Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg

2.1 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m

multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai
unele parti ale ei.Conc.consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde
fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare
a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si
principiul jur al dr P-individualizarea raps. P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit
oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si
unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde
fapta inf. in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit
caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa
semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.

2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele

particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale
care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta
cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte
infractionale.

2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele
jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale
primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de
serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de
serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este
numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este
specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude
intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca
diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine
deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei pers care es afla
intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a
unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special

2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind componenta de
baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si
unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera
norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre
componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante-
infractiunea se califica in baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu
circumstante atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m
blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei
P care prevede o pedeapsa m aspra.

2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridico-penale i pluralitatea de

infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de
infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la
concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte
prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si
constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3
Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur P
sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur
nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si din
imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu 2 sau
m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o agresivitate
m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie cuprinsa in
intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La concurenta
normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se desfasoare o
activitate unica prelungita.

2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre dou norme

speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau
agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si
atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o
legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta aravanta
comisa si o fapta atenuanta .
Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i special

2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor generale i speciale n Codul

penal al RM.O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma
prevede un nr de fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima
norma este determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele
generale si normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu
cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei
normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma
generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este prevazuta
de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate calificativa
agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii
este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de
agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii norma
generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise citeva
infractiuni-cumulul real de infractiuni. 2.2Determinai prin argumente ce parte a normei
constituie temeiul de stabilire a prioritii normei speciale fa de cea general: ipoteza,
dispoziia, sanciunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in
raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice neaparat
constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a
datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si
sanctiunea

2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma
general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.Norma
generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma
speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma
generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest
cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de
subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre
norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita
aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si
circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea infractiunilor
gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt comise prin
actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.
Calificarea concursului de infraciuni

2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.Concursul de infractiuni

reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite
alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata
pentru vre-una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta
concursului ideal atunci cind persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai
multe infractiiuni prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P.
Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine
statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau dieferite
alineate ale unui singur articol

2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale.

Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula,
gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe
infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la
concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica
mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor
infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu
poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura actiune,
iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se comit prin
diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.

Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre
expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In
cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele
infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest
concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece
desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o
noua infractiune

2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i concurena normelor

juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit de
concurenta normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din
28 iunie 2004,in care se mentioneaza daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in
prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa
concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea
mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a
normelor juridico-penale si calificarea se face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar
daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza
concursul de infractiuni.
Calificarea infraciunei unice.

2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.- infractiunea unica reprezinta o

actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure
norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica
simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e comisa
printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta prin 3
modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu
actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta
pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte
infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu consecinte grave
alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta, timp
nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr. Caracterizata de
doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o infractiune

2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu pluralitatea de infraciuni.

Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate
savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul de
infractiuni

Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de
unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece
termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la
raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune
poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza
consecinte juridice.

2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate a infraciunii unice1. infr unica

simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica
complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni
alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea,
procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale-
atacul unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu
consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au provocat
decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe identificam si 3. infractiunea
continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada nedeterminata. 4. Infractiunea
prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.
Calificarea dup elementele componenei de infraciune.

2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica

stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei
savirsite corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea
coincidentei exacte a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in
articolul dat. 4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala
neconsumata 5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o
pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal
al faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind
concurenta normelor juridico-penale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud
urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala

2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura subiectiv. Calificarea dupa latura
subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta
comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La calificarea
infractiuni dupa latura subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele facultative
fiind necesare la individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa
forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de exemlu stabilirea
daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a fost directa sau
indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau neglijentei

2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a calificrii dup elementele sale pentru
ntreg procesul calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este necesar
de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul infractiunii
,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim despre
savirsirea unei infractiuni, apoi se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in
lumea obiectiva la comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii,
virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi de
atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a infractiunii
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale

2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu

sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici
semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde
fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur
corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu
sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu
este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate
probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile
initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita
verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme
de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind
calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o
multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.

2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I

etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta
etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie
care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor
prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau
procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina
amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au
suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre
consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor
infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si
sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea
incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in
spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in
diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei
semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea
infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers
care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.

2.3. Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:

a) tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;

b) etapele alegerii normei juridico-penale;

c) toate etapele procesului de calificare a infraciunii;

d) momentele de intersectare a acestor sarcini.

Legea penal baza juridic a calificrii infraciunilor

2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru calificare.Dispozitia este partea

normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru persoanele ce se afla in conditiile
prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea infractionala cu un termen sau in
expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele ei.2.descriptiva- contine enumerarea
generalizata a semnelor principale ale unei categorii aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne
trimite la acte normative din alte ramuri de drept pe care legea penala nu le contine(hot. Disp
ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii dar face
trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata contine elemente apartinind diferitor tipuri
de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale faptei prejudiciabile se afla in dispozitia
normei penale,dupa natura si importanta sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei
penale,ea descrie conduita ce trebuie urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele
specifice ale faptei prejudiciabile.

2.2 Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect intern i extern.Sub aspect
intern analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma
juridica penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau
faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie
sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.
3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa in
dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul de
expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt continute in
codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala, fiecare divizate in
capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a normei
juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma
penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2
elemente ale normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau in
parte,formeaza ipoteza.

2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se efectuiaza cu ocazia si

in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept scop descoperirea vointei
legislatorului, importanta interpretarii in general fiind aplicarea corecta a normelor penale.
Interpretarea oficiala este realizata de legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii
intelesului unor termini, unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa calificare a
faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara se realizeaza de catre organele
judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca: 1legiuitorul nu poate sa prevada
in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la aplicarea acestora, 2.nivelul de
generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa concentreze la maxim ideile pe care
vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor judiciare de dezvalui in procesul
calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de situatii pe care le-a avut in
vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma penala este in vigoare,normele altor
ramuri la care legea penala face trimiteri se pot modifica,de aceea este necesara indicarea
denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in
fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai cauza penala
concreta, ci si toate cauzele penale legate de o anumita categorie de infractiuni,ele au caracter
de recomandare. Interpreatea neoficiala se considera interpretarea data de institutiile de
cercetari stiintifice,savanti,practicieni, importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei
dreptului penal,studierea jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei
juridice a studentilor si cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din
cautarea sensului normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece
notiunile utilizate ca termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece
legiuitorul le interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera
prin metoda gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament,
importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea sistematica
este importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia
existenta dintre aceasta norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din
acest domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul necesitatii
aflarii datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost
adoptata norma data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea
extinsiva si restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de
exprimare,din acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii
se dovedeste a fi mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este
justificata necesitatea acestei interpretari .
Componena de infraciune i calificarea infraciunii

2.1 Determinai funciile componenei de infraciune n procesul calificrii infraciunilor.

pentru a intelege just functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica
corelatia ei cu norma juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita
categorie de infractiune. O functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea
diferitelor categorii de infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute
identice toate avind cel putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine
semne care sa nu indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea pe ascuns in
component furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor care in present se includ
in continutul notiunii componentei de infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza
functia de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere
juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.

2.2Stabilii corelaia dintre dispoziia normei penale i componena de infraciunea. pornind

de la notiunea componentei de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum
cit si dupa continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In
primul rind component de infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al
doilea rind ea putin coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta
privind nesavirsirea faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai
descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu contine cerinta de subordonare.
De asemenea component de infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale

.2.3. Elucidai coninutul unei componena concrete de infraciune cu stabilirea concret a

localizrii coninutului semnelor ei n legea penal i n alte acte normative.art.165CP
traficul de finite umane si legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.
 Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare

2.1. Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a componenei de

infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-
Semnele facultative;

Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune

adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale de
infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum
si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le
indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune in partea
speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc, imprejurari, motiv,
scop, subiect special).

2.2Clasificai semnele componenei de infraciune dup mai multe criterii.In teoria

dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de clasificare asemnelor componentei de
infractiune si anume:-In dependenta de gradul de importanta deosebim:*Semne
principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de invariabilitate, de stabilitate;*Semne
constante;*Semne variabile (de blancheta si de evaluare);-Dupa caracterul lor
deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu art.159CP persoana care nu are studii
medicale superioare special);

2.3Indicai cte dou infraciuni care se deosebesc doar dup un singur semn al:a)laturii
obiective. a). art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective
b).art.145CP si art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc
nici dup un semn.
Noiunea i importana calificrii infraciunilor

2.1Identificai care varieti de semne pot fi evideniate n cazul unei infraciuni

concrete.2.1. referitor la o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de
semne:-toate semnele faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele
ce au o oarecare importanta juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce
au importanta pentru cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au
importanta pentru calificarea infractiunii;

2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n cadrul aplicrii normelor

juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului notiunii calificarii
infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul aplicarii normelor
juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin realizarea dreptului se
intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice in cadrul caruia
cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile normative iaar organelle de stat
aplica dreptul in temeiul competentei lor. In opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei
infractiuni aplicarea normei juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si
clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei norme juridice;-
alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea actului de aplicare a normei
juridice;-activitatea organelor penitenciare in vederea executarii pedepsei penale;

2.3. Propunei o schem de determinare a legturii semnelor componenei de infraciune de

alte categorii de semne prezente n cazul svririi unei infraciuni..
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg

2.1Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg.Concurenta dintre o parte si un

intreg consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta
infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a
infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie
intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are
prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data
are drept baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care
prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice
pedeapsa meritata.

2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta dupa latura

obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este
numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte
din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala
alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme
poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii
consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea lor;

2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la
concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea
in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul
infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta
dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect.
Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In toate cazurile
trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei infractionale.Concurenta
dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele cit si latura obiectiva sunt
omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei infractiuni constituie oparte
a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura
infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale care prevede motivul ce
detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale
este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele generale si cele special. Exemplu-
neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla intro stare periculoasa pentru viata si
neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg
trebuie luata in consideratiesi in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte si un intreg

2.1 definiti conceptul o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una
din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale
ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta
infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a
infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si
principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel
incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara
comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma
cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii
stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate
avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.

2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele

particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale
care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta
cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte
infractionale.

2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele
jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale
primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de
serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de
serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este
numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este
specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude
intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca
diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine
deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei pers care es afla
intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a
unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale

2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu

sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici
semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde
fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur
corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu
sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu
este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate
probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile
initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita
verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme
de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind
calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o
multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.

2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I

etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta
etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie
care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor
prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau
procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina
amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au
suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre
consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor
infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si
sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea
incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in
spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in
diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei
semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea
infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers
care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.

2.3Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:

a) tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;

b) etapele alegerii normei juridico-penale;

c) toate etapele procesului de calificare a infraciunii;

d) momentele de intersectare a acestor sarcini.