeutice, exemple, indicatii, contraindicatii.

Tipuri de constipatie fctionala : de tranzit : inaintarea incetinita a materiilor fecale in


tubul digestiv
Terminala : tulburarea la evacuarea scaunului , dat
hiptonie sincter anal sau scaderea refluxului recto-anal

Laxativele deternina formarea de un singur scaun ; Purgativele : det scaune multiple cu


consistenta lichidiana
Mec de Act : 1. Stimularea directa a motilitatii intesitinale : laxative de volum, purgative
iritante
2. Crestere a difuziunii si secretiei de apa si electroliti in lumenul intestinal :
purgative iritatnte
3. Retinere de apa prin forme hidrofobe si osmotice ; purgative osmotice
4. Inmuierea scaunelor : laxative emolinate

Indicatii : constip fctionala , evitarea efortului de defecatie , golirea colonului pentru


pregatirea Chirurigicala sau Rx, golirea colonului in trat unor intox.
C Ind : ocluzie intest ; dureri abd ; Administrarea repetata duce la constipatie
Clase terapeuticce : Laxative : de volum Emoliante si lubrefiante
Purgative : osmotice Stimulante sau irritante

99.Medicamente prokinetice, antispastice, antidiareice, antiflatulente, antivomitive :


exemple, mecanism de actiune.
Med Prokinetice : medicamente care stimuleaza motilitate GI
Mec de Act : Blocante dopaminergice
Stimulante colinergice
Ex:Metoclopramida , Domperidona
Med antispastice : inhiba spasmul musc netede care det durere

74
Mec de Act : spasmul musc netede determinat prin : stimulare recept muscarinici
si a miofibrilelor
Inlatura spasmul prin : blocarea receptorilor muscarinici=antispastice
neurotrope, de tip atropinic
Act directa pe m.neteda= antispastice
musculotope, de tip papaveric
Med antidiareice : mec de act : scad miscarirel peristaltice
Cresc contractiile segmentare
Cresc tonusul sfinceterelor
Inhiba reflexul anal de defecatie
Scad secretia biliara si pancreatica
Ex: Antidiareice opioide (tinctura de opiu, codeina) , anticolinergice
(scobutil, atropina), care cresc vascozitatea (coalinul)
Med antiflatulente

100.Mecanismul de actiune al AINS. Clasificarea medicamentelor AINS – exemple.


Consta in impiedicarea sintezei mediatorilor imflamatie pornind de la acidul arahidonic
Actioneaza la nivelul Ciclooxigenazei 1; vezi schema

Clasificare: 1 Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza – Indometacina , Diclofenac,


Aspirina
2 Inhibitori preferentiali ai COX 2 - Meloxicam, Nimesulid
3 Inhib specifici de COX 2 – Etoricoxib, Celecoxib

101. Efectele farmacologice ale AINS, indicatii, efecte adverse, contraindicatii


1. antiinflamator :RAA PR SA ; fenacetina si paracetamolul nu au act perif
=> ci numai antipiretice si analgezice
2. Analgezic: cresc prag sensib dureroasa si este recomandat pt dureri mici si
repetate
3. Antipiretic: prin inhibarea prostaglandinelor din hipotalamus
4. Antiagregant plachetar
5. inhiba contractii uter
6. protectie impotriva razelor UV
7. inhibitor al dezvoltarii al C.colon
Indicatii : boli reumatice, lombagie, artrite, tendinite, cefalee, dismenoree, mialgii
Rk adv: 1. dureri epigastrice, ulcer, HDS
2. sangerare
3. Agravare IRC-inhiba PG cu rol vasodilatator
4. retentie Hidrosalina-stimulare secretie renina , aldosteron
5. nefropatie
6. Agravare IC
7. incidere prematura a canaluli arterial
8. prelungirea sarcinii
9. scaderea fct spermatoz.
10. scadere rez org la infec

75
11. crize astm bronsic
12. alergii
13. soc

102.Corticoizii suprarenalieni: mecanism de actiune, efecte fiziologice si


farmacologice.

Cortizol Receptor intracitoplasmatic


Τ
Complex

Nucleu

Factor transcriptie gene
Τ Υ
ef stimulatoare ef inhibitoare

Activarea recep nucleari : complexul glucocorticoid –recept se formeaza in citoplasma


Complexul intra in nucleu si se fixeaza de ADN nuclear
Se produce o transcip cu formare de ARN-m
ARN-m det sinteza la nivel ribozomal
Efecete farmaco si fizio :
1. Metabolism intermediar :
 Glucidic : gluconeogeneza. Captare a.a. in ficat si rinichi
 Proteic : creste catab proteic (nu in ficat)
 Lipidic : lipoliza + redistrib t.adipos(facies luna plina)
 Modif met lipidic si proteic => energie pt sinteza glucoza => in insuf
corticosipra=> Hipoglicemie => D.Iatrogen
 Hidroelectrolitic:retentie Na, apa , scadre reabs Ca
2. Creste rezistenta la stres : creste glucoza sanguina
3. Modif conc elemente sanguine : scade : limfocite, eozinofile, bazofile, monocite
=> scade rezist organism
Creste : eritrocitele, Hb, neutrofilele,
trombocite
4. Antiinflamatorii – inhiba macrofagele si limfocitele periferice, sinteza de
lipocortine care inhiba de fosfolipaza A2=> scade sinteza de a arahidonic =>
scade sinteza de PG PC Tx
5. Antialergica si imunosupresoare: scade nr d limfkine si interleukina 2 secretate
de lim T ; scade sinteza d Anticorpi secretati de lim B
6. Sist endocrin : scade ACTH TSH , creste STH , apoptoza celulelor timice
7. Aparate si sisteme : digestiv : screste HCl si pepsina ; SNC – stari psihotice ; Sist
Osos :pierdere Masa osoasa, muscular : miopatie- slabiciune musculara , piele –
vergeturi atrofii

76
Mineralocorticoizi : control hidroelectrolitic: aldosteron-act p TCD –reabs Na si apa,
elim K

103.Corticoizii suprarenalieni: indicatii, efecte adverse si contraindicatii


Indicatii :
1. Inflamatii : antiinflamator-cresc PMN, scad lim B si T, monocite,
eozinofile, scade histamina eliberata de bazofile , inhiba activitatea
Kininelor
2. Alergii : scad simptomele la reactii alergice la seruri, transfuzii,
medicamente => vindecare: e.Quincke. laringite acute, edem glotic
3. Imunosupresie: leucemie , cancer , LES, PR, SD, DM
4. Tratamentul socului
5. Trat de substitutie : Boala Addison – Insuf CSR primara ; insuf CSR
secundara sau tertiara ( scadere secretie d ACTH)
6. Dg etiologic sd Cushing – testul de supresie la Dexametazona – scade
secretia => hipersecretie de ACTH sau Nu scade secretia de cortizol =>
tumora supraren
Rk Adv si C Ind :
1. osteoporaza – scade abs de Ca si creste elim de Ca
2. tulb metabolice-hiperglicemie, obezitate, dislipidemie, inh sintezei
proteice
3. creste riscul infectii si intarziere vindecare plagi
4. creste apetit
5. HTA-edem
6. Ulcer gastric
7. Euforie si psihoze
8. piele –atrofie
9. M.neteda – miopatie
10. cataracta
11. Sdr Cushing iatrogen
12. scade TSH
13. Rebaund
14. scade limf , cresc neutrofilele si trombocitele

104.Clasificare corticoizilor suprarnalieni - exemple. Conducerea tratamentului cu


glucocorticoizi.
Clasificare dupa durata si actiune :
1. act scurta si potenta mica : Cortizol , Cortizon , Hidrocortizon T/2<8h
2. act intermediara si potenta medie : Prednison , Metilprednisolon, Prednisolon T/2
< 12-36 ore
3. Act lunga si potenta mare : dexametazona , betametazona t/2 >48 h

Cura cu glucocorticoizii :
1. Clasic- numai dimineata

77
2. AZI : mai multe doze zilnice pana se obtine efectul antiinflamator si
imunospresor => dupa obt efect se ia numai dimineata => apoi
alternativ=program terapeutic la 2 zile : mentinerea constanta a dozei in ziua
impara si scaderea dozei i n ziua para; cresterea dozei in ziua impara si
scadera dozei in ziua para in mod gradat
Principii in trat cu CS : folosirea de steroizi cu activ intermediara, admin dozei totale
de steroizi dimineata , trecerea la cuta intermitenta la 2 zile dupa obtinerea ef dorit
Intreruperea tratament : se face treptat, e bine sa se faca incepand cu programul
alternativ se scade cu 10 mg pe sapt pana la 20-30mg apoi cu 2,5-5 mg / sapt pana la 10
mg, apoi se scade cu 2,5 mg / luna. Se intrerupe la 5-7,5 mg /zi sau se trece la alternativ si
se intrerupe

105. Medicatia antiagreganta : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice,


indicatii, reactii adverse.
Ex: aspirina, ticlopidina, clopidogrelul, antag ai recept glicoproteici IIb/IIIA
Mec de act :inhiba ireverisbil COX plachetara si endoteliala ;A) => plachetele fiind
lipsite de nucleu nu mai sintetizeaza COX si nici TxA2 toata viata lor de 7-10 zile =>
efecte antiagregant definiti
B)celulele endoteliale care secreta PGI 2, care au normal efect antiagregant si care contin
nucleu , resintetizeaza COX=> ef agregant este temporar
Indicatii :profilaxia trombozelor, profilaxia tromb la purtatorii de valve protezate
Rk adv: mai putine decat cele in cazul trat durerii si inflamatiei, atentie la ulcer si
sangerari

106. Heparina si heparine cu greutate moleculara mica : exemple, mecanism de actiune,


efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse

Mec de act : se leaga de antitrombina III=>complex antitrombina III-heparina


=>inactivarea fact coagularii: II(protrombina)+ X , iar pe XII,XI, IX- mai putin intens
-pnetru inactivarea fact II heparina trebuie sa lege atat de factorul II cat si de
antiprotrombina III (nu inactiveaza fact III fixat pe plachete)
-pt inactivarea fact X este suf legarea de fact X => HMMM care nu se pot lega factorului
II inactiveaza factorul X

Ef farmaco:-anticoagulant imediat :-15 min sange incoagulabil; dupa 4-8 revine


coagularea
-antiagregant : scaderea agregabilitatii induse de trombina
Indicatii : curativ
1. trmboza venoasa prf a membr
2. embolie plm
3. IMA si AP instabila, in asociera cu aspirina
4. Ischemia acuta a membr inf
Profilactic :
1. Tromboza ven prof a membr

78
2. embolie plm
HMMM-efecet anticoagulant prelungit =16-18ore=> adm sc la 12 ore sau 24

107. Antitcoagulantele orale : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice,


indicatii, reactii adverse.
Ex: Acenocumarol , warfarina
Mec de act : vitamina k redusa este resp de sinteza fact II, VII,IX, X la trecerea in forma
oxidata =>facorii coagularii depenteti de vit k sunt sintetizati numai in forma redusa
Forma oxidativa trece in forma redusa si o reface sub act epoxireductaza vit K
Anticoagulantele cumarinice intra in competitie cu vit k pt epoxireductaza

Se consuma epoxireducataza

Impiedica sinteza vit K redusa

Nu se mai sint fact II , VII, IX, X
Efecete farmacologice : tromboza profunda a venelor memb inf
Emb plm
IMA
Proteze valvulare
Tulburarii de ritm
Rk Adv: hemoragie –antidot-vit K
Interactiuni medicamentoase : potentare act AINS
Inhibitia act anticoagulanta prin alcool , barbirurice

108 Medicatia trombolitica : caractere generale ale tromboliticelor, exemple,


mecanism de actiune, particularitatile diferitelor medicamente folosita in tromboliza.

Ex: Streptokinaza , urokinaza, alteplaza


Mec de act : actiune directa si indirecta de transformare a plasminogenului in plasmina
Fibrinoliza – plasminogenul inactiv se transf in plasmina activa => det ruperea retelei de
fibrina , desfacerea trombusului, si eliberarea produsului de degradare

Streptokinaza : obtinuta din culturi de streptococ B-hemolitic C


Selectivitate mica pt fibrina din cheag
Are prop antigenice =>anticorpi antistreptokinaza=> alergie + rezist la
strepto.
hTA
Alteplaza (t-PA-activatorul tisular al plasminogenului): obt prin genetica
Activitate intensa pe fibrinogenul din cheag si redusa pe cel plasmatic
Act si pe cheagurile vechi
Nu este antigenica
Mult mai scumpa
Anistreplaza : sintetizata in vitro pentru a obtine complexul streptokinaza-alteplaza

79
Antigenica
Durata mare : t/2=90 min
IMA-ind de electie Foarte scumpa

80