Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Scólelor de La 1800-1864. Volumul 3 PDF
Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Scólelor de La 1800-1864. Volumul 3 PDF
Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Scólelor de La 1800-1864. Volumul 3 PDF
1800-1864
CU O HURTA INTRODUCERE COPRINIANII NOTE DIN ISTORIA CULTUREI NATIONALE ANTERIRE SECOLULUI AL XIX'
cu
DE
V. A. URECHIA
VICE-PRE§FDINTE AL ACADEMIET PONfillE, PROFESOR DE ISTORIA EOMINILOR LA FACULTATEA 11E LITERE DIN EUCURESCT,
ME/dB/IV CORESPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLE, MENIBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAF/C DIN PARIS, AL SOCIETXTET ECONOMICE
MATRITENSE DE //AMIGOS DEL MIS, AL PELTBRILOR, MESIBRU DE ONORE AL SOCIETXTEI liMENILOR DE LITERF, DELEGAT GENERAL AL
ASOCIATIUNET INTERN4TIONUE DE LITERE §1 SCTINTE, VICE-PRE§EDINTE §I MEMBRU FUNDATOR
AL ATENEULUT PONIkN, AL SOCIETXTET DI CULTURX MACEDO-ROBIZNX, PRE§EDINTE LIGET PENTRU UNITATEA CULTURALX
E0MiNILOR, MEMBRU AL Comminiel MONUMENTELOR, FUNDATOR BIBLIOTECTIT DRECIIIX DIN GALATT, ETC.
"I'ColVIT.JL
OP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA
BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI
1894
PREFATA
CAP. I
NT t_T 1 9 4- 9
MUNTENIA
De Indlta ce, cmn véduram, Eforia reinfiintata a sc6lelor muntene a inchiP seítlele
in 1848, anul 1849 se presinta cu o reserva de 1.008.390 let; dupe cura se p6te
volea In anexatul tabloil de Marea case! colegiului la '1 Ianuarie 1849 1).
Priu un noit bite' de veniturile i cheltuelile anidut 1849, acésta reserva se reduce
la 862.387 lei.
Din acestt bant se intreline o sc6la primara din Lucaci, cu8.000 lei, se cheltuese
49.278 1(4 cu lefile impiegalitor administratiei sc6lelor si 27.300 lei pon t'II cancelarla
Eforiei.
I) Ve)I anea.
4
Prea Inallate
Ve rog plecat sá bine-voig a lua 10 de aprópe migare de sérná eoprinderea acestei
jalbe.
La anul 184'1, cand i Méria V6stré erati Efor al instructiuneI publice, am fost tri-
mis cu cheltniala Statului, ea sá Invet In Berlin seiintele filosofice i juridice.
Am finplinit datoriile en cea mal mare esactitate si silinta, precum dovedesce alatit-
raLa diploma de doctor in filosofie i atestate de legi.
In urrna chiamérei ce mi s'a facut, am graba a me intarce In rabie, cu cea mai mare
dorinta, de a 'mi oreta recunoseinta, facendu-me folositor.
La sosirea mea, In luna 'Uf lunie anul curgetor, mi s'a dat a pregati pentru sceila
cursul de logia si de morahl, dupe o carte elementara clasicá, i m'ara veOtit treetit in
statul sc6lelor cu lefa de lei 800 pe luna.
Am urmat i urmez necontenit itnplinirea datorieI ce s'a pus astiprd'ini, silindtt-me
a sevirsi cu un chip potrivit cu starea i trebuinta tera
Lipa mijlécelor de vietuire i datoria sfantzi d'a tine $i o intimé veduvé, care In mine
are tútli nadeklea, m'afi fécut sé riig atat pe Inéltimea Vastra, cat si pe Cinstita Eforie
a 'mi da cuvenita létli, ca sé pot a intempina nisce tratante afila de neaperate.
Prin porunca Cinstitel Eforil cu No. 7'17, me ved chitimat a primi lefa de 1(4 300
pe bina pana la deschiderea sc6lelor.
Decti malta intelepcinne a Mériei Vastre va socoti, cá. cu acéski SUMA este cu
a In tempina trebuintele vieteT, la sciimpetea de acum, cu bita recunoscinla
si pe langa datoriile ce am fiicut in acel d'anteiti trei ani ai sttiritirei mete in Berlin,
cand mi se da ntimai cate 150 galbeni pe an, voiti mai face si altele, pana cand mi se
va hotari o lefa mal cuviinciesé ; iar intealt chip ve rog plecat, Prea Inaltate Damne,
ca sa bine-voesei a porttnei d'a se l'ave la suma de lei treT sute, adaog,irea ce yeti bine
ilizta.
Am chiste a fi cu cel mai aclanc respeet si cea mal mare supunere, al MarieT Wistre
prea plecat i credincios sups,
I. Zalomil.
Deca Ebria refusti o asemenea lefa limaré profesorilor francezi Doltin si Macan., in
Noembre '1849, del n'are nevoie de cdrti franceze, nu refuzli 800 lei pe limé ha T.
Anghelidis, care venise din Constantinopole, ea sé devina profesor de limba greca si
franceza 4). Unid din cei d'antela profesorT, cari presintti Eforiei cartea lueraté, este
Pen osen. Opera trachisé : «Istoria noitliul testament» (lupe Vietor Dtiruy, e depsa la Efo-
rie, la linde amad' 1849, si acésta, in 27 Ianuarie anal 1850, o trimite In cercetarea
Alitropoliei, ca sa vedé decé corespunde en dogmele bisericei ortodoxe.
1) VedI adresa LogofetieT bisericeser No. 4.082, din 13 Decembre 1819. Acest Angbelidis adreséiä
petititmea in timba grecéscri, i e de intrebat, cum ladea el traduce m'off in romänesce ? Se vede
decT, ca eta o simpla favea e ce i ge acorda.
Persecutiunile in contra profesoritor can blasera parte la revoluinine, continua si
in priinele leal din 1849.
Daiii in anexa. adresa DepirtainentuluI trebilor bisericesel, No. 1.225, din 7 Ilartie
1819, relativa la arestarea lui M. Diesen in itionastirea VacarescI. Acest fost inipiegat
al Eforiaí set:Actor, fusese actizat de propaganda in tre preutil din sale 4).
Aseutenea in anexa dihn alta adresii a Departainentulifi trebilor din latintru catre
Logofetia credintai, No. 3.810, din 31 Martie 1849.
Atitropolitul aruncase blastein asupra celor cari vor contra revolutilineI
acula i se cere sa dea destegare de obste, ca sá ridice din public iinpresiunea, ca aban,.
donan(' causa revolutiuneI ar rt,linane sub blastemul bisericei.
Tot prin acésta adresa, ce anexan', Departamentul din lituntru provaca schimbarea
de redactiune a FaeI satescl, i cere,ca ea sil se citésca regulat in sato, pen tre linistirea
duhuritor. Acésta adresil este comunicata in copie Mitropolitulta de catre Logofetia bi-
sericesca 2).
Anexam Mira acest obieet i jurnaltil SfatitluI administrativ aprobatur, ruin si ra-
portal la CaImamie, suptin6nd opiniunea Sfatulifi la otarirea
Pentru acésta urmare Ebria a poftit pe asta onor Ociirmuire, ea sa faca fara zabava
punere la cale si sa. inseiinteze Eforiet; ddr onor 061111E6re niet un rdspuns pftna actun
JIU a trimis. Se serie dér i sft arad acelei (mor. Cinstite OctirmuirT, ca de lucrarea, ce
va fi feteut sii inseiinteze flirä Mitaya Eforia, dupe regulii.))
In 4 Oetombre 1849, Eforia adreseza DoninitoruluI §tirbeiu rapurtul urtnator, sub
No. 685.
«Eforia bine convinsa, ea pentru uri-ce obiect ar intra in Mera ingrijirilor sale, este
dakire a piastra aceeasI 1111111ga privighere, i etinosednd, ea Maria vústra primitIett huna
voiiiä orI-ce relatie de interes in folosul public, plecat sttpune la Malla cunoscinta
iiei Véstre urmiitérea
Eforia cunoseend trebuinta pentru bine etivdntate pricini, a n'anide i sedlele contu-
nde de prin sate, i teindndu-se ca nu cum-va invétatorit acelor sedle sa priindseti pe
hingii leille pe trimestrul lui Ianuarie alud 1848, care a fost aprobate de ddnsa, ea pen-
tal o vrente slujita sí feíllo pe trimestrele de Aprilie, lidie i Oelontbre acelas an, etteLpe
ac,este neta lunI, dupe ce ed tac acele scoli att ron inchise, apol i ace" invdtatorI att
fost luat parte activa in evenimentele anultd, dupe poruncile guvernuluI revolutionar ;
D'ora a contunicat in °asombre anta ',recta tuturor eftrinuitorilor de judete, ea
toril sedlelor con-tunde, ce se inchid, aii a rdinanea la ordnduiala in care vor fi ron
mal d'inainte, i ca lefile lor pe aretatele trel trimestre ale mullid 1848, nu tul a li se
mal slobo0i, i acele 60 parale analogul tlin 2 le" ce rdspunsesera fie-cure enorias dupe
legiuire, sti in tre in eittide sala«. Tot alune" Ebria s'a adresat i catre Cinstita des-
Iiintata CaImactintie, si din portincile ce s'ad slobo4it dupe aceea de catre Cinstitul de-
partamen t din 'nauntru, s'a vét).tit ea se pusese indatorire tuturor armuirilor, ca fara
intftNiere sa implindsca de la invétatorI lefile, ce vor fi primit pe ardtatele treI trime-
stre si pe care 1-atl rdspitit enoriasiI fie-ctiru" sal.; si sal intlirca locuitorilor, care iitt
au a maT respunde pe viitor o asemenea plata. Decti insa aceI banI s'au intors buenito-
rilor, séu s'ati depus in cunde satelor, Eforia n u a putut ase deslusi,seu a se ineredinta
inca ; din impotriva thipe pleingerile ce %-ail l'acta inult1 din invilatort, aft incultos-
eiintat cii eI n'au pritnit lefile nu numai pe trimestrile de Aprilie, Iulie i Octombre
anul 1848, dér niel ciliar pe aeele de Ianuarie,. in vi-cine ce acet duo" leI dupe legiuire
sunt rdsptins1 pe deplin din pungile enoriasilor. l'en LI-11 acéstii anotnalie, D'ora vede
cu mithnire, ea nu pede da Mario" Wistre, o mal deslttsitdre cluvada pelara ce n'are
llalla, profesor' pi-in judete, scie lusa de sigur, Prea Inaltate Minino, ea tale" duo" leT
respunsl de catre fie-eare enorias din tfite satele Printipatultd, pentru lefile invétatori-
loe pe anul 1848, se urca la o suma de peste lei 700.000, ealettlala pe nuinfirul (Juno-
seta al populatiei acelora.
Ca sa se dea dér, »niel V6stre, déca va bine-voi, o mal' adeverata i intrega si:1110
despee (Ate Eforia, pleeat a expus printr'acest raport, ié indrasndla a adauga, di la fie-
care sub-41.1111.am de piusa sunt dale din parten Ginstitulut Departament din 'natintru
si pe atad 1848, cine &loé condici ;imante si peceLluite, din care una slujea ea sa
treta sub-etirnittitorul in tr'insa batiiI ce se implinesc de la enoriasii lie-earuT sat, pen-
km lente invélatorilor, iar alta, ea sa iscalésea tr'insa invétaturit, pentru primirea le-
ilion De aceea i cercetarea ce Maria Vdstra va botarî a se face pentru acésta insem-
natére luaredare de han', lesne se va pelea deslusi din acele condicI, déca si acestea
nu vor fi cercat din vre-o nenorocire, lipsa din adev6ratu1 lor nurnèr.
Filipesca. C. N. Brailoitt,
8
Dupe venirea la tron a luI §tirbein, la rubrica bursierilo din streinetate aflam unele
acte mat favorbile decal. sub Caimacamie. Ask este decretal DoninitoruluI §tirbeiii in
favèrea lui C. Bosianu
Ef oria scòlelor
Prea, InäIate D6mne,',
«Dupe sciinta luatd de nine, scoland C. Corneseu Logon'ittilut C. Cor-
neseu, stivirsind la universitatea din Paris invèlaturile de colegía i intrind actun in
invelatura dreptulttI, Work r6gd plecat pe Inaltimea V6stra,sa. bine-voiri de a '1 da vote
a 'I unna stipendiul de duok sute cincI-OecI galben1 pe an si in viitor, cum si de a't
plati stipendiul pe anul curgtor, adica de la 1 Deceare 1889 pink la 1 Deem-
lire 1850. (No. 930, anal 1850 Nombre 15.)
Secretandut pum adresa Cu No. 5.199 de la Noembre 27 acel an, comunica. Depar-
t.tmentul credinteI aprobarea doinnésca la mai sus nuinerotatul raport, i acesta prin
adresa at No. 7.848, din 28 Noembre, o da. si in eunoseinta EforieI
MOLDOVA
Venirea la tronul MulduveI a ltd Gr. Ghica, reinsenin6za cend posomorit al cultu-
rel nalionale din acesta térd.
Una din cele d'ant6iu in6surI a nutilttI Doinnitor, la Inceputul antilla sedar 1849
1850, este desfiintarea Epitropid uiivéàturilor publice i alipirea scedelor la Departa-
mentol Vornicia averilor bisericesci si a inv6taturilor publice, prin urmatorul detiret
donmese
No. 803. Olis domnesc din. 3 Septem6re 1819, sub No. 46, catre 8fatul
airmuitor, prin care se hotdrésce, ca ramal invetaturilor publice sa fie lipit càtre
Departamentul averilor biscricescti.
Fiind dovedit prin ispita i prin urmarea pazita i in altetérI luininate, ca ranitil in-
vetaturdor publice nu p6te fi carmuit cu nitnerit i sistematic rulos, de nu va lace parte
de un Departament luerator i statornic, i dupe principiul obstesce prima, fiind de
priinta a se lipi catre Departamentul averilor bisericescI, cu care are mal multa afini-
tate ; Noi priinind inctiviintarea ambelor inalte curg pentru punerea in lucrare de pe
acum a aceste imbunatatirI, facern cunoscut Sfatultei cti directia invilaturilor publica
se cumisce de acurn in t'Imita catre lista Departament, al carda ser va punta numire
de Vornic al averilor bisericescl si al invèlaturilor publice, i prin timare, Epitropia
pana acum in lucrare r6iiitIne de la sine desfiinlatti; lar apoI ac6sta dispositie se va fin-
partasi in vreme, spre statornica regulare Cornitetulul de revisia regulamen bata, ce
unnezá a se infiiinta dupe art. 3 de la Balta-Liman. 9)
Ved( anexa.
Acest ofis la 6 Septembre 1849 sub No. 2.248 s'ad ImparUisit Departamentulut bisericesc s't sub
No. 2,219, Epitropielsaelor. (Manual admin, Tom. II, pag. 302.)
-10
Cultura generala
Din respectul cultura generale, sa Inregistram unele acto manilesland o tendinla
in bine: literatura didactica. reié 6re-care avént mai pronuntat in anil urmatori. Ebria
din BucurescI retiparesee manualul de silabire, asetnenea geometria liti SiroL, tradusa
de I. Pop, si aritmetica lui Francoeur, tradusa de alelas): I. Pop 2).
Alaturea cu carti bune, Eforia chelluia i bani de geaba, asItt in Maitt 1819, cerca
Caimacatuultainvuire, sit cumpere 3.500 exemplare din cartea in tituluta «Enchiridion,
manelnicul blagoslavnicului Christian,» care nu costa mai putin de 7 stanti exempla-
rul ; tul asia in 18 Ianuarie 1849, se angagiaza a plati ori a da ett imprimad., fara
speranta de a mai fi restituit intprutuutul, galbenI 230 lui Ianett Paseal, ca sa Liparésea
un vocabular dialog rusesc, turcesc i rometnesc.
Mal intervine si Caimacamul In favórea vre-ullei carti straine. Asia, in 22 Maitt
1819, eu (Astil No. 2.167, Caimacamul recomanda cartea greasca a NI T. A. Rali,
1) Voy apticolul ce ara serie in numerul-jubileu al Convdrbirilor In 1892.
2 Dosarul No. 502.
11
profesor de drept comercial in scella politechnica din Atena, carte sub titlul : eComen-
tarul dreptuluI comercial».
Caimacamul ordona sa se aboneze Ebria la 30 de exemplare a cate 21 drachme
exemplarul. Se chelittiati ast-fel "mull téreI, pe cand seMele erau inchise I 1)
A. 1\T 1LT E3 C)
Asemenea ajutorttrI1a scoff private maI d Domnitorul, in 1850, tunic: 1.000 leI din
casa sallelor lid Canela, care a desehis sc(íld privatd In Bilzéri, i in 16 Septembre,
6.000 leI gratificatie Itfi Gianiloni Ludovig 3).
In August 1850, Domnitorul facend excursiune In téra, visiteza scéla privaLt a 1111
Carol Bucholtzer, singura existrInd de dud earl inchis scélele publice.
tirheiú acordd luI Bucholtzer, din casa sadelor, o subventiune lunara de 1.500 lei,
cu incepere de la 1 Ianuarie 1850.
Eforia scélelor vét,lend ajutorurile ce Domnitorul aeorda institnturilor private, Incepe
Volt' in anexi peliiiimea WI N. Cherculescu din PitescT i ofisul domnesc in prkinfa acésta.
Vet anexa.
Dosarul No. 361 din 1850, archiva ministeruluf de culte.
- 44
a se ingriji si a priveghea mal' de apr6pe aceste instante. Ea provoca din notl pe al.-
muitorii de judete, sä urináréscä incliiderea scedelor neautorisate.
Cu acéstá ocasiune, Eroria, In Maifi 1850, cu actul No. 403, autorisä soda privatti
deschisit in Giurgin de Vasile Marinovici, si '1 oomunie,it programul si instructiimile ce
dam in anexii 4).
corptduI profesoral o organisalie mal ornogena si mar strinsa, trebuinta cere ca in glEn-
nasi i in scélele mal 'nalte de inginerie civila si de legt, sa se ordnduésca unul din
profesoril lor, ca cápetenie, sub titlul de rector, care sa alba dreptul de inspectie si de
priveghere imediatA asupra celor-alp profesen l si a pazg bung orAnduelI In clase.
Acestea sunt Prea Inaltate Dtímne, modificatiile i bazurile adoptate Intru Intocmirea
prograrng invetaturilor pentru sc6lele publice, care le supunem plecat la malta Mariet
V6stre chibzuire.
P. Foenara. Simeon MarcovicI. C. N. _Maloja,.
1850, Septembre 27.
In detaliI programa gimnasiala. /renten BucurescI si Craiova pe 6 clase coprinde dee4
tirmatórele materiI
Chista I. Limba romana, Iiinba latind, geografia EuropeI si mar cu stIma a !Ardor,
Románia i Moldova, cu statistica i clu.onologia loe, catichisul si caligrafia.
Clama It. Limba románd, limita latina, geografia celor-alte par!! ale panténtulul
cu partea corespondentá a chronologiei, morala religiung cre3tine pe basa scripturi-
loe, caligrafia i desetnnul liniar.
Clasul Ill. Limba romAna, timba latinii, Istoria !Arel' romanescI, aritmetica aplecata
la operatil comerciale i inerea registrelor, geografia fisica, mateinatica, istoria M'anta
si desemnul liniar.
Clasul IV. Limba Iatini, istoria veche pana la Inliiutarea imperiult6 roman, ara-
metica rationata, desernnul de figurI i limita francesa ski germana.
Clava V. Continualia istoriei veai si a vkurilor de milico, algebra, literatura la-
tina, elemente de istoria naturala i limba francesa sea germana.
Gasta VI. Istoria moderna, logica cu filosofia monda, retoricr generala cu aplicatie
la literatura limbeI romAne, clemente de fisica si cbitnie, geometria i 'buba francesa
sea germana.
Ctirstta faeullalice
Limba ruséscd, in treI ani.
n turcésca, idern.
grécésca,
Cargue'', speeiale de ley):
Anul T. Dreptul roma') si dreptul civil romanesc (despee persone si Incrurt).
Anta /T. Dreptul civil romanese. (tormelI, mosteniri, darte si test:unen te), dreptul
judecatoresc, (organisatia judecatoriilor, cu procedura) si dreptul criminal en procedura
criminttla.
Alud III. Dreplul comercial, dreptul administrativ, economia politica i istoria
dreptulut
Curs spocial de matematici
Acest eurs e menit sa formeze ingined topograficl, inginerI de sosele i architecti.
Anul I. Trigonometria aplicata la ridicarea de planurl; Cunoscinte mineralogice
materialelor i pitterea lemnelor ; Geometria descriptiva si desemnul topografic si de
peisagiurI, In tnte dilele.
Anta II. Elemen te de mecanica aplicata ht deosebite masinI usuale; Principiile cla-
direI soselelor i a podurilor de lettin si de pilara; Principiud de architectura i deose-
bite ortline cu podaele
2
18
Cornisia propune si un stat anttme pentru lefile personalithil didactic, dlipe progra-
mete de tnaI sus. 'L &Un in anexa 2) impreund i cuttatul real dupe eare ají fost phi tite
lefile in Decembre 1850.
In acelasI timp in care comisiunea de mal sus lucra,Domnitorul i Ebria priveghiait
de aprópe afacerea cartilor didactice i regitlafi socotelile seclIelor pe atta 1847-1850.
Eatil raportul Depar bullen tullid credinteI in pnivinta SOCOtplelor si oficiul dornnesc,
prin care &mil äcut econoinie la scoli pe anii 1847-1850, in suma de 1.450.000, in
loe de a se Lisa scedelor reintlintande, se intore visterieI :
Arsaky. S. lfareovid.
Casier, C Cernavodeanit.
20
virsit acest curs, in 31/i tetrade, in 40, si fol 106, dupe manuscrisul No.11, si un uvra-
giù de arpentagia ski geometria practica, precutn se vede in manuscrisul No. 12, de-
sevirsit.
D-lui Iosif Genilie, s'a dill a lucre geogratia. de Victor Dully; din geografia fisica
generala, a lucrat pand acitin 9 tetrade, in Folio, cu fol 114, precutn se aretti in maim-
scrisul No. 13.
D-lui Scarlat Valenstein, s'a da.t a lucra Istoria naturala de liollard. Acesta a lu-
crat 21/, tetrade in 40, file 202, dupe manuscrisul No. 14.
D-ltri F. Théot, indatorindu-se a traduce gramatica franceso-romäna, a si sèvirsit lu-
crarea ei, cu alitturatul manuseris in folio No. 15.
D-116 I. Limburg, s'a dat a tallithei grail-101m germano-ronläni din (tire a lucrat
pana um 5 tetrade in folio, tile 190, dupe inanuscrisul No. 16.
Lucréat i D-la I. Zalotnit, un Lractat de liloso'ie, dupe ma.nuscrisul No. 17.
Mr, A. Filipesmt §i Director, C. N. Brailoia.
30 Martie, 1850.
Asupra acesta raport al Eforia, Doinniturul Barbu §tirbeiu, prin decraul sdu Cu
No. 453, din 15 Aprilie 1850, alcituesee o comisie, compusti din D-nil Pavlid, Hill,
Ioanid, Zalonait si I. Pop. Ac,istä comisie va cerceta manuscrisele de franceso-romitne
germano-ronaäne, dirtionara latino-roman, pana uncle este s6veiiit, geometria des-
criptiva, aritmetica i geotnaria, algebra si trigonornetria, tinerea registrelor (upe
dopia scripturd. Arestea stint, [pee Domnitortil, uvragiele cele mai de Anteia trebuinta,
si urtnéza a incepe indata a lor tiparire, ea treptat intr'un an de stile, de va fi cu pu-
Linfa, sá iasa din tipar.
Comisia se va aduna de trei oil pe s6pt.6triaruá regulat la pe si ore hotarite.
Atributiile séle sun t:
A pretui fie-cure uvragia si a hotari de corespunde cu trebuinta scólelor si de
it-write:Ili a se tipäri;
Comisia va indrepta stilul operilor alese, apoi lu a iscali i inainta cu report, la
Eforie, care ni /e va supune spre a da porunr,:t de tiparire ;
AutoriI aù privegherea s! corectura tiparultll.
«Introducendu-se invdtatura limbeY latine In tdte clasurile colegiurilor din Printipat,
cartile cele de mal neapèrata trebuinta sunt cele latino-rornäne, avend unut vi ace-
lavi profesor a preda de o data timba latinet vi romcinet. Insit (iind-ca nu avena cartf
elementare de predare, se vor da pen tru a lor alciituire i premil potrivite cu gradul
trebuintei i cu meritul cartel.»
acésta traducere de profesorul 11111, a fost respinsa de comisiune. Asemenea a fost res-
pulsa geometria lucrata de I. Poenaru.
I) VelY anexa.
2) Vell anexa.
Pentru cursurilo speciale, tineril chiar de vor avea atestat colegial, vor fi datorf sa
tréca un examen general pentru cii asIa sit p6tA aceI finen urina cu succes cursurile.
Mire acestea, Eforia s'a preoctipat de localele scolare ; asIa in 23 Oclombre, sub
No. 857, D'oda a scris Departamentulia dreptatel sa se mute din localul scóleI, cita de
la 1 Nombre viitor, acest local trebtiesee scóleI.
Setilele din judete se ordonii a se redeschide, prin ofistil Doitinese din 17 Ociombre
1850. Deschiderea se va face la 1 Ianuarie 1851. D'urja. in tréba pana atunci pe drega-
Lora de judete in ce stare se afta localele ? In 30 Octuntbre 1850, cu circulara sub
No. 859-871, Eforia amintesce carmuitorilor, ea ei sunt presidenta comiletulta de
inspectiiine, i deeI sa grilbescrt lucrarea.
In I Noembre, actria cere de la totI profesora de eolegiu si de specialitatI, pro,gra-
mul detaliat al cursurilor lor.
Clasa IV
Cetire cu explicatie pe cartea intitulata. Prietettui tinerimei, si al tele aseinenea.
Elemente de geografie imbinata cu principiud de deseinn liniar.
Elemente de geogra.fia civila a tutulor partilor globului, cu o maI amèn un ta des-
criere a statelor Europei.
Elemente de gramatica.
t) In 2 Deceinbre 1850, Eforia reinnoesce obligaliunea pentru piolesori de a ..11 gati manuscrisul
pentru anul al duoilea, i pentru a 'I indeinna sS fui acésta Eforia, ja hotirirea sA platésca in bala
pe autorT, de ctila de tipar In 8 3, continend 31 de rendurI pe fati, de la 100'200 lel dupe, greutatea
lucrfirel i acésta la fic-care nouA ediliune; se mal da antoruluT cdte 10 eernplare din carie. Proprietatea
operel devine a Eforier. (Vet,11 anexa.)
, 2) Ver1 anexa.
3) Vell anexa.
26
Dalia seii No. 1.544, din 11 Decembre 1850, Eforia admite, ca vor fi primitl tinerii ab-
solventI ai cursurilor coutplimentafe din destiallatul colegir' si, tlAnd extnen de aritme-
tica, algebrii si g,eoinetrie, i tara cursurI colegiale complanen tare. Asentenea mesura
se publica in jurnale.
ti:
Pentru ocuparea catedrelor vacante la l'ami tutea de legi si la cea de inginerie si ase-
menea pentru istoria universala, se publica concurs, pentru cele ilitt6irt pe ;lata de IS
Aprilie 1851, iar pentru istorie pe 20 Ittnie.
Asemenea se pun la concurs catedrele de logicti si de morara i istoria naLltritla, li-
sica si himie, tot pentru 20 liarle.
' Ala vt9ut in 1817 laiinplialu-se o sdila militara de catlett. Acea scirla inca s'a in-
das dupe catierea guvernulta revolutittneI, ha chiar maI imante, din causa holerei I).
Barba D. §tirbeiu, cu decretal No. 19, din 23 Ianuarie 1850, (ce d'un in anexa),
reinliintéza seída, dttpe raportul sefulta ostireI, sub No. 101, dupe hudgebtl in tocrnit
de cornisiunea nurnita ad-hoc de Donmitor, pe suma de 84.000 lei pe an. Domnitorul
ordona D'orle! sa dea din hudgetul sc6lelor 6.367 16', o-dala pelara tot-d'a-una, pen-
tru facerea dote! seA51eI, Quin i leI 7.000 citelittelile setileI pe lie-ce luna.
&tila ostasésca din Bacuresci s'a s't deschis la 7 Mala 1850, in casele M'Aruba Gr.
Mare-s, la S-ta Valen, cu deosebita solemnitate. Dinainéla a fost servicitt hisericesc, si
la 10 ore profe.soral Pavlid a tima o ctivt'aitare.
In aceettst ;ti la 2 ore, Doninitorta a visita.t scóla, insotit de .Majorta Voinescu. Colo-
Ylorescu rosa o nona cuv6ntare. Directittnea sclilet se dete Adjutantulta Major
Salman.
ti:
Setninarta Mitropolitan inca se reorganiséza, citt si cele eilarcIriale din ItIra runirst-
nésca, pe 6 apl.
Profesorul Nifon BaIrtsescat, incliipttesce programul mar, pe care 'I data in anexa 2).
Pral decretal Ita Barbtt D. §tirbeiu din 1850, al No. 87, inliinpladu-se o pepiniera
cen triad de dult, se decide si organisarea Une! feriiie moda. Dourmilocul ()Mona Efe-
riel prin acest decret, a in tocrni o coutisie, cave sit proiecteze regulamental acestei ferie
model, si szt fie gata inainte de anta mal 1851.
Profesorele D. Pavlid, la 15 &Ociare 4847, fusese uumit la actlsla sciSla pentru malemalid, cu
lart de 600 leI pc lunà. El reclami In 1850 léfa sa de la 4 Iunie 4848, panA lucelA sceda din causa
holerel, pinl la 17 August 489, alud a fost chizImat prin olìciá domnesc, in cornisiunea in4reinat4
Cu reorganisarea scídel militare. Anexim actele rekitive la acést4 afacere,
2) Ye)I anexa.
_Dam in anexa 5) acest domnesc lirisov, cum i proiectul pentru intinderea culturei
d'Olor i organisarea une seoli de educitia ginditeilor de matase, avad elevi dintre
invdtatoriI siitescI.
E de observat cit in decretul maI sus mentionat, §tirbeiu rere EforieI luerarea si a
unid proieet de organisare a unei scelle de arte si metesugurI aptirandu-se de orI ce
teorii absolute si privind munal la efectivele eI de trebuintit, potrivit eu slarea i inisl-
bieele terel, ea prin indsurI practice si bine combinate s6 Ola produce folosuri ime-
diate.» 2)
In Moldova inca sunt pe cale de org,anistire aprOpe tac sedlele i eu deosebire gim-
nasiul din LO.
Conform adulta de la 13alta-Liman, in lucid AdundreI obstescl se organiseza Diva-
mil general. In Februarie 1850, intre cele d'fintéid lucritrI ale acestiii Divan, Domni-
tortil Gr. Ghica trimite i proiectul de regulament, lucrat de o comisiiine, dar mal
ales de Petrache Casimir, directorul Departamentulid bisericese i al invefatureI pu-
bliee 3)
Aeest biírbat nu avu fericirea a '11' vedea aplicata opera miel' la linea
Septembre muri, phIns de scOla romAnd. 4)
llivanid obstesc adopta, sub preedinla Domnitorultii, regulanien tul eel nou al seúle-
lur, care nu in &hipe a fi pus in lucrare, mai cu senia de la incepu tul semestritha seo-
lar 1850-1851.
Una din primele lucrar! ad fost relative la reindintarea internatelor de baelI si de
rete. Ealki raportul llepartamentuluI invziturilor publice in privinta acésta
Raport la Domn
«Proiectul pentru reorganisarea InvtatureI publice, care de curad s'a discutat
adoptat de catre Sfatul extraordinar stibt a mal V6stre presidenlie, roprinde in § 66
infiintarea unuI in ternat pelan' tinerl i in § 27 infiintarea unid' asemenea asoprnent
pentru fete. Internatul pentru tinerI fiind o indsura, ce in deobste este (Taita si se do-
resce, si care fag,aduesee un resultat folositor pentru buna creseere i in vOlaiura pu-
blica, acest Departamen t sociite, c cät privesee intermitid pentru tinerI el se pote in-
Iiinta i inainte de a se pune in lucrare eoprinderea in totul a sus eitatultd proiect. lar
internatul pentru fete exista ast4I, in da acum nii se cere alt, deeal organisarea lui
in chip ea si primésea o desvoltare maI mare. Subt-iscalitul gasind de a sa datorie
2) Vedl anexa.
2) Dosarul No. 87, archiva ministerulm de culte.
Vel)1 Gazeta de Moldova No. 52 din 17 Afile 1850 i No. 70 din 48 Seplembre 1850.
1) In memoria tul au scris versurl G. Sion, D. Gusti i A... (Alexandri?) Ele furit pnblicale lui Zint-
()val i reproduse in Gazeia de Moldavia. G. Sion qictl :
'Casimir cu b5rhAtie
Pentru scúlit se lupia:
El doria ca top sA lie
VrednicI de patria &ah.
Casimir era mima de 28 anT, cAnd mórtea i rapi opereI sale nationale. (Veqt Gazela de Moldavia
No. 75 de la 5 Octombre 18500
28
etc. asa bine-voitI a incuviinta de 'a 1 Oetombre anul curgator inftintarea internatulut
pentru tinerT si tot de la acea vreme, interneerea in ternatului pen tru rete; am6nditoe
sa se organiseze dupe coprinderea proiectultd si pe cat incdperile de astädi ale scólelor
publice din capitahl ar ierta.» 1)
Direetorul DepartainentuluT, If. Casintir.1)
Sectia I, din Departatnentul averilor bisericescI si al invetaturilor publice.
§eful sectieT, D. G usti.
No. 2.942. 850, Tulle 10.
Internatttl ntt se paeeu tac acestea deschide la data hotarita prin bttletinul
No. 57 din 1850. Departamentul hice cunoscut, prin Gazeta de ilfoldova No. 69, din
11 Septembre 1850, amanarea deschidereT internatultil, din causa de impedicárT ne-
prevOdute.
Pentru scóla de tete se cuinpera casele PostelniculuT Jón Ghica, case in care pana
astddI se tina §c6la centrala de la Jai. Directorul scólei de fete este Th. Stamati. Se de-
cide a se primi interne solvente cu o mie de leT pe an,3) prin ~atórele acte:
MUDA prevedere este in redactarea nouel legt scolare. Ea se preocupa de cel (lun.( in-
seinuall factort ai 1111 eÌ scóle: profesorul si cartea.
Pentru a pregati profesort primar!, se va inliinta scoli pedagogice. Pentru Invéta-
mén tul secundar si superior se vor eitiaina profesor! barbar( inv6tall si se vor trimite
Linea bine pregatiti pe spesele Statultil la universitatI straine.
§ 10, se preocupa de cartile didactice.
Acestea se vor traduce dupe clirtile usitate in Prusia, puhlicandit-se concurs pelan'.
acesta. Cartile preiuiate se tiparesc cu cheltuiala Statului.
Ciliar si pentrit cártI de cultura generalii, noni aseslAnient are frum6se disposilitinf.
Pen tnt AnthiasI data o lege scolard moldovenésed se gilndesce si la invètatura sate-
ludid, prevés-len(' infiintarea la sate de seoli slise elementare, cu scop de a Forma din
IiiT satenilor timeni ca ciinoscintI neaparate staret lor gospodart bunt i cit frica hil
Dittnnesleu.»
De o carn data legea cere in iintarea de 03 seo!i sliteset, adecd cate una de fie-care
plasa. Departamentul invétiiturilor publice la inchipuiri de misiliice, va crea de aseme-
nea scoli si pe la sate si maI iintéiu pe la tno4ii1e in6nastirescI, mide este mal mulla in-
lesa ire.
Pe viitor nu se vor mal da hris6ve de térgurt sétl iarmar6ce, decdt dupe ce proprie-
tarul mosiet va li infiintat a:61a elementard.
Programa scélelor elementare suud asta: Religia, citirea, scrierea, 4 spetiI, compu-
nerI practice, i anume: contracturi, jalbe, etc., cunoscintl practice din industria agri-
30
cola si domestica, agrimensura, cotitul vaselor, cunóseerea inèsurilor, ele., dupe un ma-
nual general dobendit prin concurs si care manual va eoprinde i eunoseing generale
tintibire spre desradacinarea prejudiliilor i rele deprindisel, precum si pentru latirea
eunosein[elor folositiire pentru starea locuitorilor.
Acest manual se va viudo fen.te eftin, ea sii i 1 Ola procura locuitoril. Cursul sc6lei
elementare va fi de t'e! anT.
Scoli primare se inflintéri oil continua a existe pe la tilte resedintele din judete, têt'-
gun i tesrgusóre, dupe uriniaorul prograifl:
Setntele rugaciunl.
Cetirea i serierea rol-nema.
e) Ilemorisalif.
CateChismul i istoria sAntii (testainen tul vieliiii i acel non).
el G-ramatica romfinésed scrierea dictando.
Caligrafia.
y) Cunoseinp generale de geografie i in special din a.ceea a Principiador.
hfAritmetica, caleulai'ea de rost i clublscerea de inesuri, greulag .si monde.
Cunoseing istoricc din biogralif i preseurt-ire din istoria Patrier.
Cetirea i scrierea
011iectele aeestea se vor inveta in curs de I ala ; 1111 prograin spevial le va imparli
1H" a cesuri.
Sede primare de biíeg vor fi in lasi la Tris' Erarela, la TatarasI, la Paeurail, la Vil; u-
sor si la Sarerie.
Sci'de de rete vor fi in trite resedintele !imante, inc acula de o data cel piitin in Bo-
tos:11A, Roman, Bérlad, HusY, Bacial GalatI.
Asedém6ntul prevede internate pe liIngit fie-care seda de fete.
In lasi se mal infiintéza (lone scolt liliale en eilLe done clase, deoselii de seda exis-
tentá de fete.
Jata prograrnul sciilelor de fete:
Siin tele rugaciuni.
b) Cetirea.
Scrierea.
cl) Calcularea de rost.
e) Religia, catichismul i istoria siintä (vechiul i noul testament).
ff Gramatica romilnése5. i scrierea dictando.
31
In invetamèntul secundar, non' asedemOnt claska : scolile reate, ferina model, sco-
lile gimnasiale.
Nu pulcra da en anitinun tul aci dispositittnile ased6néttlitliiI in privinta sc6lelor se-
rondare i inalte i ne nì0rgiiìini pentett a nu mari imita acest studiú, sa trimitem pe
leetor la aseslamén tul (Iat in anexa. 4)
Am vom amin ti numai sc6lele reale, ah a se infinita in LO', IlotosinI i GalatI, ail
un eurs de 5 ani si prop,Tamul osebit.
Obiectele cari au a se inveta in scélele reale in ours de 5 anI, SUD I urnial6rele:
Roligia, mal' pe larg de At in scOlele primate si un tractat de morilla potrivit I,t
torintele m-111.11111 crestin si cetatén
Gramatica romAnéscti in tólti a eI coprindere, scrierea dictando;
S'Alti în OLA a ltif in tindere en exercitiI de comptinerI de tot felitl, lar rnaT ales
de ac,eIe usuale;
Matematica ;
Geografia, statistica si istoria in general, si a principalelor in special
(3) Caligra 'a si desemnul liniar
Fisica experimen tala ;
Gin-mastica;
Istoria naturalä ;
4) anea.
- 32
In Iasi i in Botosani, litnba italiana si acea germana; in Galati, area italianii, en-
glosa i acea greascA, din eari cilte una va fi indatoritóre ;
Technologia, in cel de pe tirmd duoi ara.
Aceste °hiede sunt indatorittire pentru tolf, iar din specialitatile alai jos insemnate,
eleva' vor fi datori a'1' alege macar una, (Are va fi neapäratd pelara PI. Aceste specia-
litd11 sunt :
a/ Economia rumia si clemente de chimie cu aplicatia la agricultura si industrie.
Mecanica populará i desemnul atingi,itor de ea.
cf Architectura i desemnul atingtor de ea.
d) Geometria teoretick' i practica.
el Sciintele cornerciale, latee carT i condica do comerciti si de canibil, dupla scrip-
tuca, istoria cornerciuluT i aceea a inventiilor, geografia comerciala.
Elevil cari vor don i a inv6ta si al te limbI straine, vor ¡tutea indestula acésta dorinla
in gimnasia, unde se vor combina césurile predarei lor in chip intlemAnatorin pen tru ea.
Ferma model, ea un clics de 3 ani, urméza a capata progr.un ulteriormente.
Gimnasittl va avea 7 clase cu programiii urrnator
Religia;
Caligrafia;
Limba latina i elenti, co. literatura loe, indeletnieirea cn autorii elasiei;
Limita francesa, italiana, germana, rusésca i turcésca, din cave una va fi inda-
torithre, dupe alegerea scolarilor, ski a parintilor lor
Gramatica romknésea in táta a eI intindere;
Matematica;
Geografia nona si statistica in tea a lor intindere in general, si a principatelor in
special ;
Geografia veche;
Istoria universall si a principatelor;
Antichitátile romanilor si ale elenilor;
Poetica, retorica, stilul, In hita a lor Intintiere;
Mitologia;
Istoria naturala;
Fisica experituen tala si clemente de eitimie;
Desemnul ;
Girrinastica
In troducerea in filosofa. dupe sistentul adopLat in Prusia.
La facultatea medicald se prevede in flintarea tunet scolI pentruu ineme si a unei seo!'
de chirurgie, läsAndu-se pe mai triü organisaroa proprio a facultatel de medicina.
Asemenea pe längi seóla ile chirurgie se cere o clinicä de veterinarie.
De sominariT legea cea ntud, la § 64, face greséla de a subordona reorgauisarea Ior
la Intelegerea prealabild cu Mitropolitul si Episcopii.
88
Deja in 25 Februarie 1850, prin ofisid Doinnesc No. 17, Doinnitorul Ghica a ridicat
de la comitetul central casa inv6taturilor publice si cutia milelor, si le au alipit la nou/
tnfiintat Departament al Vorniciei averilor bisericesci si al inv6taturilor publice. 4)
Acum prin noul asepinént, la § 84, se 4ice ca «Departamentul inv6tAttu4lor publiee
este insarcinat cu administratia scedelor din Principat. Pentru acésta ort si ce soila
trebue sa fie supusä autorisatiei i privegheret
La acésta misiune Departamentul se ajuta de un Sfat scolar si de un inspector ge-
neral. Sfatul scolar se compune din inspectorul general, ca presedinte, cánd ntt presede
Ministrul séu directorul ; din directorul internatului; din 3 profesort ales!' de prolesorii
seMelor secondare si din top' profesorii invèlättuilor inalte. futre alte atrilmte adral-
nistrative i sciintifice, Sfatul are si cultura si propasirea limbei, cum si statornicirea re-
gulelor gramaticale i compunerea orl traducerea cártilor didactice.
In privinta numirei profesorilor se stabilesce, prin art. 143, concurstil. Pentru for-
marea de invétatorI satescI, se infiintézá la Trel-Ierarclit o scóla preparanda.
Inamovibilibttea este asigurata corpului profesoral prin § 150.
Departarea unid profesor de la catedra se l'ace in urma unet judec,ati a sfatului seo-
lar. Nmnai inOtatorit senielor eleinentare, carl stint n'uniri la posturt d'a dreptul de
Departament, vor putea li destituiti de catre dAnsul.
Din respectill cultural, noul asepmènt prevede biblioteca, la § 200 si cele tirmat6re:
Top autorit seil editorii si redactorii de jurnale vor fi datort sa (lea gratis la biblioteci
cate 6 exemplare.
Primul rdnd de cala din mala de arte, sPa maistril, cu atestate in regula, ese de la
examenul din Iunie 1850.
No. 818. Anaforatta Sfatului din 91 Iunie 1850, sub No. 1.924, ca in«/la
eesolutie din 29 Iunie 1850, pentru suma ce urmézei a se stobo;li elevilor ce roe
esi maestri din scòla de arte 0, mestrguri, i pentru chettuiala drumului
i 11 mergerea la locul de linde au fost trimit4 la invetatura.
Departamentul din 'nauntru, a reterat Statttlia, sub No. 11.975, ea la examenul dat
de eleviT se6leT de arte, 16 din eT ail e0t maestri, atestuiy in ramul invèlátatureI lor,
pentru care miOlocesce, ca pe langa uneltele meste$ugulul ce dupe aselantat li s'aa
dat de catre directie, sá li se harazésca cate 500 leT de de-ctu.e, spre incuragiarea $i in-
lesnirea 1ntru deschiderea atelierelor, la loen! unde urtnéza a se aseda. Sfatul ineuviin-
tand a li se da acest ajutor hanese, o data pentru tot-d'a-una, din venitul Eforiilor ttlr-
gurilor, la carI ace$tl maestri sunt destinati; plecat aduce la cunoscinta Inaltimet Véstre
spre desèvdrsirea hotarirel.
Acésta incuviintare de -catre secretarul de catre Stat prin adresa din 1 hale 1850,
sub No. 1.995, s'ad impartasit Departamentulta din launtru si sub No. 1996, Departa-
men tgluI averilor bisericescI $i al inv6yíturilor pithlice.
malta resol utie
Se incuviintéza a se slobotli numitilor maestri cate 500 leT de la 4isele Eforil, iar
Departamentttl bisericesc le va slobodi eheltuiala cuvenita pentrtt drtnn. 9)
Ire01 anexa.
Manualul admin. Tom. II, pag. 352.
Dosarul No. 633, archiva ministerutul de culte,
35
Din respeetul cultureI generale, sá amintim eti in anul acesta, Domnitorul §tirbeiu,
da deeretul din 24 Decembre 1850, pentru organisarea unel galerit de lablourI.
Eatá acest decret :
Deparlamentul Ceedinfel.
«Bazurile uneI bibliotecI, a unid muzéti de istorie naturala si a unuI cabinet de fisica
si de chimie, s'au pus de vre-o eátI-va anl, i aceste treI stabilimen te neaparate pentru
instructia.publieá, se inaintéza din (;li in di, prin cumpèraturt din fondurile scaelor
prin daniI generóse din partea inbitorilor de luminarea neamulttf.
O lipsa t'a-Mese neindeplinita, aceea a unei galeriI de tablourI pentru studitil tine-
rime!, eare ar avea aplicare se Imbrilliseze acéslá frumósti arta.
Dorind a se pune temelia i pentru indestularea acesteI trebuinte, si a se incepe
14marea uneI asemenea galerit, poruncim aeelut Departament a se fntelege cu Etoria
setilelor, ea sá se adune t6te gravurile i tablourile ce a avut scida, sa se aeze in tr'u
sala potrivita, dupe felul i meritul lor, sa se inscrie intr'un registru snuruit
pecetluit.
Spre acest sférsit, tramitem i noI pe langa acest oils, duoè tablourI lucrate de duou
romfull, anume : G. Tatarescu, care se afla in Roma, cu cheltuiala Sfin te! Episcopii de
Buzèii, si P. Alexandrescu, care, (lovedind o aplicare si un talent deosebit pentru pie-
t'Ira, se va tramite pe patru ani la Roma, cu cheltuiala din casa scedelor, ca sa se des6-
virsésra in acésta specialitate, i cu vreme sA se deschida i acésta cariera tinerimeT, pe
hinga altele ce s'an asedat cu nona organisare a saelor.
Suhventia anuald a acestui tén6r, va fi de duo6 sute galbeni pe an, si se va incepe
de la 1 Martie anul viitor 1851 9).
No. 1.751. 1850, Decembre 24.
Departamentul din lanntru serie, en adresa No. I6067, catre Eforia sc6lelor, ea
«dupe trebuintele ce se simte; din imita porunett data de Inaltul Domn pentru organi-
satia.une1 scide de aplicatie pe timpul ierneT pen tru aspirantiT de inginerl la poduri
sosele, in carI ace.stia sa 's1 peda cotnplecta studide lor relative la acésta ramura....v
Departamentul a cerut avisul cornisieí luerardor sistematice 5i ea a intoemit pro-
grama acestel scoli si s'a aprohat de Domnitor.
Vor fi in acéstá sctili 15 elevi conductort
ProfesorI vor fi din al gimnasiulut, cu addugire la léfa.
AcéstA sella nu se pnte deschide in 1850, ci nunial in iarna anultfi 1851-1852.
D. Al. Orèscu este numit profesor la acésta se6la.
Din efemeridele anuluI, mal amintim aci, ca G. Asaki, la 9 Ianuarie 1850, schimbi
titlul jurnaluluI sèu Albina poindnésca, in acel de Gazeta de Moldava, slicénd eft In
I) Vet,11 Gazeta de Moldova No 21 din 1851.
Gazeta de Moldova din 22 Maiu 1850.
37
mijlocul nouelor impregiurarI, gazeta Albina s'ar parea un anacronism. Asaki pretinde,
ea nona gazeta va fi sub redactia uneI notte societati.
Foiletonul notteI gazete pastrka numele de Albina rometnesca.
In lidie 1850, apare Zimbrul, la noua tipografie a NI T. Codrescu, sub redactiunea
nominala a luI A. Fotino, pe eand in realitate Codreseu, Gusti, Tb. Stamati, serian in
acest jurnal.
La expositiunea din 30 Aprilie 1850,a scedel de meserit, au fost expuse 285 (hiede,
sub direclia lui G. Caliman, care dirigea de duoI an" de dile, primind de la Stat o sub-
ventittne de 36.500 leI pe an.
Gr. Ghica a visitat exposititmea se6lei la :30 Aprilie, insolit de directorul inv6tatu-
rilor publice, Panaite Casimir 1).
Domnitorul Gr. Ghica, raen in tùmna anultu 1850, o escursiune in Nordul Moldo-
ve'. In fie-care oras visita se6la si se interesa de ea.
La Tèrgu-Neamtu, in 11 Septembre, puse temelia sc6lel priruare, ce zidi acolo mo-
nastirea, din venitul e', prin Ara. Neonil, Starettil MonastireI. Se puse in tema] un
pergarnent. Domnitorul generos dona. 3.000 leI archilectultd i meseriasilor. (Gazeta
de Moldova).
Cu adresa Eforief, din 5 Ianuarie 1851, sub No. 9, Mitropolitul este rugat sa faca
sfe?tanie, la 8 Ianuarie, pentru redeschiderea salelor din Bucurescf.
Profesorif nota, numilf prin concurs, in 10 Ianuarie 1851, ea suplinitorf vremelni-
cescf, dupe art. 151 din regulamentul salelor, a fost urmatoril
Maxim, pen tru limba latinä elasa I si II gimnasiala, cu WA de lei 400 pe luna, prin
adresa No. 26.
Lazar Drugeanu, pen tru morala religiosa i Istoria Slänta, la elasa II si III, cu lei
300, prin adresa No. 27.
I3aras, Istoria Naturalä clasa V, 400 lei, prin adresa No. 28.
Alexe Marin, fisica i chimia clasa VI, 600 leI, prin adresa No. 29.
Barbu Stefanescu, clasa I, 300 lef, prin adresa No. 30, si
B. Stilescu, la clasa IV cu 450 lef, prin adresa No. 31.
Cei-a111 profesorf sunt cunoscutI, eel veela.
Prin oficiul No. 36, din 7 Ianuarie 1851, Domnitorid Stirbeiu aproba statul lefilor
cu reservele ce se aréti la vale :
Cursurile se vor lima dupe orenduiala asei,lata in propraina, fara abatere si dupe pu-
terea scolarilor.Ia dar, nu vedem cum ar incepe de o data de la fisica i himie,
urmézi a avea cunoscinte pregatitère.
Pe langa acestea bagam de semi, cA unir din profesod se insfircinéza cu cate nu poi
imbrätisa, precum Serdarul Genilie, care este bibliotecar, se insarcinéza cu geografia in
clasele I, II-a si a III-a, i apoI i se da $i un curs de istorie in clasele a V-a si a VI-a.
Aceste indreptarr urméza a se face, caw trebue sa cauLain a da o noua impulsie la
ramura irivetature", ferindu-se de moliciunea ce paraliség cele-alte raining, si de pre-
nesprijinite de cuvenita energie, si de un folos ce trebuinta imediatä ar cere.
Catihismul nu se va preda, precum nicI cursul de filosofie nu se va incepe pant( ma'
an Lein nu se va alcatui textul, si se va a.proba, dupe cercetarea la care se va supune.
(Urméza iscalitura Marief Séle.
Intocmal dupe originalul,
Opreanu.
No. 36. A.nul 1851, Ianuarie 7.
4) Vei1 anexa.
2) Ve1 anexa.
Vell anexa.
4) Idem. Vell in anexi 'Inmate bursierilor primill.
41
La linea anulut 1851, in luna Decembre, scolile din judete, ea 4 liceul S-tul Saya,
funetionau eu personalul i lehle aretate in anexatul stat, pe luna Decembre.
Ebria ove Dontnitorttliti, in Februarie 1851, deschiderea setilelor din Cernett, Jit,
Tèrgovistea, S'atina i Bräila propune cate &ten profesor1 de lie-care din aceste scolt.
Tuturor profesorilor din judete li s'ad platit cail de posta pentru a merge la post.
Orasenii din Craiova si din alte judete ale OltenieI se jeluesc Domnitorultd, ea n'au
inca seede deschise, in Aprilie 1851. Domnitorul pune resolutiune:
«O recomandrun cu osehire la D'ida scidelor. Urtnéza ea panti. la Septembre sa in-
cepa' negre$it atat in Craiova, cat si in orasele de apetenie. Va lua de aeum indata mè-
sud.
In 9 Maiil 1851, dttpe starttintele inca din anul trecut ale judetenilor, Eforia pro-
pine Doinnitorului, ett raportid No. 537, stiiimularea in Magurele a scólei Rosii-de-
Vede si in Severin a seóleI din (ernetI2) liind-ca 110i1-de-Vede i Cernetit aü incetat
de. a mal fi eapitale de judele. Acésta m'estira Domnitorn1 o aproba, in 21 Maitt 1851.
Tot intr'actlstä ().i se aprobä desehiderea si a seóleI din Caracal.
Pen tru a activa deschiderea scedelor din judete, Eforia, prin jurnalul 1.148, din 25
Ittlie 1851, dispune etimp6rarea une carute notte, en care direetortil seólelor sa mérrta
prin judete sa aetiveze reintlintarea setilelor pana in Septembre, dttpe porunca Domni-
toruluI.
Cu No. 164 din 7 Februarie 1851, preotttl Alexandru Popescu, a fost numit prin
concurs vremelnicesce profesor la nona catedra de catechism a liceului.
Eforia publica inca concursurl pentru 4 e,atedre i anume: Istoria universala si a !arel
romanescI intrupata ca dénsa; fisica, chimia i istoria naturala.
In 4 Iunie 1851, cu decretul No. 652, Baras Iulius, doctor, este numit profesor de
istoria naturalà, la colegiul din Buctiresel.
Cu noul an scolar 1851 1852, Efuria planuesce a cladi o casa pe un loe al monas-
tirei Colea, de tanga S-tul Saya. In acésta casa voia sa inliinteze apoi un internat de
300 de eled. Locul l'au luat si casa de pe el a fost darimata, dar proiectul rèmase pro-
iiec,t, pana mal tardiu, cand pe acest loe si a localulut S-tul Saya se zidi palatal actual
al un iversitatei.
Cu ocasitinea reinceperei noulut att acolar, Eforia lua si propuse aprubarei Domni-
torulm, unete nouI dispositiuni, pe care lectorul le pette vedes In actul si in tabelele cu
programe ce urtnéza, lucran aprobate de Domn itor, en oficial sea No. 1.421.
Veslt anexa dupe pag. 252 a Gazetet tie Motdova No. 62 din 6 August 1851. Din anexatul discurs
al ministrului instruciiune1 publice I. Bibescu, se vede, cli pina in lidie 1851, populatiunea scolari era :
332 in gimnasiul din Bucuresci pi 1.257 in 9 scoli primare, din care 3 in Bucuresci. T6te proieclele
jnaintate sunt enumerate in discursul lid I. /Mesen.
43
Eforia scòlelor
Raport.
Cu prilegiul reinceperei invdtattuilor giinnasiale, Eforia a socotit de neapdrata tre-
buintä, a lita áre-carT dispositii, dovedite neapérate prin experienta.
Ca sa se p6ta invdta maï bine littiba latina si tot-d'o-data sa se desvolte i cea ro-
mana, Eforia a chibzuit, sit se predea in paralel anidndoug aceste limbi de unul si ace-
profesor, iar nu de duo! ea Ora acum. Alegerea a caslut asupra D-luT L Maxim,
care posede bite calitátile cerute pentru acest sfirsit.
Leine ce se plätesc dupe programa pen Lru amdmluod aceste in suma lei tina mie
pe luna, adica lei 600 D-lui I. Pop, pen tru limba romana in elasele I-a, a U-a si a III-a
si lei 400 Thltif I. Maxim, pen tru limba latina in clasele I-a si a II-a, iiind-ea D. Ma-
xim se insarcinéza actun i cu linaba romanä, Eforia este de parere a 'i se da leT 600
in loe de 400 pe hind si va r6manea in casa scOlelor o economie de let 400 pe téta luna.
Catre aoésta, Eforia, privind, cá D. A. Armin, I. Maxim si A. Drugeanu, implinind
vretnelnicesee in curs de un an scolastic, postul de profesor, eel d'antdiu de fisica
himie, cel de al duoilea de limbit latinä, si eel de al treilea de invdtaturT religiòse, au
dat dove0I de a D-lor capacitate, si bunä. purtare, 1.60 plecat pe Intíltimea Irdstra, sit
bine-voitI a 'I intari, pe temeiul art. 151 din legiuirea scólelor.
Trebuinta cerdnd a se complecta invdtaturile gininasiale eu cursurile preveOte prin
programa intarita ce Inaltimea V6stra, Eforia a vOut, ca nu pote indestula acésta nea-
pdrata trebuinta, de nu va in Linde numerul claselor, ca s.a nu se ingreuneze scolariT, eu
rate 7 si 8 cursuri pe an; care acésta fiind o povarit mal presus de intelegerea i pu-
[crea lor, le intuneca min tea si le vatdind sandtatea. Asia der, pe tanga cele 6 in ffinta
clase gimnasiale a mal pus 2 clase complitnentare, in care pe de o parte a treat sin-
dile cele mat grele si pregatitOre pen tilt specialitAtI; iar pe de al ta a adaugat: 1) Isto-
ria naturala, cu care a insareinat pe D. doctor 1.1ara, 2) elemente de logiea si de mo-
nk, cu care a insareinat pe D. doctor de filosofie I. Zitlomit, si 3) limba elena, cu care
a insarcinat pe vecbittl eT profesor D. Medelnicer I. Enid.
Leine aeestor profesorI stmt cele holorite prin programa.
Foldsele acesteT impartiri sunt : 1.) cà eursurile fiind mat resfira le se invdla mat bine,
dupe cum se cuvine si se core, si al 2-lea ea scolitrii vin numaI o data pe çii la colegitt,
iar nu de duod orT ca pana acum, Cu care acésta se expun mai rar la preumblart pe
ulite, se bantuese mai putin de intdmperiile vremilor celor aspre, i aft mid multa
vréme de meditatie.
In sfirsit, Eforia avdnd in vedere, ea cu inmultirea scolarilor este neaperata trelttlinta
a se exersa o maT de aprOpe si mal strasniea privighere, pentrit buna disciplina, a chili-
zuit a insareina cu tinerea acesteT discipline in colegiu, pe D. Medelnicer I. Pop, care
dupe dove4ile ce a dat, in cilia vreme a rust profesor, despre bundle inèsurT de severi-
late intrebuintate spre paza moralitatei, este in stare a mentine ordnduiala, cu at:A
mat lesne, cu cat este eunoseut scolarilor ea un profesor vechiii si in Uä vrentea res-
pectat. Ufa acestut post de inspector, prevNuta prin 4 al budgetultu scedelor, sttpus
la intarirea InaltimeT Vóstre, este de le! 600 pe luna. Eforia plecat rtrigd pe Inallimea
Vóstra, sa bine-voiti, a daiunainata intrtrire, atat pentru ordnduirea D-lui I. Pop de 14
4-4-
1 ale curg6t6reI lunT, cat i asupra intindereT claselor, ce se areta maT cu deslusire, in
alaturata tabla, subt iscalitura madularelor EforieT.
Cat pentru cursul de istorie, D. L Zalomit va urma a '1 lace vremelnicesce, pana cand
Eforia luand de baza concursurile, va ortIncliti pe altul, chiar in Vitrina acésta, i aluna
va supune pe noul aludidat la cunoscinta Inaltimeí Vastre.
No. 988. 1851, Septembre 7.
Ciasa 11.
Geogratia D-nul L Genilie
Caligratia A. Pop
De..sentnul liniar
Morala religiet
.......
Limba romana imparlita cu tea latina I. Maxim
C. Lecca
L. Drugeantt
Clasa 111.
Limba latina impartita Cu cea romana D-nul G. Hil
Desemnul lineal 2) C. Leca
Istoria ganta L. Drugénu
Geografia fisica i matematica L Genilie
Clasa /V.
Desettmul ole figurT si peisajurt D-nul C. Leca
Istoria veche
Limita latina G. Hil
Limba gertnana Lituburg
Lintba 'francesa Bouzenot
(Nasa V.
Limba francesa Bouzenot
Istoria mediana
Literatura limbet 'atine ID-nul G. Hil
Aritmetica i linerea registrelor 3) . . C. Marcovict
Limba germana Limburg
2) Numele profesorilor se vede sters i cu slova luT NrodA scris: 4.1n sigur profesor.
2) Aceeast observare ca la clasele 1-a 1,ri a 1I-a.
AccIsta e scris de VodA, iar cursul insemnat de Eforie era retorica, cara s'a sters.
- 4S -
Glasa VI.
Aritmetica rationata . D-uul G. Pop
Limba germand . Sveder
Istoria modernd J
Limba frances t T. Theot
Retorica 1) .
I
n G. laid
Clase complimentare
Clasa VII.
Elemente de logied si moral D-niil I. Zalomit
Algebra , n D. Pavel
Fisica . J n A. Marin
Istoria nattumli . . Baras
Limba elend (stérs ) n G. I6n id .--..
I
Clasa VIII.
Geometria D-nul G. Pop
Istoria naturala n flaras
Chimia . n A. NIarin
Limba elena (tersa) n G. I6n id
ilesaki. P Poetutru. S. Mitecoviel. S. N. Iliesett.
Programul mai primesce modifirdri none si atund se redactézd din nou precw-n '1
ddm in anexa. 9)
a) In local retorice, care e saris de mana MI Voda, de Eforie era scris limba deal care s'a lerfi.
2) Vegll anexa.
46
Noi primita adaogirea de duo e clase complementare pe !higa cele Ose gitnnasiale.
Aprobam orenduirea unid sub-director pentru tinerea disciplinel in colegid, si nu-
mirea la acest'post a AfedeluiceruluI Ioan Popp, cu léta de lel 6(10 pe luna ; iar rle:pre
In tocmirea invétAtorilor pe fie-care clase, facern urrnabirele observatiI:
Pentru cele d'anteid treI clase se va orénclui cate un profesor osebit pentru fle-care
clasA, i acel profesor va face dita cursurI pe (li, unul diminéta i altul dupe amia4I ;
insusI va preda tete inveráturile das" liara a mal fi alt profesor, precurn se unnéza
in bite colegiile universitátilor streine.
Din clasa IV se va scede aritmetica tinerva registrelor si se va trece in clasa
Din nasa a V-a se va suite retorica si se va trece in clasa a VI-a.
Litnba elena se va suite din clasa a VI, precum si din cele a VII-a si a VIII-a.
Acéstá limbA are trebuinta de o invelatura sericisa, iar nu sA figureze drept singitra
forma.
In clasele a VII-a si a VIII-a, nu se vor infiinta cursurile decat treptat si pe ctit vor
fi scolarI pregAtitI i destoInicI a le tulna si a se folosi, si in tr'un numer ctiviincios, cae.'
pentru duol séu treI scolarI numai, nu se 'rete infiinta o catedra.
Pe aceste tetneiurl, in toemindu-se tabla de invelaturT, se tramite spre a se pazi i a
se pune intoemaI in lucrare.»
(Urtnéza iscitlitura Mariet Sele).
In 9.. Noembre 1831, eu raportul la Doma No. 1.300, cere aprobaren personalului
facultalet de legt: Serdarul C. Bozianu, pentru (Ireptul roman si Serdarul G. Costaforu,
pentru dreptul civil romanesc. Sunt intarip de Domnitor si numitt in 46 Noernbre
1851.
'I) In 9 Nombre 1851, Departamentul bisericesc cere Eforiet, si intocinésett la Craiova un pen-
sionat precum era la Bucurescl al lut Monti, i apca al ha Bticholt7er. Decl se subventionézi Cu
400 galbent pe an pensionatut Raimond.
- 41 -
3. Foil lanini, la elasa pentru limbo, latina in paralel cu uva romAna, geografia,
fisica, matematica Istoria StAnta.
Fontanini este numit si inspector al seólel, addogAndu-i-se si 300 Ici la lefa de pro-
fesor.
In fine, se va numi un singur profesor de desemn si caligrafie la bíte clasele.
In 31 Oetombre 1851, Ebria cero la Douni, cu raportul No. 1.293, sa. se intiinteze
inspeetori pentru seOlele din judete, de si art. 143 din Regulamen tul seólelor, prevede
numal un revisor, dar nu ajunge; de aceea s'au orènduit 4 revisor!, (Aliar in 1847. E-
forja cere acurn duoI revisorl peste unid existent. Acesta e Serdarul Christodor Butate
Insireinat en revisia seólelor primare din capitula, ca sa le oblige a se conforma pro-
1) larca este numit in Octombre 1851, la din nou infiinlala sc611 primara' din Radu-Voda.
t) Vesll anexele.
48
ratnelor publice. Eforia reconiftinda. chiar la unul din cele (11106 noue revisorate pe Si-
monide, actual institutor la clasa IV-a de la Stejar (Cismigit) si fost revisor in 1848. I
se acorda 800 leT pe luna, pentru ca are spese de etaMorie prin judete.
Jurnalul EforieT No. 266 din 21 Februarie 18M, dispune ea pe lAngi cele duo6-spre-
1ece praznice i DitininicT, s.1 nu se me tina alte sOrbatorI, S-tul lini Botezato-
rul, S-tul Gheorglie, Constantin si Elena, Petru si Pavel, TreI-IerarchT, S-Litl Ilie, S-011
Dimitrie, 'Matad i Gavril si S-tul Nicolae.
In 29 Septembre 18M, cu raport la Domn, conform art. 150 din legea scedelor, sub
No. L.089, se numesc profesorii sced olor normal e din ju(Iete, din Lre verbi! profesor)",
unja, si cali-va din nou, pe calea concursului. 4)
1)Jurnal
Ebria, insciinttindu-se, in urma l'Arel:arel ce deobpte a fAcut ciare t6te ocirmuirile judelelor, di la
orapele Cernetul, Urgid-Atan', Slatina i BrAila inciperile de scóle pe la unele din acesle reliedinte sunt
slobode, lar pe la altele, el san inchiriat intr'adins de magistrate alte case;
Fiind datóre ea, potrhit cu oficiul InAltimeT &Me pi cu programa inveliturilor, si se deschidi pe langi
girnnasiale i sc6lele primare de prin repedintele judelelor ;
Cunoseend et;4.1 uniT atit din profesoril ce: vecht i r6ma1 curatt din evettimentele trecule, cit pi din
aceT candidalT ce ati dat examen pentru clasele pritnare, s'ar putea indeplini de o cam datli la ariltatele
scoll clasele I-a, II-a pi a III-a, rètnin6nd pentru estintp vacantA clasa IV-a, pita ce Eforia se va ludes.
tula mal bine, dócil inteacele Incipert este salA pi pentru clase IV-a pi tik5 stint scolarl inaintalT pentru
acéstil clasi ;
Chibzuesce a deschide de o carn dati aceste scolT, aperpnd pe ceT mal jos insemnall profesor', adecl:
La Cernet
Profesor pentru clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie SerNinescu
Ill-a, pa Pitarul D. Frinnupénu.
La riirgal-Jial
Profesor pentru clasa I pi a ll-a, pe D. l6tt Diesen
pe Pilarul C. Stanciovici.
La Tergori le
Ptofesor pentru clase I pi a ll-a, pe D. I6n Fusca
lll-a, pe D. A. Poenarti.
La Slalina,
Profesor pentru clte,a I pi a II-a, pe D. N. §erbariescu
lit-a, pe D. B. Urzescu.
La Braila
Profesor pentrp clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie Pizco
III-a, pe D. N. Calebuneanu.
profesorif de clasa I pi a II-a, vor avea léfil pe luni calle leí 300, afari de acela de la Baila ce va
aves leT 350, iar cel de clasa (JI-a vor aves cite lei 350 pe tutti, afara de :meta de la Brilla, ee va mea
lel .400.
ProfesoriT din nou acurn orenduitT se nutnesc %remelnicesce, potrivit cu art. 150 din regulamentul
sctilelor pi sunt supupT la tóte conditiunile ce s'afi aréfat prin obptésca publicaliune de la 4 Noembre 1850,
ea la ordnduirea lor-sA infiltipeze dove0 despre a tor bunii conduitA.
Inceperea lefel acestor profesorl se va socoti de la 4iva deslegirel domnescl ce se va aptepta.
- 49
De carlile didactiee s'a oeupat serios Eforia cea nona a scOlelor muntene.
Eforia scélelor
11-1mn profesori aiel insPrnnali
Eforia dorind a retipari manualul de aritmeticil pentru elasele primare, tras din ta-
belele lancastrice i cunoseAnd, olí pe cat o asemenea carte didactica, are un ntetod mat
ProfeseriT otaritt pentru scidele primare i allati aci in capitali se vor inlesni din casa EforieT pentru
inergerea lor pe la judete, Cu progetutl in banI, de elle patru cal de pi:Vi in ducerea de niel.
Pentru deschiderea inviltiturllor lu aretalele sc6le 1 numirea profesorilor se va ratee raport catre
M5ria Sa.
Marcovict. Al. Filipescu. Flarescu. Poenaru. Secretar, Mena.
Jurnal
Chibzuind Eforia asupra millócelor de a se incredinta in tót5 vretnea inv6titura sc6lelor normale la
profesor' cu capacitate i tot-da-una si indemne O. pe aceOt din urmil a se perfectiona prin studiul se-
rios, ca sa pkésci maI .nainte in cariera profesora15, a socolit de cuviinti a lua inèsurile urm5t6re :
La vacanta de profesor in verpo sc6li normal:1, profesorul sen profesorii de clasele cele mal de jos
din aceeat4 sc61i, vor avea prec5dere a se oradui lui vacantul post, dind examen pentru tóle invetiturile
cerute pentru clasele normale de mal( sus (,4 de se va intémpla iartit4 vacamil intee claT5 normali mal
ittalti, va trece indati firiexatnen profesorul clase! urtnitóre, ce va ti dat examen.)
Déci profesorul ski profesorif claselor mal de jos a une! sc6le normale, mult5mindu-se pe clasele
tor, nu vor voi si dea examen ca si ¡ea catedra vacanti din scóla lor, atund Eforia va face publicalimie
critre totI profesoriI claselor normale de mal jos, ca si dea examen, precuna tnaI sus s'a lis, pentru ocu-
parea catedrel vacante mat inaltii.
Mutarea unul profesor normal de la o sc615, la alta pentru aceeasl clasi, nu .1 supune la examen.
Coprinderea acestul jurnal se va publica, spre sciinta D-lor prpfesorl de scede normale.
Al. Fitipescu. Marcovici. Pnenaru. Florescu.
No. 513. 1851, Aprilie.
1) Dosarul No. 563 din 1850, archiva ministerului de culle.
4
simplu, cu atilt maI mult se da si o inlesnire maI grabnicli geniului scolarului, insarci-
néza pe D-vtistre profesoriI i anume :
Pitarul, N. Simonid. Pitarul, I. Poenaru. Pitan!, T. Sergiescu. Pitarul, A. Zotu.
D. Stileseu. G. Constantinescu, earl prin indelunga intrebuintare ce alY fäcut acestei
aritmeticI in clasele incepet6re, atl luat cercare si cunoscintá i despre intelegerea sco-
larultfi; i ve poftesce Eforia, ca adumlndu-ve D-véstre, in patru ciad seante, tu vre-
una din sable sa desbateti eu amenuntul acest manual de aritmetica, sä
facep observatie la orI-ce lucrare si operatie calculata, de este indestulä, ski trebue a
fi redusä ori adaogata? sä vC datI pilrerea despre metodul el, si sti ve aretatI chibzuirea
In scris, pe care sä o comunicatI EforieY prin raport. 1)
Alexandra Filipescu. Arsake. P. Poenaru. Florescu. S. Marcovici,
Secretar, N. Riesen
No. 246. '1851, Februarie 26.
Jurnal
Veynd Eforia, eh* D-nii profesorI aI scedelor normale din capitalä, insarcinati sa re-
vizuésci manualul de aritmeticä, seversit IncA lucrarea D-Ion;
Luilnd in bägare de séma, ca amenduoé editiile ale acestui manual s'ati ispravit,
multimea scolarilor din scUlele incepet6re intempiná marl' greutati la invetatura acestei
neaperate sciinte, din priciva lipsel une: carti tiparite ; chibzuesce cele urmatóre:
Sa se dea deslegare D-lui inspector al tipografiel colegiului, a tipari indata 5.000
exemplare dupe Oisul manual, ce se alaturd, poftind pe D. Alexe Marin autorul ei, sä
faca corectura cu hita ceruta ingrijire i pentru ostenéla D-sé(e sä i se dea (pee exem-
plare legate. Va supune raport la Eforie pentru cheltuiala, spre a se hotari pretul si a
se tipäri pe carte, care se va lega cu sc6rte de mucava
Acest manual de aritmeticA va sluji pentru ctlte patru clasele din suilele incepe-
t6re, impärtit pe an dupe modul urmator :
In clasa I si a II-a se vor preda cele d'Ant6iii 4 lucrärt ca numere intregi, adeca
de la § I pAna la § 26 inclusiv ;
In clasul al ILI-lea facend-u-se repetitie cu deamenuntul celor Invelate In clasele
I si a II-a, se vor preda lucrarile cu fractii si cu numere coinpletite, adeca de la § 27
päna la § 39 iclusiv ;
e) In clasul al IV-lea se va face asemenea o repetitie generala cu cuvenita desvoltare
si exercitiuri si se vor preda proportiile geometrice, regula de treI simple, de trei com-
pusä, de dobändä, de tovarigie, de amestecatura de miqlocie si de positie mincinósa;
adecA de la § 40 pänti la § 45 inclusiv ski 'Ana la sfirsit.
Arsake. Floreseu,. P. Poenaru. S. Mareovici.
No. 584. '1851, Aprilie 21.
S'a scris la 21 Aprilie, cu No. 462, in urma acesteT chibzuinte a EforieT, directoru-
tiff tipografiel Andreiii AdamovicT, ca sä. tiparéscil manualul de aritmeticä. al D-lui Alexe
Marin, in 5.000 exemplare. Dupe acesta la 3 Septembre D. Marin vine cu o prescur-
I) Vell anexa.
Ver,11 anexele.
Dosarui No. 353, archiva mmisterulul de culte.
si despre lucrarile Eforiet pentru inflintarea unel seoli de fete. Eforia presentéza Doto-
nitorultif un referat, prin care arta istoricul incerettrilor mn1iinarei unet semi' de l'ele
la monastire,a S-tnlut Spiridon din Bucuresct 1)
Domnitorul, asupra referatulut acesta al Eforiei, cu No. 314, aproba.' descItiderea pen-
sionalulni de fete de la S-tul Spiridon, de la I Octombre. Eforia in lardiaza de a prega ti
programe i stalute, si Departamental hisericesc gasesce ea cale, ca in looul sctilei pro-
ieetate, sa se dea pensionatulut privat al Cuntesei de Grand-Pres, o subventie de 600
galbeni anual, ca obligatian e a printi 10 stipendiste gratuite. Domnitoral tramite ares',
raport al Departainen tulat la El'oria soilelor. Artista rtsspunde ett mult patriotism, in
modul twmator
AdresaEforiei setílelor ett No. 1.410, din acel an 1851., Noembre 22, ca resputts la
adresa ce 't lac,use Departamental Credintei din 6 Noembre, ett No. 5.944, prin care
eoinitnicase ritportul ce t'acuse la Dona), (t'ara asen timen tal Eforiei), cum si respansal
ce primise prin Secretariat.
«Eforit luand lu consideratie cele coprinse in raportul acelui Cinstit Departamen
No. 3.492, ce a depus Mariet Séle pentrn deschiderea chiar in timpul :tuesta a pensio-
natulut de rete, hotarit priu legiuire a se linea din fondurile S-tului Spiridon si room-
n icat cu adresa No. 5.944, eu cinste rPspande, ca reserva de 200.000 lei este hotartla
pentru zidirea pensionatultu si nu se scie de va ajunge; ea pana la cladiret notita! pen-
sionat, Eforia este poruncita a inehiria o casa ea sa deschida acest pensional in prima-
vera viitóre, dupe dispositit definitive; ea suma anuala de 40.000 lei, pòte sa nu ajunga
niel eltiar pentru tinerea acestui pensionat, 5i ca prin urinare, ea t(ila buna-vointa ce
are Eforia a veni in ajutorul aseç1ein6nt de educatie, ea nu seie de mole ar
lua fondul propus pentru subventia D-net Contese de Grands-Pres.
J'estay, P. Poenaru, S. Marcovici.
Salta de tete organisata la Graiova, precum vehratn in anii lrecati din a para parle
venitulitt bisericet Malea Dotan alai, cu decretal liti §iirbeht No. 1.566, din 26 Ortont-
brp 1831, trece impreun a en ven iturile proprii sub adittinistralia Eforivi sailelor
a o reorganiza ac6sta se616. Lazaro-Otetelesana, preeum se va reorganizt si sctíltt de feto
dt la S-tul Spiridon 9).
MOLDOVA
Gazeta de Moldova No. 52, Indi din 17 Iulie 1830, anuntase cu lauda tramiterea
de Domnitorul Gr. Ghica In desbaterea Divanului Obstesc a noului aseden-1411qt al seó-
lelor. Eata ce Oicea Asaki :
VedI anexele.
Docarul No. 6:19, archiva ministerului de eulte.
53
La 15 Iulie s'aii terminat examenele de vera ale sc6lelor din Itrio, in absenta llunt-
nitorului, care Enea excursiune prin 'era.
No. 806. Anatomiza Statalui carmaitor, din 18 falle 1851, sub No. 2.196,
cu malta resolutie din 19 l'aje 1851, pentru catimea platel ce au a da parintil
la internarea in saa a fiilor lor.
«Departamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publica, prin anaforaoa sub
No. 3.051, v'a propus ca suma de 2.000 lel pe an, ce parintii avutI sunt datad, dupe
dispositia facuta, a da pentru internatul 1iilor lor in mala, s'a se reducä la 1.200 lef pe
an, spre inlesnirea mijlecelor de a cäpata invatatura tinerimea, iar Inaltimea Vestra
ati bine-voit a resolva: «Sfatul nostru extra-ordinar va lua in consideratie propunerea
acesta si ne va refera a luI socotintä» ; spre acésta Sfatul plecat aduce la cunoscinta
InaltimeI Vestre, ca el incuviintézá asemenea propunere, ca una ce este inlesnitere
pentru acel ce tramit pe fiii lor la studii, si nu aduce jicnire caseI scale!or prin scade-
rea ce se face; desév4ta hotarire n'Imane la Inalta incuviintare.
Acésta anafora de catre Secretariatul de Stat, la 24 Iulie 1851, sub No. 2.241, s'a
comunicat DepartamentuluI cultelorp4).'
Inaltcl resolutie
«Se incuviintéza si mèsura acesta ce se publica.»
din ta catedra de istorie ; Chinezu, egalmente intors din Paris, care lua matematicele ;
Cosin pentru latina si limha franceza in paralel.
In cursul inferior, latina se preda de Zacharia Columb, un pedagog excelent.
Din vechiI profesorI rè'maserd Vasiliu, (Lazarini), insarcinat cu matematicele in cla-
sele gimnasiale inferiere; Dumitru Pop la limba francesa, in acelasI curs; Econumu G.
Ionescu tinu curs de religiune; Partenie Antoniu continui a preda caligrafla i desem-
nul linial. Istoria romanilor o lua din noil venitul din Ardeal, profesorul Patriciu.
Acesta avu i directiunea internatului.
Cursul de sciintele naturale Ineä se duplica : Stamate conserva clasele superiòre,
iar in cele inferi6re fu numit D. Gr. Cobilcescu.
D. iordan rèmase profesor de limba franceza, pentru clasele superióre ; iar Metaxa
conservi lirnba elena.
Ocupaliunea rusésea continuand in Principate, Gr. Ghica ori guvernul seu, spre a
se face placut RusieI, introduse limba rusésca in Seminar, ha si in gimnasiu. Ca sa
aibá profesor de acésta limbä, guvernul se adresa la consulul rusesc. Acesta, cu adresa
sa No. 2.856, din 4 Septembre 1851, recomanda maI multe persone din Basarabia,
anume: M. Cotruta, Al. Ratcu, G. Bilerin i loan Doncev. Vodä Gr. Ghica, pune reso-
lutiunea : D. Vorn. bisericesc, nu r8inine induoialá, ca profesorul recomandat de Na-
cealstva invi1taturilor din Rusia, D. Rateo, trebue sa aibá cele mai nemerite insusirl
prin urinare, se va primi si de Departament. Pentru care va si inainta lucrarea cu-
iti.»
NB. Vornicul bisericesc a fost Rpm la Domn, nota consululdi, cu anaforaua sub
No. 4.196, din 8 Septembre 18M.
Cu nota No. 4. 303, din .13 Septembre, se serie consululuI sà vie Ratcu, care va
avea 6.000 leI léfi pe an si progonul c,aletoriel.
Rateo cere acest progon la 8 Februarie 1852, nu maI fine de 6.000 10, si Gr. Cuza
cere litI Voda, cu anaforaoa No. 584 autorisarea a'I plati acésta suma mare.
In anul 1851 se deschisera numaI 4 clase, iar a V-a se infiinta in 1852, ask ca
liceul va fi complect cu 7 clase numai In 1855.
Ca si se jttdece de lector val6rea studiilor introduse in noul liceu, vom spune, ca
maI toti scolariI, cad aú fost in clasa maI Main tata a reinfiintatuluI Ikea, a ajuns apoI
la cele mai inalte trepte in téra lor. Asia vom cita pe D-niI : Dabija, ajuns general si
inort ca ministru de r6sboiù, N. Culianu, actualul rector al UniversititeI din Iasl, G.
Mirzescu, fost ministru al instructiuneI publice, General Pilat, Colonel Peiu, pe care
mòrtea '1-a rapit proa de tener, N. Voinov, fost ministru, Carp N., repausatul Gheor-
ghiu M., fost profesor, V. A. Urechia, etc.
Sc6lele primare primird noul program, conform legeI. Inspectiunea activa a luI Lau-
rian, energia luI, impartialitatea care o cerca de la totI in implinirea datoriilor, a facut
si se simti neintirc,liat marl imbunitatirI si in scdlele primare. Acestora li s'au trámis
noua lege bleb.' din Martie 1851, cu circulara No. 1.121-1.139 1)
&Mae primare intempinau dificultati din partea Eforiilor judetene, in privinta lo-
calidul si al materialuluI.
No. 807. ,tnaforaoa Sfatului din 18 hair, 1851, sub No. 2.193,
Inuit ineuviintata la 19 lidie 1851, pentru a se inlesni din veniturile
tine rea seólelor public,. de la térgurile finutale.
Depariamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publice, prin atittforaoa sub
No. 1.176, au supus canoscintrii 1nalimet Vóstre, greutatile ce se inteinpina in tru li-
nerea scòlelor publive de la térgurile tinutale, name ea sumele hotarite de art. XVIII
al Regulamentulta organic (anexa H litera Z), a se slobo4i din Eforille acelor tergurl,
si v'afi irrupts, eä ar fi eti cale a se lime sporire la aeele stunt, din ven iturile municipale,
pe eat cosuitetele de inspectie vor giísi de cuviitita.
Acea anafora fiind resolvata de Inaltintea Vústra «Shaul nostru va deslega casul
tata bland in privire socotinta D-séle Vornictiliff hisericese» este de socotin!tt,
ca adaosul cerut la sturtele 1irev6slute de Reglement, sti se slob6dri din casa sUrlelor, din
a cäreia mit,116ce trebue a se face educatia tinerimeI, lar niel de cum din Eforiile térga-,
rilor, ale eareia veniturI sunt men ite a sluji pen tru hub' tnatatirile materiale ce:privesepe
comunitatI, si care insust auestea nu pot li aduse la vretue tutu tutplinire, din pricina
neinchipuirei de Wriest:I micpeice;des6virsitzt holantrei0mane insa la inctiviintarea Inal-
time Vástre».
Acestä anafora, de catre Seeretariatul de Slat, la 24 lithe 1851, subt No. 2.2172 s'ail
cotnunieat Departamentulut din lattntra si sub No. 2.248 celtft al cultulut 4)
In comptul budgetuluT Eforiilor judetene, se ma! adause !lamau surnele necesare
pentru trituniterea la Ittg a mite duoI seolart pentru seóla de arte. Ba incá i acésta
adaugire se facu numal pen tru cate-va Ei,riT, precum se vede in actul tuluator
No. 819. Anaforaoa Sfutului din 12 ilartie 1851, sub No. 678, Inuit
lneuviintatet la 15 _Mcrae 1851; pentru ea clieltuiala drumului tranriterei eleeilor
la sedla de arte din eopitalie, so tie din Eforii.
oDepartarnentul din láuntra a reterat S1110110 sub No. 24.705, ea dupe inijlocirea
Departamen tultti averilor bisricescisi al invelaturilor publice, urmand a se trámite de
ratee Eforiile tèrgurilor FálticenI, Wrgul Oenei, Romanul, Buzèul, Teetteittl, 13érladul
si Focsani, eke duol tinerI ht scat de arte din Ca.pitata i unul din Eforia Térgultu
Frumes, se cere deslegare: de unde sä se platéseg cheltuiala venireI acelor elevi in Ca-
pitalà ? Sfatul ineuviintand, cfi baniI ce ar fi de neaparatii rheltuialit a drumultti, pen-
tru trämiterea tinerilor, sa se dea din veniturile Eforiilor competinte, plecat aduce la
runoscinta InáltiineI V6stre spre desvérsita hotartre.»
Acéstá hicuviintare de efitre Secretariatul de Stat, a impartasit-o Departamental din
launtru, cu adresa No. 729, din 47 Martie 1851 2).
In 18 Iunie 1851, se deschide ea sulemnitate seúla publitit din Dorulloiu, desi va-
cantele sosisera, atata era de vine dorinta une asemenea scolY.
Vasile Apostoleanu, a fost muna, in 1 Itinuarie 1851, inspeeturd se6lelor din dis-
triete.
Seóla eentrala de fete, pe vare ala vilduL'u functionánd si In anta breva eu stivees,
continua in 1851, Nombre, sub directiunea lui D. Lägreseu. Acesta prin raportul en
No. 55, ciare Departainentul averilor bisericesci si al invettiturilor publico, areta, ea
1iatr6na institutului, dupe intelegerea eu Doinnitorul, a angagiat din strainètate pe
D-na Fani Enhard, din Ducatul Oldenburg, ea guvernaniti i profesóra de lucru de
n'Ana, croeli, facerea de rochii, alhiturt, broderii ,de tuL feltil, etc.; angagianientul este
pe 10 mil, cate 10 galbeni i bita intre:inerea in institut. Dornnitorul ¡proba anafo-
110 Depairtainen tui nl, eu No. 5.311, din 10 Noeinbre.
.Vo, Anaforauct Difunta uf, ubOese, din Initie 1851, sub No. 91,
en lilaila resoinfie(lili;.)8 Mide 1851, pe klugá, tare se alatiteé:il proieelul pelar«
organisalin invétatileilur biseriregel din M'oh/uva, reeretale de catre niega.
«Seeretariatul de Stat, cu adresa sub Nu. 1.381, (hipe apostilul Inaltiiuii4 Vóstre, a
trainis Divanultd spre desbaLere proiectul pentru organis.ttia invetáturilor bisericesei
din Moldova, ce va supits pe langa anaforaoa Prea StIn Lidia Mitrorlit, Peca SAO!
Episcopi si seful Departanienitiliii av rilor biserieesei si al invèlaturilor publico. Diva-
nul in trand in deliberarea acelui proiect l'a ineuviintat, eu 6resi-care inudilieatie, ce
s'a gasit de trebuintii; suptiindu-se der pe tanga ae(Ista Inâltiunel V6stre in copie cantil
proieet, cu inodifieárile s'au faca, (lar! 8'116 inseninat in (11..140 fie-eáruia articol,
ve 1.60 ea si hine-voiti a da hotarirea cea des6Orsitti.»
limitaresol
«Se intaresee asedilmentul senrinariilor, care se va si tipari de catre DeparLainentill
bisericese ; el ne va aduce la etinoseinta i inij16cele banesel ce sitia inenite spre acest
s(e.rsit, si pe cánd seminariile de pe la eparchii vor putea fi infiintate.»
Ve. t anexa.
58
In Attost, Doinnitorul Gr. Gliica visitAnd Hui, a ales insusI casete pentru tieschi-
(terca setninariuluI eparchial, care s'a si deschis in Octombre 1851, dupe planul l'acta
de Suchopan, Eguinenul de Doljesci, in anul '1851, luna August.
Cultura generala
Intretinerea sc6lel va fi din venitul gabelet, din care se va tramite la Eforia scidelor
pe fie-care trimestru inainte cdte 600 lei, pentru ca lefile profesorilor sa se respunda
de casierul Eforiel 4).
In 'ni nu s'a fäcut niel un pas in privinta scélelor israelite, din slitta cAnd, cum
vedurdin, G. Asaki, cu adanca lui prevedere, ceruse EpitropieT sa se ocupe cu acésta
chestiune.
Eclipsa din lidie 1851, este studiatti Alin cabinetul de fisica al liceulm, de profesorul
Th. Stamati. Studiile acestuia dad ocasiune la o polemica plind de umur, publicatá in-
tre jurnalele Zimbrid (No. 5) si Gazeta de Moldavia.
Din punctul de vedere al picturei, in Iasi se face putin lucru, ha ce se face e reu. Egu-
menut grec de la Trei-Ierarchi, sub pretext de restaurare, reväpsesce färd niel un con-
trol vechile icene ale hisericei lui Vasile Lupu.
Numai desteptul G. Asaki protestézá in jurnalul sal', contra acestut sacrilegiu, in
No. 62 din 6 August. La acéstä ocasiune, egumenul grec a topit i marele policandru
atilt de original alcatuit din marca MoldoveT, cu apendice de oue de strut, asemenea po-
licanclrului inic, care a scäpat gratie protestulul energic al tinerimei scolare impinsa de
neuitatul lor profesor de retorica Dimitrie G ,sti. Autorul acestor anale 'si amintesce
de duiúsa lectiune inc,identar facutd de Gusti, in ora de retorieä, asupra desliintarei od6-
relor bisericescI ale luT Vasile Lupu. InfläcaratT de patriotica vorbire a profesorului,
mal naulti scolari, futre care i autorul, inerg la Trei-Ierarchi i intirnéza egunienultii,
C de va mai topi vre unul din oderele titoresci 'T smulg barba... Amenintarea avu efect
policandrul al dttoilea fu scapat. Sá. speram c,i nu se vor mal repeti profv,natiuni as-
tádI la ocasiunea nouei restauratiunT a Trei-Ierarchilor, de si datori suntein a seinnala
indignatiunel romilne fapta, cd pítnht de unadi vedurant cuin inteun inormint doinnesc
architectul (care ? nu scim) a pus o gura de calorifer
Copie thipe raportut Cidstitel, 40).0, a setileloe, ea No. 1.608, a tikt 18.51.
Decembre 18.
«Galeria de tablouti fundida dupe porunca Inaltiinet Tale, este destinata cu vreme
sluji si de 1)0dt:iba nationala si de mude de studil pentru arti.Iil, ce vor fi inzestrati
talen tul picturei. Pe cal a pittut i po cat a Yerba inidlócele pecuniare, Eforia s'a silit a
cumpara, din vreine in vreme, tablouri, (tupe incredintarile ce a luat de la cuttoscatorT.
Acum gisind la D. Pitar C. Leca, artist minan, cinc,I tablourt din care duoa originale,
iar freí copiate dupe modelttri clasice, s'a invoit a le lua en, pret de 30 galbenT fie-care,
peste tot palien' 150; banit Insti sa se platésca din fontlul scólelor.
Eforia ¡ea indrasnéla a sttpune plecat acésta chibzuire la cunoscinta i aproba!ia
Inaltime l'eostre, i va 1.41 sh bine-voill. a '1 da Malta, deslegare dupe cuin yeti bino
chibziti.»
Arsaki. P. Poendru,. S. Marcoviel.
Musita are in 1851, pretentiunT mal mart. Nu san de la cine Doninitorul §tirbeit,
priinesce «Planul pentru un conservator ronalnesc, spre inainbtrea musicei vocale.»
A.cest plan pe tare '1 datn in anexa. 9) Domnitorul 11 trituite ta Eforia sctilelor cu resett-
tiunea : «Dorinta ne ar ft si incuragiant teatrul national priu iniçllóce putinciése si mal
munit practice, cae in niel o parte nu e scedi pentru profesia de actort,»
Ertire din partea DoinnitoruluI, dar scuzabila pentru 1851 l
Proiectul cu resolutiunea este trimis de Secretariatul de Stat la Elorie, ett adresa
No. 343, din lanuarie 27 anul 1851.
Eforia pune pe adresa anexatit aci, resolutiunea urniaten.e:
«Eforia va chilmui asupra acestui proiect, dttpe ce va intocuti tide sceele (hipe cum
si cea de agricultura si de arte, pe t.:are o socotesce mal de inteitt trebuinta pentru ob-
0.e.» Peel la calendele greceseIl Dar acésbt pit satisface trebuinta ce tneepuse a SA
situti in public de arta musicala. In Buburescl se gAseall artistI de valóre, ca
Wachrnan, Wiest etc. Acest din urna provea Departamentul credinteY i instructiunei
publice, seCt inaI bine direct pe Doinnitor,cu un tioil proiect de sedla de musical. De asta
data Doinnitorul pune o resolutiune mult mitI favorabila. El ()lee: o Acest stabiliment
bine intima-linda-se pite si produtxt celeiliaI folositire resul taturI, mai ales pen tru tea-
trul national. Eforia scilelor va lua in osebita bagare de seitia cele niel expuse in ala-
t'ira tul proiect i hotárind basele caro sá cheztisuitista viitoriinea acestui aseipiniln t, ne
va raporta, spre al da tita putinciisa incuragiare.»
Wiest baská existenta scilel pe subscriptiunea, ce s'ar eulege reinfiintindu-se o aso-
cia litin e filarmon ica.
Acésta se vede ea ineuragiaza si pe Eforie, cat4 in 27 Februarie, eu adresa No. 1.442,
si Manlieva Departatnen tulta bisericese antifora catre Domnitor, prin cae Isuptme din
non proiectul luI Wiest, cu adaugirea unui comitet compus din 3 membrI, luall din
deosebite clase ale societatel si ajutati de al patrulea tnembru Wiest. Comitetul se va
ocup:i nuinitI cu adunarea subscriptiilor i adunare& ntateriala a conservatorulut Ana-
foraoa Eforiel. pare sa fie fost n'anta pina in Deeembre. La 17 ale aeesteI Doninito-
rul Stirbeid, ett ofisul No. 1.749, aprobi infiintarea conservatoruluI de musica i nu-
tnesce mennbri al ComitetuluI pe Vornicul I. Oteteleseanu, Ludovig Wiest, Paharnicul
Stefan Bellu i Pitharnicul Iin Samurcas.1)
Decit nu va isbuti asernenea sc616, sub patronagiul Domnitorului Stirbeiii, este a se
'atribui impregiurireI, ca s'a sperat prea mult de la infiintarea prin subscriptiune a so-
cietatef filtumonice. La no.f initiativa privata asociatiunile nu gisesc ciliar niel astaip
un teren pregatit.
Teatru national si in genere spectacole artistice, fle de pura literaturi fie de musica,
n'ad Jipsit in 1851, La acésta data teatral national din IasI, gratie compositiunilm. Jul
Alexandri i marelui talent 41 luI Millo, este in prima linie si a facut si se uite suc-
(esele de alta data ale artiMulul Caragiali din Bucuresa
Pe lingi Millo graNite.za stele de primul ordin; irr drama : Poni, tot atit de bun ac-
tor ca i poet ; D-na Theodorini sora cu Poni; iar in comedie i vodevil le D-nia Theo-
doru si Boncitt i D-nele Sterian, Nini Valen i si Gabriela, me apoi sotia untu nu mal
putin celebra artist con-tedian t N. Luchian.
jucat in 1850, 185E i 1852, eu un imens succes piesele : Poetul romantic, 9)
Cocina Chirita, Un trintor cite 4ece, MI= de la Burdujeni, Soldan vitezul, Inturna-
rea plaesilor, de G. Asaki, 3) si din trailurerI, Bravo de Verietia (25 Nombre 1851),
4) Vet4 anexele.
Poetul romantic a fost jucat impreuni eu alte piese si de aire boerime, In beneficiul incendiatilor
din BtIrlad. Intre nobilele actrite improvisate era 11 D-na &nereida Mavrocordat, lar ltdre aclort V.
Alexandri.
2) Pleesul Codrat (Teodorini) dicea :
. n. Románul nu se perde
Cal va fi Carpat ;
Cát pe miel iubi-va Ola,
Rtul eit n'o sta,
Cit pe fluer i eimpoie
Doird vor rèsuna
Atésii picRi da Peal- la 45 Marlie 4851, sub directiunea Jai Mito.
-a-
Negulatorul din Venetia, a !ill Schakespear (10 Decembre 1851), in care Poni avu till
imens succes.
Mateiù. Milo cu trupa sa din IasY, cum si cu tripa francesfi de sub directiunea lui
Delmari, ail Scut, lu Aprilie incepend, o escursiune, pan& la Bucuresd. La Focsani Milo
intempind 6re-carl pedid de a trece Milcovul, gelosia actorilor din Bucuresci cercand
M impedice sosirea luI cu trupa In capitala munteanä. Reclamatiunile presd din Iasi'
inlaturara aceste pedid si Milo cu trupa Idi fdeura deliciile hucurescenilor, gratie atat
imensulut sett talent, Mt si noultd repertoriii natiotal, creat In Iasi. Din Bucuresd Milo
se int6ree la Iasl, numal la 20 Oetombre 1851. Aci la Pasci 1.852, va fi deschisa o primti
stagiune de opera italiand, care deed va favorisa respandirea gustuluI musicd, va para-
lisa totusi mult miçlhicele teatrului national, societatea inaltä incepend a preferi opera,
in care Pietro-Tozolli si D-na Trufaldi, etc. se vor ilustra.
Vorbind de opera, e locul sa inregistram concertele principale din acest an. Cele-
brul Consky, apoI Miculi din Bucovina si Frankenstein, unul dupe altul vor Incanta pe
rend ambele capitale române, care nu due lipsd nicl ele de artisti de val6re ea Wach-
man, Wiest, Fleehtenmacher, etc.
Se scie ea Miculi va imbogati biblioteca musieala rotiana, cu c,antece culese din téra.
Librarul Linid editéza numerése cartl, dar din nenorocire scriitoril cel buni romini
fiind neintorsl in patrie, din emigratiunea fortata de la 1848, Iónide nu are de editat,
dec.& rele traducen l de rele romane francese.
6J
ste totufg epoca, cand in Moldova nu va intan;lia sa renasca literatura romana, gratie
marei pleade de bärball de valóre, ca Alexandri, Kogálniceanu, Negruzzi, Negri, Ralet,
Gusti, Sien, A. Rusu, Th. Stamati, T. Codrescu, G. Saulescu, i o SUMA de tinerT, cari
se exercita la condeia sub patronagiul acestora.
In Bucuresd msA, M'ara de profesora ocupap cu tiparirea de c,artl didactice, numaT
traducen I informe din editura I6nid, traducen T in carT traducetoril dovedead ca nu sciaa
chiar limba din care traduceau 4), scriaa betranil din pleada de la 1848, dar scriail
pentru kumalele straine, sea tipäreaa carg proibite de a intra In Ora i acestea mal
tate cu referintä la mi§carea de la 1848.
In Transilvania, sangeros agitata prin mi.5carea de la 1848, romanimea cantase a se
folosi momentan de favérea val! trecetare a natiuneT pe langa coral* ea resplatire a
generosulta sange ce romana varsavra pentru ea.
In August 1851, romana' din Bra§ov primesc Cu manifestatiunl de .devotament pe
Schwartzenberg qi in Gazeta Transilvaniei se publica o oda la adresa luT, pentru
a bine voit sit 4ia la solemnitatea primireY si cate-va vorbe In limba romanésca...
In Moldova Inca provoca versurI intusiaste escursiunea prin térá a Domnitorulul
Ghica.
Descinderea DomnitoruluÌ In grapa de sare de la Térgul-Ocnei, a provocat la can-
tare pre ma1 mulfi poetT, ori versificatori ca D. Gusti, Verescu, etc.
N. Istrate publica in acest tirnp drama sa nationalä Mihul Stircea; el Intrebuintéza
la acésta scriere versul (;lis alb, adicit fara
Mare cérta se nasee prin jurnale asupra acestel drame Intre G. Son si N. Istrate,
ajutat de partizanY ca Harhaz, Hermeziu, etc. 9)
Cu tate acestea, Domnitorul Ghic,a manifestä pana in finea anuluI 1851, nerab-
darea lid de a ceti nu numaI laude, ci i entice. Un jurnal ceva mal independent decat
al lui G. Asaki, simti indata tata rigarea censureT, care funciona aprépe ca §i sub dom-
nia lui M. Sturdza.
humalul Zimbru este suprimat in Ianuarie 1851, pentru ca a publicat versurT sati-
rice ale lui G. Sion. 3)
Cu asemenea rigor' ale censure', presa nu progreséza, niel in Bucuresci, niel in !as'.
La Galap, Jurnalul de Galati anunta, In Martie 1851, a trece sub o asociatiune
de moldoveni schimba numele. in Patria.
In Bucuresci continua Vestitorul luY Carc,alechi, felie semi-oficiala ; Fija satului
(anul al IX-lea); Buletinul oficial; Ecoul eelesiastic al archimandrituluI Dionisie.
In Ia§Ì tronéza fepia ha G. Asaki, In luptii curend de concurenta cu Zimbrul luI T.
Codrescu,Ncare va reapare.
In Ardeal continua cele done foY ale luI Baritia, Gazeta Transilvaniel i Ría pen-
tru minte, animä i literaturd.
Cu Vote acestea Eforia, in 5 Februarie 1851, cump5iit 400 exemplare din cartea : Rosalin, de
contesa de Lindenburg 1
Ved' Gazeta de Moldavia, din Martie 1851.
8) Vedl anexa.
(;4
Mal simbat in thile mane, pe aseuns, si ciite-vit numere din Junimea roa/Mili,
publicata la Paris.
Inain te de a termina analele pe 1851, sti arnintirn aci citte-va rapte, carI de si nu a-
partin direct studiulta nostru, sunt in atingere directa cu el.
La 10 Februarie 1851, se lace alegerea noului Mitropolit Sofrouie Miclesen. Corpol
didantie ¡ea parte la ceremonia inseltunitra 4)
In 31 Martie 1851, archimanclritul Gr. Crupensky tlonktt pentru mita din Iltirlitù
casete sille, cu patru l'ala de loc.
Dupe aprobarea acésta, Eforia InaintézA publicatiunea la 10 Julie 1852, pentru thte
catedrele vacante si aceea din nod infiintatä, cu separarea clasuluI I gimnasia! In duoè
divisiunl, ea doritorit de a le ocupa sä. se presinte la concurs, la 15 A.ugust. Eforia a
scris, cu No. 1.324 (aceeasl datA de mal sus), redactie Vestitorului romcinesc, a pu-
blica acésta In acel d'Antditi numen, spre cunoscinta doritorilor,
Pana ce sa fie ocupate tate catedrele vacante 0 We sctilele deschise, Eforia spectila
fondul sedlelor A0a, In Februarie 1852, ea dete 12.000 galbenI cu imprumutare
logofétuluT 16n Vicirescu
Tot in 1853, avem de inregistrat i alte imbunatatirI aduse gimnasiulut S-tul Saya.
Eforia cere, ca limba latiná sa continue si In clasa VI-a, 0 ea areta Domnitorului, ea
conform dorinteI séle din 1851, se tinde a se ajunge a avea de fie-care clasa cate un
singur profesor. Eata raportul Eforid:
«Studiu. 1 celor duoè limbl clasice antice, limba gréca gi limba latina, este recunos
cut astadI ca cel maI bun mit).1oc pentru cultivaren intelegeret i gustulul junimeI
special studiul Umbel latine, pe langá acest mare folos Inlesnesce perfectia çi cunos-
einta limbelor noue ce se trag dintr'insa. De acest adevér patruns InaltimeaVástra, atI
hotarit, prin programa ce all bine voit a da instructieI publice, «A se studie custaruinta
limba latina, In paralel cu cea romanä, in curs de 5 anY, IncepAnd de la I-a clasä gim-
nasiala pana la a V-a inclusiv. In adevér numaI dintr'un asemenea studia comparativ
se 'Ate veden diferinta i asern6narea acestor douè limbl, 0 se péte prin tirmare cumasce
natura proprie a fie-careia.
«Eforia a executat cu activitate malta cugetare a Mariel Vastre, í marturisesce reeu-
noseinta i progresul ce vede dintr'un asemenea fel de studiii, dar din experienta ce a
Wilt a recunoscut, ea studiul de eind anI al limbe latine inca nu este de ajuns spre a
putea scolariI intelege Cu Inlesnire deosebiliT autorI clasici. La tate natiunile civilisate,
Cu tette ea aù o literatura a lor proprie, studiul limbeY latine se face necontenit de la
cea d'antdia pana la cea din urma clash gimnasiala, dar la noi care avem de o cam data
lipsa de modelud clasice in limba nastra este mult ma! mare trebuinta, a se studia mat
eu dinadinsul acésta Lim* spre a se putea me bine scolaril deprinde intrInsa.
1) Ve4I In anexii programul pe anul 1852-1853.
67
«De aceste consideratiT noria, indemnati, ié indrisnéla a suptine InalteT Mide! V6-
stre aprobatit, a el pärere de a se pune studiul limbeI latine si in clasa VI-a gimnasiall.
aDéci Iniltimea Vóstri verf bine-voi a aproba acésti pirere, atuncI D.Hil profesorul
de acum de limba latini In clasele a III-a, a IV-a si a V-a, va face limba latina in clasa
a V-a si a VI-a cu 16fá de le! 800 pe luni, In loe de 700 ce primesce acum. Acest adaos
de remuneratie i se face considerindu-se adaosul de munci ce va trebui si. alba in clasa
VI-a, unde se va fage un studiti mal adAnc al limbeT latine.
aD. Maxim, profesor de acéstä limbA, in clasele I-a si all-a, va face in clasa III-a
limba latina si cosmografia si in clasa IV-a timba latina, cu 16fA de leI 700 pe luna.
Acest profesor, dupe budget, i se hotAresce lel 700 pe luna, cu insárcinare de a face In
clasa III-a freí lectiT, adeci timba latina, y,eografia si Istoria santa; dar dupe deslegarea
ce InAllimea Véstri atI bine-voit a da la raportul EforieT, cu No. 906, religia se va face
de un profesor special, prin urmare D. Maxim r6mine sá faci si in clasa III-a numaI
limba latini si geografia si pentru ci se insircinézá sá faca limba latina si in clasa IV-a,
l'emane cu sarcina tot de treI lectiT, de aceea i se va si litsa 16fa hotiriti prin budget.
«In clase I-a si a duoa gimnasial se va pune de fie-care clasä, ca si in clase III-a, cite
un singur profesor, con forrn luminateT resolutii a InältimeI Vóstre, pus& la raportul Efo-
riei din anul 1851, cu No. 1338. Dar in cursul anuluT scolastic urmatorid se vor pune
numal implinitort provisor ai loculuI de profesorf, duoT din candidata ce s'ad ales mal
buni la concursul ce s'a facut si anume D. Nestor in clasa I i D. Iacomi in clasa II-a;
cae! cu trite a acesti candidatT ad dovedit la concurs, ca ad mal tóte cunoseintele tre-
buincióse pentru facerea presliselor duoi cursurT, dar nu insi in gradul -ce ar fi drept
sá se cérd, ca si pdta dobändi rangul de profesor!; de aceea Eforia a chibzuit,ca in cur-
sul acestuI an sa fie numaI indeplinitorT de profesor! si la anul viitor si se supunit la
un al duoilea concurs, iar remuneratia lor sA fie de leI 400 pe lunä de fie-care.
«Lefile hotarite pentru catedrele mal sus arátate, precum si 16fa de leI 500 pe luna,
ce s'a dat pina acum profesoruha de religie in clase I-a, a duoa si a III-a gimnasialá,
se vor pläti din sumele urrnitóre hotárite prin budget, adeci dupe budget se hotaresce :
Léfa ajutoruluI profesorului clase I, pe luna leí. 250
Lefa profesorulul clasei I gimnasiald, pe luna lel. 600
Idern al clase! a II-a. 600
Idem al clase! a III-a 700
Idern de limba latinä in clasele a IV-a, ti V-a si a VI-a 700
Peste tot pe luna . 2.850
Din acésta sumi sá se dea :
ImplinitorriluT de profesor in claseI, pe luni leí . . 400
Ideal in clan II-a leT 400
ProfesoruluT de limba latina si geografie in clasa III-a si de timba latina in
clan a I.Vii, pe luna leI 700
Profesorului de limba latini in clasa a V-a si a VI-a, pe luni leT 800
ProfesoruluT de religie in clasele I-a, a II-a si a III-a, pe luni leí 500
2.800
116mine economie din sumele botirite prin budget, lei 50
him n anexi programa schlelor muntene de la '1853 'Ana la Iunie '1854, cum si a-
ceea pe anul molar de la 1 Septembre 1854 'Ana la 9 Iunie 1855. 1)
Evenimentele politice vin in mod neasteptat sa opréscA orI in totul orI in parte a-
véntul nog ce luase sc6la nationalai Abia térile române capatase domnil none, abia
ostirile straine le evacuasera, pana in Mai 1850, si se declara résboiul nog turco-rus, la
carele Francia, Anglia si Italia vor lua o parte atat de gloricisa si de salvatdre pentru
noi romaniI. O noul ocupatiune rusésca In Moldova, aduce neasteptata intrerupere de
domnie a lui Gr. Ghica, care in 14 Septembre 1853, párasesce cu jale Tronul MoldoveI.2)
Generalul Urusoff, apnea. In numele RusieI guvernul Moldovei, pe cand generalul Bud-
berg adjutantul Impèratesc ié presedintA Divanurilor ambelor principa Le.
Contele Ostensaken a fost numit vice-presedinte in Moldova.
In urma evenimentelor de la Dunire si a introducerel Austriei ca. factor in tmpre-
giurarile politice, se scie cA rusii ag fost silitI, dupe ce Franta, Anglia si Italia s'ag de-
clarat aliate ale Turciel, se abandone mg antdid Valachia i apoi Moldova.
Nu este misiunea mistra de a aminti pe lar, aceste evenimente, nic1 episodul refu-
sulul armateI moldovene de a se duce ea ROT peste Prut; ne vom märgini a inregistra
aci unele acte relative la scolI, din timpul ocupatiuneT muscalesci, de la 1853-4 Sep-
témbre 1854.
In 28 Decembre 1853, Eforia scélelor din Bucuresci a supus lui Budberg budgetul
anului 1854, cu raportul No. '1.986, ce ddm in anexa. 3)
Si analisam acest raport catre Generalul Budberg.
Veniturile totale consignate in budgetu/ proiectat se urea la suma de 956.155 lei ;
acest venit provine din 850.000 hotArlti pentru scolI din casa centrala a Statului si
din 106.155 leI provenind din dobénda a 10 la sutA pe baniT dap cu dolAndi de Efo-
ria sceilelor.
Cheltuelile inscrise In budgetul supus lui Budberg se urea la suma de 855.285 leI,
care sumä scasluta din totalul veniturilor rémine un excedent de 100.870 leI, care dupe
legea din 4847, este trecut in budgetul scéleI Obedeanu.
Adausele fácute de Eforie pentru 1854, ea le aréta prin condeile principale ur-
matáre :
2.400 lei pentru al duoilea profesor de musica vocala. Deja In 1853 se introdusese
un profesor de nest obiect, dupe hotarirea luata de a se introduce treptat musica vo-
cala in bite sceilele primare.
4.800 lei, pentru o noua catedra de limba gréci in clasa V-a gimnasiala, de la 1 Ia-
nuarie 1854, cacI Eforia a considerat ca o adevératA lacuna in invétamént nainta a-
ceste limbe In clasa V-a.
2.400 lei, duo! pedagogi, carI 86 privegheze scolarii in timpul recreatiunilor si In clase
'Ana ce intra profesoriI.
2.400 leI, adfiugirea unul profesor de musica voc,ala la scgla primara din Craiova.
Asemenea 2.400 leI, asemenea catedra de la scála primara Ionaseu din Slatina.
1.400 lei, diferite adiugirI la serviciul medical si sanitar din veniturile scéleI Ionascu.
Vel,l1 anexa.
a) Vesll In anexi un raport al revisorulul I. Merisescu, relativ la pornirea din férii a 1111 Gr. Ghica,
8) Ve¡ll anexa.
69
Raportul EforieT da, pe larg, sumele necesitate in plus §i minus de scéla de agricul-
tura 9i de crescerea duslilor, cum a scalel de arte i meseriT.
Despre pensionatul de fete din S-tul Spiridon, inca se ocupa raportul Eforid vi pro-
pune o adaugire de 12.600 le, pentru intretinerea internatula
La sceila din PloescI se adaogl din veniturile propriI cate 4.800 leI pentru catedrele
de limba francesa' §i gréca. moderna' §i 3,600 leY, pentru catedra de tinerea registrelor.
Ve4I anexa.
2) uStudiù asupra Invègmantulul secundar.4Vom vedea cate erorl sunt de indreptat in acest ta-
bel din datele ce unnézi dupe el.
70
3) Ordinile EforieT dire D-nil Nestor si Iacomi din 1 Septembre, celuI d'entéiii pen-
tru clasa I, al duoilea pen trA, clasa II, numin profesorT provisoriT, pentru catedra de limba
romana, in paralel cu cea Latina.' geografie.
«Eforia saelor, luand in bagare de semi jurnalul profesorilor numin judecatorI la
concursurile de limba latinä i geografie in clasa I si 1.1 gimnasiale., i parerea D-lor ca
pop D-ta fi insarcinat a face provisoriik prescrisele kola, cu indatorire insá, ca se. poi,
dobandi calitatea de profesor de a da un al duoilea concurs in anul viitor.
Cercetend, i inses1 Eforia cu luare aminte -deosebitele probe ce al dat asupra limb&
române, geografieI i limbeI latine, aprobe parerea D-lor protesorI comisan, si te in-
sarcinéza sä. fad provisorig, in cursul anuluI scolastic viitor, lectiile de limba Iatinä
geografie in clasa gimnasialä, cu indatorire, ca se poti dobandi calitatea de profe-
sor, de a indeplini condilia aretate de D-nii profesorT comisan.
Pentru remuneratia munceT D-tale, vel primi din casa scelelor o suma de leT 400
pe luni.»
Dupe aprobarea Domnésee la raportul EforieT, cu No. 1.742, prin care, in lipsa de
concurenn destoInicI a ocupa catedrele de limba latinä., se propusese infiintarea a trei
supleann si a un adjunct, Eforia numesce pe D. A.ndreiti Nestor adjunct cu léfa de lei
250 pe luna, prin ordinal ca No. 1.876, din 9 Octombre, punendul in vedere indato-
ririle séle ast-fel
«Eforia recomandend pe D-vósträ prin raportul cu No. 1.743, de adjunct profesoru-
luI de limba latina In clasa I gimnasialä, Inaltimea Sa a bine-voit a Interi acéste
cerere.
Indatoririle ce even D-vòstra, sun t cele urmatäre : sa invelan pe scolarI dupe me-
todul profesoruluI principal, sub a caruia ascultare sunten. Studiul limbeI latine in
clasa I se face in doue seep. El, profesorul, va face lectiile intr'un chip alternativ,
and intr'una, cand in cea-alta dintr'aceste done sectiT; lar D-västre yen I ïìplini locul
profesoruluI in sectia unde acesta nu se va afia.
Ebria dér, ve numesce implinitor provisorid al functie, de adjunct, ca onorariu de
lei 250 pe lima, i cu incepere din sliva ce ven intra in functie.»
Eforia pritnind in acelasI Limp deslegare si la raportul cu No. 1.777, ce i s'a comu-
nicat, ca adresa SecretariatuluT de Stat No. 5.606, de in cunoscinta D-lor Mihail Cape-
tineanu i Mihail Iacomi, cele ce urméza :
«Efo.ria ve numesce supleant de profesor, de limba latina, indatoririle puse asupra-ve
fiind cele urmat6re :
Sa ve aplican special la studiul acestel
Si Inman cu stäruinta bimba latine in clasele IV si V gimnasiala.
La fie-care frei lunl sa ve infilisan la Eforie, ca sa '1 d.an incredintarea, prin co-
misia profesorali, ce se va nwni ad-hoc, de progresul ce an facut in studiul 4isei limbT.
SI ve infatisan i sa luall parte la concursurile ce se vor face pentru alegerea de
profesorI de limbe.
Se fin datorI, la Intémplare de a n erita aprobalia judecatorilor concursuluT, a ocupa
catedra de limba latina ce vi se va areta de Eforie.
Ca se nu ve cheltuin timpul in alte ocupatil, i ca se 'I puten da studiuluT in cea
mal mare parte limb& latine, Eforia a si cerut voia !nankin& Séle Domnulul StApini-
72
Raport la Domo.
4) «Dupe trecerea din viétA a D-luI SerdaruluT Genilie, fost profesor de geografie in
clasele I, II si ifi din colegia, Ebria a chibzuit ca ceT duoT supleang al scedelor primare
din Capitali, i anume: D. Paul Dimitrie i§erban Alexandrescu, sa. indeplinésel vre-
melnicesce acele treT clase, &leca : cel äntéiti clasa I si III, iar cel al duoilea clasa II.
NumitiT ai i intrat in functie de la 1 a urmAtórel lunT.
Pentru adausul insArcinAreT ce li s'el' pus, Eforia chibzuesce, ea pe tanga onorariul
de lei 200 pe luna ce primese fie-care din numitiT, in calitate de supleantI, sä li se
adauge, din suma de leT 500, botarla, pe lunA, pentru sus-slisele treT clase, insä : D-lui
Paul Dimitriu id 200 pe lunä, iar D-luT §erban Alexandrescu lei 100 pe lunä.
lar restul de le 200, din sus-slisa suma de leT 500, ramin ca reserva, spre a se da
onoraritt la alti supleantY, daca trebuinta va cere.
A.césta, Eforia o supune plecat InaltimeT Voistre, asteptAnd Malta deslegare.»
No. 166. 1852, Februarie 28.
A.dresa Departamentului CultuluT, cu No. 652, din 5 Februarie 1892, catre Eforia
prin care comunica' halla aprobare pentru numirea celor duoT suplinitori de geografie
in clasele gimnasiale I-a, a II-a si a in locul raposatuluT Genilie, acésta adresA
Eforia o comunica D-lor Dimitrie Paul si Alexandrescu §erban, la 11 Februarie acel
an, prin ordinile cu No. 263 si 264.
Nu tot ask s'a urmat i la numirea suplinitoruluT catedra de retorica, D. Lazar Dru-
geanu, in locul demisionatuluT Simeon Marcovid; ci la 11 Februarie, Departamentul,
prin ordinul cu No. 774, a comunicat EforieT in copie adresa SecretariatuT Statuldi in
coprinderea de maT jos :
Potrivit acesteT decretar! domnesc1, Eforia, la 9 Februarie acel an, cu No. 275, pu-
blica concurs si examene pentru 15 August, pentru tóte catedrele vacante la colegiul
din Bucuresd, la cel din Craiova si la 13 scéle primare de prin oraseis judetelor. Tex-
tul publicatieT este acesta
73
Eforia scdolelor
«Catedrele din sc6lele aici insemna te, sunt vacan te pentru urmatórele invelaturi adec4:
In colegial din Bucuresci
Istoria generala, in clasele IV, V qi VI.
Retorica in clasa VI-a.
In colegial din Graiova
Limba latina', in clasa a IV-a.
Elemente de limba francesa, idem.
Principittrl de limba germana, idem.
Istoria partea I, idem.
In 18 scoll primare de prin oramle judetelor
Clasa IV-a pentru invälaturile arétate in' program. §i fiind-ca aceste invälaturi, au
a se a§eçla de la 1 a viitoruluT Septembre, Eforia face cunoscut de ob§te, ci pentru in-
vätáturile din clasele gimnasiale din BucurescI i Craiova aú a se face concursurl; lar
pentru cele primare aii s'A se dea examene fati cu madularil EforieT, i aceste toncur-
surY i exainene se vor incepe la 15 August viitor.
Doritoril de a se supune la acestea vor bine-voi a veni de acum in cancelaria Eforiet
ca sa'§I inscrie numelea
In urma scrisórel adresatä. din Franta (Boulogne) in 12 (24) Noembre 1853, prin
care cere profesorele de limba francesa in a IV-a §i a V-a gimnasiala, Bouzenot, pre-
lungirea congediului ce luase pentru cäutarea sandtateI, pana la primavera, alátu-
randu'§I un certificat medica], atestat de identitatea semnitureT i a pers6neT atestato-
ruinl de primarul din Boulogne, Eforia, la 12 Decembre acel an, incheie un juma', prin
c,are numesce suplinitor, pina la intórcerea numituluT, culéfa de le! 500 pe luna, pe D.
Roques, de la 1 Ianuarie inainte, ca unul ce a dat indestul dove01 de capacitate la
concursurile trecute.
Eforia scélelor, tot asemänat aceleI domnesci hotarirI, face la 19 Februarie urma-
birea alta publicatie
Eforia sc6lelor
Publicalie
«Potrivit cu aprobatia i deslegarea MarieI Séle Prea Inaltatului nostru Domn, Eforia
are a amla de la 1 Septembre a anuluI viitor scolar, cate un singur profesor la fie-care
din clasele I-a, a II-a qi a III-a gimnasiala din Bucuresci, ea sä predea invätäturile acolo
coprinse i araate aicl mal jos, afara de cursul de caligrafie i desemn, pentru care
sunt deosebitI profesor!, adeca :
In clasa I-a
Limba romana in pararel cu cea latina.
Geografia.
Catechisinul.
74
In clasa II-a
Geogratia.
Limba romana in paralel Cu cea latina.
Momia religiei.
In clasa ¡II-a
Limba romana in paralel cu eea latina.
Istoria santa.
Geografia fisicA i matematica.
§i Iiind-cá pentru eapacitatea persénelor ce se VOL insareina eu cate una din acele
clase, Eforia se cunesce dat6re, dupe orenduiala ce se pazesee, a lua mal anteiu sciinta
din dovelile ce vor da acele persene, prin concursurI; Eforia publica. ca pentru inve-
tatura aretatelor treI clase, aù a se face concursurI t'ata cu membrii EforieI si a se in-
cepe la 15 August viitor. Persónele dar doritére de a primi acele clase prin chipul are-
tat vor bine-voi a veni din vreme, ea M'O inserie numele in registrul cantelarieI, apoi
a se infatisa la preserisa çli, ea sa se supuná examenultd.»
Arsaki. Florescu. P. Poenartt. C. Bosiantl.
Demisionänd Thot din postul de limba francesa a clase' a IV-a, si. pentru a resplati
pe Monti de pagube ce avea la directitinea pensionatultn in 1852, Domnitorul, asupra
raportuluI EforieI din 25 August acel an, sub No. 1.498, chiainä pe Monti la catedra
vacanta, cu onoriri de 1.050 lei pe luna. Monti primesee, dar starea sanateI sale '1 obliga
sä renunte la catedra, in Noembre 1852. 1)
Monti mal continue a tine internatul i pensionatul frances pana in anul urmator
1853, luna Iulie, e:1.nd cere reziliarea contractuluI sub cuvent ea nu 'I ajung banif ce
primesee pentru sustinerea internatulul i voesce a se inbirce in Franta. Dam in anexa
numeriíse corespondente dintre Monti, Domnitor i Eforie in privinta acestora. 9)
In 26 lidie 1855, D'orla cere Domnitornha §tirbeiii, cu raportul No. 1.170, ea in
loen' desfiintatului pensionat Mon ti, sA se infiinteze un al duoilea internat de 20 sti-
pendistI.
Domnitorul aproba Eforia, Llore deja in 9 Neoembre 1854, daduse 4 bursied
Bucholtzer si 2 la pensionatul giureanti, acum pe 14 r6masI de la Monti 'I icredinteza
tot lui Riureanu, cu cete 1.000 leI pe an.
Raport
Prin raportul cu No. . . . , Eforia a supus InaltimeI Tale, a in concursul de limba
latina, nu s'a putut alege niel o persona ca calitätile necesaxiY, ea s.:1 fie investita cu
I) \Top anexa.
2) Vell anexa.
75
functia de profesor pentru acésta limita. La gimnasittl din Craiota, clasa a IV-a urmánd
a se infiinta in acest an, Eforia a chibzuit, ca provisoriii, numai pentru anul sco-
lastic urmator, s'A urmeze cu cursul de limba latina in acest das, D. G. M. Fontanini,
inspectorul aceluI gimnasiii si profesorul in clasa III-a, pentru acest adaos de bisar-
oinare, sa se dea numitulul, drept remuneratie, leI 2'50 pe lunti, jumetate din suma de
lel 500, lefa hotaritá dupe budget. lar pentru finaba francesa, tot in clasa IV-a, Eforia
a socotit de cuviinta, s'a se restatornicéseä in functia de profesor D. Dufour, ce a fost
profesor de acéstá timba, tot in gimnasiul din Craiova si care a incetat lectiile din causa
suspendäret cursttrilor din anii din tirilla, i drept rentuneratie munceI sale, sa i se dea
leI 300 pe luna, din let 500, hotarip dupe budget pen(ru clasele a IV-a i a Va.
Acéstä a ei cbibzuire, Eforia o supune plecaL InaltimeT Vóstre, asteptand Malta deb-
legare. 1)
No. '1.777. 1852, Septembre 22.
a) Ve,Il anexele.
76
Cá aceste premiuri date intr'un numär prea mare, devenind prea obicmuite, nu pot
produce efectul ce se astaptat de la ansele ;
HotAresce, afi de acum inainte premiurile sA se dea dupe chipul urmätor :
De fie-care clasä dintr'o so% primara, ski gimnasiali, se vor da numai cate trei
premiud cu cununT.
Se vor alege prin concurs trel din scolaril earl la examen ail esit premianti la tate
lectiile uneI clase i acestora se vor da cele treI premil cu cununä. Tar eel-alp din pre-
miantit 441 carI nu s'ati infat4at, ski call n'ati fost ales! la concurs, vor lua numaI pre-
miul I färi cununi.
Scolaril earl' in lectiile une! clase Vor avea majoritate de eminente si minoritate
de numärul 1, vor lua premiul al II-lea asemenea fail cununä.
cll Mara de ceI ark* maI sus la 'lid un alt scolar nu se va putea da premiurt.
Studiul desemnuluI si al caligyafik nu se coprinde in regulele din aceste prece-
dente. Pentru desemn Eforia va da premiurI speciale, cand va socoti de cuviintA.
La solemnitatea impärtirei premiurilor, se vor infatisa InältimeI Séle Domnului
stäpanitor numai scolarii ce vor fi meritat cununä, iar ceI-alti premiang me sus are-
tali li se vor citi numaI numele.
Scolara a cAror conduitä va fi rea, vor lua un premiu cu un grad maI jos decat
acela ce ar fi luat avénd o bunä conduita, si daca vor fi din ceI eminentI la ate lectiile
claseI lor nu se vor putea Ilia a se infati§a la concursul arätat prin art. 6.
A.cest jurnal se va comunica la toti c,apil' de pensionate de amkiduod sexele 0 se
vor indatora a se conforma, fail cea mai micA abatere, cu dispositiile lui.»
Arsaki. L Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
*
S'au agitat in anut 1852, in trebarea : déca preotii nu trebue sa fie preferiti ca in
v6tAtor1 de religiune prin scólele de judete si décä in schlele sätescl asemenea nu se cu-
vine, ca in locul candidatilor, ce pang acum era, sä fie oranduit preotul din sat? Acésta
cestiune o agitézä Episcopul din Buzeu, prin raport catre Domnitor, din 8 Februarie
1852, cu No. 533. In 27 Febrie acelaq an, Eforia, cu raportul No. 376, catre Departa-
mentul credinteI, räspunde a alegerea profesorilor se face prin concurs si a nimeni
_nu opresce persónele de partea bisericksa a se presenta la concursurI. Cat privesce
posturile de invätatori sätescI, Etoria amintesce,ck scólele acestea sunt inch' inchise din
causi ci ceI ate duoI le! de familie de sätén se intrebuintkä acum pentru alte scoli.1)
Departamentul trebilor bisericescI, cu o adresa No. 5.532, din 1.853, comunicti Efo-
lie! aprobarea, la raportul eI No. 1491, in privinta infiintarel catedrel de limbo
latinä in clasa VI-a §i a modificatiilor celor-alte in invätämantul gimnasial, ce s'a mg
propus printeinsul. 9)
*
Facultatea de drept atrage in 1852-1853, particulara atentiune a guver-
OuluI muntén.
In Septembre 1852, Eforia supune Domnului urrnatorul raport :
t) Veql anexele.
2) Vell anexa.
71
Raport la Domn
«Prin budgetul anulul urmitor se hotáresce, ca in acest an, pe lingi cursurile de
dreptul romän qi cel civil romin, incepute Incá din anul din urmá., sä incépii i cursul
dreptului penal, procedura penali i cea civilä.
Eforia nu a lipsit de a lua t6te mèsurile posibile, ca si se gäsésci o persemi ale carel
cunoscinte sä rispundi cu importanta obiectului islisului curs; dar In sfir0t a socotit, ca
persòna ale cirei cunoscinte 'I promit un bun curs de drept penal, procedura penala
cea civilá, este D. doctor In drept, Serdarul G. Costaforu, profesorul de drept civil.
Eforia dar a chibzuit, ca numitul profesor sä se Insárcinze i cu dreptul penal, pro-
cedura penali i cea civilä, luand pe längá léfa ce primesce in calitate de profesor de
dreptul civil, 0 lei 700 pe luni. léfa hotäriti prin budget, pentru cursul de drept pe-
nal procedura penalä i cea civili.
Acéstä a ei chibzuire, Eforia o snpune plecat Iniltimei V6stre, a!teptänd InaDA des-
legare.
No. 1.776. 1852, Septembre 22.
Eforia prin ordinul No. 1.955 din 20 Octombre, dá asemenea in cunoscinta Serda-
rului Gheorghe Costaforu profesorul de drept civil, ca s'a primit aprobarea Domnului
la raportul cu No. 1.776, 0 prin urmare se numesce profesor 0 de dreptul pe-
nal 0 de procedurile dreptului civil 0 dreptul penal, cu remunerarid Tie 700 lei, i cu
indatorire, ca conform propunerei Eforiei 0 a aprobäreI domnesci dati, sá gitéscii
manuscrisul cursului sèü In timp de un an 0 cu al duoilea an sii 'I revisuései, i sg 'I
dea la tipar.
In:anul 1853, Eforia supune Domnitorului un nod raport in privinta facultatel de
drept. C. Bosianu, numit in 19 Ianuarie 1852, cu oficiul No. 52, director al salelor
In locul NY S. Marcovici, chiámat la alt post, I) nu se putea sa nu '0 porte atentiunea
asupra facultitei de drept.
Eaci aci, In ir, actele earl se ocasionará din initiativa lui C. Bosianu :
Raport
«In anul viitor scolastic, al treilea an al cursului de drept, este a se deschid, con-
form cu programa intaritä de Inältimea V6stri, cursul administrativ. Eforia dorind a
incredinta acest curs une persone ale aria cunoscinte i experienti sA rispunda cu
importanta studid, alegerea a cadut precum i urma, pe persona vechiului pro-
fesor de dreptul civil, D. Serdarul Stefan Ferechidis, care, primind acésti Insircinare,
Eforia aduce plecati rugiciune Inalimei Véstre, si bine-voiti a da malta aprobatie
alegerei ficuti de &Ina in persona D-lui Ferechidis, ca profesor de dreptul adminis-
trativ, cu remuneratia hotarita prin budget de leI . . pe hind.»
No. 1.272. 1853, Iulie 22.
profesorilor
Lei p. Lei p.
Anal 1-.itt
1 Dreptul roman C. Bosianu, 800 9.600
2 Dreptul civil. G Costaforu. 800 9.600
19.200
And ai 2-lea
Dreptul roman, continuatie . C Bosianu. 800 9.600
'2 Dreptul civil románesc, continuatie G. Costaforu. 800 9.600
3 Dreptul penal si procedura penala . G. Costa fort]. 800 9.600
28.800
Anttl al 3-lea
1 Dreptul civil sférsitul i procedura civila. G. Costaforu. 800 9.600
2 Dreptul administrativ Nu s'a numit. 800 9.600
3 Dreptul comercial. Nu s'a numit. 800 9.600
lar peste tot pe trel anI, se urca lefile 28.800
profesorilor la lei . 76.800
NB. Fie-care profesor 1l iea remuneratia sa numaI pentrulectiileanu Lit In care se afla.
79
Raport la Domn
«Eforia a citit cu cea mai respectuasá luare aminte resolutia ce Inaltimea Vastra all
bine-voit a pune la raportul ei cu No. 1.433, prin care vi s'a upus programa cursului
de drept, si pe care Inaltimea Vastra n'ati bine-voit a o aproba.
Eforia supune plecat Ináltimei Vastre ca in alcatuirea acestei programe, ea a avut
'de principiù natura fie-cdria rainure din sciinta dreptului i trebuintele t6rei, si a dat
fie-caruia fel de studid numai timpul neapárat trebuincios profesorului, ca sa explice
si sä desvalésca inaintea sludentilor principiurile car): inlesnesc intelegerea i aplicatia
une! legiuiri.
Asia, considerand ant6iu ca studiul dreptului privat, (roman ség civil romanesc),
din pricina rapórtelor multiplico si complicate, in carI se ail& interesele private, cere
un timp mult maI lung de-cat cele-aite rarnuri ale dreptului; cit' pe MO acésta drep-
tul roman si dreptul civil sunt etre-cum fundamentul sciintei dreptuluI; cá prin urmare
un student, care va trece in studiul celor-alte ramuri ale acestei sciinte, necunoscand
destul dreptul privat, ale aril principiI domnesc pe tad surfata ei, nu va dobandi, dupe
ori-ce strädanie, de-cat niste cunoscinte incomplecte i nesigure ; ca in sfarsit, starea
de imperfectie a legislatiei civile a nóstre cere neap:drat un studifi mai serios de mode-
lun clasice in dreptul roman ; pe aceste consideratil, Eforia a hotärit, ca studiul drep-
tului civil sá se facá in duoI anT i jum6tate, did in al 2-lea semestru din al 3-lea an,
se face procedura civila; dreptul roman in duoI ani, iar cele-alte ramuri al dreptului,
adecä dreptul penal cu procedura penala, dreptul adininistrativ, dreptul comercial, sa
se studieze fie-care in curs de un an, si kite aceste studil, precut!' se arétk in mal sus
Oisa programä, sunt impartite ast-fel, ca cursul dreptuluT sa se s6virséseä in treT anT.
Pe king& acestea, considerand ck adesea incercarea este cea mal buna dovadi a bu-
.
natátet une! teoril, Eforia nu a lipsit de a consulta si programele facultätilor de drept
din Franta, de.spre Intinderea ce Owl cursului dreptului, cand este destinat de a forma,
nu doctor!, ci licentiati, adea 6meni practici, cu mijlócele intelectuale necesari! de a
pricepe si a aplica o lege ; i telte aceste programe le-a gäsit conforme cu maT sus po-
menita programä, afar& numai, el in aceste programe se pune trei ani pentru studiul
dreptului civil si un an pentru al procedurei civile.
Eforia, conform cu porunca Inältimel Vóstre, nu'a lipsit de a consulta i programa
80
din anul 1850, 0 a compara cu aceea ce acum s'a supus Inaltimei Voistre, 0 diferenta
nu este alta, de-cat c,A In programa anului 1850, dreptul civil se pune numal pe duoi
ani, dreptul roman pe un an ; dreptul penal cu procedura penalä 0 cea civilä intr'un
an ; economia politica 0 istoria dreptului inteun an ; der aceste duo6 din urmä studii
s'all desfiintat prin ofisul prin care Inaltimea Vóstra 41 bineLvoit a intäri budgetul
anului 1853, iar in programa ce s'a supus acum Inaltimei Viístre, se pune dreptul
civil pe duoi ani §i jumètate, dreptul roman pe duoi anT, dreptul penal 0 procedura
penali un an, 0 procedura civilä pe §ése lunT. ModificAtiile ce s'aü fácut in acésta din
urmä programa, sunt justificate chiar de consideratiile mai sus expuse; cu bíte acestea,
Eforia supusii poruncilor Ihallimei Vdstre, a intrat in de izmivá cercetare a programei
séle, si dupe o matura deliberatie, a recunoscut, ca färä vátèmarea invèlatureI, nu se
pote face modific,atia acesteI programe. Acésta a el Were, Eforia, o supune plecat
InáltimeI Véstre.)
Departamentul trebilor bisericescf, cu adresa No. 554, comunica EforieI a M. S.
Vodá a aprobat raportul Eforiel No. '1.595, in urmatorul sens: «In curs de trei aril se
vor preda 0 s6var0 tòte feluritele ramuri de legT, ce ni s'a arètat 0 ni se aréta prin
programa de acum.»
Programa de cursurile facultatm de drepturi
Césurile lectiRor
MATERIA Vilele Numele profesorRor
De cluninéta Duroi
armaill
Anul J-iu
Dreptul roman . Lunea
Mercurea
0 81/2-10 C. Bozianu
Vinerea I
Dreptul civil-românesc . . . Martia
Joia
§i
81/2 10 G. Costaforu
Sambata I
Anul al ¡II-tea
Dreptul civil-romanesc . . Lunea
Mercurea
3 416 1 Idem
qi
Vinerea I
Procedura civilä In al 2-lea Lunea
semestru Mercurea 3 4 i/2 1 Idem
Vi
Vinerea I
Dreptul admin)strativ . . Martia
Joia
3 4V2 Stefan
S
Ferekidis
§i
Sambata 1
Dreptul comercial . . . Vacan t
Director, C. Bozianu.
Primul contingent de tineri esiti din scéla de drept in anu11854, stint recomanday
guvernului de Eforie, cu raportul No. 1.446 din 23 Decembre 1854, cAtre Domnitor
«Scolarii arätati In aläturata listä, aú sävirsit urmitelrele cursurI de drept:
Dreptul roman.
Dreptul civil rominesc i procedura lui.
Dreptul penal si procedtwa penall.
«Eforia socotind cä. acestl scolari posed din sciinta dreptului principiurile de neapè-
ratä trebuintä spre a putea fi intrebuintati in functii judecAtorescI, ja indräsnéla de a
'I recomanda spre acest sférsit InAlime1 Véstre.»
Arsaki. Florescu. Poenaru. Bozianu.
Cope dupe luminatul ofis al Marie& Sale Prea Inäitatului nostril. Domn ca No 46
din anul 1855 Ianuarie 14, indreptat Departamentului dreptätei.
Varilind ca intre tineriI, earl cer a fi amploiati in ramura judecatoresca, sunt ural
call ad &cut invitaturl de legI, i fiind-cä dorim ca functionariI magistraturet sa ajunga
a fi ennenI eu cunoscinte speciale In acésta ramura.
poruncim, ca tineriI ce vor infatisa diploma ca au trecut cursul legilor eu ceru
tul progres, si se amploeze treptat, dupe un stagiii ce va face pe langa Departament,
séd pe ling o instanta si dupe probele ce va da fie-care de a sa capacitate si aplicare.
In conformitate cu originalul luminat ofis.
Secretarul Statulul, St. C. Negrescu
1) Yell anexa.
biografiT, de istoria terel RomAnescI. Din sciintele matematice i fisice trecute o dati
ripede, iar nu va remânea nimic in mintea scolarilor, earl cAnd ajung la clasele su-
periere nu pricep cursurile 0 fug de la invetittul. De aceea nicY nu s'at aflat tener
pAni acum si dea examen general ;
5) In privinta studiultd limbistic i literar, Ministrul regreti lipsa limbel elene; apol
lipsesce studiul literar atilt de important.
De aci urmézi, Oice Ministrul, ci din sceple se va versa In societate o tinerime uOri,
trAndavi, tara principil, rebeli la tóte ideile de mund. 0 de datorie, pretentiesi §i fn-
fumurati, Cu un cuvént periculesi pentru societate.»
Ministrul propune dar Domnitorulul, adoptarea unei programe none de Invetituri, co-
piati dupe programul frances, de sub imperiti, In acésti programi s'a modificat numai
ceea ce nu se pote aplica la noI. Ministrul cere DomnitoruluI ca programa proiectati de
el, sä se ja de basi In desvoItarea uIterieri a programelor speciale pentru fie-care object
de sciinte, care desvoltare se va face de un consilit profesoral, In unire cu Eforia i mi-
nistrul instructiunel. Acest consiliù si se formeze din profesoril ceI mal capabill dintre
profesoriI gimnasiuluI, cAte unul de fie-ce obiect. Se vor consulta 0 unja din institu-
toriI ceI mai e,apabia. Acest consilit. va remAne permanent si dupe elaborarea lucrireI.
Ve41 anexa.
85
comisiune .profesorali pentru cercetarea lor. Cu adresa No. 1.473 din 30 Septembre
anul 1855, lucrarea ajunge de la Eforie la comisiune. Acésta e compusl din profesoriI
Pavlide, Marsillac, Hill, Zalomit, Iónid, Maxim si Cretescu.
Vom da la Inceputul IstorieI anuluI viitor raportul comisiuneI.
In Iulie 1852, Eforia a acordat o subventiune anualä fiuluI luI S. Marcovid, care
studifi medicina la Paris. In 25 Septembre 1853, B. Boerescu ceru a i se face ajutor
spre a studia maI departe dreptul la Paris ; Eforia de aste date refuse asemenea ajutor.
In Noembre 1854, Paul Viorénu obtinu o bursä. de 250 galbenT, ca sä face dreptul la
Paris. 4)
15) Arti vedut in budgetul proiectat pe 1855, trecute me multe burse noue. Eforia
hoteresce, ca studentil ce vor dobandi bursele acestea sA face studiile aretate In actele
de mal la vale :
Dud se studieln sciinta dreptuluI i vor fi datorI a face la reintórcerea lor in facul-
tatea de drept din capitale unul curiul de drept administrativ, si cel-alt cursul de drep-
tul comercial.
Unul ingineria civile.
Unul pentru studiul pedagogieI; acesta se va alege din institutoril de clasa a DI-a si
a IV-a.
Gel d'antéia treI se vor trimite pe un "termen de 4 anI, iar cel de al IV-lea pe un
termen de 2 an't, dandu-se fie-druia dintrrinsil pe an cate galbenI 240.
Totl se vor alege prin concurs, care se va face dupe regulele urmat6re, conform cu
art. 256 din reg,ulamentul soilelor :
Vor fi primitI la concurs scolara cad vor fi luat diploma de laureat dupe formele
prescrise de art. 185 din regulamentul seólelor, i eel cari aù seversit Vote cursurile
gimnasiale i ati dat examen numaI la sfirsitul fie-ceruI an scolastic. Aceste regule se
va aplica si la institutoril carI vor voi sA concure pentru pedagogie ;
Concursul se va face asupra fie-cireia din studiile coprinse in programa de adI a
gimnasiilor ;
In egalitate de putere a studiilor gimnasiale, scolaril can aù urmat specialitatea
dreptulul sea a inginerieI civile si se vor destina la specialitatea ce a urmat, vor fi pre-
feriti calor ce ail recut numaI studiile gimnasiale ;
Judecatorff con cursulul vor fi: D. Ministrul instructiund publica, membril EforieI,
directorul scellelor s! profesora claselor respective gimnasiale, conform cu art. 180 al.
2 si 185 din regulamentul sceilelor, i jurisprudenta constantil a concursurilor ;
Se vor alege de judecitorii concursuluI maI multe chesta de fie-care studia gim-
nasial i concurentil vor lucra In scris de fie-care studiti cate o chestie, ce va &lea la
sor 114
Concursul se va deschide la 1 Iunie viitor.
Arsaki. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
No. 8. 1855, Martie 4.
Art. 1 din actul de mal sus cere de la concurentiI la bmse diploma de bacalaureat.
Acésta nu o avea niel unul din scolarh, cad urmail deja in cursurile superióre de drept
inginerie de la S-tul Saya. AtuncI catl-va din studentiI cel mal bunI protestari con
tra acestei conditiunI de la art. 1 in modul urmator :
Onorabilei Eforii a scaelor
cuipelul facut de Onor. Eforie scolarilor (ce all zel de a intinde orizontul cunoscin-
telor lor), la examenul de bacalaureat, examen ce s'a decis la 1 lunie al acestuI an, ju-
nimea studiódt nu p6te rAmanea indiferenta la acéstii prudentA mAsuri, si a aplauda ace-
lora, ale cáror solicitudinI de futurul (viitorul) natiuneI lor este preocupatiunea spiri-
tuluI lor.
In adevér, acest apel Onor. Eforie, coprinde pe studentii cad afi terminat inv64atu-
rile lor in colegiul nostru; orl, in numArul acestora nu pot fi de cat :
Séü aceI car' aù finit deja 0 call in actualitate se allá unii in facultatea de drept,
alp in facultatea de inginerie civili;
Aceia earl se aflá in ultima clash' a colegiulul. In cat pentru ceI carI afi &cut
colegiul dupe actual prospect, credem cá pentru densiI nu mal póte fi chestiune, lip-
sindu-le o multhne de sciinte adiugate in mini.
Dér, primiI, ocupan in facultan, insärcinag cu studiurI mal serióse, nu este óre evi-
dent imposibile de a se prepara intr'un interval ask de scurt?Se renunta, le va dice
póte cine-va la studiul legilor si al matematicilor. Da, DérA, intr'un examen cine-
va póte avea, déc,á nu certitudinea, cel putin probabilitatea succesuluI7 Experienta tre-
cutulul a convins suficient despre acésta pe veteraniI scolarl de la S-tul Saya, de la
Radu-VodA, de la Magurénu. Examenul este adevèr un joc a fortuneI.
Secundif ocupan cu sciintele matematice, cu sciintele naturale, le este asemenea im-
posibile de a neingriji studiile acestea.
De 'Lei urmézA cfi, déca din aceste doué clase de student', nu pot veni sA e presinte
la examen, carI vor fi axpirantil competing? NoT ii necunóscem.
In urma acestor espositiunI, venim dérá sä rugAm pe Onor. Eforie, ca sA ne acorde
un termen maI indelungat, cel puf in pani la finele luT Septembre, termen ce nouè ne
va fi utile, si care nu va vétama pe Eforie, facultAtile din straindtate nedeschidéndu-se
cleat la Noembre. Alt-fel ne da un fine, fail sä ne acorde mediile de a '1 putea ajunge.
No1 nu perdem.din vedere dificultAtile ce vom intempina in preparatiune ; fiind-ca
la noI nu este ca in alte pirtI o carte in care aunt resumate succinte cestiunile cele
me importante, voim sä vorbiin de un bacalaureat. Ar putea pretinde cine-va ca sa
le luAm drept normA, facem preparatiune dupe dènsele. Atund noI am fi in
eróre, prospectul nostru nu este iden tic cu acel al Fran cieI d. e. si prin consecinta seo-
pub ar fi lipsit.
AI Onor. EforieI scolari din facultatea de drept al 2-lea an 0 din clasa VI/I-a.
C. Boerescu. C. Exarcu. V. Petrescu.
1855, Martie.
Raport
Prin budgetul saelor pe anul urmAtor dupe cum s'a modificat prin Malta intarire
ce all bine-voit InAltimea VóstrA a'I da, ad rAmas a se trimite spre auditi in universi-
Mille strifine numaI patru scolarl. Acestia prin jurnalul EforieI de la 4 Martie s'ad des-
tinat la studiurile urmAtóre, ce s'ail socotit de o lipsi simtitóre in ramura instructiuneI
87
publica: adeca, duoi pentru sciinta dreptuluT, si care s'a destinat finul a preda la in-
Vircere dreptul administrativ, i cel-alt dreptul comercial, lipsind améndoué aceste cur-
surT in facultatea de drept ; ceI de al 3-lea pentru ingineria civila i cel de al 4-lea
pentru studiul pedagogieT, studifi de neapkata trebuinti instructik primare
Dar fiind trebuintä de o potrivä neap6rata a se pregäti profesor! i pentru studiul
matematicilor, Eforia aduce prea plecatä rugäciune InältimeT Vóstre, si bine-voill a da
Imita deslegare, spre a se trimite, tot ales prin concurs, si un al 5-lea scolar pentru a-
cest din unna studiti, cu insärcinare, asemenea ca i cu ceT-altI, de a face la intérce-
rea sa cursul matematicilor in giinnasiu.
No. 451. 1855, Aprilie 1.
Copie 'dupe ofisul Mariei Sale Jai Voda, ca No. 769, anul 1855 Maiu 25,
catre Departamentul credinfei
Wylénd raportul acelui Departament No. 2.096, de la 14 ale trecutei lunl, prin care
ni se supune chibzuirea Eforik scedelor, ea osebit de cel 4 elevI pentru care nol am
dat deslegare a se trimite dupe studiti la universitatT sträine, sä se maT trimita /tia u-
nul pentru invelatura sciintk matematice.
NoT primim acéstá propunere, cu conditie, ca asemenea student si se trimitä numal
liupe ce va fi sévérsit tke cursurile cate aicl se allá infiintate in ramurile de maternatica
si de sciinte exacte, si dupe ce se va osebi prin concurs, si va da prin acésta dovadá de
a sa vocatie. Cat despre studentiT ce se destina pentru legY, Noi voim unul pentru cur-
sul dreptuluT civil, si unul pentru al dreptulul comercial, si tierem ca i acestia sa se la
dupe conditiile i cu chipul mal sus arkat.
Elevil pentru lee nu vor merge la academil streine numaT ca sa asculte cursurT teo-
retice, ci ca sä studieze formele pledoriilor, mecanismul grefa redactia actelor si a
sentintelor, si in stirsit serviciul de avuat si de notarid.
(Urmé7A iscatura MärieT Sale)
Secretarul Statulul, A. Plaiano
Numirea Comisiunez pentru examinarea persemei destinate pentru
studiul pedagogía,
«Eforia v'a numit comisan ca sa examinall pe D-nif candidatT ce se vor 1nfatisa la con-
cursul pentru alegerea unk persone care este destinati a se trimite de Eforie la vre-
una din academiile sträine, sä studie sciintele pedagogice. Examinarea se va face dupe
studiile programe! gimnasiale; incercarile se vor face in scris; se vor face si dou6 lecliT
orale, una asupra gramatice! române si una asupra algebra piva i orele examinark
rkaine a se hotäri de Onor. Comisiune pentru vre-una din urmatbre.
D-lor : Pavlide. Crefescu. Maxim. Varsillac. Zalomit §i Marin.
Protestul scolarilor contra inflintark bacalaureatuluT (pag. 86), avu consecmtele ur-
matére :
durnal
Eforia vNend ca la concursul pentru alegerea junilor hotarill a se trimite in strii-
nkate, spre a se degvérsi 113 deosebite specialitalT, nu s'a Infálisat niel un concurent ;
considerand neapèrata trebuinlá ce este de a se forma cat mal rara amanare un numèr
de profesorl pentru trebuinta instructieT publice, a chibzuit, cá numal pentru asta una
data, art. 2 din jurnalul s611, cu No. 8 din 4 Martie anul urmator, si se modifice pre-
cum urmézi :
88
Scolaril c,ari se destin la drept, vor concura pe chestiI de istorie, filosofie i limba
latina.
lar scolaril carI se destin la matematicI, pe chestii de filosofie, algebra, geometrie
trigonometrie.
Conc.ursul se va deschide la 1 Martie anul viitor 1856.
Scolaril ce se vor trimite sunt patru, adeci:
Doul pentru drept.
Unul pentru ingineria
Unul pentru matematicI pure.
.F7orescu. Poenaru. Bosianu.
No. 34. 1855, Octombre 5.
S'a publicat acest noti concurs; In aceeasI sli dispunéndu-se, prin No. 1.496, catre
Secretariatul de Stat, pentru a se in sera publicanunea in Buletinul oficial; si prin
No. 1.497, citre redactia Vestitorului romänesc, a face de asemenea.
Adresa Secretariatului, cu No. 4.052, catre Ebria scaelor din anul 1855,
Octombre 11
qLumintitia Sa Logofätul Scarlat Ghica, prin al&turata petitie inregistrati la No. 4.618,
fäcénd rugiciune MarieI Sale Prea Inältatulul Nostru Domn, a se prenumära çi fiul
D-lul Alexandru futre scolariI destinan a se trimite in Franta eu chiiiltuiala Statului
pentru des6v8r§irea invätiturilor In specialita.tea drepturilor, Mária SE( prin luminati
resolutie ce a bine-voit a da, poruncesce cele urmatóre :
«Recomandim la Eforia scélelor, ca sá nu se mal amaneze a sa trimitere.»
Secretarul gräbesce cu onóre a impirtiai Onor. Eforiel acésta. malta porunca spre
aducere IntocmaI la Indeplinire.»
Secretarul Statulul, Rajan°.
Eforia se supune a trirnite acest at de boier, in Francia, fara a '1 mg snpune la con-
curs orI examen, ca pe ceI-altI:
«Eforia luand in bägare de sémä adresa Onor. Secretariat, cu No. 4.052, din 41 ale
urmät6rei luni, priu care 'i se comunia resolutia in coprinderea urrniitòre: eRecoman-
dam la Eforia scòleIor, ca si nu se mai arnaneze a sa trimitere», ce Inältimea Sa Dom-
nul stäpanitor a bine-voit a pune asupra petitiel prin care Luminatia Sa Printul Logo-
fèt Scarlat Grigorie Ghica, cere a se da o subventie pentru fiul sèü Alexa dru Ghica,
spre a se duce In Fn.nla a studia dreptul ; considerand cá acest scolar a urmat cu suc-
ces sudiile séle in gimnasiul din capitalä, Eforia hotaresce, ca sa se trimiti numitul
scolar in Franta, spre a face studiul dreptului in curs de 4 anI, dandu-i-se precum
pentru scolaril ce sunt a se trimite in strainkate galben1 240 pe an subventie si gal-
beni 40 pentru cheltuiala drumu/ni la aducere.
D. easier conform cu acest jurnal va sloboçli cheltuiala drumuluI acum, iar pentru
subventie se va Intelege cu un b-ancher spre a da in primirea scolarului in Paris pe fie-
care luni analogon din suma hotarita de galben1 240 pe an.»
P. Poenaru. C. Bosianu.
No. 36. 1855, Octombre 13.
Raport la Domn
La concursur de la 1 ale trecutuluI Septembre, care a fost publicat pentru trimi-
terea a 4 tinerl spre a studia pe la universitätT straine conform cu budgetul scalelor
pe anul urmätor intärit de Inaltimea V6strä, nu s'a infátisat de cat un singur concu-
rent pentru studiul pedagogieI; acesta este institutorele de clasa IVa-a al scald publice
din Focsani, D. Grigore Vladescu.
Din lipsa de concurenti nefiind cu putinta a se face concurs, s'a numit numai o co-
misiune profesoralá compusa. din 5 membrI, cu insárcinare de a examina pe numitul
candidat si dupe raportul ce a dat acésta comisie, candidatul a luat la examenul ce 'i
s'a Mart notele urmát6re:
La Gramatica romanti
La limba latina Bin isor
La Filosofie
La Matematica
La Limba francesa Bine
La Istoria geuerala Slab
lar sciintele nattumle ir lipsesc cu totul.
Ebria avénd in vedere buna conduita i staruitórea aplicatie a D-lui Vladescu in
functia ce a ocupat 'Ana acum;
Considerand urgenta trebuiuta ce este de a se forma cat maI farä amanare institu-
tor! pentru sólele primare, este de pärere a i se acorda bursa solicitatä.
No. 1.586. 1855, Octombre 22.
In 19 Iulie 1855, se proiectä a se mai trimite in strainkate 4 tiner1, din earl 2 peu-
tru agricultura si 2 la o s661á de arte.
D. Petru Aurelian, fiul profesoruluT George Aurelian (ardelén), cere sa fie trimis
pentru agriculturi.
-90
In 1855, s'a agitat mult chestiunea infiintarei in téra rominésca a unei scoli de
Oomercii.
Eata oficiul Domnitorulur §tirbeiu, catre Eforie, pe langi care trimite in studiul el
proiectul ce presintat marele clucer G. Bengescu al II-lea :
Copie dupe °put Mariei Sale Prea Inallatului Domn, catre Departamentul
Credinfei, dat la 20 Aprilie curent, No. 528.
Intinderea i desvoltarea cunoscintelor comerciale, este din cele d'antiiu trebumie
in ori-care Stat, si cu ant mal mult in Statul romanesc, unde lipsa de asemenea cu
noscinte este deobste simtita. Recomandäm dar EforieT scólelor alaturatul aci proiect,
care merit:a osebitä luare in bägare de séma despre intocmirea unei scoli comerciale.
Multe curstug, din care se insemnéza aci, existä astagli in colegii,unele mal s'ar pu-
tea arnina, iar pentru altele, care nu se vor afla infiintate, invitim pe Eforie sä gäsésca
prin ori-ce chip profesori capabili 1 cu o des6v6rsitä practica, i sä infiinteze cursurile
de care se vorbesce in acest proiect la art. 2 si 4, adeca: aritmetica comerciala, aplicatia
alg_ebrei la acésta ramurä si comptabilitatea comercialá.
Suntem in nerabdare a prega.ti in colegiile n6stre elevi cu tóte preliminarile sciinte
speciale, ca prin concurs si trimitem, din cei cu vocalie, trei In anul viitor, sä invete
tinerea comptabilitatei si sä practiceze in acéstä lucrare dupe orénduiala ce se päzesce
la final*, la control si la band.
91.
Trebuinta de cunoscintele linera comptabilitatei este mai Cu osebire siintita aid, atit
la cont6rele negutätorilor, cal si la exploatatia rnoiilor, pentru epistatil ingrijitorT de
mosiT, pe earT 'I cautim si nu 'I gäsim.
Eforia va pretui marea trebuinta ce este despre acésta, si va chibzui ori-ce misllóce
putincióse spre a nu se maï amina a el indeplinire.
(Urméza isalitura MärieT Sale).
Sumele ce se
envine a se da
NUMIREA STUDIILOR OBSERVATI1 pentrn lefT
L el B.
1) Vely anexa.
92
Sumele ce se
envine a se da
NUMIREA STUDIILOR OBSERVATII pentru lefl
Let B.
Se pare ca lucrul rémine bala, dar in '1857 va interveni alt noi decret al Caimaca-
muluI Alexandru D. Ghica citre Departamentul Credinteï si al instructiuneI publice
cu No. 13 din 11 Ghenarie 1857.
comerciale i industriale ale téreI néstre desvoltindu-se din sli in
devenind astaslI cea mal principali conditiune a avutiei nationale, trebuinta de a se in-
troduce si. aid institutiile ce in alte staturI sunt férte simtitére, cid nu este de tägi-
duit, a desvoltarea ce a dobéndit comerciul.nostru pina acum, provine din exceptio-
nala i fericita positie a tèreI néstre, iar nu prin dispositil speciale luate de catre
guvern.
Indestularea acestel trebuinte cerénd mal ântêiù Intocmirea uneI scéle de comercia
In care sa. se peda dobéndi cunoscintele speciale trebuinciése uneI negutitoril ;
No! poruncim EforieY scalelor, sä alcatuiasca i sA ne supuni cat mal in graba un
proiect pentru infiintarea uneli scede comerciale, luandu-se pildä pentru organisarea el
qi pentru programele invèlaturilor, aseslémintele de asernenea fire din alte staturt
D-lu! Seful DepartamentuluY Credintel si al instructiel publice este insärcinat cu a-
(lucerea la indeplinirea acestul al nostru ofit.
Alex. D. Ghica.
In 1855, Eforia aprelpe pentru antéia0 data se preocupa de infiintarea unei scoli
normale, care sa pregátéscá institutori si institutóre. Pentru acésta scólä normala Efo-
ria gasesce cu cale a obliga 30 din bursiera pensionatulu! S-tuluI Saya 0.10 din fetele
bursiere, i una i altele de pärinti scapátatY, sA fie datorl a da declaratiune, ca vor im-
brati§a cariera de institutor! 0 institutóre si vor servi 10 anl in acéstá calitate. Dar de
o cam data la atata se marginesce scepla normará preparandá, pana dupe ce se va in-
tárce din strain6tate bursierul trirnis pentru pedagogie.
Eata raportul Eforiel scólelor catre Domnitor in acésta privinta.
Copie dure raportul Eforiel mildo? cu No. 981 din 18 lunie 1855, cidtre
Mirla Sa Vodd
Eforia vèsiènd lipsa ce este de institutor! si de institut6re pentru scólele primare ;
considerand ca mal ales acéstá clasá de inv64atur! publice spre a putea r6spunde la
delicata sarcinä ce aa de a da educati! mai vértos morale ast-fel ca fie-care institutor
sä. fie un exemplu chiar de modestie si de sirguinta, a chibzuit ca pana la inteorcerea
scolarului ce s'a hotärit a se trimite spre a studia pedagogia si care la Intarcerea sa va
fi insarcinat a dirige o scali normalä pentru institutor!, de o cam data di se ja rima-
t6rele mèsurI:
I. Trei-sled stipendistl din cei cincHed ce se pun in pensionatul sucursal al cole-
giulul din capitalä sä se primésca prin concurs, care se va face la inceputul fie-carul an
scolastic.
Un stipendist va fi dator, dupe avir0rea studiilor, a servi in curs de slece an! Sta-
tuluI in calitate de institutor in sc6lele primare.
- 04 -
Stipendistii vor fi primitI din scolaril sc6lelor primare ce vor fi fAcut clasa IV-a
si earl vor fi din familii scApAtate, ast-fel ca functia de institutore sA fie o adevAratti
carieri pentru dAnsiI.
peep din douè-§leci bursiere ce se in in pensionatul domnese de fete din capi-
talti se vor lua tot din familii se:46.We si asemenea cu indatorire de a servi Statului
dupe sèvirsirea studiilor, in curs de Oece anI, in calitate de institutrice.
Pentru imbrAcAminte si cArtile trebuincióse de fie-care stipendist, séii stipendista,
se va da din casa saielor cite 10 (450) patru sute cincI-Oecl pe an, care fac, pentru
40 pers6ne, lei 18.000 pe an.
Acésta a eI chibzuire Eforia o supune prea plecat Inaltimei Vóstre, cti de yell socoti
de cuviintá sti bine-voitY a da 'Malta aprobatie spre a se pune in lucrare.
Poenaru. Ftorescu.
Cu tóte acestea Departamentul CredinteT inaintéza. luT Voda cu raportul Mil No,
1.657 pe acela al EforieI cu No. 309, cu planul i devisul asa fara aproximatia pretu-
rilor materialurilor de intrebuintat la construirea clädireT pensionatulul de fete si Se-
cretariatul StatuluT, la 13 Aprilie, prin adresa cu No. 1.503, comunica Departamentu-
lur CredinteT cele urmätóre:
«Infatisandu-se Mariei Sale Prea Inaltatului nostru Domn raportul cinstitei Eforil a
scedelor, cu No. 309, alatura.t pe langi al aceluT Cinstit Departament, cu No. 1.657, im-
preuna cu tóte planmile i devisul atingètóre de cladirea pensionatuluT de fete de la
St. Spiridon, Inaltimea sa prin resolutia pusä pe acel raport poruncesce cele urmatóre
aPrin tóte miOlócele de publicitate se vor face licitatfile si ni se va da in cunoseinta
resultatul.
nAcestea cu cinste se comunica aceluI cinstit Departament spre cele de cuviinta ;
tot de o data insii i se inapoiaza si bite acele planurT alaturate pe l'higa raportul de
mal sus.»
Secretarhl StatuluI, hin Manu.
Raport la Domn
Prin proiectul din anul 11846, pentru organisarea instructieT publice, art. 9, se le-,
giuesce, ca pentru inv6tatura fetelor sa se ase0 in capitala un pensionat, iar pentru
ce privesce tinerea acestuT pensionat, legiuirea, prin art. dis, se exprima in chipul ur-
mator
«Sti se dea pe tot anul in trebuinta acestul pensionat cate leT 40.000, suma ce din
socotelile Infálisate se gäsesce astarp a fi prisas peste cheltuelile urmate dupe duhul
dispositiile testamentarii ale fundatorilor, rèmanénd si reserva mònastireT pentru chel-
tueli extraordinare; iar sporind ven iturile, dupe vremI, se va adtioga si dares catre pen-
sionat.
De aci se vede, ca suma de lei 40.000 ce se hotaresce a se da prin proieet, s'a dat nu
ca o suma fixa, ci ca o suma ce prisosea din venituri atuncT; duhul dar al legiuirei este,
ea prisosul casei S-tului Spiridon noS sa se intrebainteze la tinerea pensionatuluT si
prin urmare capitalul ce se destina spre acest sférsit, s'a créscA in proportie cu venitu-
rile anuale.
Venitul anual .regulat al acesteT case pe anul 1846 a fost enitul mosiilor dupe con-
tracte, leT 78.993,13
Chirii 3.526,
Birul iganilor 125,
Suma . . 82.66443
Venitul regulat in anii urmatori aú fost :
In anul 1847, afara de dobandI 95 047
,, 1848 idem 133 601
,, 1849 idem '132 084
1850 idem 4 o ,o 132 868
1851 idem 143 626
De aci se vede, ca venitul casei S-tului Spiridon, a luat o crescere insemnata, prin
urmare cu duhul legiuireT sus o;lisa, Eforia socotesce, a se cuvine ca si suma destinatá
96
Pentru aceste cuvinte Eforia socotesce, cfi intocmirea unui pensionat de fete este 6
trebuing de Antdia importantA ; fusfi un asemenea pensionat neputindu-se linea pe
sima Statuluï, urmézi a se InsArcina cu dinsul o persinA, care va fi dat dove0 de capa-
citate si de moralitate, prin tinerea de asemenea aselimint In capitali pe vreme Inde-
lungati, i stipinirel si vie intru ajutorul eI, cu darea incApereI in Sf. Spiridon-vechiii
si a 50 stAnjenl lemne i cu aseslarea a doui-OcI stipendiste cite 60 galbenl fie-care.
BaniI se vor lua din prisosul veniturilor acestel mánAstirl, i stipendistele se vor alege
dintre fetele de amploiatI, cari vor fi dula Ore cu cinste i rivni, aseminat disposi,
tiilor art. 19 din prea Insemnata legiuire. .Aa dar cheltuiala anima a acestuI pensio-
nat va fi de 'el 41.737 parale 20, insä :
37.800 plata stipendistelor
3.937 parale 20 plata a 50 stinjenl lemne, cite 21/, galbenI stinjenul.
41.737 20.
Mari de cheltuelile reparatieI c,aselor,acum la inceput, ciind se va arda pensionatul
tr' in sele.
Programa invèlättirilor se va face dupe dispositiile legiuirilor de mal 'nainte si dupe
deosebitele proiecte ce s'al"' adunat In pricina acésta, inat si corespundà cu cele de
astisli trebuinte ale societätel romine.
'Ebria supune plecat acéstä a el chibzuire la limita cunoscintä si aprobare a Inälti-
mei \ristre, adiogind cA pentru directia acestia pensionat nu cunisce altä persini cu
cunoscinfi mal bune (leca pe D-na comtesä de Grands-Pres, pe care o si recomandi la
intärirea Inä1irneÏ Voistre.
Alexandra Filipescu. Arsaki. Floresca. P. Poenaru. S. Mareovici.
Am vislut cá telte aceste lucrirI nu dati resultatul dorit i budgetul din 1855, se re
duce, eät privesce iducatiunea fetelor, la tinerea in internate a citor va bursiere pe la
pensionate priva te.
Cu tite acestea nevoia unta institut anume organisat era destal de va" simtitä de
Eforie, care chiami in fruntea pensionatului domnesc de fete, din bana Spiri-
don si bana scilelor, pe D-na Ana Iacobsolin.
&Ola Lazar Otetelesanu, din Craiova, dispundnd de fondun propril, este singura care
se organiséza maI cu inlesnire in 1854.
DAm in anexA 4) jm-nalul EforieI i budgetul proiectat de veniturile si cheltuelile
acesteI seo% suma 77.272 de lei, itt care infra stipendiul pentru 12 fete.
Seáis de fete sa-mane din BucurescI, de sub patronagiul D-nel Stirbeig, continua In
aniI de cari ne ocuparla, de i cu o directiune strAina i necorespunslaire scopulu1. In
1854 acésta sc6la primi o donatiune de 10.000 lef de la repausatul Clucer D. Urjan.
i) Ve0 anexa.
99
Acésta a sa chibzuire, Eforia o supune plecat InältimeI Vastre, avteptand malta des-
legare.»
Adresa Departamentului CredintRY cu No. 2.276 din 5 Maiil 1852, catre Eforia sed-
lelor, prin care comunica, ea la raportul EforieI de mal sus reprodus, cu No. 647, re-
lativ la judetele unde clasa IV-a primará sä se infiinteze, vi la acelea unde clasele a
III-a vi a IV-a sa se unifice, nepresentand trebuinta finca de a fi separate; Märia Sa
Domnul TereI a dat aprobarea sa princiará ast-fel : «Se va pune in lucrare de la Sep-
tembre viitor.»
22) Scalele satescI nu se redeschid niel panä la 1855, de vi constatam facerea unor
pregatirT relative la ele.
In 13 Decembre1854,Eforia a arètat DomnitoruluT, ca 'm'In ce se string din ce! doul
lef clarea sätenilor, sunt distravI de la scop In favoirea scalelorde agricultura vi de me-
sera vi se filtraba: cu ce sa. se reinflinteze scalele satescI? Departamentul Credintei vi
instructiuneI publice, cu adresa No. 578, din 7 Februarie 1855, comunica' EforieT reso-
lutiunea Domnitorului pusa pe raportul el din Decembre, in coprinderea urmfitare :
eStabilimentele ce s'ad creat sunt cu totul in privinta vi folosul sätenilor, mil ur-$
MéZa a 'vl lua treptat desvoltarea, inca dintr'acest centru ya se intindä cevcul pina la
cele din urma marginI. Se vor deschide vi scale satesci centTale prin fie-care judet, pe
unde dorinta se va arata vi trebuinta va dovedi.»
Departamentul Credintei insista pe langa Eforie, ca ea sa afle misllocul de a impaca
trebuintele scalelor de agricultura si arte cu nevoile redeschidereY scalelor satescI. Grea
chiämare pe care nu scim pana la ce punct cea mal mare bunä vointä din partea Efo-
riel ar fi putut'o implinil
Eatä in ce mod intervine Departamentul bisericesc vi el insuyi pe tanga Domnitor,
Inca In Ianuarie 1855, cu anaforaua No. 148:
eCu ocasia supunereT la cunoscinta Märiel Vastre a raportuluï onor. EforiI a scalelorf
sub No. 1.409, prin care solicita inalt ordin spre a 'i se slobosli de catre Cinstitul De-
partament financial, atat rämävita de lel 136.216, parale 30, ce ar avea Mi primase&
pana la sfarvitul anuluI 1852, din contributia a cate 2 le de familie a! candidatilor de
sate, at vi sumele de venit pe doui ani din urrna, Departamentul cu grijä fijad a se
I) Ve tI1 anexele.
loo
märgini in cercul datoriilor impuse de legiuirI, '0 a flout meditana sa asupra chipuldi
stringereI acelul venit 0 a intrebuinpreI luI, judecand cA cea de acum destinafie a ltif,
de a se da spre susnnerea salelor de agricultura. 0 de arte, pote sa se privésca
pufin in armonie cu principiul pe al carui temeid lndatorat familiile sätene a face
sus arétata contribune, pentru ea consecuentele aceluI principih in timpul de atuncl se
puneail in vedere cum cä acel sacrificiü le va aduce folosul ce va isvori din inVèltitura
prin se6lele comunale, coprinse in art. 9. si 3 din Iegiuirea anuluI 1847, p ntru reor-
ganisana instrueneI publice, Inchee prin combinaliile sale, a este mai convenit pentru
dOnsul a corespunde cu misia ce are, and nu va lása sä 'I scape din vedere a supune
cunoseintet Inällimei Wistre asemenea lucrare, ce i se pare neconseeuente cu sfir§itul
pentru care hotarit
El cun6see c,ä, puindu-se in comparatie realitatea sc6lelor de sate cu aceea a sus sli-
selor duoè aseslèminte, mal cu sémä acela de agricultura, pentru a cäruia fondare se
prescrie mis116ce la § 415 si 416 din regulamentul seòlelor, nu este de tagáduit tre-
buinfa ce de o potrivä se simte pentru arnèndou4 felurile de intecmirI spre avantagiul
nafieI; frig tot-d'o-datá are convielie Departamentul, ca fie-care dintr'acestea urraéza,
dupe drept euvént, a se intemeia, WI a se modifica dupe Impregiurari, pe basa de ordn-
duelI, earl se vor a§eda de catre Adunarea competenta i pria autorisana Máriel V6stre,
vor lua titlul de legiuire. Déca Inallimea V6strá veti gäsi de bune aceste ranonamente
ale Departamentului, yen bine-vol a poruuci sa se dea in deliberana qi chibzuirea Cin-
stitului olntese Divan.»
No. 148. 1855, lanuarie 17.
Eatä acum i alte doue acte provocate mai in urna asupra acesteea0 materii:
Lucrare dupe resolutiunea Eforiei pe anexele de sub No. 54, catre Ministerul
de finance
«Se va serie maI antéiu onor. Departament al financelor, cerénd Eforiei pentru fie-
care judel lista de numele satelor i tOrgurilor c,art au familit in No. de 100 séh mal
mult.
Resolutiunea
«Se va r6spunde, c. Eforia are tot& vomta a infiinta sc6lele de sate ; ci concursul can-
didatilor nu are de obiect cleat a se examina concurentiT (UM ail calitätile neap6rat
trebuinciése spre a fi institutor de sate, c,a prin urmare pärerea acestei Eforil i a onor.
Department nu sunt neunite, precum se exprima acel onor. Departament; ca', in sfir0t
onor. Departament fie incredintat, ca. acestá Eforie posede i vointa i mic).16cele de chib-
zuire spre a face tot ce este cu putintä din partel spre infiintarea sc6lelor de sate.»
23) In privinta invitaméntuluT privat, avem din anii acestia de adus, in anexa, regu-
lamentul Intocmit de Eforie pentru pensionate i sc6le private de fete §i Meg. Dupe
acest regulament, numaI studiile primare se pot face in scolT private. Scolaril din sc6-
lele private ajurW la invitiméntul secundar, vor fi adu§I de c'Atre directoril acelor scolL
la clasele colegiuluT de la Sf. Saya, uncle vor urma ca scolarT ordinarl.
StudiT secondare se vor putea face la scólele private, dupe invoirea EforieT, numal in
alte judete decit acele unde Statul are un gimnasid. i)
I) Vestt anexa.
403
La 25 Octombre 1854, sub No. 4:991, Eforia serie Ministerulut CredinteI a ((Eon-
durile scólelor nu se allá in stare a putea infiinta atitea institute de educafie pe cit
cere neapérata trebuinti, care. e3te de comun simtitA, §i maI ales aci in capitalA, ceea
ce Fe verifikii prin necontenita deschidere de scóle private, maI la ate bisericile ; §i
fiind-ci din raporturile revisoruldi, s'a cunoscut ci la cele mai multe so:51e dupe la bi-
sericI, scolarii invéti afari, la zidurile bisericel, nedAndu-se niel o incipere pentru sc6le
§i acésta aduand cea mal mare stAnjenéli instructiel primare si comprotniféndu-se tot de
o data sin6tatea copiilor; Eforia, dupe chibzuirea ce a fAcut, aduce plecati rugAciune a-
celui onor. Departatnent, ci déca §.1 insu§I va gäsi de cuviinti, si bine-voiasci a indatora
pe epitropii bisericelor locale, care aft chiliI, ca si dea cAte o sali pentru tinerea de
sc6IA privati, InfiintAnd inteinsa i bAncile trebuincióse. l)
Oréscu. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.
Secretar, St. Negoescu.
AcéstA lucrare a fost provocata de revisorul general pe lista urmatóre a scólelor ti-
nute pe la bisericl:
I.
o NUMELE L PRONUMELE LOCUINTA
o
Dam in anexa 4) lista generala a sc6lelor private din curlile bisericelor din Bucuresci.
In 1852, Domnitorul a dat mat multe subvenliuni i ajutóre la cate-va scoll private.
In 18 Ianuarie 1852, Domnitorul a ordonat Eforiel, si dea o subvenliune de 5.000
lei D-nei Maria Tepeghiósa directóre de pension de fete. 2)
In acelasi an Aprilie, acordat subventii de 200 galbeni pensionatului Mitilineu.
In Septembre 1852, D-na Elisa de Blaremberg cere de la Domnitor un ajutor cu
care sa organiseze o scóla de fete, Domnitorul ordona Eforiei si 'I dea 200 galbeni, In
Septembre 1853, i s'a mai dat 100 galbeni. 8)
Prin budgetele anuale am vèslut i cele-alte subvenliuni regulate ce se acordati si la
alte scoli private.
24) Examenul din 1851-1852, dete ocasiune directorului scólelor C. Bozianu sa ros-
tad discursul solemn din care se constati, cá scólele primare s'ad redeschis in acest
an scolar, ca Eforia s'a ocupat de metodul lancasterian ; ci s'a tagrijit cu formarea
unei biblioted speciale a acestei scoli i cu scaderea prelului de sc61A i ca se va adiogi
in programul acestei ¡molt elementele de istorie naturalá.
WO anexa.
Dosarul No. 653, archiva ministerulul de culte.
Dosarul No. 668, archiva ministerulul de culte.
405
25) Socotim a ft folositor si clara, in anexa, pentru seedele muntene in genere lista ce
posedem in original a fntreguluT personal didactic indicAnd numele fie-cáruia profesor,
VeslI anexa.
VOI anexa. Dam in anexa i programul serbarel, impreuni Cu cuvéntul lui Bozian, réspunsul
lul Vodi, lista premiatilor i cartile date ca premit.
Veyll pentru detalit tabla anexati.
VeGI anexa.
Veyll anexa.
Veslt tabelul anexat.
106 7
catedra ce ocupa, data de cánd funclionéza i rangul de boerie ce au dobándit pini In
1852. l)
Veyll anexa.
In 19 Iunie 1852, cu No. 3.032, 'i se comunid iarAel numirea Rind-a Intdrzié de a vein.
Veyll anexa.
Ve01 anexa.
4) Acéstà observatiune este Mull In limba francesit.
107
Adevèrul este, a N. Sutil lui i el parte in comisiunea care proiecti, sub Gr. Ghica, stoul
Oament al sc6lelor, alAturea cu N. Gliica, L. Rosetti, Cr. Cuciureanu. C. Hurmuzake, V. Alexandri
yi P. Casimir.
Veyll anexa.
a) Vell anexa.
4) Vell anexa.
108
In anexi am dat programa Intocmitit Inca la 1851. Eatä. dupe D. Erbiceanu lista
profesorilor din 1853-1854:
Arh. Filaret Scriban. Teologia fundamentalä, Retorica i Omiletica.
Protosing. Methisedek. Teologia docmatia, scripturistica, Ermineutica, Patrolo-
gia i limba latinä.
Arh. Neo fit Scriban. Istoria universala pragmatica i limba elena.
Dr. Anton Velini. Logica, Psicologia i Istoria filosofid.
Hristofor Scriban. Archeologia biblicà, Istoria vechiuluI i noulul a$06mént, Is-
toria bisericéscii.
Ieremia Ieromonah. Liturgica i Aritmetica, Catihisul, Tipicul, Istoria sAntA i a
Patriei.
Alexandru Petrino. Musica vocalä.
Ca supleanfi erau:
Ierod. C/iment Neculau. InceputurI de limba latini $i elena
lerod. Policarp. Cronologia $i Geografia.
Ierod. Benedict. Márturisirea-ortodoxá i Gramatica romäna.
Diac. G. Sandovici. antärile bisericesd i explicarea noulul testament.
Se euvine a aduce micar unul din budgetele anuale ale semitiariulut din anil acegtia.
Anexam 2) dad aci budgetul acestuI institut pe anul 1853.
Ve01 anexa.
Ve;11 anexa.
409
racterisézi nobitele principii ale prea cuviosieT sale, si generositatea vrednici de tétä
lauda, si potrivit cu solía schimei ce representézi, o ineuviintim, subt urmiteprete drep-
turi si inärginirT
&sita acésta intru administratia sa din launtru va fi supusä tuturor regulelor ce
se vor statornici, mima)" de cátre autorititile numitet S-tei monastiri, care va avea nea-
tarnatá inspectie moralá i materiata asupri'i.
Invi;kturile se vor propune in timba patriei, lar intinderea i orenduirea lor va
fi pe un curs marginit de 4 anT, si dupe programele incuviintate pen tru scelele publica
primare din térd, fárá a fi indatoriti S-ta menistire a mal infiinta clasuri pentru luye-
tátinq mai 'nalte, seu a inmulti cheltuelite peste acelea ce insisi va gási de cuyiinti.4)
Profesorul, ea unul ce are a fi platit de catre S-ta menestire, se va numi tot-d'a-
una si va eterna de a dreptul de auteritatea S-tel menistirT; el fusa va fi ales dintre
acel cari vor avea autorisatia DepartamentuluT bisericesc si al Invitaturetor publice,
pentru exersarea profesiei de invititor.
tinerii cal:1 vor sévérsi invétaturile In sceda acésta, urméza a fi pregatiti
ast-fel, pentru ea si 'si peda continua invélaturile in sedlele mai 'nalte din capitala, si
pe acest temeiti Inviláturile urmänd a fi uniforme cu acelea publice din térii, In acésta
sceli se vor intrebuinta aceleasi cárti autorisate pentru tete seetele publfee.
S-ta monastire va priveghia a se tritnite regulat raport, potrivit cu gläsuirea ase-
Oarnéntului scolar, la Departamentul averilor bisericesci si al inväliturilor publice, care
este indatorat a avea tot-d'a-una sciinti de starea i progresul invitáturilor generale
din térä.
F) Examenele h acésta mili se vor face regulat ea si la cele-alte seele publice,
care Departamentul va avea dreptul i Ingrijirea de e trimite un delegat asistent,
iar atestatele se vor sloboji elevilor de c:átre mnsaí inspectia ce se va regulamenta pen-
tru acésta Sf. monestire.
DecY Do:nnia ,N6stra, pentru pazirea cu nestramutare a acestel orenduirT, i spre feri-
rea S-tei monastiri de amestecul ori-carei alte autoritati bisericesci, set* politicesci, In-
terim prin acest Domnesc brisov tinerea arätatei scoli, In marginirea arétata mal sus.
Datu-s'aii larisovul acesta in Politia Tash, reedinta Domniel, in anul de la mentui-
rea lumeT 1853, luna August In 22 vilo, lar al Domniel nestre in principatul Molde-
viei al 5-lea, pe care l' am intarit cu insasi a nestra subscriere i sigilul domnesc. 2)
:}:
5) rin hrisovul publicat la No. 833 al Manual. adm. se vede ci ramul Invdtaturilor teologice
afi cipètat mal n'are intindere prin Infiintarea seminariulut din mönistirea Neamtultd.
Manualul admtnistrativ, tomul II.
ref insárcinarea de a se 1'i:d'Unta pe la satele populate peste nurn6r de 50 locuitorT, case
pentru scoll elementare, m6surä care fiará a costa d'inadinsii cheltuiali Interna timp
scurt, ar inlátura una din cele mal principale greutAtI, ce se intémpina astA4T pentru
a se Inzestra fiil locuitorilor cu cunoscintele neap6rat trebuincióse stareT lor, spre
forma gospodarl bunI 5 cu frica luT Dumne4eil.
Tot-odatá posesora pe langá indatorirea de a Infiinta asemenea case, cu a lor chel-
tuialá, a le pregati In al duoilea an al posesiel, a le tinea si a le trada In buna stare
esirea de pe mosie, á aibá si ingrijirea de a da, de la deschiderea scóleI, cae un argat
dintre suljbasii volnicT aI mosieI, si a inggdui luarea din parchetul anual, a lemnelor
trebuitóre pentru IncilOirea eI.
Incuviintandu-se acéstá m6surá, se alaturézá i planul /nchipuit acum pentru aseme-
nea case de scoli, ca observându-se i imbunatátindu-se, dupe acelea posesora sa aiba
Indatorirea a le Infiinta.
D. D. Istraty.
Eatä incheerea Sfatulm :
1853, A prilie 24.
«Dupe deliberatia urmatá In flinta Prea SfintituluI Mitropolit si a madularilor Sfatulul
extraordinar, propunerea copring in referatul de fatá v6Ondu-se conformá cu rostirea
AseçláméntuluT scolastic, r6mane Departamentul bisericesc indatorat pe viitor a pune In
condiPile contractulul de imposesuire a mosiilor cleruluT Indatorirea de a se Infinita
asemenea case de sol:ad, dupe planul adeverit tot ast4T, si numai pe la satele carT vor
trece peste num6rul de 50 locuitorT, care acéstit socotintà Departarnentul prin anafora
o va supune i la cunoscinta Prea InältatuluT Domn, spre a castiga malta Intarire.
Sofronie Mitropolit. Sc. Sutu. Illaurocordat. V. Ghica. C. Sturdza.
Anafora la In«llimea Sa
Anul 1853, Maiu 1.
«Una din cele mal fundarnentale dispositil ale aseem6ntului scolasticfiind Infiintarea
sc6lelor sátene, dupe modul prescris In capul al 2-lea, sectia I, aplicatia acestor dispo-
sitaaù trebuit mal cu sémi a chiáma ingrijirea Departamentulta, ca una ee nu se p6te
pune in lucrare inainte de a se zidi casele de scolt pe la locurile ce se vor Insemna
a se pregáti inv6ptori, dupe.coprinderea § §145 si 148.
Spre acest sfirsit se simte de nevoIe a se lua de pe acum óre-cari pregatitóre rasuri,
si a se Inchipui nisce dispositii economice, cari ar fágärlui lntr'un scurt timp realisarea
(iliseT institutiT.
Acestea se Inchee acurn de o data In urmittórele puncturi:
1) Potrivit § 16 din a5e46mént sit se infiinteze pe la mosiile m6nistirescT din coprin-
sul t6reT, case de scoll, despre care Departamentul dupe propunerea ce a fácut SfatuluT
cármuitor, la 24 a cug6t6reI, a luat deslegare a pune In viitor In conditiile contractelor
de Imposesuire a mosiilor cleruha indatorirea a se infiinta asemenea casi de scolI dupe
planul incuviinlat de Sfat si numal pe la satele carI vor trece peste numgrul de 80165-
cuitorI, subt ingrijirea posesorilor a le linea casete tot-d'a-una in buni stare yi la des-
chiderea lor a da cite un argat dintre slubail volnicI aï mosieI si a ingálui luarea din
parchetul anual, a lemnelor trebuitire pentru incil4irea &f.
Misura acésta., pe de o parte s'a $i aplicat de indatä, In condiliile imposesuirilor ur-
mate chiar in aceea$I anume pentru mosia Richitenii i AdjudeniT i pentru mosia
Páltinisiu, fárä ça asemenea instircinare si vèdéscä vre-o lovire simlitii in pretil' mo-
$iilor, iar pe de alta plecat se supune cunoscinteT Inállimel \ristre, d'impreuni cu pla-
nul pentru casele de scild.
Si se pregitésci localul ocupat acum de c,anlileria DepartamentuluT pentru pri-
mirea in internat a elevilor ce vor fi menilI ea inv6Iritori la scilele sitescT dupe § § 81,
82 si 147 din asesliment, i prin urmare:
De la Sf. Dimitrie viitor, Departamentul si fie autorisat a inchiria o casi potrivitii
spre a muta canlelaria lui din localul Vasilian;
Si se insircineze comitetele de inspeclie a da socotinla lor despre localitalile,
unde s'ar putea infiinla case de seile, cite una la fie-care ocol, dupe care Departamen-
tul, si faca apol indemnare proprietarilor ac,elor locurf a zidi case de scili potrivit pla-
nulul adoptat de Sfat ;
Prin mifflocul ispravnicilor si a comitetelor de inspeclie linutale, si se insemne
tineriï ce urmizá a se pregáti ca invqatori i cari de la Sf. Dimitrie viitor s'ar putea
primi ca interni ;
Si se dea acum in concurs compunerea unul manual ce are a servi de invelatura
scedelor elementare, potrivit programeï statorniciti, pazindu-se intru acista'regulele
prescrise In § 19;
Pentru a nu veni casa seeilelor in neinchipuire din adaosul cheltuelelor, ce din
aceste mèsurI s'ar putea prileji, si se márginésci de acum numèrul internilor dupe in-
grádirea aseOmèntuluT, i acista fárá lep6darea acelor ce pini acum ati cistigat ase-
menea drit, decit prin treptatá märginire i neindeplinirea locurilor vacante in cAt ar
covirsi ale numiruluï cerut de aseslimint ;
Asemenea urmare si se pizesci i pentru se:61a fetelor, rèminind (pina cind in-
chipuirile vor ierta o maI mare intindere) numèrul in ternelor mirginit cel mult la 50;
Precum asemenea urmare si se pizéscä i pentru stipendisti, al ciror num6r as-
táçlï covérsesce acel fixat de asedimint, i dintre carI una niel' n'ad indeplinit, niel in-
deplinesc condiliile prescrise in capul III-lea al pile a II-a din neslamint.
Subscrisul pástrindu'sI ingrijirea a se ocupa cu punerea in aplicalie a disposiliilor
AseOmintuldf acolar, pe cit migilócele vor ierta, acum de o-datá plecat supune la cu-
noscinta Inallimel Veistre aceste misurI, spre a pritrii deslegare de urmare.$
D'asupra raportuluI resolulia Inillimei Sale :
a In cuviinlám »
Potrivit resolutiuneI acestia s'a scris revisoruldi Homicénul, cu No. 1.860, din 7 Maiii
acel an, inspectorului general cu No. 1.861, directoruluI scóleI de fete cu No. 1.863
comitetelor de inspectiune scolare tinutale de Galari, BArlad, Tecucifi, FocsanI, Ba-
cat'', Hug, Vasluitl, Roman, Peatra, FalticenI, Dorohoiú, BotosanI i IasI cu No. 1.738
si 1.750 inclusive.
Dam In anex.5.4) lista generalä a scedelor la care dupe A.seq..iméntul scolar se cerca
de fie-care cate o scólá elementará. Atátea scoll ciite se ceréti era cu neputintä sit se or-
ganiseze indatä, de aceea se decide, ca in 1854 sä se deschidä vre-o 15 si se cer pentru
acésta Inv6tAtorI dintre seminaristI2), earl att renuntat la preotie. In acest sens se scrie
inspectoruluI Laurian. Acesta, in 2 Dececembre 1853, cu raportul No. 142, aréta
bucuria pentru organisarea scólelor sätescI i propune ca sä li se fixeze 16f1 de 100 leI
pe lunä.
Primele scoll proiectate a se deschide sunt la P'aucesd In judetul Vasluiit, RächitenI
si AdjudenI in judetul Roman, Paltinisu In judetul Dorohoiii, IezerenI in judetul IasT,
Boróia i RotopanescI in judetul Suceava. 3)
In 1854, prin referatul No. 1.424 din 15 Ma-rtie, Ministerul instructiuneI publice
cere a se indatori, sa facA scoll pe mosiile lor i m6n6stirile pámOntescI, care 's1 admi-
n istrézä sin gure averile.
Vell anexa.
2) La 7 Ianuarie 4854, s'a primit rèspunsul iconomuluI I(ln Silvan predicator, tnregistrat la No.
67, prin care rèspunde la apelul ce ï s'a ilcut, comuniciind lista de numele i pronumele semina-
rktilor cerutI pentru a fi numip Inilliitorl la sccilele siitene impreuni cu garantia
Veql anexa.
8
114
cul i allele, care este sciut ci posedOzi sate cu sute de locuitorI. Asenaenea déca iaräsI
de acésti indatorire pot fl scutitI egumenil actuall de pe la mOnästirile piméntescl: Sla-
tina, Rîca, Bisericanil, Pingäratii, DoljestiI i altele, cirora li s'ati dat mosiile pe viati
täcsuite in preturl mult mai injosite decat cunoscuta lor vahíre.»
mentul, in anul trecut, in cut privesce mosiile möniistiririlor parnéntesci, ad trecut in-
datorirea facerei scélelor prin contractele, ce ail incheiat pentru imposesuirea unora
din ele. 4) lar intru cat se atinge de acelea ale mònästirilor Inchinate locurilor de jos
si chinoviilor, In anul contenit 1854, prin referatul No.... ail fácut mi4locire catre
Sfatul extraordinar, de a se Indatori pe aceste ménastiri de a trece intre conditiile dupe
care urma a se imposesui, apele din mosiile lor, a chor termen expira la 23 Aprilie
1855, indatorirea de a se infiinta asernenea case de catre posesori.
Acésta propunere s'a incuviintat de catre Sfatul carmuitor, potrivit adresei secreta-
riatului de Stat sub No. 739, insi in arma., dupe tanguirea ce ati adresat egumenii Greci
D-Iiii vice-presedinte, secretariatul de Stat, prin adresa No. 1.792, din 26 Maja 1854,,
comunica acestui Departament, ad. Sfatul, spre dovada de huna vointli a guvernului in
«tke prilegiurile, atingkére de interesele acelor chiriarchii se unesce a suspenda apli-
«carea aceste1 mésuri. A
Din coprinderea dér a acestei incheeri se vede, eh' Sfatul a amanat aplicarea acestel
mésurl, iar nicI de cum a ar fi desfiintata.
Subscrisul dér, cu supunere aduce la cunoscinta Inaltimei Véstre, cu rugaminte de
a porunci, ca asemenea mésurä si se aplice chiar de acum In privirea misllécelor de cari
disposézA aceste mònästiri, si din care téra nu trage deck un prea neInsemnätor folos.
Domnul apostiland asupra raportului sus reprodus, ca ; (Sfatul nostru extraordinar
«va lua in de aprópe consideratie propunerea Departamentului si va incheea a sa ho-
«tárire,» Departamental apoi, potrivit domnescel resoluta, a inaintat raportul Sfatu-
!al', cm referatul Na. 607 din 28 Ianuarie.
I) Obligaliunea de a face senil pe moiile lor este impug mi'mristirilor pfun6ntescl cu adminis-
tratiune de sine, prin anexatA ordine, ce s'al trimis la mal multl din egumenil miinfistirilor pti,
mèntescl.
Vell anexa,
117
de naturali§ti, sub directia D-lul Colard, am comandat çi acum se afla aci de vinslare ;
costul este pAnä la 60 sfantI.
3. Un erbariii de 1.000 plante useate pentru instruetia botanicei am comandat la
D. Wilhelm Ditrih in Saxonia, ling& Dresda ; costul erbaruldi este 40 talere séil 180
sfantl; suma peste tot 400 sang aprópe.
Itaius Bara§.
In acesta0 an 1852, Sfatul or4enesc din BucureseI prov6e& Intocmirea une corai-
siudi care sä fixeze etal6nele misurilor diverse In uz In téra rominéscA.
In 12 Aprilie, prin Asa' domnesc, sun t insircinatI profesorIIordache Pop 0 A. Ma-
rin cu determinarea cotuldi, a unititei de misurat capacität1 i mal apoi acéstä comi-
shine se ocupi i cu cele-alte maurI.
DAm in anexi corespondentele schimbate pentru acésta. 1)
In 1855, tèrile romine fur& din noil provocate de Turcia, sA ja parte direct la expo-
sitiunea universali din Paris. Cu oficiul din 16 Ianuarie 1855, Domnitorui numesce
membri aI comisiund pentru adunarea obiectelor de trimis la expositiune, pe D-niI Log.
C. D. Sturdza, G. Asaki, C. Negrutzi, T. Codrescu i Hristea Gheorghiu.
4) VeIT anexa.
118
Departamental cu cinste o regl, sa bine-voiasca a i-1 trimite cat s'ar putea mal nein-
tarc,liat, impreuna cu alaturatele ce sine de (Mitsui, spre a le inainta Cinstitula control.
§eful Departamentula, (Nedescifrabil.]
§eful mesei, (Nedescifrabie.)
No. 667. Bucurescl, 1853, Februarie 9.
1) Vesll anexa.
120
In 26 Ianuarie 1853, Eforia incheie jurnalul sèii, cu No. 4, prin care Arsaki, Const.
Bozianu, P. Poenaru i Florescu, desfiintéza comisiunea orénduitä In aniI trecuri pen-
tru cartile didactice:
((Eforia considerand, ca pentru cercetarea cartilor didactice este maT rationabil si de
ma mare folos a se numi comsiunI compuse de specialitari, relative la felul fie-carel
cartI, hotaresce
1) Comisiunea speciala ce existä' acum pentru cercetarea e,artilor didactice se des-
fi in téza.
Tog profesoril gimnasiulul sunt ipso-jure membriI al comisiunei intocmite pen tru
cercetarea prediselor
Dar Eforia va alege dintre D-nil profesorT, pentru examinarea fie-careI cartl di-
dactice, o comisiune ad-hoc, compusa din membri cu specialitatl relative la cartea de
examinat, de gramaticl francese-romane i germane-române.
Dictiobarul latino-roman pana unde este sèvirsit, geometria descriptiva, aritmetica
geometria, algebra si trigonometria, tinerea registrelor dupe dopia-scriptura.
(A.cestea sunt uvragiile celel mal d'antée trebuiniä, i urrnézá a Incepe indata a lor
tiparire, ca treptat intr'un an de dile, de va fi putintd, sa iasa din tipar.
Comisiunea se va aduna de treI orI pe sèptèmana, regulat, la slile i césurI hot:Arne;
ea se va Indeletnici:
A pretui fie-care uvraghl si a hotari de corespunde cu trebuinta scedelor si de me-
ritéza a se tipäri;
De va gasi ca un uvragid indeplinesce conditiunile cerute si este vrednic- de a se
da la lumina, atuncI comisia va intra inteo cercetare cu deamènuntul í il va indrepta
la stil, precum i despre cele-alte, cu pètrunslèt6re luare aminte. A.poï II va aproba, 11
va iscali la sfirsit i cu al s611 'Import 11 va inainta la Eforie, care ni-1 va supune spre a
da porunca de tiparire
Fie-care autor va fi insarcinat cu priveghiarea i corectarea tiparuluI.
Introduandu-se Invèlaturile limbeI latine in kite clasele colegielor din Pridtipat,
cartile cele maT de neapèrata trebuintä sunt cele latino-romane, avénd unul si
acelasl profesor a preda de o data bimba latina i romana Insä fiind-ca n'avem cartl
elementare de predare, se vor da pentru a lor alcatuirI i premil potrivite cu gradul
trebuinteI i cu meritul cártel.
D-ni: Pop I6n, Massim, Hill si Cretescu, sunt insèrcinatI, In 28 Ianuarie 1853, cu
ad. No. 255 de Eforia.sct5lel or sa cerceteze cartea luI I. Zalomit: Logiea i morala tra-
ducere.
2) Veyll anexa.
2) Vell anexa.
121
Lucru curios, in 22 Iunie 1853, Ebria cumpera 1.800 exemplare din testamentul
editiunea societäteI evanghelica I
In Moldova cartile didactice incep a se schimba dupe noul program al luI Laurian.
Acest distins barbat redactad el instiqI aprepe t6te cartile didactice primare i gäsesce
timpul necesar pentru a publica, insarcinat de nemuritorul Gr. Ghica, cronicele luT
§incaY, cu incepere din anul 1853. Publicarea acestig mare monument al istoriel na-
constitue pentru Domnitor, ca i pentru ostenitorul editor, un noti titlu la re-
cunoscinta natiunel.
In anul 1852, Gusti publica la Ia0 prima editiune din Retorica sa.
V. Alexandri publica repertoriul dramatic §i Batadele, poesa populare, carte care
putem sice, ci incepe publicatiunile nestre folcloristice.
In curend Alexandri ne va da, la Paris, Doinele §ti iàcrámiórele qi in 1855, va infiinta
in Ia0 Romecnia literarei, f6e care a exercitat o f6rte mare influenta asupra literatureT
nationale.
Doctorul Anastasie Fetu, publica, in 1852, Manualul de inuéleitura m6gelor.
A. Papiti Ilarian, publica Istoria Roma' nilor din Dacia superi6rA.
D. Stoica, publica Gramatica latina.
Anton Pan, imbogatesce mereti literatura populare i chiar i cea musicale, pe &bid
D. Asaki, publica Topografia séti elemento de inginerie, cu plaw.
La ocasiunea aniversärd luT D. Ghica, D. Gusti '1 ofera o colectiune de poesil de di-
vez* autor!, adunate i tipärite sub titlul aBuchet.»
Doctorul Polizu in Mar tie 1855, cere Eforiel, sa tiparésca dictionarul germano-roman
care '1 are gata §i care pana astäsil a remas in manuscript.
Institutorul Serghiescu traduce, Economia politice, dupe Blanqui, in 1854.
Din cartea intitulatä: Recueil de morceaux choisis dans les auteurs classiques des
littératures grecque, latine et française, et destinés ci la récitation, par M. Theil,
tiperitä la Paris, in 1845, in §éptet volume, s'ail impertit la D-nli profesor! gimna-
sial! din capitala, me jos insemnag, spre a se servi cu densele la recitatiunea
respective.
(Urméza numele profesorilor la cad s'ab. dat.)
1855, Maiil 2.
Vell anexa.
123
Este locul aci, sa amintim, ca la 21 Martie 1855, neuitatul doctor fondase Asociafiu.
nea de incuragiare a tinerimeI la invdrátura, dotand'o cu 1.000 galbenI din neprisosul
avereI sale. La 3 Iulie 1855, se fácu solemnitatea inaugurareI ei in sala AcademieI.
Zimbru/ publica versuri diverse in onoirea fundatiuneI.
11.6posatul Spiridon Garnéla, a läsat scéleI din orasul sèii, avere nemiscabire: mosie,
locurI virane, 9 pravaliI, viI si banI 30.094 lel.
Tot in 1855, ,Cost. Papadopolo, a dáruit un loe pentru cladirea scòleT de la NicorescI
si sinete cu subscrierI diverse, pe 4.000 leI, si o vie de /a D. Scarlat Várnav.
CAP. V
A 1\T T_T I-. 1 E3 9S9
Acestl anI sunt plinI de insemnate evenimente petrecute in scoli, si in Moldova si
In Muntenia, precum sunt plinI si de fapte din ordinea
In timpul resbeluluI din Crimeea, maI mult de cAt orI cAnd, opiniunea public& 'sI
indrepta privirea spre Franta, de la care cu deosebire astepta mAntuirea. Impregiura-
rile ins& politice nu permiteati, maI ales in timpul ocupatiunilor austriace, acordarea
tie fondurI mal deosebite pentru culturä
Cu pacea de la 18 (30) Martie 1856, s'a tutors Moldovei o parte din Basarabia. In
acéstä parte de loe guvernul MoldoveI este chiámat neintalliat sä formeze scoli.
La 14 Iunie 1856, s'a intAmplat finea domnieI MY Gr. Ghica in Moldova si a luI
§tirbeifi in Valachia ; in locul acestora se rénduiri
Aceste rèpe0.1 evenimente nu fura de naturà a inlesni cu mult mersul inainte al see).-
lelor. Din conträ., sub Cahnficiimia din Moldova'se vor nasce intrigI grave in sinul cor-
puluI didactic, caracterisate prin r6scede i acte de nedisciplinä in limn, prin demisiunI,
greve i destituirI in corpul profesoral si in fine telte acestea se vor termina cu inlá-
turarea din corpul didactic a unor barball de valare ca Laurian, Papifi. Ilarian, etc. No-
roc pentru scdele moldave, ca r6maseri la catedrele lor din profesoril chiamatI de Lau-
rian, si anume Barnutifi, Std. Mide, Ian Pop, etc.
Suntyrea recente aceste fapte i multI din autoril lor tráesc, ca sA ne permitem a
le judeca mal de aprape si a pune nume propril la ele. Ne märginim sá däm in anexe,
a serie de documente din carI, mal târiù, alt cine-va va putea face cu inlesnire ceca
ce noI ne refusim de a face astOI: Istoria tulburgrilor scolastice din IasI, de la anil de
c,arI ne ocupám.
Credem insä cuviincios a inregistra chiar aci, urmatarele informatiunI.
Dosarele No. 1.185 si 1.187, archiva ministeruluI de culte, ne arétä, a dupe ce Lau-
rian isbuti sA inláture din gimnasid i TreI-IerarchI din profesoril MoldovenT, de-
sordinea in interrat isbucnesce, la 31 Ianuarie 1858, contra lui Iosef Patriciu, directo-
rele internatulul. 4)
CaImacamul print Vogoride, cu ofisul No. 7 din Ianuarie 1858, a numit pe Dim.
1) Patriciu a fost &lint de elevi. Consiliul a isgonit din gimnasirt pi internat pe N. Vidrapcu, G.
Racoviti pi Stefan Rotez. Atuncr ton/ eel-I-allt elevr par5sirli internatul.
126
Causele din läuntru ale riscóleT, comisiunea le allá intéiti, cá .colegiul e lipsit de
profesorY... Insusi* inspectorul general e silit a paradosi, ceea ce nu se cade. Deci sä se
numésci profesofi la catedrele vacante.
Depärtarea profesorilor moldovenI in favórea celor ardeleni, inca Oice comisiunea a
motivat revolta3 care a isbucnit la 21 Ianuarie 1858, contra lul Patriciu.
1) In 30 Ianuarie 1858, consiliul scedelor era compus din Laurian, Stoica, Giuvca, Patriciu, Albo-
teanu i Metaxa.
127
Stefan Miclea, Petru Sucia, Spätarul Ludovic Iordan i D-luT Filologul Frai, carI con-
form ase4méntuluI acolar va regula primirea elevilor dupe cererile ce vor aduce mal
ântéitt cätre ininisterul de culte, si care suplid vor fi recomandate in cercetarea acesteI
comisa, avènd in privire intärtparea acestor tunal% asla in cát in timpul prescris prin
raportul de fatä, a se putea deschide cursul inv6titurilor.
N. K. Vogoride.
1858, Februarie 4.
La 11 Februarie 1858, erati repritniti 85 din eleva internI, i comisiunea cere Mi-
nisteruluI a se publica reinceperea cursurilor, la 47 Februarie 1859.
Aga T. Veisa numit flind inspector general al scaelor in 16 Martie 1858, se ves-
tesce acésta cu circulará la t6te sc6lele din j'id*, cu No. 1.716-1.735, in 20 Martie
1858, la (Mihäilen1) Doroboiti, BotosanY, Hàrläü, FálticenI, Neamtu, Piatra, Roman,
Bacitt, Ocna, Panciu, FocsanI, GalatI, OdobescI, Tecud, B6rlad, Vasluiù, Husi
T.-Frutnos.
Circulare la comitetele din judefe No. 1.615-1030 si 1.774-70 si la
comitetui sedar, din 18 Martie, a Principelui D. Cantacuzino, in urma chamare/
séle la Ministerul instructiunei publice.
«V6 atrag atentia asupra uneI impregiurarI ce pe aprépe era sá fie funesta institu-
turilor scolare, décá privegherea i energia guvernului n'ar fi luat mësurile cuvenite.
«Nechibzuita purtare a unora din profesori, provenitá din neexacta päzire a qet,lá-
mentuluI scolar, ail dat pildd i elevilor i ail Infatisat trista privire de insubordonatie
calcarea discipline!, cea d'anteih i maI neaperatä conditie cerutä de orI-care insti-
tutie publica.
«Mesurile luate de guvern all pus de indati capet neorenduelilor i astaça terte sunt
in trate in starea lor legalä. TotusI din causa greutátilor, apelez la conschnla i patrio-
tismul membrilor ConsiliuluI, cad legiuit sunt pul in capul invetaturilor, si le 1-)etind
sa me ajute printeo privighere neadormith in tinerea discipline!. . . . sA indemne pe
profesorl sa se ferésca de la orl-ce amestec ce nu privesce Invetátura, i cu atat mal
mult de a propaga duhul de partida, séh idel subversive. Eleva sA nu faca manifestatii
sgomotelse, sa fie deprinsl cu necontenire in santele dogme ale religiel, In iubirea de
patrie, in dragoste, credintd i supunere catre guvern, spre a se forma din ei ennenl Cu
frica lul Dumnel;leti, cetätenI bunl i one#I In ate ramurile de cariera. Se alatura co-
pie dupe circulare la comitetele de inspectie din judete si la profesorI primad fs'au pu-
blicat in féia oficialei a ferei.)
Consiliul scélelor, in Aprilie 1858, sub No. 65, all respuns cA va stdrui ca «profe-
sora sa Implante in inimile (scolarilor) sentimente i principiI demne de a face din ei
ceLitenI bunI, iubitori de dreptate folositod patriei Ion»
tetele de inspectie, cari s'ail i publicat in numerul 23 al Nei oficiale, cad subscrisul
a fost pururea de socotinte, ea cel mal puternic reazám pe care guvernul se pote spri-
jini este opinia publicä.
Trecend apol la reconstituirea corpuluI profesoral subscrisul a regulat de indatä nu-
mirea profesorilor la catedrele vacante, formarea ConsiliuluI, nurnirea unut director la
internat i teaducerea elevilor In el, ask incitt de la Martie i pilna la Aprilie, clasele
gimnasiultd, a facultiteI i internatul s'ail gásit complectate cu deseversire si in stare
de activitate mullamiteire.
Pentru a asigura apol neturhurata rn4carea acesteI reorganisarI pe o cale de nein-
treruptä bunä regulä, subscrisul s'a ingrijit a nurni un inspector, carele sa priveglieze
si sa controleze neabaterea tuturor de la datoriile respective. In vederea impregiurari-
!or delicate, pentru a curma oil-ce semi* de intrigt sidesbinare, ail invoit a se alege un
asemenea de care insusT corpttl profesoral, in pers6na D-lul licentiatuluT Teodor Veisa,
profesor de facultate, carele prin o consciinci6sti purtare pänä acum, a respuns Cu de-
plinatate la increderea guvernului; indatá dupe numire a inspectat gimnasiul gásindu-
se indestul restatornicit ; subscrisul intorcendtest ingrijirea asupra scélelor linutale, '1
a trimis spre inspectarea tutulor asedäméntelor de invetäturI din Téra de Jos si Basa-
rabia, cländul instructie pentru reorganisarea 1-or, pe care instructil subscrisul credin-
cios principiulul maI sus citat, le a publicat asemenea i prin foile oficiale la No
precum a fault in tete actele séle; in afarä de acestea subscrisul prin circularea pu-
blicatä, sub No. 1745, a atras luarea aminte a proresorilor tinutall asupra vetamtito-
ruinl mod de memorisare, observat In predarea lectiilor, asupra nelipsireI lor de la pos-
turile respective far'ä anume invoire, trimitendu-le condici snuruite pentru inscrierea
frecuentäreI claselor i inerea sedintelor comitetelor ; asemenea i asupra neinchiderei
claselor, sub osebite pretexte, precum s'aal fost urmat bite acestea pand atuncI. Aseme-
nea pentru sceolele private, prin circularea publicata sub No. 2.523, s'ail cerut de la di-
rectora osebitelor pensionate, stricta observare a regulelor prevedute de lee, a se da
pentru invelatura limbei nationale locul i desvelirea cuvenitä pentru trebuinte socie-
tätel terI romäne; apoi din raportul inspectorului si din inspectiile Matte de catre
insusT subscrisul, putendu-se constata micul nurner de scolart ce se gaseil frecuentänd
scólele publice, maI ales acele incepetére primare i sätescI, subscrisul nu a socotit de
prisos a cere concursul moral al clerultd paméntean, adresändu-se catre sera bisericeI
Statultd, prin circularea publicatä sub No. 2.256, ca prin sfatuirI duhovniceset sä in-
demne pe parintil familiilor sa '0 trimita copiii la sceilá ; asemenea vedend ca ceI
multi paring indatä ce invétä ceva de a serie, il iail de la scela si 'I daft in cantelariI,
subscrisul, prin adresa publicatä sub No. 3.745, a cerut de la osebitele instante a nit
primi in a lor servica asemenea tinerI, call nu ar infälisa atestate de seversirea macar
a invetatureI primare si a prefera pentru posturI mal importante pe ace cu atestate de
cursurl superi6re.
T6te aceste ingrijiri nu ad remas fára resultat: publicul Orel s'a de0eptat . . . De
recunoscinta impinsï, cal-va particularI ail háräzit averi pen tru trebuint el e seed elor i ose-
bitele comunitatt aù inceput a rivalisa prin infiintarea i inzestrarea deosebitelor asede-
minte de Inveleturl,precum t6te acestea se pot cunesce din publicatiunile !Acute in foile
oficiale. Un curs public de fisica i chimie populara, in scop de a destepta tendintele ca-
tre industrie si a starpi multe superstita, vedut visitat de un numeros i entusiast
auditoria, din tOte clasele societatet. Examenele tinute la finitul anuluI1857 1858, atl
9
4 30
cand i elevil i profesoril lor pregatiti cu artile trebuitare dupe sistemul introdus prin
ele se pate spera, cä scalele néstre vor scate barbatI pregatiti ca Vote cunoscintele tre-
buitare pentru societatea nasträ..
In miçilocul tuturor acestor lucran l de imbunatätire si regulare pentru scale publica
si private ce infiintá la intrarea sa, subscrisul a creOut de datorie a gandi, atilt la des-
velirea i sporirea acestor asepminte, cat si la immultirea num6rului i crearea acelor
ce lipseail Inca, potrivit cuArebuintele sporinde a unei societäti in regenerare i dori-
tare de civilisatiune. Din un asemenea punct de vedere, Ingrijirea subscrisului s'a in-
tors mal antéiti asupra scalelor sátesci, carI Iipséü cu tottd, a caror trebuinta era cea
mai important simtitä, i pentru care 'Ana In anul de fat& nu era nimic facut, deck
numai conditiunea pusá in contractut de posesiune a unora din mosiile cleruluI pa-
manta, pentrq zidirea unei case de scale, din earl i acestea nu era chiar niel una
In curs de mal mult de 5 anI, rnasurI energice luate, i nicI on sacrificia crutat, an.
tacut, ca la 1 Octombre trecut: 25 scoll satescI dupe lista lit. ail inceput a functiona
pentru luminarea poporului de jos, care se gasea lipsit paná si de cunoscinta cetird ru-
gaciunilor si a isalireI numelul. Aceste scolI deschis, cu profesori pregatiti in ins-
titul preparandal din Trel-Erarchi, si in lipsä, cu seminaristi, earl skirsise cursul se-
cundar. Pentru a se intampina o asemenea lipsa pe viitor, institutul preparandal, in-
fiintat anume ca o scald normala, pentru scopul pregiaird de profesen l sateni, s'au
restatornicit pe piciorul cerut de o asemenea institutie departandu-se din el un nurndr
de seminaristI abusiv introdusI i inscrierea intre preparan0 invoit, nu numai ca
pana acum, acelor ce aü absolvit patru clase primare ce i seminaristilor carI ar fi sfir-
sit cursul secundar, adaogandu-se chiar cursul pedagogic si in programele seminarului.
Acéstá m6sura s'a facut pentru induoitul scop de a avea in tot timpul un nurnèr in-
destulator de profesen l pentru numer6sele scoli, ce in ctirAnd, dupe m6sura ce subscri-
sul a avut osebit a lua in ingrijire, trrmézd sti se deschidá pe la bate moiil mönastirilor,
atat párnéntene, cat si inchinate, punèndu-se i in contractele acestora conditiunea In-
fiintareI de scald; i pentru a deschide o carierd mai onorifica intinsii clerultei
luminat ce ese din ase4mintele seminarescI.
0 a duoa trebuinta, nu mal putin importan ta, siintita mai cu séinä prin tinuttuq, era
lipsa de scolI de fete, din carI nu exista' pan& acum,afara din capitala, deck numaI trei
anume la Bérlad, TecucI i Odobesci. La 1 Septembre, sépte noue scolI pritnare de fete
deschis: la Galati, Ismail, Ocna, Piatra, Husl, Bacati i Targu-Frumos, cu profeso-
rese, earl s6vi.rsind cursul de scala centralá de fete din IasI, se gaseaft intrebuintate ca
supleante In citatul institut.
0 scald primará de fete are sá se deschidá, inca in curand, in politia Neamtultu, uncle
acum se fac pregatirile trebuitare pentru deschiderea
scoll prirnare de baelI asemenea s'ati infiintat din non, la Ismail, Kilia, Reni si Herta.
Tot la 1 Septembre, s'a deschis un seminariti, cu un internat, in Roman, un colegifi
in Barlad si 2 sera reale: una in Iai i alta in Galati, infiintate din nog téte acestea
numai acum.
Trebuinta infiintarei unor asemenea aserpininte, subscrisul a calculat'o dupe volumul
de dorinte exprimate de tinerime si publicul lerei, mai cu osebire pen tru invèlaturile real e,
carI marginite numaI la un curs de cincI anI i coprinOnd o encielopedie de obiecte din
ramul comercial si industrial, cele mal trebuitare pentru viaja practica cad complectate
132
nitátile acelul rit, dupe un ase4mOnt osebit, promulgat in anul .18 . . . , se gasesc
cea mal bunä stare $i regula. Nu era asemenea i cu acele de prin tinuturI, nude afara
de Roman si BotoanI, nu se gaseaii infiintate Eforiile cerute de citatul reglement.
Formarea unor asemenea Eforil i scolI primare s'aii i regulat liana acum pentru
comunitatile din Bacati, Ocna, Focsanl, Galati si Ismail.
Un aselämént important de invdtätura industrialá, infiintat de mat mult timp, carele
pana acum nu a adus decit resultate cu-totul slabe in comparatie cu uriasele cheltuell
ce ail costat pentru intretinerea luT, precum se lamuresce din memuarul specail pentru
asemenea obiect, este sekla de arte si meserii din capitalá. Cea d'ant6iil ingrijire a sub-
scrisuluI la intrarea sa in minister, a fost a vedea acest aseylänidnt reorganisat in un
mod, care sa garanteze resultatele asteptate de la infiintarea luI, insi con tractul cu
care sc6la a fost data'. sit trecutä in antreprisä, catre osebite fete, cu osebite transactii si
conditil, bite in defavorul scólei, a fost o grea pedicit pentru ofi-ce imbunätätire. Tot
ce subscrisul putea face, a fost de a sili pe antreprenor, potrivit contractulul, a repara
atelierele cáslute In darlmare, inaintând asemenea prin chiar lucrárile ministerulia, pe
conta antreprenorultg, panä ce acum de curand Sfatul cármuitor prin hotirirea sa,
din .. . . , comunicatá prin adresa SecretariatuluI de Stat, No. . . . , att regulat des-
fiintarea acestuI contract. Ofi-carI sunt conditiile cu cari desllintarea este a se face,
scéla nu p6te decat cástiga prin ea, cacl va rèmane liberá de singura, dar puternica pe-
dicä, ce oprea a i se da desvOlirea i sborul cerut de menirea eT.
In afar& de aceste asgáminte enumerate, pang acum mal exista unul cu talul de se-
minariti, in mtinistirea Neamtul,.intretinut cu cheltuiala aceleI mOnastiri. La intrarea
sa, subscrisul a gasit'o figurAnd numaI cu numele, cácI in contra hrisevelor Domnului
Ghica, mOnästirea, folosindu-se de osebitele impregiurarl ale guveinelor provisora, an
isprávit a o sc6te de sub priveghiarea i legiuita controlä a ministeruluI, dupe care apoI
a desfiintat i gimnasiul i internatul ce trebuea sá ailiä,reditcdnd'o la simpla proportie
de o scéla catihetica. Subscrisul a fácut tot ce 'i a stat prin putinta pentru restatorni-
cirea el, pe basa domnescilor hris6ve, adresándu-se maT tintéiä atre staritul mOnästireI,
prin adresa publicatä sub No , i apoI, catre E. S. P. Caimacam, prin raportul
No , carele a si bine-voit a réndui o comisie. Lucrárile acestei comisa
paralisat prin opunerea staritulia, sprijinit de chiriarhia Orel, precum se pote vedea
din raportul Ministerulul, No , de ctu.Ond recomandat de E. S. P. Caimacam
in deliberarea Sfatului administrativ. Subscrisul sped., cA ori-ce guvern va fi aselat
in fruntea Orel, nu va lása in parasire o asemenea cestiune seribsä, ce prin a ei impor-
tant/ pentru térä, a devenit o cestiune nationalä.
Vie aceste imbundtatirI i sporirI pentru aseOmintele de inv6taturd din téra de la
sine se intelege, cá aft trebuit sä immultésca i cheltuelile easel saelor i sa coste in-
semnatóre sacrificitui banescI; insá subscrisul a fost de socotinta, ca pen tru nisce ase-
menea importante trebuinte ale Wei, orI-ce guvern este dator a nu cruta finantele sale.
La intrarea sa In minister, subscrisul a gäsit casa saelor in o crisä financiará in-
destul de delicatá. La inceput anume chiar budgetul aeesteI case intärit de Sfat si de
E. S. Printul Caimacam, represinta un deficit mal bine de 20.000 leI, ce r6mánea a se
acopen i din economiI.
Din acest budget, visteria StatuluI nu voia a recumisce o subventiune de 348.000 Id,
ce dupe regulament urna a se trage tot anul de la ea, in privire, cA asemenea condeiù nu
fusese prevèslut prin budgetul ei pe anul curent. Recun6scerea acesteI subventiunI de
134
visterie a fost una din conditiunile cu care numaI subscrisul a primit a lua asupril
sarcina ministeruluI; Insi realisarea ei definitivä, nu s'a ficut decit f6rte de curind
prin sloboftea until sinet din partea visteriel, cu care casa sc6lelor se p6te imprumuta
de la bancheri, pe conta el; aceea ce o va pune póte in necesitate de a suferi o scädere
de dobinO.Y.
Infiintarea seminarului din Roman, a necesitat asemenea asigurarea une cheltuell
peste 100.000 lei, ce are din casa clerului.
ProfesoriI sätenI urmind a fi plititi de cálre posesoril mosiilor elerului,si o asemenea
conditie neputénd fi prevegutä prin contracte pinä la noua imposesuire, lefile lor a
trebuit a fi asemenea plitite din casa cleruluI, care plitesce pink acum o sum& de
60.000 lei pe an.
Numerul scélelor primare de 1)641 si fete infiintate din non, precum s'a probat mai
sus ; colegiul din Bérlad, scólele reale, Ind,eplinirea profesorilor pe la bite catedrele va-
cante, sporirea ce a fost de trebuinti a se face la o parte din profesen, pensiunile, ce
potrivit legilor a trebuit a se da acelor retrasI, stipendiile ce ministerul a trebuit s& a-
cordeze elevilor, mid burse pentru a putea urma cursurile facultative, ail necesitat asi-
gurarea uneI none subventiunI pentru casa scólelor In sumi de 250.000 le! pe an, care
si se trap din casa cleruhif. Un non ajutor pentru casa scélelor ail mal fost i venitu-
rile men&stireI Mavromolulul din GalatI, ca la 50.000 leI pe an, trecute dire ea de la
casa cleruluI pe temeiul vechilor hris6ve domnescI, in puterea hrisovulul publicat, sub
No. . . . , i in o 'nick' parte prin sporirea numeruhii internilor solventI In instituturile
publice i suirea plitilor de la 1.200 la 2.000 lei pe an, pentru internatul gimnasial.
Insá t6te economiile i prisosurile acestor noue veniturI asigurate, se &en acoperite
covirsite pentru acest an, prim costisitórele reparatii radicale ce a trebuit a se face la
biserica Mavromolu si la inaperile feredeuluI, ce cidea in ruine, fir& sä aduce niel un
venit si la inciperile scolastice din capital& ; cheltuelile se sue peste 300.000 lei; ase-
menea din despigubirea ce este a se da pentru desfiintarea contractuluI Bade de arte
in sumi de 4.000 galbeni sell 148.000 leI, osebit de 70.000 leI, costal reparatiel fa-
cute la atelierele acelel scoli, si care a trecut peste suma subventiuneI din care urma
a se face; asemenea pentru cheltuelile necesitate prin cumperärY i tipäriturl de eirti,
impärtirI de premii, etc., incit deficitul anuluI financiar curent se lake calcula.
Un asemenea deficit In budgetul easel sc6lelor nicI póte a nu urma, acI afarä de
cistiurile a trei rnoii, Mite cele-alte veniturI alcátuindu-se numaI din subventiunl fi-
xate o-data pentru tot-d'a-una, nici pot sta in raport cu cheltuelile necesitate i sporite
pe fie-care an, cu desvelirea i sporirea progresivä a aseOmintelor de invetäturi, carI
abia fiind la inceputul lor, nu'sï ail Inca* fixati complectarea lor.
Statistica sc6lelor MoldoveI infátisézi un numer de 136 asesieminte de invetur& pu-
blici i privati dupe lista lit
&Cade publice infälisézä un num.& de 168 proresorsi i profesorese de tóte rangurile
dupe lista litera. . . , si 9.043 scolarI, earl impreunä cu 957 ce frecuentan sc6lele pri-
vate, daii un total de 10.000 scolarI, dupe raportul inspectorulu general, ficut la fini-
tul anuluI 1857-1858, &del statistica anuluI curent 1858-1859, nu s'a putut Inc&
pregä ti.
Din aceste scoli, 25 sunt sätescl, 24 primare de Meg, din call 5 In capitalä, 12 pri-
mare de fete, din carI 2 In capitali, o sc61á central& de fete in Iasl, cu un internat de
60 eleve, din call 50 gratuite I 10 solvente, 2 soon' reale in Iasl i GalatI, un colegill
135
in Berlad i unul in fasl, cu un in ternat de 160 elevi, din carT 126 gratuita si 34 sol-
ventI ; o facultate de filosofe si una de legi, cu cate 2 clase; o scelá, de arte in capitala
trei serninariI la Socola, Roman si Hui cu cate un internat de elevi gratuitI si 13
scoll catihetice primare in fie-care politie residentialá ; asemenea un in ternat de 50 de
preparandi gratuill in incaperile de la Trei-Erarhi. Mal este scóla centrará armella din
IasI i trel sucursale la BotosanI, Roman si Ocna.
Cheltuelile materiale ale tuturor asedämintelor publice din capitala i lefa profeso-
rilor publicl din teta tera sunt In sarcina casei scólelor. Cheltuelile materiale a scóle-
lor tinutale, gua de Vasluiii i Mihäileni, sunt in sarcina comunitatilor respective, prin
EforiI si se &ese fórte red ingrijite de catre ele, cu tete staruintele de la minister
tot timpul. Seminariile veniturile lor proprii, séù subventii din casa clerului si se
administreza in deosebI prin epitropii alcatuite de episcopul eparhiot i ministerul in-
structia
Scólele coloniilor din Basarabia precum i scóle'.e armene ati de asemenea veni-
turile lor proprii, administrate prin Eforiile respective, sub controla MinisteruluI.
Teta administratia morilla i materialä a invetämentului public si a sehlelor se fir-
meza dupe legiuirea coprinsá prin Asedärnentul scólelor, promulgat In anul . . . . , ca-
rele dupe o cercare de mal multI ani a dovedit ea' lasá mult de dgrit, sub osebite puede
de vedere.
Lista de profesor« institutalui gimnasial
D-lul Aga Theodor Vieisa, inspector general al scólelor.
Dimitrie Stoica, profesor de literatura romana i latina, de stil de antichitati
Mitologie, la clasele gimnasiale superióre.
Licentiatul Vasile A. Urechiä, profesor de istoria universalä si a patriel; are
clasele gimnasiale superióre i facultatea de filosofie.
§ tefan Miclea, profesor de istoria natural& ; are clasefe superióre gimnasiale.
Ión Pop, profesor pentru matematici ; are clasele superióre gimnasiale.
Alexandru Metaxa,.profesor de limba si literatura elena; are clasele ginanasiale.
Zaharia Columb, profesor de gramatica latina, romana si germana in clasele
gimnasiale inferióre.
aonstantin Kirniski, profesor pentru istoria universala are clasele giumasiale
inferióre.
Grigore Cobalcescu, profesor de istoria naturala, are clasele inferióre gim-
nasiale.
Pangrati, profesor de matematicI; are clasele gimnasiale inferiere.
S-tia Sa Iconomul George Ionescu, profesor de religie-si director al in ternatului gin..
nasial.
Anton Parteni, profesor de caligrafie i desemn; are clasele gimnasiale in feriere.
Emilian Kertes, profesor de desemn i geografia descriptiva ; are clasele supe-
riere gimnasiale.
Malgouverne, profesor de limba francesa; are clasele I-a, a V-a si a VI-a din
gimnasia.
Ludvig Iordan, profesor de linfba francesa'; are clasele a II-a, a III-a si a IV-a
din gimnashl.
Iosef Maisner, profesor de timba germana; are clasele superióre gimnasiale.
D. Botez, bibliotecar.
136
Dar se quvine sh mal spicuim cate ceva din actele anului 4858, relative la sccilele
din Moldova.
Restaurarea gimnasiului i inflintarea de scoff diverse, ail ocasionat urmatorul refe-
rat al until harnic i iubitor de culturá romanéscá, impiegat al sc6lelor, D. Melidon, pro-
vocat de raportul inspectorulul general Veisa :
«Subscrisul luand in de apr6pe cercetare devisul propus de D-lul inspectorul general,
pe land raportul s6O No. 82, pentru cheltuelile ce vor cere aseshimintele de invètátura
publicA, ce urméza a se Inflinta din noti, cu Incepere de la 1 Septembre viitor, cu c,61u-
tul respect referézi, ca dupe calculatiunea fticutá, ateste cheltuieh, pentvu acel duoI anI
d'antéia, vor fi numai urmatórele :
Pentru scélele de fete tinutale inchirierea localulta, cumpèrarea mobilatiei i chel-
tuelile trebuitóre pentru restul anuluI turent, rèrnan a se acopen i din banii adunati
prin subscriptiile infiintate de D-luI inspectorul in Re-care politie, la revisia ce a fácut,
rèrnanAnd ca restul unor asemenea subscriptiI sä se intrebuinteze la zidirea séii. cum-
pèrarea une case de scold, pentru care s'a si scris comitetului de inspectie a regula strin-
gerea subscriptiilor pana la 12 August viitor, i regularea celor de trebuinta pentru
deschiderea scólelor. lar cu incepere de la I Ghenarie, anul viitor, atilt china, cat si
cheltuelile anuale, vor trebui sa rèmanè In conta Eforiilor, conform pildei urmate cu
tóte scólele primare tinutale, pentru care s'a i dat cuvenitele ordine Eforiilor respec-
tive, pentru prevederea prin budgete a unor asemenea sumi, miqlocindu-se acósta si la
Ministerul din láuntru; asia dér, in privire, ca acum de indatá pentru cele d'antai6 2
ciase nu este nevoe de supleente, casa sc6lelor va trebui sa intampine numaI salariarea
i) Ve4)1 anexa.
1.43
unei protesorese pentru fie-care se,61d, care pentru 12 scoh, ce ad a se infiinta socotin.
du-se cdte 3.600 lel de persónd, alcdtuesce o suma anuala de 43.200 lei.
Pentru scedele sucursale .de bäei, aceea din Cahul va trebui a fi intretinutä, conform
regulamentului de Eforie, aceea din Nicorescl de obstea térgului, conform declaratiei
séle, iar aceea din Leova i Toceni de cátre proprietarii térgurilor, conform § 16, din
ase0méntul scolar ; pentru care acestea asemenea s'ad inaintat cuvenitele lucrirI,
mfinénd casa scedelor a acopen í salariarea profesorilor, care pe analogia de 3.000 lei,
dupe pilda altor asemenea scarf, va Inchipui o surná anualá de 12.000 lei.
Pentru c,olegiul din Bèrlad, Epitropia proprietatei acelui oras a ddruit o casd 1ncApa-
tóre, cäreia ing '1 trebuesce o reparatie in sumá de 43.000 leI, dupe devisul ficut.
Pentru acestA reparatie s'a acut portire Eforiel a o face pe conta sa, de la care Inc,A
nu s'a prima hotärát6re sciinlä déca primesce ski ha; la ori-ce cas insi clasa I si a II-a
a colegiului se pot deschide in incaperile scólei primare. Asia dér, casa soilelor nu va
avea la inceput decát salariile a duo! profesor! trebuitorT pentru sciintele in limba ro-
milnä, care pe analoghie de 40.000 lei unul, dupe pilda colegiului din Iasi, va alcátui o
surná anuald de 20.000; cat pentru profesorul de limba latinä, socotinla subscrisulta
ar fi a se intrebuinta pe profesorul clasulul Codreanu de la seóla primará din Bèrlad,
unde nu mal cere trebuinta de a fi un profesor de limba latinä acuna cánd este o catedrá
latiná la colegitt Prin asemenea chip, scóla primará redusá pe piciorul tutulor saelor
tinutale ar Infátisa iconomia lefei un la profesor, care sporitá putin se va da profesoruluI
latin de la colegid, care va trebui ca sd predea tot-d'o-datA i limba francesá, atát la co-
legid, cát si la scóla de fete din acea politie. -
&Cola reala din Galati pdte acum de o-datá, pentru ceaduoi anT, ántéid a se ase4a In
coprinsul scólel prímare, dupe chiar incredintarile D-séle inspectorului; prin urmare
nu va trebui dectit salariarea a duo! profesorT pentru osebitele sciinte, cari pe analogie
de 8.000 lei unul, adecd ceva mat' puf in deck la colegid, unde el sunt cu 10.000 leT,
vor cere o sumd anuald de 16.000 lei.
Pentru limbile stráine, care va fi gréca si italiana, ce sunt limbele comerciale a por-
tulta Galati, se vor Intrebuinta profesora asta4T afffitori 'a sc6la primará, uncle nu mal
urméza acum asemenea trebuintd.
Pentru anul sét1 póte i pentru al II-lea, scóla reala din Iasi se va putea deschide
In coprinsul colegiului ; prin urmare nu va trebui al tä cheltuiald, cleat salariarea a duoi
profesor!, ca si la Galati, adecA o sumá anuala de 16.000 lei; cat pentru limba fran-
cesd, elevii pot frecuenta catedra colegiulta.
Dupe o asemenea regularisire, nu va cere trebuinta pentru anul Antéid decát de o
stund de 103.200 lei, din casa scólelor, pen tru ca t6te aceste none aseipninte sd póta
funciona cc Incepere de la 4 Septembre viitor, care analoghisindu-se numai pe restul
de patru htni a anului curent, pAnd la facerea noulta budget al easel sc6lelor se re-
duce numai la suma de 34.400 lei.
§eful sectiuneI sc,61elor, Melidon.
Dupe acest referat, s'a facia raportul din 93 Iunie, cu No. 6.742, catre Caimacamul
Vogoride, cerènd, In interesal propagarei huninei si a intinderei invdtdméntulta public,
a autorisa liberarea in casa sc6lelor a unei subventii de nomoo din casa clerului, ede-
o-cam-data, Oice, din § extraordinar, pentru anul curent, iar penfru viitor si se tréed
144
prin budgetul acelel case.» S'a publicat concurs, pentru 20 August, pentru locurile va-
cante de profesorl li profesorese qi s'a comunicat prin circularea Eforiilor »colare din
orwle Hug, Focpni, GalatT, Reni, Kilia, Cahul, Roman, BacH, Tergul-OcneI 9i Ter-
gul-Frumos. AcestuI raport dilndu-i-se de principele Caimacam aprobare, prin resolutia
de la 26 Iunie a. c., s'a comunicat ambilor casierT al cultelor li clertiluT, in 28 lunie,
cu No. 7.013 si 7.014, spre cuvenita regulare din parte-le.
Cahul
0 scóla primara sucursala, cu duoè clase.
Plata chirieT localuluT
Plata profesorului
.... 1.500
4.000
1
Iar intretinerea scóleT va rèmanea in sarcina térgovetilor.
Lei Par.
I O scóla. sucursala cu done clase.
'N'ata chiriel ldcalulik 500
Tërguforul Plata profesorehi 3 000
Leova
lar intretinerea eI va rernanea in comptul satenilor ace-
lui Tergusor.
China case! se va putea plati de catre boerii din acest
Térguforul tergusor, potrivit inscrisuluI lor.
Nicoresel Plata profesorelui 3 000
Intretinerea scólei peste an, cu tóte cele trebuincióse . . 2.500
Plata a cate un profesor de limba francesa in acele 15 scóle primare de
baeri, cate duoe ore si duele ore pe sli in limba francesa jn scedele primare
de fete . . 60.000
Vec,11 anexa.
2) Vell anexa.
2) Dosarul No. 1.161 din 1858, archiva Minislerulul sc6lelor din Moldova.
camia tul Itogoride a läsat scélele si de lucrarile sävirsite de guvernam6ntul noului
Domnitor In anul 1859:4)
ePrecum In ordinul material, financele sunt Nervul societateI, pe Oka In ordinul
moral si intelectual, Religia i instructia public& sunt sufletul unei nata. Déca t6te ra-
murile administratiei publice aü fost parali ate, cu cat mai mult cultul i instructia pu-
blic,A, al caruT progres este subordonat linisteT i stabilitatei, ail trebuit sa se resimta de
luptele trecutuluT, de lungul provisoria ce a trecut asupra teret Catre aceste influinte
exceptionale, afi venit apoI a apäsa asupra ambelor acestor ramie i urmätórele im-
pregiurari
Asia la scoli: un deficit de 436.000 leI, ce exercitiul anuldi 1858 a läsat de plata
anuldi 1859, adusese scélele In cea maT grea crisa materiala, facéndu-le o adev6ra
sarcinii i pentru stat i pentru profesora publici de tóte gradele. Profesorii nu primi-
sera salariile la Inceputul anului 1859, pe cite 6 sea 8 luni din anul 1858; interna-
tele ere' amenintate de disolvare,lipsite fijad de Oilnica cheltuialä ; scólele de la o-laltá,
sub influinta trista a budgetului, era! paralisate i In sistemele de inv6taturä, lipsite
fiind de personal, unele de programele sistematice ; i mai presus de Vote, sub o abso-
lutä. lipsa de carp scolastice pentru tóte gradele. Asia: paralisie In .actiuni din causa de-
ficitului, paralisie din necomplectarea sistemelor si a personalului; catre aceste nume-
r6se i presante reclamäri din t6te pärtile tdrei de a li se da scoli, de care atilta este
legatä adev6rata regenerare a patrieT. Iata. tabloul exact al acestui important servicift
cu Inceperea anuluI 1859.
Guvernul, preocupat mal 'nainte de tóte, a restatornici echilibrul Intre venituri
cheltueli i ordinea In Intrebuintarea averei publice, nu numai cA deficitul de 436.000
lei, s'aii acoperit, dar Inca anul 1860 afla o reserva in casele Ministerului de 994.997
lei, 88 haul'.
Déca de la aplicarea unei nou6 directiunl pentru instructiune,a publicä, nu se pot, dupe
un an, constata inch.' resultate Insemnat6re, totusi ele se anunta bine, secondate fiind
asta data, sistemele pentru tóte gradele de Inv6tatura, de un personal mull mai com-
pled dealt In trecut, cat si de un mai inane deposit de carp scolare, a caror lipsá In-
greuna predarea celor mal elementare cunoscinte.
Resultatele acestor ImbunatatirT, vor fi mai evidente din urmatórele cifre statistice:
In 1858, invätatura public& numèra 75 de scoli, cu 5.936 de scolari, in cat suma to-
tea a cheltuelilor acelui an, Impartitä prin numérul scélelor, dedea de fe-care scoilá
24.000 leí; In 1859, numèrul scálelor s'a sporit la 117 si Impoporarea lor la 8.700, iar
costul de fe-care sc616 In genere aü scqut la suma de 14.000 la
Instructia elementari, temelia adevèrateI nóstre regenerarT nationale, aù atras tétrt
ingrijirea guvernulut Cu Vote pedicele ce resulta din nepreviderile legal in vigóre a in-
structie publice, totusi guvernul póte anunta Adunärei, Infiintarea in 1859 a 25 scoll
satesci, In care pe WA Impoporarea sporesce, constaandu-se cu plAcere, a pe
and cu catI-va anI in urna, in scòlele primare din capitald, de mal mult timp Infiin-
late, nu erail mal mult decAt pana la 30 scolarI, in unele din sc6lele sätescI de abia
deschise, nuriarul lor s'aii urcat pink la 40-50.
DécA insa acest important ram al instructiund publice n'a primit IncA -WA desväli-
rea i intinderea doriti, este a Infiintarea scedelor satescInu se póte urmari de guvern,
I) Acéstil dare de sémii o Muhl eh, lucrand cu Aposatul Manolache Costache Epureanu, in casa
ce locuiam in airada Milo la ItiF.
149
cu Cueces, pin& maI intAiii nu se vor pregati invétatori, a carora instructie i maI pre-
sus de tnte educatia moralä, sä fie garanta solide pentru crescerea junimeI romine, in
respectul legel si al datoriilor catre patrie.
Pentru acest scop, guvernul pe de o parte va supune adunare proiect pentru orga-
nisarea urgentä de scon normale, cari sä devina pepiniere de invétatorI capabili, pentru
téte gradele de insructiune, si din care guvernul sä pótä alege pe conducétorii tineri-
ineI satescl; iar pe de alta, spre a inlesni aplicarea acestdi proiect, Ministerul in con-
formitate cu reglementul instructiuneI publice, sub un control si o privighere seri6sa,
aceea ce lipsea cu totul In trecut, ail trimis in sträinétate Ose junI, la studiile speciale,
reclamate maI ales de asemenea seal.
Invétatm.a de gradul al 2-lea, märginita la inceputul anuluI 1859, maT mult in gim-
nasiul din Iasi', s'a intins in acest an, prin deschiderea clasel I gimnasiala din BotosanI
si a uneI a 2-a clasä la gimnasiul din Bérlad, spre a se putea ast-fel me cu grabire
pregati scolarl pentru scedele speciale, precum : facultatea juridic,a, care peste cate-va
!ma va da un intéiii rénd de amploiatI pentru magistratura, scifola militara, acea de
genii'', etc.
Educatia secsuldi femeesc s'a pus de guvern sub ingrijirea i inspectiunea suprema
a Máriel Séle D-nei Elena. Acésta mésurä, pe ling& e,A garantéza guvernuluI o solicitu-
dine generésä pentru moralitatea junimei si o control& serinsä pentru progresul eI,
destep tat tot-odata In damele mistre romine, dorinta de a contribui la educatia secsu-
liii Un orfelinat s'a format In Galatl, sub patriotica initiativa i directiune a
D-nelor : A. Ghica, C. Ventura, N. Vlasto, Celestina Scoti, E. Gerbolini, P. Räducanaki
si P. Fotti; i ajutorurI inseranatére se aduna din We partite pentru o LOA atit de
tilan tropica.
In anul 1859, prin concursul Ministeruldi i initiativa orasenilor din Bacad, Roman,
FälticenT, GalatI, mal inflintat scoll pentru fete si In aceste
O sc61à specialá, care in Moldova de la a el' inflintare si pima asta4I, o marturisim cu
parere de réii, a mers tot scapnd i abaténdu-se de la importanta sa destinatie, a fost
scéla de meseril. Defectu6sa metoda de intreprindere, cu care acéstä sc611 se tint' pink
la 1858, a facia pe guvernul din acel timp sa cada (vrénd, credern a face me bine) in
o grea complicare, de ale cáreia consecintl a patimit tot guvernul actual. Silit a res-
pecta hotaririle mal de 'nainte date in acéstä cestiune,hotärirI in parte si aplicate,
spre a nu primi asupra'sI o rèspundere stab* guvernul a fost paralisat in tAitä irn-
bunätätirea ce a dorit a introduce la acésta scedä.
TotusI insä, guvernul s'a ingrijit a garanta pe nit mal mult pe minister in contra
eventualelor pagubI ce ar putea resulta din acele incheerl; ì pinä la cercetare de ca.-
tre Adunare a proiectuldi de reorganisare a sc6leY de meseriI spre & nu rémine maI
mult timp fárá de scop intrelinerea de cAtre municipalitátI, a tinerilor scolarI,atelierele
el s'aii redeschis i astal;II se Oa In stare lucratéreal
Din semile oficiale se constatä un deficit me mare chiar decat cel anuntat in expu-
punere de D. Manolache Costache, catre Camera. Acest deficit pe 1858, a fost de 544.143
lel, si plus o datorie de 126.000 de pia tit in 1859, pentru desfiintarea contractuluI in-
treprinetorulul scelleT de arte din Ia,sI, lasind a slice, a profesora nu era& platill pe
cite 6 luna trecute.
Venitul total de 1.500.000 leI, iar spesele neapèrate numaT pentru starea de &pi, la
150
linea anulul 1858, se urc& la 1.000.600 Je!, necoprinsléndu-se sumele arétate mal sus
de 840.143 lei.
Guvernul cel non', cere deci pe 1859, un budget normal de 3.034.458. Un budget
normal insá nu se capeta de la Camera decit pe 1860.
Pe 1859, consiliul de ministri decide a se urma cheltuelile cu banii din casa cleru-
lifl, pentru téte condeile din noti infiintate sub Canacamia Vogoridi, condeie arétate
anume in lista anexatá aci. 4)
4) Veli anexa.
151
46 sate ale colonistilor bulgarI se afla cate-va sale, cu profesori plätiti de cAtre obstiile
satene si earl predail in limba rosianä. Sc6la din Bolgrad posedézi un fond indestul de
insemnator, !neat peste cat-va timp s'ar putea infiinta chiar un gimnashl si un inter-
nat. Subscrisul intelegéndu-se cu notabiliI din Bolgrad, top in unanimitate, i ail de-
clarat, c,i déca guvernul Moldovei le ar ingádui si predea catechismul si tot ce se atinge
de religiune n limba lor nationalä, eY se obliga pe conta lor a infiinta o scól& maY sis-
tematia, dupe programul ce li s'ar trimite de Onor. Departament, cu profesorii trebui-
torI, cari sä. predea tóte obiectele afara de religiune In limba romana; tot asemenea si
prin cele-l-alte colonii bulgare.
Acestea, fiind lämuririle culese de prin Vote satele aflätóre in acéstä parte a Basara-
biei reintrupatá. cu Moldova, subscrisul soc6te de datorie a substerne in privirea viit6-
rel reorganisarl a schlelor urmät6rele
In Cahul séü Frumósa, o politie principala a districtuluI de asemenea numire si in
care cea maI mare parte din locuitori sunt romani, se va putea inflinta o sc611 primal%
intocmaI dupe sistema scélelor primare din Moldova; de la sine se intelege, cä clasa ele-
mentará dupe metodul lancastric sal mutual va fi basa acelei scóle, panä and gradat
se vor forma acele patru clase ;
In Ismail, asemenea o politie a districtutui de aceeasI nnmire i In coprinsul el-
reea cea mai mare parte din locuitori sunt : rosieni, bulgari i gred, se va infiinta, déca
mis116cele vor ing&dui, o sc6lä primará si una reali., in care pe Lang& obiectele ce se vor
preda in limba nationalä, sk se introdua dupe limba latinä, gréca, modernä i rosianä;
acéstä mésurä va incuragia forte mult pe negulitoril din Ismail si pe top locuitorii dis-
trictului, carI nu vor mai fi nevoitI de a trimite pe fiii lor in Rusia pentru indeplinirea
studiilor ;
In cele-l-alte politil si sate ale domeniilor StatuluI, precum: Reni, Leova, Chilia,
Tuzla, Caramahmet, Hadgicurtu, Cismea, Gälileci i Zolocari, se vor putea infiinta scoli
elementare, dupe sistemul maI sus citat, indatorindu-se la intémplare de lipsi de pro-
fesor! liar pe preoliI séù diaconiI romAni, ce vor fi capabili, cu salariti hotärit de onor.
Departament i plait din därile locuitorilor, precum aù fost sub guvernul rosian ;
1'4:Ste caseta trebuitóre pentru aseslarea scóielor, cheltuiala intretinerei lor i efec-
tele necesaril, vor fi pe conta. Eforiilor ce urméza a se restatornici in fle-care politie
cu care subscrisul intelegéndu-se, va gribi cat maI curénd executarea InfiintareI scóle-
lor in acéstä parte a Basarabiei moldovene, uncle se simte fórte mare trebuintä de in-
vèlátura limbei nationale.
Acestea expuindu-le cu respect cunoscintei Onor. Departament, subscrisul rezemat
pe increderea, cu care in curs de 10 anl al serviciului WI in ramul scolastic, tot-d'a-
una l'a onorat, nu va pregeta de a intrebuinta i astä data. tot acelasi zeI i activitate
pentru incuragiarea i réspandirea invétäturei nationale, de care acum de 45 de alai,
acéstä nefericitä parte din teritoriul vechill al MoldoveI a fost de tot lipsit. Rémane dér
ca Onor. Departament sA bine-voiascá a chibzui, cum va gisi de cuviin!I trimiterea pro-
fesorilor trebuitorI, nu mal putin si un deposit de arti scolastice, prin tóte politiile ci-
tate, iar mai cu osebire abecedare romane si modele de caligrafie, care sunt neapérate
pentru scólele elementare.
P. Constanclache.
No. 50. 1857, Marti° 20.
152
Sc6la primara din Ismail, se infiintézi la 1 Aprilie 1858, iar in 1 Septembre acelasl
an, tot acolo se infiintéza si o sc61ä de fete.
In 1858 la Ismail, erati 56 elevI, iar in 1859-1860, se urca cifra la 96.
&ella din RenT se infiinteza la 29 Iunie 1858. 2)
La Cahul in 1 Septembre 1858, se deschide scóla.
Scol1 dementare, gratie energice1 staruinte a luT Ión Ionescu, se deschid chiar in
Octombre, anul 1857, in vre-o duo6 localitlig, si anume: in Colonia Babeles la 21
Septembre 1857, 3) si in Colonia CisrnecheoT, la Noembre 1857.4)
NumaT in mili urmatorT 1858, si mal ales de la 1859 Inain te, se infiintéza tóte
scedele necesare in Basarabia.
Scedele din ColoniT avurä o sexta dificila, cácI fiind in tretinute cu fondurr din casa
coloniilor, Comitetul din Bolgrad ficea lile vele inv6tatorilor romanT.
NumaT gratie energieT unuI Petre Costandache, a unuT L Ionescu, si mai apea a
unor energicI revisorY ca Pavlov, orT a unor comitete de inspectiune ca acel In care era
onor. D. Gabriel Teodoru Avineanu, judecator la Cahul, s'a putut In parte macar
realisa scopul cultural romanesc in Basarabia, pana la (;liva neasteptatei si nedrepteT
sale noue rapirT de la Rominia. D. Avineanu a fost maT mult timp mana dreptä a Mi-
nisteruluT instructiuneT publice in Basarabia.
1) Ve41 anexa,
a) Dosarul No. 1.256 fi 388.
a) Dosarul No. 1.268
4) Dosarul No. 1,266.
153
Din faptele cu referinte la scélele prirnare din restul Moldovel, inregistram aci ur-
mátérele, pentru aniI 1855-1859:
In 1856, sub Cfinnäcämia luI Bals, Asaki activézä organisarea unel scdle preparande,
Cu adáogire de studil practice agricole. Tot o-datá cere SfatuluI, ca in contractele de
arendare a mosiilor natinästiresdi, sä se prevadá sume mal marl' pentru dotarea sc6lelor
ce se vor constitui i pentru Ida invèlätorilor.
Dam in anexe aceste acte din 1856 si 1857. 4)
La 9 Maid 1858, continua. aceste lucrArI prin raportul ministerului instructiuneI
publice cätre Caimacamul Vogoridi, No. 4.660. Se cere autorisare a numi inv6tätori
nu numai din preparandä, ci i dintre preotI si diaconI, clécä nu sunt preparandI
gata 5); a pläti lefile inv6titorilor sfitesd (de 2.400 le pe an si osebit 300 leI spesele
intretinereI scédeI) din venitul eleruluI, pänk ce se vor fi trecut aceste sume in con-
tractele nouilor arenda0 ; Consiliul scolar sä fie provocat a pregäti programa prepa-
rande, orariul i manualul didactic necesar.
Se anexéza i jurnalul din 4 Iulie 1858, prin care Consiliul sceolelor indeplinesce
cererile de mal sus, si constatä a la examenul preparandilor scolaril din lista anexati
ad rèspuns prea bine dupe manualul metodic ce li s'a propus de D. profesor Velini.
Consilittl propune numirea celor 14 absolventl al preparandei la nouele scolI sätescl.
In lista anexatä se 'Ate vedea i numele primelor scoli sätesci infiintate cu prepa-
randI.
Catalogul preparançlilor carl s'ati examinat la 1 Iulie 1858
Uncle
Metodica
0 FAMILIA SI NUMELE C a ligrafia Purtarea s'au rénduit
i p pedagogia
6 profesorl
Z
i) Ve01 anexa.
2) WO anexa.
154
Sume Sume
generate speciale CHELTUELILE
Le Lei B.
§ I.
12.033 40 Cheltuelile claselor primare, inca:
2.833 40 D-luI Iosif Patrice, director si profesor de lim.ba la-
fink%
1.666 80 Profesorul de rugaciunY pentru t6te clasele.
'1.333 40 clasei I-a.
1.500 a II-a.
2.000 a
2.000 a IV-a.
200 Un randas.
500 Cheltuelile ex tra-ordinare.
'12.033 40
§ II.
In Noembre 1856, oräsenii din Tèrgul Neamtului cer scedit de fete, la Cairnacanul
T. Bals.
Acesta pune resolutiune :
«Departamentul bisericesc se va intelege cu D-na Ecaterina Bals, patrema scedelor de
fete, pentru regularisirea infiintfirei un el asemenea scoli. Localul se va lua de la mönás-
tirea Neamtuluï, iar profes6rea va fi plátitá ca si la cele-l-alte scoll de judele.»
G. Asaki, care ayea acum iaräsi directiunea Departamentului instructiune publice,
propune, ci localul sä.' dea mänästirea Ag,apia, fiind-c6. mänästiraa NeamtuluI dupe
hrisovul, sub No. 40, sloboq.it mänästireI de Cáimácämie, nu este obligatä decit cu se-
minarul i sc6la primará de baell din Tärgul-Neamtulut
In Octombre 1858, tot nu era infiintatä scóla ceruti. Sfatul oräsenesc al thrgului in
28 Septembre anul 1858, cu raportul No. 1.100, cere din noil scòla de fete si pe la fi-
nea anului 1858, se trimite institutóre.
Scela de fete din Bérlad este din 9 Noembre 1856. S'a deschis cu 68 de eleve si in
1860 avea 118.
In 1858, se deschid scedele de fete din Peatra, din BotosanI (Septembre 1), din Ga-
lati (Octombre), din Hui (1 Septembre, institutórea P. Lupusor), din T.-Frumos (Sep-
tembre 4), din Ismail, precum Obran' din Vélcov, din Basarabia (Noembre); din Vas-
2) din T.-Ocnei (13 Octombre, cu institutórea Palade).
In 10 Noembre 1859, se deschide sc6la de fete din Roman. 3)
La 8 Octombre, se deschide scrila de fete din Bacati, cu 64 de elevi, iar in 1860 erail
80 eleve. 4)
La 31 Octombre 1859, s'a deschis sceda de fete din Fálticeni. 5)
2) VedI anexa.
Veçll anexa.
9) Dosarul No. 71 gi 1.180, din 1858, archive ministerulul cultelor.
457
Subscrisul recomendéza prin acésta sectieI respective (D. Melidon) a inainta de indata
urmatórele
Sä se ordone tuturor administratfilor, ca sA chibzu6sca pentru fie-care ocol satul
cel mal potrivit in care s'ar putea aseda sc6la elementar, conform celor prevädute de
mal sus citatul-§ No. 16, dupe care administratia sa raporteze Wit de numele satuluI,
eat si de num6rul falcilor si a populatiunei lui, precum i numele proprietaruluI;
Indatä ce se va primi sciinta, sä se faca pe de o parte Indemnare proprietateI a pun e
In lucrare casa de scóla, iar administratieI i se va recomanda a executa aducerea la in-
deplinire a unor asemenea lucräri, asIa ca pana la 1 Septembre anul viitor 1859, tóte
asemenea case sa. se gäséseá. gata, impreuni cu inobilatia trebuit6re dupe anume plan ;
Pentru pregälirea unuï asemenea plan se va pune Insarcinare architectulul Cae-
tanovicI, recornandandu-i-se a prevedea tóte trebuintele unuI asedämént destinat pen-
tru scéli;
Ua asemenea plan. dupe ce se va pregati se va supune aprobäreI SfatuluI spre in-
cuviintare ceréndu-se tot o-datä deslegare si de catre cine urméza a se pláti lefile pro-
fesorilor i cheltuelile scélelor.»
Planul In cestiune, maI sus, este gata numaI In 6 Martie 1859, dér e facut prea lu-
xos de óre-ce devisul iaie suma de 77.228 le. V. A. Urechiä inapoesce acest plan
architectuluI, spre a '1 modifica la un pret mult mai scadut.
Un plan me potrivit era cel din 1857, proectat In forma a.césta :
/4Y "if
17
-1
r--
ra
- '
/4,/ // 4'
2'5
Av
r
AM' AMY/ 4
I 76343s t1 5
Mal tirslift numal, la 1859-4860, eti am simplificat planul de scelli 0 '1 intocrniti
a§Ia, ca sä coste mal putin i sa fie maI comod pentru prirnirea In scoll 0 de fete mid.
Eatä acest plan :
o
O mäsurä importantä s'a luat in Mille 1859, cat privesce invälämentul fetelor de
sáteni.
S'a decis, cä in scalele de baeti din sate se pate a se admite i fetele de la 6-12
ma. S'a promis'invätätorilor o adäugire de remunerar indatä ce vor proba, a aft in
sc6la un numär de fete.
Eatá actele importante schimbate in acéstä privinta :
PRINCIPATELE-UNITE
Referat
Ministerul cult utui i at instrucliunei publice. Seepia I-a.
Considerand, cä§ 26, litera C, din regulamentul scolar, vede in scólele de fete misl-
locul de a se forma din tin erile patriei, sop i mume bune, in care rézimi fericirea
casnici a famine si basa pentru crescerea cetitenilor ;
Considerand, ci vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporului, i ai sin-
gurul mislloc de regenerare national& este regenerarea poporuluI;
Considerand, cä numai prin respandirea invetitureI si a moralitäteI prin wolf, se póte
ajunge la acest scop ;
Considerand, ca scoli pe_itru sexul bdrbätesc aü inceput a se face prin sate ;
Considerand, ci echilibrarea de inteligenti Intre ambele sexe, este o garantie a bu-
neI armonii si a moralititel familiel;
Considerand, ca educatiunea sextilui femeesc este cea d'anteiä necesitate in regene-
rarea poporulu1, fiind-cä ele sunt menite a face din fie-ce familie cate o seek, unde, pe
tang educatiunea sufletesci, se póte da copiilor i primele notinni desvoltátóre inteli-
genteI ;
Ministerul simte viil trebuinta, de a se incepe infiintarea grabnici de asemenea scoli
si pe la sate;
Considerand insá strirntorarea de misfike In care se afta budgetul instructiuneT pu-
buce;
Ministerul, in unire cu consiliul scolar, aú chibzuit, ca invelitura fetelor prin sate
sä se &a In aceleasi scoll infiintate pentru bäetI, regulandu-se pentru acésta ore si
slile osebite, in privire maI ales, cd. scolarii Wen' de partea bärbitesci, atat dupe re-
gulament cat experienta anilor din tu.má, Se ved a nu putea frecuenta sc6lele sä-
tesci Omit in timpul de iarnä, cand nu sunt chiämati la lucrul pämentului, in cat cea
maI mare parte a acestor scóle reman disponibile.
Acestä mesura de cea mal antée urgentá pentru tea, pe langá cá asigurezd o larga
parte de luminare intelectualá pentru masa matiunei, fdrd a ingreuia Statul eu cheltu-
iald Impovarätóre, apoi este si férte favorabilä uniformisirei cat mal mult a invetäturei
morale pentru ambele sexe; subscrisul are onóre onóre a o comunica apreciatiei Onor.
Consilitl de ministri poftindu'l tot o-datá, ca in privirea sporului de muncá, ce vor necesita
pen tru profesoriI sitescI o asemen ea in douiti sarcini si in privirea slabului salariil de 2.600
lei pe an, ce le este asignuit acum, sä bine-voiascd a Incuviinta sporirea acestul salariii
pani la 3.000 lei pe an, care spor, pentru mosiile ce ail a se Imposesui in viitor, si se
prevadá prin contracte in sarcina posesorilor, dupe pilda urmatá i pani acusa, iar pen-
tru acele ce se gdsese acum. imposesuite, a se plätesci i acest spor tot din casa cleru-
if
444
,, 29 ,, ,, ,, ,, Satul-Rusl 1)
1, ,, ,, ,, ,, BogdäneseT. 2)
,,, ,, ,, s, Satul Preutesd.
I, August ,, ,, ,, MäräsescI. 3)
Septembre ,, ,, ,, flidft.enI, judetul Suceava.
,, Deeembre ,0 ,, ,, SinescI ,, 14.4)
2) Dosarul No. 73 fi 1.298.
.2) Dosarul No. 72 fi 1.297.
8) Dosarul No. 77 fi 1.302.
4) Dosarul No. 79 pi 1.803.
In Octombre 1859, scAla la Cotul-VamesuluI.
n n Pipirig, judetul Neamtu.
77 77 n 77 71 Lipova.
22 n n n Sceda mixti din Ninescr, judetul Bacid.
17 1, n n n Bunescl.
Noembre n n n Sabasa, judetul Suceava.
n M6nistirea Cosula.
Satul Cretescl.
Decembre n n n Budescil-PrecesteI, judetul Neamtu.
Noembre 1858 n n MAnistirea Bogdana.
In 26 Iunie 1858, D-luI LogofAtuI Iordache Costache Boldur, prin testament obligi
pe fiul sAt a tine o soili normará pe mosia sa HudescI, asiguri 300 galbenI in mosie
cedézi 53.172 leY, ce are de luat de la Stat pentru tiganil desrobitI.
In 10 Iulie 1859, sc6la de la Bircu i GosmanI.
Invètátorul, preotul G. Ionescu, primesce léfa incii de la 1 Martie.
Referat
Samela mételo,. §i a mitelor
Mal 'nainte de a se pune in lucrare resolutiunea insemnati pe suplica de fati, sub-
scrisul cu respect referézi Onorabilei Camere, ci. Onorariul acestor profesorI nu figu-
rézi prin budgetul anuluI trecut 1858, *dupe care ar trebui si se urmeze potrivit con-
464
Resolutiile puse : «Va regula slobo.).irea salariilor cuvenite.» Alta: eSa se slob6dá.»
Niel in 17 Octombre 1859, nu eraii plätite aceste lefl, precum se vale din urinät6-
rea ordine &Ire sAmesia st6lelor :
Ordinul cu No. 892, din 17 Octombre 1859, di tre casieria Statului
Asupra tAnguirei primite de la profesorii scóleT reale din capitalá, cä nu li s'ar fi OA-
tit salariile euvenite, sä serie casieriei a regula de indatA plätirea.
V. A. Urechici.
La Galati in& era scóla realä, care merge tot asa de räil, in tóte privintele.
La Bérlad gimnasiul Codreanu, infiintat In Octombre 1858, cu 18 elevi, In 1860
abia are 39 de scolari i Ind, dupe ce In 1859 Ministerul a acordat acestuT
douä burse de scolari. 4)
Gimnasiul din Bärlad cerut Epitropia proprietfitei orasuluT, oferind case pen tru
instalarea IuT. PAná ce sä se repare casele acestea, clasa I gimnasialä s'a deschis cu 16
scolari, la 1 Octombre)chiar in localul scélei primare, cu duoi profesorI: D-nii VérgolicI
si Ulis Filalite. Mal apoi, in Martie 1859, Ulis Filalite a trecut la scóla din Galati, In lo-
cul demisionatulut Adrian, iar in locul lui Filalite, la Bärlad, a fost numit D. Panaite
Chenciu. 2)
La 1 Septembre 1859, directorul Ministerului instructiund publice, V. A. Ure-
chiä, a deschis cu solemnitate gimnasiul din Botosani, punéndu-1 sub directiunea pro-
fesorului Paulini. 3) Deschis cu 10 elevi, la 1860, abia avu 43, in duoä clase.
O buni xnäsurii s'a luat de guvernäméntul cel nog al lift Alexandru Ión I Cuza, prin
desfiintarea seólelor catihetice din judele.
In urmarea mäsurilor luate de acest Minister, pentru intrunirea scólelor catehetice
tinutale cu acele publice primare ordinare, se publicA spre sciinta si regula cuT se cu-
vine, cä scolarii desfiintatelor sea eatehetice, insmänd cursul primar, vor avea aceleasi
drepturi i beneficii ca pAnA acum, fiind-cä In scólele primare pot inväta, In ore libere
benevole, obiectele speciale ale programului catehetic, preeum: leturgia, tipicul, eän-
tärile, etc.4)
No. 11.233. 1859, Decembre 15.
§tri, sub No. 7.367, din 15 Septembre, §i cere desfiintarea EpitropieI speciale de la se-
minarid 0 trecerea seminariilor sub directa administratiune a DepartamentuluT, pe
considerantele ce se pot vedea mal la vale.
Pen tru pregitirea de profesori superiori, primele guverne ale Domnitorului Alexandru
I, ajutà co burse pe scolariI din facultatea filosoficä, ba chiar si pe aceI de la facultatea
de drept. Ask result& acésta, din actul urmätor:
Copie dupe adresa Ministerului trebilor streline, cu No. 1.711, din lanuarie 1859,
ceitre acela al cultelor fi al instrucliunei publice
Referatul acelul Onor. Minister, sub No. 3.992, arttätor cerereI, ce at fäcut studentil
din facultatea juridicá i filosoficä, de a li se slobo0 subvenpunea cuvenitä pe lunile de
468
In 1859, Ministrul instructiunei publice din BucurescI, propune celul din Moldova,
Cu adresa No. 643, din 14 Martie, sä se numésca corespondent si ingrijitor de bursieri
profesorul de la facultatea de drept din Paris, D. Royer Collard. Acéstä numire este apro-
batä la 1 Iulie 1859. 9)
Am vaçlut, &AO alì bursieri s'aa trimis din partea seminarului Veniamin Mitropoli-
tul Moldovei, en anaforaua No. 36, din 29 Aprilie 1856, a cerut Domnitorului Ghica
trimiterea la Atena a 3 clerici, conform § 16 din aseOmentul seminariuldi central.
trimis Erodiaconul Clemente, G. Erbiceanu si G. Dimitriu, cu cate 120 galbeni,
unul pe an. 3)
In acelasl an 1856, s'ati trimis si la Halchi al1 trei tineri i anume: Erod. Eronim,
Erod. Damaschin i Monachul Ghenadie, cu cate 80 galbeni, unul pe an. 4)
In anil 1858 si 1859, se tin in Ia3I primele ctirsuri libere gratuite. Gel d'antéiu curs
liber a fost inaugurat In Oiva de Duminica Tomet 1858, de catre profesorul Stefan Mi-
clea. Consiliul scolar, compus din D-nit: T. Veisa, D. Pop, Z. Columb, Partenie Anton ie,
Dr. Apostoleanu, Barnutiii, Suciu, cu jurnalul No. 48, din 17 Martie 1858, ail aprobat
facerea cestut curs liber, de fisica populara, in sala cea mare a AcademieT, de la 42 liana
la 1 p.
Experimen tele /acute de profesorul Miclea atragea numeros auditoriu la aceste
cursurt.
Anexan.' aci programele de la aprópe bite categoriile de scoli din Moldova, la finele
anului 1859. 4)
Sc6lele private din Moldova sunt mal de aprépe priveghiate in anii acestia si mai ales
de la 1859 inainte.
Deja in 12 Aprilie 1858, ata prin feiia oficialá, cat si direct catre conduatorii scéle-
scifdelor private, Ministrul instructiunei publice a scris circulare slicéndu-le: cAvéndu-se
in privire, ci pe la unele din aselAméntele de invétäturi privati predarea limbei ro-
mane se gäsesce in mare neingrijire, ca pe la unele nu este obligatorie pentru elevi si
a pe la altele nu se gäsesce de fel coprinse intre obiectele de invé/ättu.a.», Ministerul
face obligatoriti ctu.sul de limba romanéscá, sub pedépsä la din contra de inchiderea
so:Ad. 5)
Ministrul din 19 Maii 1858, mal serie institutorilor din judete, sá aiba °chi asupra
scellelor private.
In 1.859, Ministerul instructittnei publica a constrins mat de aprtipe scedele private,
si se supunä la prescriptiunile legel scolare, In privinta programel si a limbet
In 15 Iulie 1859, Ministrul instructiunei publice din Iasi serie tuturor directorilor
sehlei private, trimitèndu-le programul public, lista cirtilor didactice i aceea a indivi-
slilor,cu dreptde a profesa si li se vestesce, ei la redeschiderea in Miran& a scoilelor, Mi-
nistrul va opri de la profesiune pe ori-cine nu va avea in regula autorisare viva in chide
Vefli anexa.
Ve01 anexa.
Vell anexa.
Ver)! anexa.
Principalele pensionate cArora li Efau trimis circulare sunt acestea : Katz (No. 2.542), Atana-
siade (2.543), Frei (2.544), Iordan (2.545), Eivas (2.546), Joye (2.547), Hadik (2.548), Vroblesky
(2.549), Petit (2.550), Meisner (2.551), Ferderber (Botoani 2.552), Quitnisky (idem 2.553), Peri (Ga-
latl) 2.554), Scoti (idem 2.555), Edinachevici (Badil 2.556), Kopel (idem 2.557), Mayer (idem 2.558),
Iavorsky (idem 2.559), Fritsch (Piatra 2.560), Diaconul N. Ionescu (idem 2.561) Kayol (Bérlad 2.562),
Bitrou (Roman 2.563), Crudul (Foc4ani 2.564), Metei (BototianI), Sacheti (hin In 4859-
1860 mal sunt urmit6rele pensionate noui : Pondichi la Dérlad, Blanchin la Botofani, Danilan la Bo-.
totiani, SimionovicI idem, Olivare (Bérlad), 13.1padopolu (Galat1), Mitropolu (idem), Tecla-Zgorska (Foc-
(kan°, Solia-Cociu (Fdlticeni). Mal eral i scóle speciale pentru evrei,
171
aacele institute, carI s'ar gasi Inca in stare anormala, nepotrivitä cu tendintele de uni-
formisare ale educatiuneI romanescI.» 4)
Mare svon se ridica din partea directorilor de seca private, carl pun in m4care pe
beli consula contra aceste mesurI. Ministrul explica prin jurnalele oficiale, e,a el «n'a
'Mieles a nesocoti meritele multora din directori de scolI private si n'a pus in categorie
de anormale tete sccaele private. Decl directora, carI a pensionatele in regula aseslatá
de lege, n'ail de ce sä se tema . . . Cat pentru obiectiunile aduse la aplicarea progra-
melor publice prin scelele private, Ministerul nu le iea in sémá, cadí nu le adrriite legea.
Tot-d'o-datä, cu asemenea explicaliunI categorice, V. A. Urechia, publica in S(éoa
Duncirei, din 25 August, urmatorul articol
Résurcitirea Directorilor
RomânI
Grecl .
,..z ArmenI.
ooi
. Germani
SlavI .
EvreI
Total .
PAna la anI 7
/7 !In 10
" 45.
MO sus
Total. .
Privilegiap
z Negustorl .
MeseriasI
oo o AgricultorI
SalariatI
Clerici
Total. .
ti 5 Vaccinap
NevaccinaV
Total. .
" Forul scéleY
VecinT
Total. .
Catre aceste, D-nil profesorY sunt invitap a adäugi si de la sine ori-ce notitil particu-
lare vor putea da &supra scedelor, din punctul de vedere statistic.
Director, V. A. Urechicl. Caput oficiului adminisiraliv.
La finea anului 1859, iatA cifrele statistice ale tuturor sc6lelor din Moldova :
-,
16 -; t 70 17 s. . s. fr ; ; f. 5
rt -8
7: ou ;
'-' E 88 y". f .. I s.
i
7," *;."
»... 7-.. Ó T.. Ó '7! MI 1 2
'Co
7:: 2 S'
7'..,. -2. S'
'..,,, 2 S'
7.1.) 2Co
73
.1.4
o
14 4.g
- a
11.2
a
gal 1-3.0
7, a
ott A0
7,
al .01
.7.,, 0 so A
s. 0 sos it0 *
s.of .0
of
1..
41 1
so k
71
so
«0
:is '9
""
1:',
73'
"g .-'
T.
7.5
ó
....
..:1
i.
0
-....
=
$..
IS.
.....
-
,-.;
-,-,1
2 ii 1'
:43 0
7-4 2
t 3 Zi
5 Rani . . . 20 - 28 - 5 Huai! .. . . 49
I
4 Siireria
5 Tatitrael .
73
124 92
- 140 - 139 - 113 - 96 - - 98 - national . 152
17
8 195 8 202 5 256 29 246 19 Erlemburno: 7 - - - Sedla armeu& .
7 7 Tasibunaru. -0 - 32 - din Bacild . 84
.
6 Roman
7 T.-N amtu .
8 Botogaril . .
-151 -9 13295 78 151103 96 125
163 21 209 28 209 23 232 22 214 21 ""In2 °mu i'll
9 128 10 1 Bailie .. . . 52 - 50 - 43
139 5 163 10 2 Podu-Lung. 22 - 21 36
88 48
8 Culibail. . 30 - 15 - lost ella din
9 Sloboda 48 27 Galati . . 51
52 - 88 - 10 BoloilnescI 14 - 13 - Sada camera. . . lb - 18 - gree&
9 Eldrlad
10 T -Petra .
. . 165
141
8 224
8 127
40 223
14 148
13 233
11 144
23 269
12 158
23 3 Tecueill ..
15 ,,,,, , ,
47 - 62 73 5) - 55 11 V&IeniT .
42 Cisimeelliol. 44 - - -
. . . 43
11 Mibilulent .
12 F&Iticen!
50
138
5
9 147
CO 7 62
11 136
8
18 131
48 6
11 127
45 7 ""1112,,,50 laT, m!
44 1 Odobesel... -- 13 Canal.. . 16
22 -- 21
25 --
5 14 Trecatis!
13 Doroboifi . 66 8 64 10
-8 55 5 71 6 85 9 2 Panel(' -
121 416
40 47 -8 35
87 102
15 Agiapialn .. 10 - 18 - SUMA TOTALL
Seminarul
14 T.-Frumos . 63 - 76 91 8 74 7 71 7 i. Mkt PREPIRI/MLI - - 13 13 18 18 35 35 31 13 Sem. dui Husl - - 86 13
15 T.-Oena .. 61 4 66 85 5 82 5 112 12 11. VICOLT.11.11DICI.. .-- - 8 5 8 24 -
1 Bolgrad .. . 15 - - - r/E.cARE AN
Watts Ill 1,192 DIE : Pe
27 - 29 - 2 Ismail . . 22 - 47 -
8 133 Sc6la de fete
16 Baclul. . . 112
17 Vasluill . . 40
18 Huai. . 203
-10 248
6 118
48 -9 50
214
10
6
151
68
9 236
11 173
9
'71
83
228
11
11 din Odobesci
11 Seóla central& 143
- - 928
443
43
7 142 7 169 7 169 5 Sc.Armene din:
fl
19 Focsant .. .
20 Tecucid .. .
75
72
4 82
5 67
6 119
7 75
7 120
4 97
7 127
5 106
12 Se6la de 88.41
9 din Vrancea. -- - 85 - 29 - 403 - 2 Ismail1 FOCO Illi .. . 29 - 26
. . 16 25
Frecueu-
21 Galati.. . .
22 121
Hfirlad . - - -- -. 70 - 82 - 8710 167 7 198 9 228 14 293 11 Sc6la de fete
6 din Berlad. . - 59 - 73 - 88
Clase giro. din
Bérlad . - - 18 102.r8
4niT so1 AMA
28 &Ma. milt-
taril.. . . .
24 Sc6lele ar-
69 - 39
S801(818RIM tit :
1 Galati
2 Ina( .. .
-_ -- -
__ 20 _ 23 7- Sc. din
Roman. .
móniist.
din
1856 8.437 210
mene din: DoljeseT . . - 18 -4857 8.735 252
1 Botoeani . . 70 - 185 82
89--
1:411111 st Mt! 411
-- - -- 21.GaiHtl
Mimi NI VIM 1113 : 858 4A87. 294
2 din 1581. . , 47 8 41
8
7 -41
5 46 41 1 Berta
2 Ismail . .
. .
.
53
91
55
423 -
T.-Frumos . - -
. .
20
125 - -4839 5.410 316
19. 289 1.210
_ - -
3 Beigrad. . . 45 so
4 Chihli.. . . 25 - 2-8 .. r
4B TV ; Bel ni : . .. 40 1 1-
- - 17g
In 1858, comunitatea evreeasca. din IasT, incercá a deschide scoll, pun6nd pentru a-.
ésta darea gabeleI. 4)
In IasI functionati scolI private evreescI i anume, pentru fete a luT Leon Sirkus, a lui
Blumenthal, a luT Zwalb, iar pentru Wept a luT Winternitz.
Van chip trebuintelor destinatiei sélesi cA este cu totul nepotrivit until asedimént,
ce trebue si fie centrul invetäturilor din tdrä.
ce,
cA sunt trecup actim dece anI, de cind legiuit6rea obstései Adunare,
a declarat neapdratä trebuinta de a se clidi cuviinciesele inciperl pentru inveliturI,
a' pus in dispositiunea guvernulul, prin art. 10, din legiuirea anulut 1847, trebuincid-
sele fondurl pentru indeplinirea und asa de simtitä trebuintä ;-
Considerind, cä orI si care ar fi starea lucrurilor ce vor isvoH din imprejuririle de
fatä, importanta i folosul uneI asemenea clädirl va fi tot aceea ;
Consideränd, ca este o %Intl datorie, impusá noue prin legiuire i prin vointa acelor
iubitorl de omenire românI, earl ail inzestrat cu atitea bogita asedäméntele de bine-fa-
cerI, de a nu läsa sä se maI amine o ask importanti lucrare.
Veddnd planurile alcituite de cotnisiunea instituati de acel Departament, si compusä
de architectiI A. Ordscu, §later i Benes, pentru elädirea uneI academil, pe locul cole-
giulul S-tulul Saya, dupe programa ce s'a dat aceleT conlisiunl;
Védénd devisul aproximativ, alcätuit tot de acele persone, si care se tu-ca la suma de
un milion opt sute noud-decl i cloud de mil Ose sute noud-ded (1.892.690) leI.
Noi, pe temeiul art. din regulament si art. 10 din legiuirea din anul 1847, aprobim
raportul aceluI Departament, pentru cladirea Academiei, dupe planurile i devisul in-
semnate mal sus, si cu ordnduelile propuse in acel raport, ea adica executarea lucrAreT
sä se fad prin de aprdpe stäruinti i privigherea Eforiel scOlelor ;
Ca architect al luerárilor, sub directa privighere si controlare a Eforiel, Nol, din acele
treT persOne, ce ni se recomandi de Departament, ordnduim pe D. A. Orescu, inginerul
architectul StatuluY, cáruia i se va da un ajutor desemnator, cu o MU pe lunä
de 500 leI, un scriitor cu o lea pe luni de 200 lei si douI conductorl impiricl de
cládirI, ce se ver ordndui de catre Departamentul din intru din functionarii In fiinta ;
se va pune in dispositiunea D-luI °resell, pentru diferitele séle cheltuell in implinirea
insemnateI insárcinäri ce se pune asupräll o suma de galbenI una mie (1.000), carI sä
i se rapt* treptat, dupe trebuintele
Suma de 1.892.690 lel, trebuinci6sä pentru cládirea Academiel, se va lua treptat,
dupe trebuintá, din casa centralá, viind i Eforia sedilelor In ajutor cu suma ce va chib-
zui el pote dispune din capitalurile séle.
Pe aceste temeiurl, acel Departament va invita pe Ebria scelelor, a lua indatä euviincid-
sele rnesurl pen tru darimarea indati a vecheI zidáriisi pun erea fondaliilor nouei AcademiT.
Cunosednd i pretuind cea bine-ficetbre stáruintä a membrilor Eforiet, pentru des-
voltarea instructiuneI publica, suntem incredintati ca vor pune tótä staruinta lute° lu-
crare, prin care vor dobindi nouI titlurI la recunoscinta publiculuI.
Cu placere exprimám via neostrá multimire sefuluI ad-interim acelul Department,
pentru laudata initiativa ce a luat in acdstá bine-facere.
(Ormdzi iscálitura MárieT Sale).
No. 4.290. 4857, Septembre 10.
G. Costaforu reintors la post, se pune pe lucru, si In 11 AugUst 1858, obtine decre-
tul CaimacamuluI Al. D. Ghica, aprobind nouele programe gimnasiale. 4)
Vell anexa.
2) Ve01 anexa.
2) Vell anexa.
42
178
Tot in Septembre 1858, Eforia inchee jurnalul No. 46, prin care infiintéza o comi-
misiune consultativa pe langi Eforie, alésa din corpul didactic si numita Comisiune
gimnasiali.
Eata jurnalul, prin care acésta comisiune s'a constituit:
Copie din dosarul No. 1.005 din 1858, pentru alegerea unel comisiunl
din corpul profesora, cu insarcinarea asupra metadelor, cirplor didactice si a
regulelor de disciplina
Jurnal
«Eforia scaelor, considerand, eh' de la D-nii profesor! depinde In mare parte huna apli-
care a programului; cA D-lor pot a se pronunla mal bine asupra met6delor, artilor di-
dactice i chiar regulelor disciplinan!; di din unirea i constituirea D-lor in corp,
depinde in mare parte progresul instructiuneI nationale ; s'a chibzuit a se convoca de
D. director top D-niT profesor! gimnasia!!, pentru ca din sinul D-lor FA se alega o co.
misiune, compusa din 10 membri. Acésta comisiune, care se va aduna 1,4 va delibera im-
preuni cu D. director, va avea vot consultativ si va putea face cunoscut EforieT re-
sultatul deliberareï séle asupra cestiunilor de aplicatie de metóde, de cary didactice,
ski si alte cestiunT, care interesdza instrucpunea in general.»
Atribufiuniie Comisiunel
Art. 5. Puterea acestel comisiunY este consultativä, çi opiniunile el se vor supune la
aprobarea onor. Eforii.
Art. 6. Acéstii comisiune va putea discuta cestiunl de aplicatie, de metódä, de disci-
179
plinh, de &fi didactice, séil i alte cestiunl, carI interesézi instructiunea publica in ge-
neral.
Dreptul de initiativi este al comisiuneI, ca si al EforieL
Modul de a lucra al comisiunei :
Art. 7. Comisiunea se va aduna de ordinar la fie-care dou6 gpt6mitnI, LunI 'Adra, la
7 ore, in sala Eforiei. Se pote ing. convoca si extraordinar de chtre presidentul gh.
CAnd 4 membri vor sustine i vor motiva formarea uneI AdunirT extraordinare, prese-
dintele va fi dator a o convoca.
Art. 8. Hotáririle se vor adopta prin vot secret si dupe majoritate.
Art. 9. Spre a fi aceste hogrirI valabile, catä sh fie fath cel putin 7 membri din 11.
Art. 10. Hotäririle adoptate se vor comunica prin prezident la Eforie. Eforia i va face
observärile séle, pan& ce in fine i va da votul sèù definitiv si se va pronunta, (Mg. In-
cuviintézä séh nu a se lua m6surile cuvenite pentru aplie,area lor. EforieI insi i se va
face cunoscut i opiniunile minoritätel
Art. 11. Fie-care din membrfi va putea primi din partea comisiuneY lucrárI analoge
cu specialitatea sa.
Art. 12. Aceste statute fiind aprobate de membrii comisiuneT, se supun L la aproba-
rea Onor. Eforil.
Art. 13. Niel o schimbare nu se pote face la aceste statute, decát tot dupe modul cum
s'a fácut si ele.
B. Boerescu. Joranu. H. Hill. Aaron Florian. R. Neimaister. Zalomit. t. E.
Nichefor. P. I. Cernliteseu. Al. Oréseu. A. Marin.
1858, Septembre 2(3.
Dintre cele mal importante lucrAri ale acesteI comisiunI, avern a mentiona proiectul.
de ortografie cu litere latine, presentat de D-niI Poenaru, Nichefor si Nestor, proect pro-
vocat de Eforia scólelor. 4) Vom reveni asupra acestuia la rubrica cultureI generale.
*
In vedere tu noile programe, se fac unele modificatiunI in personaltil didactic. Aces-
tea sunt ar6tate in urmätorul raport, efitre Domnitorul Alexandru I6n I, pentru se-
mestrul scolar 1859-1860.
I. In gimnasiut capitatei
Alecu Pop, profesor de calcul i caligrafie, cu léfa de leI 500 pe luna, i sé
adaogi Inca leI 1.00 pe lunä, cad In loe de opt lectiunI dupe programa veche, face acum
12 lectiunI.
S-tiel Sale diaconuluI Theodor, profesor de religiunea ortodoxa, pe langa léfa sa
de 150 leI pe luna, i se mal adaoga Inca lei 150 pe luna, cad leafa ce avea era prea
mica si In disproportiune cu a eelor-l-alIT profesorI.
D-lul lag Bans, profesor de istoria naturala, pe langä léfa sa de leT 600 pe luna
i se maI adaoga Inca leI 200, cad mal 'nainte avea In fret clase Ose lectiunI i acum
are a face In 5 clase 10 lectiunI.
AcestI 200 se vor da din ceT prevaduti in programa veche, pentru un curs de istoria
naturalä la clasa
II. In gimnasiul din Craiova
ct) D-luI G. M. Fontanini, inspectorul gimnasial si profesor de limba latini In para-
rel cu cea romana si de geografie, pe langA léfa sa de lei 750 pe luna, i se mai adaogä
lel 50 spre a se face 800, cad i s'a mal adaogat cloud lectiunI prin noua programa,
pe Lana léfa sa de inspector de leT 300 pe luna.--mfara de 161100 ce primesce acum ea
diurnäi se mal adaoga. leI 100, fiind-ca léfa ce avea este In disproportiune cu greu-
tatea sarcineT;
D-lul . . . Arnold, profesor de limba germaná i se n'utI adaoga 50 lei pe lunfi, pe
leI 450, ce avea, pentru ca sé. Obi aceeas1 léfá, cu ai1 profesorI de categoría sa;
Basiliu Caloianu, profesor de istoria generala i se adaoga leI 100 pe luna,
peste lel 500 ce a-vea, spre a se ma': apropia de léfa aceluiasI profesor, din gimnasiul
capi tale.
Acesta chibzuire Eforia o supune, dupe datorie, la cunoscinta Mariel Tale, si vé rog
sé bine-voitI a '1 da Malta aprobare, de a se pltiti numitele adaose, de la Septembre cu-
rent, din fondul economfilor scedelor.
Membrul EtorieI instructiund publice, B. Boerescu.
Deja In 22 Iulie 1859, Eforia cu jurnalul No. 46, a chiämat sa ocupe catedrele din
cursurile superi6re anexate la liceil, pe urmat6rele persone :
1) A. Tr. Laurian, pentru catedra limbelor clasice, cu léfa de 800 161 pe luna ;
2)1. Eliade Radulescu, la catedra limbeI i literaturel romane.
3) Patti Buescu, pentru catedra de economia rurala si agronomie, catedri care s'a
aláturat ea curs superior pe Mug& gimnasid, cu le& de 500 leI pe lunA.
La 22 August 1859, I. Maiorescu e numit de Eforie profesor de istoria criticä si sta-
tistic& la clasa VI-a, a VII-a si a V-III-a, cu leg de 800 le pe lunä, iar D. CernAtescu
ramäne pentru clasele a III-a, a IV-a si a V-a de aceleast matera.
In Octombre 1859, C. Aristia este numit profesor de limba eleni la liceul S-tul Saya,
pentru clasele a VII-a si a VIII-a.
B. Boerescu, care cu ofisul No. 1.190, din 1 Septembre 1858, succedase luI G. Cos-
taforu la directiunea sealelor, se demite. In 2 Octombre 1859, I. Zalomit tirte pe cAte-
va oilile postul de director al scalelor, Oa la 15 Octombre, and este randuit definitiv
director al saelor profesorul I. Maiorescu.
In Iunie 1859, D. A. G. Golescu, este absent din Eforie fiind la last. Laurian e nu-
mit in locu'I, ca membru onorific, prin raportul care Domnitor, semnat de C. A. Cre-
tulescu, sub No. 2.016.
1) Vet;IT anexa.
1.82
Acésta a di chibzuire, Ebria o supune prea plecat Inaltimei Vistre, a de yeti socoti
de cuviing sa bine-voiti a 'I da malta aprobage, spre a se pune In lucrate.» 4)
Acéstä circulare, aprópe identicrt, este comunitati i celor 4 seen primare din eapi-
tali in 5 August 1859, sub No. 1.910-1.914.
Asemenea se comunia noul program si urmitorilor directori de mile private :
«Vi se comunica" i D-véstre cite 4 exemplare, impreunii cu instructiunile relative la
executarea sa. Sunten invitan, D-lor, a substitui in locul programului vechid pe cel
si a priveghia ca D-niI profesorI, ce aven, si se conformeze intocmaia,
D-lui N. Mitilineu.
A. Ta-bacopolu.
a, A. §evitz.
a, St. Rasianu.
A. de Vuin.
a, I. Riureanu.
a, I. Gaf.
I. Pop.
A. Vichy.
I. Deliani.
,a
A. Apostolatu.
7,
Vell anexa.
184
Pentru a impedica abandonarea scOlelor primare de atre scolad, inca inainte de ter-
minare, a tus-patru clasele primare, se infiintézi un absolutorii a una scoll primare i se
cere presentarea lul obligatorii, pentru aceI ce vor si intrO In gimnasia. Eati circula-
rea pentru acésta, adresatä tutulor institutorilor superiod:
Circulare catre institutorii superiori a scaelor primare din districte i capitald
Ca scolaril si nu se lase de scOli mal 'nainte de a fi terminat t6te invdritmile celar
4 clase, Eforia a socotit de cuviinti, ca peviitor, Incepénd chiar de estimp, si se dea sco-
larilor ce vor fi terminat tcite clasele cite un certificat. Pentru acest sfirsit, se trimite
D-tale un num6r de certificate potrivit cu numèrul scolarilor ce afi fost in anuI trecut
in clasa IV-a, din care si daI numaI la scolarif ce vor fi demnI de a esi din acésti cha.
Inteinsul se vor trece t6te insemnirile, ce se areti i iscilindu-se de top profesoriI da-
selcrr respective, se va da apoI scolarulul.
Vi se adaogi, cA fArá certificat complect al claselor primare, niel un scolar nu va fi
primit a intra in duele gimnasiale.
1.859, August 18.
&ala din Ploescl, care, precum scim, se bucurä de fondurl propril, primesce In 1.859,
o adiugire de studil, care o disting de telte cele-l-alte scoll primare din /erg. Anume se
adaogá o t'asá comerciara i prin urmare programul, intocmit pentru scóla din Ploesci,
este modificat, dupe cum se pede vedea din anexele 1) la acésti pagina, relative la
afacere.
Veg anexele.
-- 185
subsemnatul ve invita, D-lor eforT, ca prin circulare si day in cunoscinta tuturor pro-
fesorilor de prin districte, cum si a face cunoscut celor din capitalä, a se abtine de la
a.semenea urmarl.»
Ministru, A. G. Golescu.
Superaren pe institutorul din Buzeil provine din faptul, ca acesta manifesta senti-
mente ostile nouluI guvern, prin declaratiunea 1111', adusa AG/ in intregime :
Copie dupe hc19'tia D-lui Dimitrie Kirculescu, cu No, . . din 26 August 1859,
.
ditre administraliunea districtutta Buzéu
aSubscriindu-me la imprumutul national cu suma de lel 500, ce 'ml-a fost prin pu-
tintä, am fost mähnit, ca marginitele'mI m416ce nu'mI permit a veni cu mal mult in
ajutorul de care acestä &man& Ora este gat de mult intrebuintatä. AstAIT ing, când
impregiurärl cu totul neasteptate ivite de cuOnd in acest district? me fac a perde
aceeasI incredere ce aveam mal 'nainte;
Vifi D-le administrator a ve anunta, a abfinendu-me de o cam datfi de la ajutoru/
cu care atund tn'am oferit 11 pästrez a 'I depune pe altarul patrieI, intr'un timp mai
favorabil principillor ce profesez.»
D. Kirculescu.
1) In 1858, Clitnielmia cerea institutorilor sit se ablinil de la politick pentru. el dénpil, ea tot ce
era mal inteligent In OrA, se declaraserl pentru wire, principe strein, etc.
Climiclinia, ea Vote guvernele rele, linpedica pe corpul didactic, nu de la politick ci de la politica
care nu'l convenea dénsel.
186
Copie dupe adresa Ministerului cultelor cu No. 3.284, din 21 Noembre 1859,
catre Eforia scdelor
Domnilor efori,
Circulare» D-v6stre, din 31 Octombre, catre InstitutoriI primarl din judete, nu repro-
duce IntoemaI spiritul adrese ministeriale, care a provocaro. Subsemnatul tintea la un
187
Efoiia respunde Ministrului, cu raportul No. 3.618, din 29 Noembre 1859, ceutend
a'§i justifica circularea, iar de buletin nu face multa vorbä.
Eate réspunsul Eforiei 0 replica ultime a Ministrulul A. G. Golescu :
In fine Eforia, insuflati de sincera dorintä de a päsi In tóte lucrarile tale In perfecta ar-
monie cu D-vestre, spera ca acest incident, dupe explicArile date, nu va altera acordul
dorit. Cat pentru ema-l-alta parte a adresei D-v6stre,relativA la .Buletinul instructiund,
se va ocupa cu acésta, indata ce Eforia va termina lucrArile relative la budgetul ce se
gräbesce a Incheia.
se intelege de sine, ca acesta regula disciplinará nu póte fi imping pana a'l impedica
In libera exersare a drepturilor lor de cetatenI.
A.ci totul depinde de la apreciarea si de la tactul directiunel scaelor. Misllocul care
se pare maI nemerit spre a mentine pe institutoril primarI In calea cea bunk este in-
demnul ; de ad necesitatea until buletin special pentru instructiunea primará, cAnd
ins& nu va fi nicI acesta lndestul, atuncI se cuvine a se lua mèstul exceptionale de mus-
trare sell de represie, insä individuale, i numaI pentru fapta de a se fi Orbit interesele
instructiuneT primare, iar nicY o data pentru natura opiniilor politice, cari vor fi causat
acésta abatere.
Aceste regulI sunt dictate de natura lucrulul, de interesul instrucliund primare, pre-
cum si de cea mal stricta echitate catre institutori! primari Subsemnatul este Incre-
dintat, ca i D-v6stra suntetI de aceeasi convinctie 1rtru acesta 4 explicArile séle
190
alt stop, decit a ridica ori-ce nedornirirl ar mal fi putut rèminea asupra unor pasagil
repetate de D-v6stre din precedenta sa adresi, si a consolida cu atât mal bine acordul,
cu marea sa mulfamire vede, a domnesce intre Ministerul s611 i corpul atilt de lu-
minat, care presida la directiunea instrucliund publice. 1)
A. G. Golescu.
in August 1859, din ordinul consiliului de ministri, se decide a se deschide scnlä pu-
blica la Oltenifa.
In acelas an si lung., conform celor slise la eadaosuri la paragraful IV, din budgetul
anului 1859, aprobat de Camera» si conform art. 21, din regulamentul scélelor, Eforia
cere numirea lui Teodor Ciocaneli, ca revisor pentru pensinne si well private de ambe
sexe.
In Iunie 1859, se infiinléza o saga de 4 clase, la Rusii-de-Vede, din venitul S-tului
Spiridon. De 11 ani de cind nu mal este capitala judefului Teleorman, nu mal are sc6la
primara. Rusii-de-Vede este pe mosia Spiridon, deci el sa platésci lérá 2111761R°-
rului de 400 lei pe luna.
In anul acesta, 1859, Eforia averilor Brancovenesci, fie din scop de propaganda poli-
tica, fie din sentimente mal nobile, promite Eforiei si Infiinleze scoli primare de fete in
téte orasele de resedinfi judefianä si la mtnastirele de calugari si de calugarife.
I) Spre a se vedea cum consideratiunile politice determinah mal adesea simpatiile, orI antipatiile
guvernelor, pentru corpul didactic, aducem In aned unele acte, din care lectorul '0 va forma con-
vingerea, cA Caimacamul din urmi, Intre 4856-4858, curtenea pe institutorT 0 le acorda gratifica-
pun!.
1) Dosarul No. 51, din 1859, archiva ministerulul de culte.
491
ruti. Nu 'mi remine acum alt deck, cu reserva ce a remas din administratiunea asesli-
mintelor pe anul trecut, si sincep cu menistirea De-un-Lemn, spre a realisa ideea unuI
pensionat de fete, tinut In teste cele trebuinciése, cu cheltuiala din fondul aseslimintelor.
Dar In drumul acesta, am de invins multe simarl greutäti : si construesc un edificiA,
destinat pentru a fi institut ; sA pregitesc personalul, care va fi destinat cu directiunea
pensionatului, ci cu Invetitura fetelor ; sä compun un regulament pentru intréga or-
ganisatiune ci administratiunea institutuluI; si destinez din fondul asedimintelor un
fond special, din care la esirea fetelor din institut sä li se Lei un ajutor in banI, ca
zestre, spre a se putea ciatori cu folos, si altele asemenea.
Avend desevirsitä incredere in zelul si activitatea, cu care Onor. Eforie este gata a
sprijini tot ce privesce la educatiunea si invetätura junimei tereI, me adresez la lumi-
nile el, si cu on6re o roe., ca, luand in consideratiune intentiunea mea, si bine-voiascA
a 'ml comunica tot ce va socoti ci interesezi fundarea institutuluI de c,are e vorba, pre-
cum si desvoltarea c prosperarea luT. Aceste opinil bine-voitére me vor usura la greu-
tätile ce am si inving, 'mi vor servi de normä la tot ce am si fac, si déci. institutul va
merita vre-o laucli, acésta din cea mal mare parte se va cuveni Onor. Eforil.
Principe, Bibescu Basarab BreIncoveanu.
Director, Aaron Florian.
Eforul principele Bibescu cere EforieI scélelor si publice concurs pentru scòlele ce
va infiinta de la anu11860, la Severin, T.-Jiu, R.-Vélcea, Pitesci c Térgovistea.
Pentru local si mobilare, Eforia Brincovenesci publici concurs pe 4 August 1860.
In 28 Iunie 1859, ctitorul aseçlämintelor Brancovenesci propune sä infiinteze 20
de stipendiI pentru bäeti si fete s6race.
Dam in anexa 4) adresa cätre Eforia scaelor i regulamentul de admisiune al bursie-
rilor, acte redactate de directorul Aseslämintelor BrancovenescI, profesorul Florian
Aaron.
Intrat In calea facerilor de bine, Principele Bibescu, propune EforieI saelor, tot in
Iunie 1859, sä infiinteze 5 externate de fete in Bucuresci. Däm In anexi 2) actele re-
lative la acésti fundatiune.
Veyll anexa.
VOX anexa.
192
promisese welt de fete in tate orasele de resedinte diiì téra, acum se marginesee a
cere autorisare, sä deschida scoli de fete In Oltenia, incepénd cu Craiova i Caracal.
Dam aci numai adresa titorului din 11 Decembre, dupe dosarul No. 58, din 1859,
archiva Ministerului de culte, iar actele isvorite din acéstä adresä le anexam.
Vell anexa.
bine-voit a aproba reinfiintarea de scoli sätescI. Departamentul credintei rógá d6r
Eforia si grab6sca a organisa in senil timp scdle sitesci.D
Eforia procede dupe vechiul obiceid; ea nu se preocupa decat in mod törte secundar
de local si de inv6tAtorY, 4) ci asupra adreseI provocatére a MinistruluI credintel decide
sä se edil visterieI sciinta de num6rul satelor i targurilor din fie-care judet, care ad fa-
milil in num6r de 100 si maI mult.
Visteria trimite in 28 Februarie 1.855, cu adresa No. 1.228, listele cerute, iar Efo-
ria inchee, asupra adreseI acesteia, resolutiunea : eCand se vor deschide scélele se va lua
in bagare de séma alaturata lista.)
0 c.Ette cal? 0 de trebue si se repare casa de seòlà, 0 de cine ?»La acest raport Eforia
räspunde: a eacelor mile nu li se (hi nici o subventiune din partea Eforiei, niel in pri-
virea remuneratiunei preotilor, nie! In privirea reparatiunei caselor de senia. /)
Mai duo! an! trecuse de mind se ordonase infiiintarea de scoli sätescI 0 nimic in rea-
litate nu se dobandise. Acésta indémnä, se pare, pe Domnitor, ca in Septembre 1855,
Si mal restring num6rul sedlelor, pe hartie proiectate, hotärind, ca in loe de a se in-
fiinta lcol! prin 0-Le satele, si se deschidä. : scoli centrale satesci prin fle-care judel,
pe unde dorin.fa va,. arèta fi. trebuinta va dovedi.
Eforia, care la Inceputul anului ceruse de la visterie lislá de satele din téri, intréba
acum cu circularile No. 1.315-4.330, pe comiteteie scolastice: (Cate sate frunta§e se
aflá in eoprinsul aceluI judet, §i ce populatie are fie-cave 0 la care din ele, dupe pärerea
comitetuluT, ar fi mal de neapärata trebuinta a se infiinta de o cam datá scedá comu-
paid ?» In fine urmirind de la comitete adunarea listelor satelor, Eforia deschide In
24 Septembre 1855, publicatiunI la Vestitorul romä nesc, pentru concurs de ocuparea
sc6lelor satesci.
Eatä in extenso publicatiunea EforieT:
«Conform inaltei Marie séle resolutiuni, datä la raportul onoratului Departament
al credinteI, eu No. 148, din anul urmator, 0 al acestei Eforii, cu No. 149, din 13 De-
cembre anul trecut, urmand a se deschide scoli satesci centrale prin fie-care judet, se
publica, ca la I. Decembre viitor, se va deschide la Eforie concurs pentru institutoriI ce
sunt a se numi la aceste scoll. Cunoscintele ce se vor cere de la coneurenti sunt :
Cetire ;
Scriere ;
Religiune: letona santi 0 Catihismul
Elemente de Gramatica romana ;
Din Geografie : divisiunile principale ale globului §i mai in special geografia Wei
cu cunoscinte istorice
Aritmetica : cele 4 lucrar!, numere complexe, sistema greutatilor 0 mèsurilor din
téri ;
CunoscintI de plugärie 0 din geometrie: aplicatiune la mäsurät6rea pogúnelor.
1) Vesil in ludrarea mea *Seed& sAtesci in Rominiau, rèspunsul Eforid, cu No. 4.185, din 1 Au-
gust 1855.
195
si astepte alte conclusiunt. ROti a fäcut Eforia, slicea D-sa, de a deschide concurs, and
bine scie Eforia cA nu se gäsesc decat cu anevoe mare profesorI de judete, neeum si se
gäsésca InvOlátorT pentru sate cu mica léfa ce li se acorda. D-lul ar fi putut adaogi cu
lipsa de sätent cart si fi trecut cel putin duo6 clase primare. Conclusinnea logic& era :
sii se pregatésci inv6tator1 inteun timp dat, pen tru scedele ce erad a se deschide. Zelul
patriotic impinge pe Ministrul insä si slici Eforiet luall pe cine s'o intdmpla, dati'T ti-
tlul de invOtator i, flat-lux, sa se faci Ebria se apene ea insist de realitatea
negativa a concursuluI si se gräbi a rOspunde Ministrultif credintet, la adresa maT sus
adusä cä «Ebria are t6ta vointa de a infiinta scede de sate ; cA concursul candidatilor
n'are de object decat a se examina concurentit &ea aft calitátile neapOrat frebuincielse
spre a fi Invétatort la sate, a prin urmare parerea acestet Eforit si a onoratuluI Depar-
tament nu sunt neunite, precum se exprimä acel onorat Departament,si ci in fine ono-
ratul Department, fie incredintat cá acéstá Eforie posedi vointa . . . . spre a face tot
ce este ea putinlä din partel spre infiintarea scedelor de sate.» 1)
Tret slile dupe acest rèspuns, Eforia institue o comisiune de profesort, compusa de
D-nil Maxim, George Pop si Alexandru Pop, ca sa examineze candidatil pentru reinfiin-
tatea scedelor comunale, care candidati vor incepe a se infatisa la Eforie de la 1 De-
cembre viitor i resultatul examenuluI si '1 comunice Eforiet, etc.
In 22 Decembre acelas an 4855, secretarul de stat, cu adresa No. 5.058, serie Efo-
riel; alOturind copie dupe o adresä Episcopulul de Minnie, cu No. 1.648, din 8 Decem-
bre, pentru infiintarea de scoli prin preori pe la sate, eu resolutiunea Domnitorului :
«In de apr6pe bägare de sémA i chibzuire a EforieT sc6lelora
Episcopul cerea de la M. S. Domnitorul, ed apentru cele cate slece scolI ce ati (Voda)
chibzuit a se infiinta in fie-care judet, sa fie ase0ate In satele ce se coprind in alAturata
listä; apoi indici i preop, earl se gäsirl destoinicT de acele scoll, i cere si poruncéseá
Domnitorul epregti Urea incelperilor, hotArindu-se de catre M. Sa si lefile»; mai cere,
ea tot-d'a-una Oisele scoli sfi aibi invOtator1 elend i si p6rte numiri de scoli bisericesci.
Mal adaugä dupe aceea, si se dea ordin oeirmuitorilor, si executeze pe eintaretii si pa-
racliseril, ce nu ar intelege sa mérgä de bunä vole la sc61A.
Eforia cu raportul No. 75, din 27 Ianuarie 1856, rispunde Domnitorului in privinta
cerereI Episcopulul de Minnie, cä indatA ce se va aproba raportul el, cu No. 1.210,
din anul trecut, atingétor de infiintarea scidelor de sate, va chihzui, ca la alegerea Inv&
tätorilor acelor schle, si se prefere preoii, earl vor avea o capacitate egalä cu eel laid,
insi preof ii invätätori si fie in privinta instructiunei de a dreptul sub ordinge acestei
Eforii, care 'I va numi, enumaY dupe un examen ce vor da inaintea comisiunei ce se va
rOndui de dOnsa i Eforia va avea drept a'T destitui tot-d'a-una, eind nu Vvor indeplini
datoriile de institutor!.»
Nu e de prisos a mai insira aci vanele corespondente urinate in tre Minister si diverse
autoritAg in curgere de mal duoT an! de slile. Destul este pentru istoria it6stri. sti ark-
tám, cti trecu çi anul 1855, 1856 si 1857, mal tot, fárii sA fi realisat mficar o sci5li sa-
Owl ; numai in acest de pe urini an reincepe lucrfirl pentru reinfflintarea sesilelor
sitescl.
Prima lucrare ce aflAm in dosarele Eforiei relativA la acéstá la acésti afacere este
din 19 Ianuarie 1857. Acésta este o adresa a Ministerului CultuluI si instructiunei pu-
blice din Muntenia, cu No. 237, care vestesce Eforid scedelor si 'I alituri copie dupe
oficiul Caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica, cu No. 12, din 11 Ianuarie 1857,
pentru redesehiderea sc6lelor satesa Ministerul adaogi Eforiei invitare sä lea disposi-
tiuni pentru aflarea ci alegerea institutorilor trebuitorT, anualindul ca el a luat intele-
gere cu Ministerul din lOuntru pentru reparatiunea scedelor ce vor ma' fi existAnd
recladirea celor din nod dupe trebuintii.
497
Oficiul Cäimicamiel hotaria infiintarea scélelor sateseI, incepénd de la satele cele mal
mult populate, si pentru acest scop ordona EforieI, sa deschida concurs pentru exami-
narra candidatilor, clan, gisindu-se destoinid, sa se numescil institutori, folosindu-se
Eforia de preotil bisericelor satescl, aceI carT la intéia intocmire a acestor scede au fost
pregititI (?) a fi invetátorI.
InstitutoriI satenl vor fi indatoratI sa nu lucreze vera pamentul, sa mergä la scéla
central a judetulni, unde vor urma sub de aprépe directiunea profesoruluI a se Impu-
ternici §i a se desever§i la cele ce ar mal fi de lipsa, pe timpul ce se va gäsi de Eforie
a este de ajuns. Se va publica In tétä téra, ci top' acel c,arI pe viitor vor voi a se inrola
intre candidatiI de institutorY, si fie datori a urma invetättuile scéleI centrale din judet,
gisindu-se destoinici, se vor numi institutorl in locurI vacante. PAnä in primävéra
viitére se vor repara inceperile de scálä ce s'ají fost infiintat i care astäsII sunt in de-
rapänare ; asemenea ande nu vor maI fi existAnd asemenea clidirI si se ingrijései a se
gäsi incäperile putinciése. Cärtile elementare, ce se vor hotari pentru Invetätura copii-
lor de siteni, se vor vinde lor cu cel mal mic pret vi se vor da gratis la ceI seracI. Fie-care
proprietar va fi de aprépe priveghetor pentru buna stare a seálelor i silinta instituto-
rilor, intelegindu-se pentru acest sfirOt cu profesorul districtuluI.Cirmuitoril jude-
telor sunt chiämall" de aci inainte a avea cea maI mare silintá la inaintarea Invetäturd
moralei in judetele lor, ca si merite cu d'inadinsul titlul de preqedintI al comitetelor
de instructiune publica. Sumele ce se vor aduna pe anul curent §i in viitor din cei cite
duoI leI de familie, se vor versa regulat in casa Eforiel scélelor, reminend de acum
Inainte in primitiva i speciala lor destinatiune. Departamentul CredinteI i instructiu-
nel publice, in intelegere cu cel al trebilor din launtru, al finanteior i ca Eforia sc6-
lelor va aduce la indeplinire, etc.»
hiel séle, sa. se fad el InvétätorT, cleat cere de la Eforie, si incuviinteze examinarea lor
in capitala fie-caruT judet (le tatre profesoril respectivI de acolo.
La acéstä cerere Eforia rèspunde, In Martie 15, Cu adresa No. 405, cum di va profit&
la timp de bine-voitérea propositiune a episcopuluT.
S'ituatiunea scòlelor din judetul Ilfov, cel mal apropriat de centrul de unde se dedea
impulsiunea, este tristg oglindä si aceleT acelor tine. judete. Acéstii situatiune ceru
de la Eforie formarea de instructiuni pentru revisorii i invägtorii sc6lelor sätesci
1) Vein anexa,
199
In Maiii 1857, Eforia ordona, ca cu inceperea anulul scolastic viitor, institutoril ace-
lelor primare districtuale, si fie indatoratI a primi candidatIde invetatori din sate si
pregatésci in curgerea semestruluI de iarna.
Eati circularea acésta :
Copie dupe ordinul Eforiei scdtelor, cu No. 840, din 30 Maiu 1857, catre inspec-
torul gimnasiului din Craiova. 2)
Eforia a gasit de cuviinta, ca cu inceperea anului scolastic viitor, D-niT institutorI
scelelor primare districtuale, sä fie indatoratT a primi pe eandidatit de Invetfitori, ce se
vor trimite de catre carmuirile respective din acele sate de la o aula de &mild in sus,
unde nu se vor putea gäsi invetatod, care candidatT si se ase0e intre eleviI regulag
sá se pregatéseä Ja invatáturile preliminariI, in curgerea semestrului viitor de iarna, ca
indata dupe aceea examinându-se, sä se si numésci invetätorI la satele lor respective.
Drept aceea, Eforia ve inviti a indatora pe D-nil profesori al scelelor primare locale,
ca pe de o parte sá nu inceteze de a se sili sa gasésca inverátorl de sate, carl examinan-
du-se sä se raporteze EforieI; iar pe de alta indatá ce se vor reincepe scélele la 15 Au-
gust viitor, sä primésel in tre scolarT, pe candidatil ce vi se vor trimite de armuiri
sub-carmuid, 5i sa se sins* ca preparandul panä la primavéra viitere, ski si mal cu-
rend de se va putea, si facetI cunoscute numele lor i satele untie vor a fi orenduill, spre
a li se putea trimite cartile de numire. Yell face cunoscut acesti ordine chiar Onor.
Comitet de instructiune publica.
Se mal adaogá fiind-ca dupe sciinta ce a luat Eforia, multl din D-niT institutorI fac
pedid la primirea candidatilor, sub pricinuire, ca n'at. dovadi In reguli de a lor bunk
conduiti ; de aceea, se face cunoscut D-vestre, ca asemenea neorendueli si facetT sa in-
ceteze, si pe viitor, cercetendu-se si gásindu-se destoinic candidatul numal la cetire,
scriere, cele 4 lucrid i catihismul, se va recomanda EforieI, multämindu-se D-niI in-
1) Yerp anexele.
Dosarul No. 944, din 1857.
200
stitutori numai pe sciinfa ce vor avea, sé& de-adreptul, sé& de la proprietarl, séd de la
sat, sé& de la sub-carmuire, e& Infäliqatul candidat este om cunoscut i tara rele pur-
tArY. i asemenea dovadi se va trimite EforieY, d'impreuna cu no-tele examinfirei vèrsta
candidatului, religia, numele pl4eI §i al satuluI unde este a se orendui.
Mal inregisträm aci urmat6rele acte, cu referinlä la sc6la satesca, acte carI nu se afla
anexate la lucrarea nóstra anteri6ra despre sehlele satesci.
Cu inceputul lunei curente, s'a inceput vacanliile scedelor comunale, si conform in-
structiuneI pentru revisora i invèlátorii scélelor sätesci, fiind acesti indatoralI a urma
In see& publica din rwdinla districtualá, pre,scrisul curs de invälatura, spre a se forti-
fica top dupe cuviintá la Inväläturile destinate, atát pentru cariera revisorilor, câtsi a
inarátorilor comunali; de aceea este, cu onére invitat acel Onor. comitet, ca in privinta
slisuluI curs, sá ja cuvenitele disposiliuni de a se pune In lucrare 0 a se päzi regulele
urmitère:
Conform presliselor instrucliunt ce se alaturä aci, si se urmeze regulat predisul
curs de Inväläturr de cátre revisor si invOlAtor ;
Revisorul este obligat, sd dea ajutor institutoruluI superior, intru a fortifica la in-
vätäturile clasel I-a si a II-a pe eel mal slabi dintre invèlätora actualI, si pe nouil can-
didall, pAnä la facerea examenulul, care se va linea la 16 August viitor, potrivit art. 6
din predisele instrucliunl, i resultatul examenuluI se va iscili de Onor. Comitet :0 de
institutora examinatorl;
Fiind-ca pen tru cariera invOlAtorilor sätesel este o condilie indispensabila de a
cun6sce ace0ia i cântArile bisericesd, drept aceea, In casul dud niel unul din D-niI
institutorl at salel centrale de district, nu ar cun6sce arta acestor cOntärl,s1 ingrijésca.
apoI Onor. Comitet, ca prin influenla sa moraba, sa Induplece pe unul din eel mai ca-
pabilI, dintre preoliT, diaconiI séti cOntáretil bisericilor locale, de a se insdrcina, sa in-
vele gratis pe invälitorI cOntdrile sinte n6stre bisericI, in tot tirnpul citatuldi curs de
inväáturá;
Examinarea candidalilor pe timp de vacaulil si in tot cursul anulul scolastic, se
va face de cátre institutora scedel publice, din resedinta districtualá, sub presedinta
unuia din membra Onor. Comitet, i resultatul examináre, se va iscáli de catre D-lor
impreuni;
Ca pentru datoriile revisorilor 0 ale invOrátorilor de sate, In tot cursul anu-
lui vor observa articolele respective, din prescrisele instrucla intru teltá Intin-
derea lor;
D. institutor superior, BO aibi maI cu sémi in vedere, de a invèla pe inväla pe in-
vOlitorI si pe revisor, met6da de inv6la pe copii, acricá misllocul cel mal practic, cel
mal lesnitor, cel mai rational 0 cel mal firesc, de a face pe copil sá Invele Inväliturile
elementaril; sO se silésca invOlAtorit a fi iubilI de cop, 0 a atrage pe aceOia sá vinA cu
placere la scellá.
203
Copie dupe adresa Ministerului cultelor, Cu No. 1494, din 22 Iulie 1859,
atre Eforia sctilelor nationale 1)
Domnilor Efori,
D. Ministru, Secretar de Stat la Departamentul afacerilor interne, prin adresa cu
No. 3.434, de la 14 ale curentel, comunicti sub-semnatului, eit D. Ministru al finance-
lor, a primit lista de numérul amendamentelor depuse §i primite de Onor. Adunare
electivä, cu ocasia cercetäreT budgetulul aceluI Minister pe anul curen t.
Intre aceste amendamente, fiind si acela pus de D. Bratianu, ca adaos § 19 din bud-
get, pentru seedele satescI, i aláturat in copie pe l'higa mentionata adresa, sub-semna-
tul gabesce, cu onére a '1 comunica D-v6stre,D-lor Efod, cu invitare, ca si luatf dispo-
sitiile cuvenite, pentru regularea intrebuinFarel sumei coprinsä in acel amendament,
comunichnd i subsemnatuluI resultatul spre sciintä i cuvenita firmare.
Ministru, Constantin A. Cret,ulescu. eful sectiel, Turnavitu.
Copie dupe amendamentul qis la § 19
«Se deschide Ministerulul de instructiune un credit de 203.000 le' la Ministerul de
finance, ca adaos la art. 19, din budget, péntru adhogirea scedelor satescI.»
Primit de Adunare in unanimitate, in sedinta linutä de dénsa la 25 Iunie trecut.
Circularea din 13 Septembre -1858, catre Comitetele de inspeclie a sc6lelor
jos insemnate
Eforia set:dolor avénd in vedere ingrijirile particulare ale inaltulul guvern, carora
sceflele comunale sunt un obiect special, precum viitorul ce prepar aceste scolI natiuneI
metstre, prin propagarea bine-facerilor instructiuneI in masa poporuluT; pe de altä parte
luänd in consideratiune, cA numérul de 120 scéle, ce midlemele séle de astädi a facut'o
sa hotarésca pentru fe-care district, nu este inch complet, si e departe inch de a fi
complet;
Invitil pe acel Onor. Comitet, ca pe de o parte sa 'I dea cht niai ffira lu thrt,liere rela-
Iii despre adevérata stare a scedelor In flintä, iar pe de alta sh fach cunoscut, causele
pentru care acésta institutiune frum6sá a progresat asta de putin, precum si midlécele
propri! ce Onor. Comitet crede, ch. i ar putea da LASCA impulsiunea cuvenitá,
Spre a face si ineeteze asemenea neregularitätT, a chibzuit, ca déch institutorul vtt
lipsi din seedá peste voia acordatá, fárä ea mal intéiü sá arete EforieT séu Comitetulut
causa legalti a lipseT lor; séü déca va lipsi t'Ara a ingriji ca alt cine-va sá le implinésca
locul, li se va opri din. léfá o parte analogh dilelor de lipsh., spre a sella supleantului,
séu institutorului, care le va tine locul In lipsá. Acésth hotárire se va face cunoscut in-
stitutorilor primari din capará i comitetelor din judete, pentru ca acestea, sa o faca
cunoscuth institutorilor de judete.
P. Poenaru. A. Ghica. G. Costaforu. V. Boerescu.
Circularea din 11 Noembre 1858, catre Comitetele scolare: Mehedinti, Gorj,
Välcea, Argeq, Muscel, Da.mbovita, Prahova, Buz6u i Rämnicul-Seirat.
Prin D. revisor ob-stesc al seo:Helor, Eforia a luat sciinth, ch. invétatoril comunali din
acel judet, n'ar fi tiind scedele deschise In timpul prescris de lege,adeca de la 1 Noem-
bre si pina la ultima sil a ha Aprilie, sub cuvent,c& pArintil ii iail copii la munca cica-
pulul, mal 'nainte de finele tul Aprilie.
Eforia, ca sá pótA pe de o parte a da copiilor téranY invetaturä, iar pe de alta a nu't
smulge niel de la munca campultii, invita pe acel Onor. Comitet, a cla informatil posi-
tive Eforia de epoca in care copilul teranuluI ese la oimp, precum si de aceea cand in-
ceted munca cámpuluT, in fine ca s& se póth modifica instructiile in interesul cAt se va
putea si al instructiei si al agricultura
In tre mesurile luate de Eforia scedelor, in favórea scolarilor seracT, a fost aceea din
9 August 1857. Eforia provea prin circulärI, pe top institutoriI din téri i Comitetele
de inspectiune, ca sá infiinteze, prin subscriere benevolä, fondurI pentru ajutorarea eco-
larilor seracT, cu cartl i unelte de scóla.
Cit privesce gimnasiul de la S-tul Saya, din anexatele raporturi, la ocasiunea exa-
menelor anuale, pe 1855-1856, 1856-1857, 1857 1858, 1858 1859, se pot
constata realele progrese din t6te privintele, a invétamentului secundar si superior din
Muntenia.
La examenul de vera, din -1859, statistica scólelor areta, ca in acólele publice
baeti din tete gradele, fusese o populatitme de 4.634 elevi, si 469 fete. Populatiunea
scólelor sätescI, orl-cAt le am veaut functionänd cu anevol, era de 35.450 scolarI, iar
populatiunea scélelor private, se declait a fi fost 4.212 scolarT si 597 fete.
Pe cand scólele ast-fel prosperaA, Comisiunea centrala din Focsant, in interesul uni-
ficareI legislatiuneT scélelor din ambele Principate, c,Auta sa inzestreze aceda cu o noua
lege, comuna la ambele ter'.
In 6 Iulie 1859, cu adresa No. 72, Comisiunea central& cere MinistruluI instructiu-
nel publice din IasI, comunice sciinte statistice aespre starea scélelor din Moldova.
Ministrul acesta, cu adresa No. 6.311, din 18 August 1859, declarä existente in Mol-
dova, la data acesta urmátórele scolI:
19 scolI ates&
35 n primare judetene de b&etY.
11 z n fete.
1) veo anexa.
205
Copii scase din dosarul No. 40, anul 1859. al Eforiei scedelor
Copie dupe ordinul Ministerului cultelor, cu No. 1.813, din 8 Iulie 1859,
catre Eforie
Domnilor Efori,
Comitetul ales din donut Comisiel centrale, insárcinat cu elaborarea proiectuluT de
privitère la organisarea instructiunel publice, prin raport atre comisiune 0 care
s'a primit aci, pe king adresa acesteia, ca No. 71, cere sciinte relative la ramura ins-
tructiunei publice. Sub-semnatul grábesce der& a comunica D-vástre citatul raport In
copie, si ve invita ea sá bin e-voiri a trimite sciintele cerute, cat mai neintardiat, spre a
le putea transmite si dAnsul dupe cerere.
Min istru, Constantin A. Crefulescu.
Copie dupe adresa ?nenlionatei a Onor. Comisiuni centrale a Principatelor-Unite
Comitetul insarcinat zu elaborarea proiectelor de lege privitère la organisarea ins-
tructiuneT publice, avénd trebuinta de a avea la dispositia sa, atat legiuirile actuale, ce
reguléza acest ram al administratiuneT publice, cat i párerile Ministerultfi instructiune,
publice din Moldova 0 a Eforiel sc6lelor din Téra-Romanésca, asupra imbunatätirilor,
ce socot cá ar trebui a se face in invétatura publica din Principatele-Unite, are on6re
a ruga pe Cmmisiunea centrala, ca sa bine-voiascä a miOloci catre autoritatile mai sus
citate, trimiterea cat mal in graba a leginirilor i sciintelor mai sus cerute.
C. N. Breiiloiu. $tefan Golescu. Meilinescu. Kogiilniceanu. P. Roset.
mal putin timp, dér ea se teme ca aceste lucrare se nu fie prea incomplecte, si A nu
presinte lacune a ceror lipse se facä a nu se intelege fondul. Eforia der ar fi mai dis-
puse a face un proiect complect, In care si'sY dea ideile Ole pe larg asupra tuturor ces-
tiunilor, ce ating instructiunea, si trebuintelor ce Eforia cumisce din experienti; inse
pentru acesta II trebue un timp lung, meditaliT si consulterI de legT din alte ferI, ceu-
tiirI statistice, si altele can nu se pot termina aproximativ, decit In timp de vre-o
Ose lunT.
Bine-voesce dér D-le Ministru, a face acestea cunoscute Onor. Comitet al ComisiuneT
centrale, rugendul, ca se ne respundä despre cele aretate.
No. 1.676. 15/
O'
Ministerul prin adresa No. 2.390, din 25 August acel an, comunicii Eforiel incu-
viin4area opiniunel emise in 15 Iulie de cetre Onor, Comisiune centrale, In urmato-
rul mod :
Domnilor Eforl,
Coprinderea adresei D-vestre, cu No. 1.676, de la '16 Iulie din urme, comunicendu-se
D-110 presedinte al ComisiuneI centrale, acesta respunde, prin adresa cu No. '127, de la
19 curen t, ce comisiunea a declarat, cli va avea multánire sä primésci de la acea Onor.
Eforie un proiect, ca acela ce promite a elabora; prin urmare, suntep invitall, D-lor, a
ve ocupa In facerea slisuluI proiect, spre a se trimite In tiMpul ce all promis.
p. Ministru, Gr. Alexandreseu.
I) Vesll anexa.
x) Ver;11 anexa.
207
De mal multe orI, dupe cum am v6çlui, a fost vorba sä se infiinfeze in Bucurescl o
min de comerciii.
In A.ugust 1855, Paharnieul Gr. Bengescu II, propuse DomnitoruluI organisarea uneY
asemenea scoll. Domnitoiul o recomandä Jul Cimpineanu, Ministrul credinfel, cu ofi-
sul No. 558, 0 acesta o trimite in studiul EforieT, cu adresa No. 2.264, din 25 August.
Numal la 11 August. 1857, Departamentul credinfeY, eu adresa No. 4.691, atre Eforie,
revine asupra infiinfäre sc6lei de comercid. Eforia presen téza DomnitoruluI anaforaua
sa, cu No. 804.
Asupra acesteea, Domnitorul pune urmatérea resolutiune :
eAcéstä schlä a se Intocmi de o data este peste putintä, din lipsa de profesorY spe-
ciari, cari sA. unéscä practica cu teoria, rand tot scopul acesteI scolY este a forma acum
tinerl bunI, bine deprin§1 la tinerea de socotelY comerciale i apol sa pä§éseit treptat la
dirigiarea operafiilor generale ale comerciula
Drept care, spre a rosti formarea une asemenea scolI, Eforia va lua indati m6surI a
infiinfa de o cam datä cursurile de -aritmetica comerciall, cu el la a0ernerea
socotelilor 0 la finerea registrelor i cu cunoscing universale de monedY, greutAfI §i me-
surY, insi pergola te se va alege profesor, urmézi a fi diriginte de cantor, orl de banca
ség casi negutätoréscá lnseznnatä, fie 0 In limba striing, ea dintr'acestia, sä se páta
forma ceI d'antél comptabill.
sli in sli si devenind astasll cea me principalä conditie a avutieT nestre nationale, tre-
buinta de a se introduce si aci institutiile, ce si in alte staturT, sunt destinate a desvolta
si protege comerciul, a ajuns a fi férte simlitére, cacT nu este de tagiduit, ei desvoita-
rea ce a dobandit comerciul nostru paná acum, provine din exceptionala si fericita po-
sitie a Ord mistre, iar nu prin dispositiunT speciale luate de guvern...) Domnitorul cere
infiintarea uneT scolT de comerciii, si ordonä Eforiel sal presinté proiectul grabnic. Efo-
ria siice, cfi nu are banl in budget pentru asemenea scéla, dér ca va face subscriptiunl
intre negutitorT, pentru fundatiunea eT.
Cu multi intselepciune, Eforia nu infiintéza o anume setili de comerciii, in care sä. In-
vele scolariT aceleas1 obiecte, in cea maT mare parte, earl se predaa si la gimnasid, ci
adaoga pe langi aceste obiecte, pe cele speciale comerciale, in gimnasid, si inchee jur-
nalul No. 64, ce darn in anexa. 4), si prin care se explica in ce mod tineriI comerciantI,
urmand de la clasa V-a liceala, materiile comerciale, in timp de duoT anT, vor avea drept
la diploma de scéla de comerciti.
4) Vey1I anexa.
2) Dosarul No. 36, din 1859.
14
intinde, cu atat concurenta eresce, si din ea isvoresee reducerea obiectelor de consu-
malle, In sfirsit ea, femeea, devine direct folositare i Statului, cacY continua a pläti
irnposiiile fiscale, pentru comerciul, sail industria ce exercitä.
Sper, D-le Ministru, ca yeti privi aceste consideratiI, cu tot interesul ce meritá i ca
acum, Cu ocasiunea formareY budgetuluI pentru anul viitor, vet! insera si prevederile
cuvenite, ca sá ajungem la tinta ce ne propunem.
p. Ministril, C. BitIcescu.
No. 7.163.
O alta scéla specialá, platita din fomlurile seidelor, este aceea pentru fii de
militad, din Septembre 1859.
In August 1859, directiunea scaler de arte din Bucurese, cu raportul No. 134, din
18 August, cere Eforie) sealelor, sa se trimita In Belgia i Franta elevil absolventi'.. Pa-
tà'rlägeanu Ghitä, hín Pavelescu, Stelian Stroe, Constantin Stan, Märacinescu Miha-
lache i Albotéscu Tache. Acestia sunt trimi0 pentru a terminat studiile technice
practice.
Eforia aprobi, prin jurnalul No. 73, din 17 August 1859. 4)
Deja in 13 Octombre 1858, Eforia a fost acordat subventiune de 50 galbenI la duoi
din scolarI al scóleT de arte, earl. la Viena inv6tail la fabrica de masinI K. K. Wurtn.
Din Iunie 1857, era bursier la Paris si D. Spiridon Jorceanu, Inscris la sae poli-
technica. 2)
Despre seólele private din Muntenia se cade a hiregistra actele din 1856.
Prin raportul Eforiel catre Vodii Barbu §tirbeill, sub No. 578, din 10 A.prilie 1856,
se spune «in capital& se aflä 80 seede private de ambele sexe, cu 4.614 scolarI, din
care 9 internate de Hell 0 9 de fete, si 62 seoli private de baell si una de tete.»
Eforia arétä, ea araste scoli sunt obligate sä pazésca instructiunile ce li s'a dat. 3)
In 8 Martie 1852, cu jurnalul Eforia No. 539, Eforia cere, de astá data, infiintarea
unui revisor special, pentru revisuirea lor, cu léfa de 600 leY pe luná.
In pufine lulu, se serie Cu litera latine la t6te Ministerele Moldova keest mare fapt
se petrece si la Bucuresa
Raport la Bonin
'Literile cirilice seil slavone sunt o introductiune straine. In limba nestre, ince din
secoliI barbarismuluI, dud s'a lepddat literile nestre strabune cele latine, i and na-
punea romani s'a cotrppit de alte elemente. Eforia instructiund publice a lepedat Inca
de me multI anI literile cirilice i all introdus pe cele latine cu un sistem de orto-
grafie. Acum, dupe o nota discutiune a ComisiuneI gimnasiale, ce data de la 23 Octom-
bre 1858, 4) Eforia a adoptat o ortografie simple, lime fondate pe ratiune si pe na-
tura limbeI nestre. Der literile strebune nu se pot propaga destul de rapede, pe cat timp
autoritätile publice vor Intrebuinta tot pe cele streine ; pe de alte parte, din nerecunes-
cerea oficialä i neexplicarea publica a unui singur sistem de litera i ortografie, resulta
o mare confusiune In scrierile autoritatel.
De aceea, Eforia cu mere recomandá MarieT Ware sistemul seil de ortografie, pe
care 11 aleture aci, i deck '11 yeti Incuviinta, se Prea Inaltate Deanne, a or-
done tuturor autoritätilor civile si militare, ca de acum Inainte se. se serve cu literile
strabune, dupe sistemul ce so presinte.
No. 1.382. 1859, Iunie 18.
I s'a respuns la 4 A.ugust, cu adresa No.1.894, trimitendul spre sfirsitul acesta 200
exemplare. Aci Incheindu-se lucrerile dosaruldi acestuia.
DecI introducetorul In cancelariile muntene a alfabetuluI latin, a fost D. presedinte
al AcademieI romine, Ión Ghica, fost Ministru de externe in 1859.
t) Däm In anesit procesele verbale ale Comisiund rénduitA cu regularea nouluI alfabet latin, pen-
tru limba rornandscii.
23
In acela0 timp, in care limba '0 relua haina strabuni alai de frum6sä, in care lati-
nitatea ei devenea necontestabilä chiar pentru dwmaniT eel mal inver§unap, Eforia
sceilelor din Bucurese, ca i Ministerul instructiuneI publice din Moldova, se preocu-
pan 0 de istoria tereI.
Am ve0t, ca. la 1856, Eforia din BucurescI ceruse Domnitoruluï autorisare de a ti-
päri unele manuscripte istorice de la biblioteca de la S-tul Sava.1) Am veslut iare0 in-
fiinfarea ComisiuneI documentale.
In 1859, Comisiunea documentalä, dare nu fad mare trébe, cere totu0 un adaos de
4 scriitorI, 0 200 10 sporire la léfa secretaruluI.
Acésta la 'H Main 1859, cu raportul seil No. 36, arétä eá nu póte face mail progrese,
din causä ca n'are destui scriitorI I
In 1859-1860, e vorba de a se face mal bine, constituindu-se o societate, cu misiu-
nea de a aduna materialul necesar la istoria tereI. Se preved chiar fondurI, pentru ase-
menea constituire a societäteI, prin budgetul Statulul.
Eate jurnalul de constituire :
Dosarul No. 31.4/4, din anul 1860, relativ la Comisiunea intocmità pentru
adunarea materialului necesar la Istoria pre'.
Jurnal
Asta01 la 5 Noembre 1860, subscri0I, convocan de D. Ministru al cultelor i instruc-
nunei publice, prin circularile cu No. 3.462, 3.468 0 3.726, a compune o comisiune,
cu scop de a se ocupa cu sorgintele istorice ale natiunel romane, dupe ceT d'antei ter-
menI fixan de D. ministru, pentru 30 Septembre 0 25 Octombre, adunat in loca-
lul Ministeruldi cultelor, 0 sub pre:ledintia D-IniMinistru, a luat urmatórele decisiunI:
Am ales de preedinte provisor pe A. T. Laurian, 0 de secretar pe D. G. Sion.
In viit6rea edintá, care se va tinea in localul AcademieI de la S-tul Saya, la 12
ale curenteI, sera la 6 ore, D. secretar va presinta ComisiuneI un proiect de statute,
pentru constituirea i modul lucrarilor ComisiuneI.
Aceste statute se vor determina prin deliberatiunI comune, -0 se vor decide prin
majoritatea voturilor.
Statutele se vor inainta D-luI Ministru al cultelor, spre a le supune sanctiuneI
Nunn itoruldi.
Ministrul cultelor i instructiuneI publice, Dimitrie Ghica.
Laurian, I. Maiorescu. G. Sion. Aron, Florian. P. I. Cernei tescu. Odobescu.
No. 4.085. 1860, Noembre 9.
Ve41 anexa.
-- 214
Din respect al sciintelor, tot luI Davila se cuvine onorul initiativel luate in 1 Maiti
1856, de a se infiinta o grädine botanice, pe campia de la CotrocenI, plitindu-se pentru
loe émbatic la mänestirea CotrocenI. Domnitorul a aprobat propunerea luI Davila, cu
resolutiunea urmit6re:
«Recomandam la seful Departamentuluï credinteI, ca si chibzuésd asupra intocmi-
rel une i gredinI botanice. La i;liva i ceasul hotärit, se vor afla fati D-ni!: Dr. Davila
Ogman gredinarul, spre a da tate sciintele. Este un obiect din cele me de neapérati
trebuinta In orl-ce societate ce Incepe a se regula. Urméza der a nu mal intarslia de a
introduce si la nol asemenea InlesnirT, facdnd inceperea si desvoltand din an In an,
dupe mil;116cele ce vor avea.»
I) Veyll anexele,
216
Ta IasI continua a se desvolta societatea de medid i naturalistl, mal' ales dupe ce, in
17 Maid 1856, Domnitorul a ordonat Ministrului instructiunel publice, si i se.platisca
-bite sumele datorite din trecut. 1)
Biblioteca din Iasl, la 24 Octombre 1859, este sub directiunea prea invitatuluI bir-
bat B. P. Hasded. In curénd D-sa o va Inzestra cu un fiírte frumos dar de numer6se
carg, din partea parinteluI
In Noembre 1856, Ministrul pe culte din Bucurescl G. Bengescu II, lea decisiunea
si se Infiinteze o biblioteoti speciali pe langa Ministerul de cul te. Acésta biblioteca n'a
prosperat.
jurnalul luI Isis, si 200 lei D-luI Buescu, pentru jurnalul sea Agrononiia, se vor des-
finta de la 4 Ianuarie '1860, cicY aceste ajutáre se deg pe cgt timp Eforia nu avea un
jtumal al sgg, iar acum acest jurnal infiintandu-se, tot fondul catá sa se inta..ebuinteze
numal pentru densuI.
Numitul jtumal se va Incepe de la 1 Septembre, formatul ad va fi hartia in patru,
va esi o dal& pe sOptOminä.
Acest jurnal va coprinde articole de fond, asupra instructiuneI,literaturel,sciintelor,
agricultureI, economieY domestice si altor cestiunI instructive. Inteinsul, se va publica
asemenea téte jurnalele si actele EforieI, earl merit publicitate.
Se va numi un administrator cu lea de 400 le'l pe lunA, care sA fie insárcinat cu
aranjarea si publicarea acestui jurnal, cu facerea- until articol de fond, si cu aflarea ma-
teriilor, spre a se uinp/ea colemele jurnalulul.
Una sutá lel pe lunä, se va maI da la unul din impiegata tipografieI, care si fie in-
sárcinat cu expediarea jurnaluluI, cu linerea listeI de abonan i cu comptabilitatea.
Cand trebuinta va cere, se va mal da 2 galbenI pe lung. la un imparlitor pentru Bu-
curescI.
Asia in cat cheltuiala redactiunei acestui jurnal va fi :
Le! P.
400 leY pe luna', remunerarea administratorelul, pe an . 4 800
100 leI pe lung, remunerarea unuI expeditor, pe an 1 200
63 leI pe luni, léfa unuI impartitor,--pe an . . 756
Peste tot . . T6756
Din fondul de 10.000 lel, maI rginitne, prin urmare, peste 3.000 lei, cu care sa se
acopere In parte cheltuelile imprimatulut
Imprimarea se va face in tipografia sc6lelor, si fie-care numgr, cu ;Artie, va costa 93
a§la !neat pentru 52 numere pe an, costul va fi de 4.836 lel. Acéstá sumi se valm-
plini parte din restul fonduluI mentionat, parte din venitul ce va produce jurnalul,
déci se va imprima 500 exemplare; iar pentru un mai mare numer, se va adaoga nu-
mal hArtia.
Jurnalul se va trimite gratis pe la téte scele primare, cgte un exemplar, precum si
la membrii Eforia, iar restul se va impärti numaI ca abonament, care a fi de 12 Mann
pe an, sell un stallt pe lung, si se va primi abonament chiar pentru o lung.
Redactia va fi la tipografia scélelor. Expeditorul, dirig,iat de administrator, va line o
condica regulati de numele abonatilor, precum si un registru dat de Eforie pentru
comptabilitate. La finele fie-cárul an, se va presinta Eforiel, de ogre administrator, un
tablog de starea jurnalului; se vor extrage din venitul ski cheltuelile in total, sell in
parte, de imprimgri, carY se va da easel tipografieI, iar restul va intra in casa scólelor.
Décsá cu timpul, acest jurnal, atit de trebuincios instructiunel, va prospera si se va
sinati trebuintA a se ameliora, se vor lua nouT ingsurl.
De o cam data se vor imprima liste de-abonall si se vor invita Comitetele si profesora
din districte, ca sA intervina spre sustinerea acestuI jurnal, prin serien l si facere de
abon
Poenaru. Aristide Ghica. G. Costafora. Laurian. B. Boerescu.
Secretar, St. Neagoe.
No. 61. 1859, 174,
218
jurnai 4)
Pentru punerea in lucrare a jurnalului, cu No. 61. din 17 August a. c., Eforia, in
sedinta sa din 24 Octombre 1859, a afiat de cuviinta a insircina cu redactiunea f6iei
periodice, numite Instructiunea publica, pe D. Laurian, unul dintre membriI sil, Cu
conditiunile specificate in citatul jurnal, Insä cu modificatiunea, ca In loe de a se pu-
blica cite o ceda pe s6pt6mini, sä se publice cite un fascictfl de 4 cóle in quarto pe
fie-care 'une. Inceputul se va face.cu luna luI Noembre a. c.
Acest jurnal, d'impreunä cu cel din 17 August, se va comunica atit D-luI redactor,
cit i inspectoruluI tipografieI colegiale i casierieI scólelor.
Poenaru. Ar. Ghica. I. Maiorescu.
N. 116. 1859, 24/40.
In Aprilie 1859, D. Pani Buescu sc6te Gazeta agronomicii i Eforia (A.r. Ghica,
Poenaru, G. Costaforu si B. Boerescu) o subventionézi cu 200 leI pe lunii, cu obliga-
titule si dea cite 2 exemplare de fie-care scóli de judet.
In Septembre 1860, s'a suspendat subventiunea acesta. D. P. S. Aurelian, se asociése
In 1860, la redactiunea acestel fol. Apol In 1861, iar i se di subventiunea. 2)
Dosarut ibidem.
Dosarul No. 27 din 1859.
3) Dosarul No. 129, din 48 August 1859. S'a scris Comisiunel de luare a averilor mònestiresci
din Moldova, si tiimitA literile i teascurile de la menestire, spre a se face o tipografie a scellelor,
,Ppentru grabnica respendire a ceriflor didactice.
219
capital de 20.000 le, un deposit avut de cele mal trebuinciáse cr11 scolare, precum se
arks mal jos :
Lei B.
Abecedar roman 1 fa
latin 2 20
frances ilustrat . 5
Prietenul tinerime 6
Evanghelil cu explicafil 5
Gramatica romina 3 20
latina, de Columb 10'
latina, de Stoica 10
Istoria santita 3 20
Istoria biblica 4
noulul testament 3
Catechismul dogmatic 5
incepitor 2 20
Manual de catechism , 1
Istoria naturalá a
Biografif pentru clasa III-a 1
Dictionar frances-roman 111
idem 6
Pe langá acestea, Ministerul, cu spesele séle, a regulat tiparirea de Geologie, Arit-
metica elementara i Manual de pedagogie.
Pentru táte aceste eM.11, profesorI, séti doritorii a le avea, sunt invitatI a se
adresa d'a dreptul la Minister.»
Eforia sice Inni, ni sistemul acela nu 'l-ati Oat, bun, fiind-ci se impedicä progresul
scèlelor, fiind-ca Eforia facea monopol in favórea cartilor cumpérate de ea, de si pu-
tea sa se presinte carp* mal bune.
Cu al duoi/ea sistem, de asemenea, impunènd Ebria pretul de vinslare a cártel, consti-
tuia tot un bel de monopol In favbrea e. De aceea Ebria adopta pe viitor regulele ur-
matewe :
vor anexa.
220
Din cártile tipárite, séa retiparite, in aniY aceOia, vom aminti pe cele urrnät6re
In 1856, manualul de geografie pentru scélele primare, al lui Genilie.
Mitologia, de A. Nestor.
Introductio in linquam latinam, de L Maxim. 1)
Manual de S-ta ScripturA.
Copii celebri, pentru clasa a IV-a primara.
In 1857, tractatul de punctu. age, de I. Pop.
Aritmetica practica, de Dumitru Pavel, pentru clasa I-a si a II-a primara.
In Septembre 1858, C. Aristia '§I propune de a publica din noil «Thada luT Ornery
ia. versurT romilnesci.
Limba lui Axistia nu me era limba modern& a Romanilor, deci Eforia nit pate sä.
ajute cu alt-ceva, cleat sä. 'I promitá a-I tipäri cartea pe credit, la tipografia scólelor.
Acéstá promisiune i se da in Martie 1859.
Un important premiti istoric infiintéza, in 1859, Ebria a§eslamintelor Bran coven escI,
care adresezi Eforiei scólelor actul urmator:
biecte si fie luate din letona TArei Románescl; asemenea se vor compune pi poeme mal
lungl, orI alte scrierI morale, care sa trateze subiecte nationale romitnescI.
«La fie-care duol ani, incepénd de acum de la creearea acestel fundatiuni, se va pu-
blica prin foile publice, materia despre care este a se compune cartea, pentru care este
a se da premiul i accesitul, precum i conditiile ce vor trebui sa unéscA acele compu-
neri literare, ce se vor infatipa la acest concurs.
aiteratil earl se vor simti stimulatl exersa talentul, pentru onòrea lor, pi a intra
in luptA pentru dobAndirea premiulul BrAncovenesc séü a accesitulul, vor trimite ma-
nuscrisele lor cu duot lunI inainte de expirarea termenulit, prevdslute dupe cum se va
artta mal jos.
«Gaud materia ce se va tracta, va fi sciintificA, manuscrisul nu va papa coprinde mal
putin de. . . . ale tipärite; comediile, tragediile sét alte poeme orl serien l morale ce
se vor compune, vor avea intinderea ce o vor cere proprietAtile acestor felurI de scrieri
literare i conditiile ce se vor pune.
«Manuscrisele, chid se vor trimite, nu vor purta numele autorilor, deck o devisa ce
'p1 va alege fie-care; pe längä acestea vor fi insotite pi de un bilet sigilat, in lAuntrul
cáruía va fi insemnat numele autoruluI, iar pe d'inafara, devisa dupe manuscrisul res-
pectiv.
«0 comisiune compusá de notabilitá tile literare románe, va examina tke manuscri-
sele trimise, ì prin majoritate de voturI va alege trial Antéit pe cel mal bun dintre bite
manuscrisele care va meriti premiul ; dupe aasta va procede la votarea manuscrisulul,
caruia i se va cuveni accesitul; in fine va vota pi pentru al 3-lea manuscris, pentru care
se va face num0 o mentiune onorabilá.
«Dupe operatia acésta, Comisiunea povdtuitá de devisele dupe manuscrise, va deschide
biletele carl insotesc manuscrisele spre a cun6sce numele autorilor, carI aii eit twin-
gAtori la acéstA luptA literara ; dupe acésta se va incheia un preces-verbal, subscris de
toll membriI, in care se va constata resultatul examinAreI manuscriselor.
«Gaud manuscrisele, ce se vor infatipa la acest concurs, vor fi putine, in cat sa nu se
p6ta face comparatie spre a eunósce pe cele maI bune, sét and i se va párea Comisiu-
nei, cá din t6te manuscrisele eke le at examinat, nu corespunde nicl unul cu materia
data, sét cu conditiile sub care trebue a se tracta, Comisiunea va fi libera a nu se pro-
nunta asupra niel unuia din manuscrise, pi va incheia proces-verbal, prin care se va
constata acest cas.
eAlegéndu-se de Comisiune cele treI mal bune din tcite manuscrisele, se vor comunica
ctitoruluT numele autorilor triumfantI, spre a le da numal deck premiul pi accesitui ce
le ail meritat, iar pentru al treilea autor se va face numaI o mentiune
«Man uscrisele cele-l-alte, earl' ati fost trimise la concurs, se vor Main ta impreunti cu
biletele sigilate acelora earl le vor cere.
«Gaud din t6te manuscrisele trinaise pi date in examinarea ComisiuneY, n'ar merita
niel unul premiul séuí accesitul, atuncl se va publica de al dumlea concurs, pentru ur-
matoriI duoI anI, rtmAnend tot materia aceea a se tracta de literatiY, cari vor voi a intra
din not in luptá.
«Manuscrisul care a meritat premiul se va tipári cu cheltuiala din rondul Apeslamin-
teler Briincovenesd 0, vin¡lèndu-se cu pretul ce a costat tipárirea, folosul va fi tot pe
séma autorulit, care a compus cartea.
--- .5124 ---
Din regiunea artelor, vom aminti, ca in 15 Aprilie 1858, Mi tropolitul din Bucurese,
serie Ministrului bisericesc Gr. Bengescu, i apoi, impreuná cu el, incheia un jurnal
pentru a se deschide in Bucuresci o scélä de musichie (redel imputinat cu desavir-
sire cantarela de pe la biserici.) &Ola acésta, impreuná cu alta, In duoa parti ale ora-
vor costa 30.000 In
In 1857, teatrul din Craiova este sub directia lu) Teodorini. La 1858, V. Alexarl-
dri, in teo petitiune catre Caimacamul Vogoridi, aréta, ca Domnitorul Ghica i-a ceda t.
teatrul pe 10 anT. Acum D-sa '1 ceda pe 1858-1859 Spatarulul Cracte i artistuira
Luchian, iar pe restul de 5 anT, pana la 1864, Alexandri declar'a cA '1 cedézi Ira A.
Fotino.
Nu mai este insä In aria acestia epoca de prosperitate a teatrulul national.... Opera
italiana i alte spectacole absorb atentiunea i mis116cele publiculul, si In Bucuresci si
In Iasi.
1) Velp ,anesa.
225
La Octombre 1856, mult liudatul Efrosin Poteca, egumenul ministirei Motru, Iasi
prin diati scélelor 1.200 galbenT.
In acesta0 an, 1856, Comisul Christea Harisiade, murind la Paris, Iasi scólelor din
Ia0 100 galbenT, 0 alp 100 galbeni pentru inzestrarea a 6 fete.
MoOenitoril aii ficut proces Ministerulni, ciutind si direme acest testament.
La 5 Ellie 1858, reposatul negutitor Lin Gheorghiu, don hi sc6lelor din Bérlad nisce
acareturT, o mewl de vent cu velnitä, sell povarni, cu 2 cildiri de rachii.
In Iulie 1859, este donapa de 39.000 galbenT, Multi soilelor de Episcopul de Buzed
Filoteii.
Tot In 1859, D. I6n Ghica, diruesce scilei publice din Tergovisce pretul a 15 Pganl
desrobip. Comitetul scolar din Tergovisce numesce pe D. tin Ghic,a, aunul dintre pa-
tronil acestui district.»
In 3 August 1859, sub No. 1.884, se comunici Domnului Ghica multimirile guver-
nuluT.
D. Antonie Negroponte in 1858, a donat 100 galbenT sailei publice din Galap.
Dar nimic mal duios, ca donapunea DoctoruluT Fétu, el din ce nu are, consacrézi
1.000 galbenI, pentru ca din venitul acestel sume, 0 al acelor ce se vor mal aduna prin
subscrieri, si se ajute la invelitura in striinétate tinerii de merit. In 1858, Aga N. Ne-
groponte, testézi 500 galbeni in fav6rea societitei, infiinlati de marele patriot Anas-
tasie Fétu.
Un alt act de nediscipla se intAmpli in BucurescI; scolarii claseI a VII-a sunt isgo-
nip de Eforie, in 18 Noembre, anul 1858. 1)
I) Vell anexa.
45
CAP. VI
IT T-J 66 6 6 4-
Studiul asupra InvèläméntuluI secundar din Rominia, scris de D. profesor Vitzu,
deve,nit carte oficiará, prin faptul a a fost tipärit de Ministerul instructiunel publice,
clespre istoria sceilelor din Romänia de dinciice de Milcov, nu aduce decät rnformatiunile
urmäteore :
am n fine in t6mna anuluI 1859, se constitue definitiv facultitea de drept, cu un corp
didactic aparte, distinct de cel al gimnasiuluT, i dirigindu-se de un decan ales de pro-
fesorI.
Cursurile facultátei erati divisate In tre ani, iar profesori ai facultätei gäsim, in pro-
grama din 1859-1860, pe Bosian, decanul facultätei si profesor de dreptul roman,
Costa-Foru, profesor de dreptul civil si ViOrénu de procedura dreptulul civil.
La 8 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 967, al Printului Alexandru Din
Cuza, se institue la Academia din BucurescI o sc61c1 superi6rd de sciinfe, cu scopul de
a forma profesorY de sciinte matematice, fisice i naturale pentru gimnasii, prectun
pentru pregätirea studentilor la specialitäg de aplicatie sciintifice. Acésta este faculta-
tea de sciinte, creeatá sub Ministrul de instructiune, A. Odobescu.
La 30 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 1.047, se institue la Academia
din Bucuresci o scaci superi6rei de ¿itere, cu scop de a forma profesorT gimnasialI in
ramurile limbelor clasice i moderne, a Literature si i FilosofieT, Istorie i Geografie.
Acésta este facultatea de ¿itere, creeatä sub Minisfrul de instructie D. Bolintineanu.
In fine, la 4 Iulie 1864, pr-in decretul domnesc No. 765, se decide, ca facultätile
unite din Bucurescl sa porte numele de Uniuersitatea din Bucuresci, cu un rector
ales de profesoriI tutulor facultitilort avénd fie-care facultate.cite un decan ales de pro-
fesoriT respectiviai facultate. Ast-fel, in 1864, se stabilesce in mod definitiv Univer-
sitatca din B ucures i, cu patru ani in urma celei din Iafi.
Asemenea D. Vitzu, istoriograful oficial al scedelor secundare, resumä istoria scélelor
moldovene de la 1860-1864, In putinele cuvinte de mal jos :
Peri6cla III. Invètätnéntul public din a 3-a peri6a, considerAm de la 1860 si pani
astäsII.
Acéstä pericidá este plinä de fapte märete, pentru istoria néstra nationalä, si In ade-
Ater, In slilele de 5 si 24 Ianuarie 1860, aspiratiunile seculare ale Rominilor ved rea-
lisarea dorintelor Ion In unirea tdrilor suroil, sub Domnul Alesandru kin I.
InvAtaméntul national esind triumfátor din grelele ..incercArT, asigurA stabilitatea
228
In practica, In aplicarea lui, acest budget dete i maI marT resultate decat cele pre-
vNute maI sus, in adevèr, D. M. Kogalniceanu, Ministrul instructiund publice in Mol-
dova la 1860, al eáruia Director de Minister era autorul atesta carpí, desvoltä o activi-
tate ce niel pana asta o n'a uitat'o corpul didactic din Iasl, i ajunge sä incoroneze lucra-
rea culturala a Moldova, prin Infiintarea la 26 Octombre 1860, a universitateI din Iasl.
Dam in anexa 2) documentele infiintäreI acesteI inalte institutiunI ale cara lucranI
prealabile se afta in dosarul de la Ministerul instrustiuneI publice, din 15 Septembre
1860, cu No. 436.
Dr. 16n Strat a fost primul rector ales al universitata, in 6 Decembre 1860, iar pro-
rector Filaret Stavropoleos Scriban. 3) TotusI la 26 Octombre '1860, Barnutid fu primul
rector provisoria.
Veyll anexa.
2) Veyll anexa.
DAm o facsimill dupe baso-relleful frumos, cu care statuarul Hegel, autorul minunatel statul
a lul Miron Costin, va Inzestra nona Universitate din baso-relief represintAnd solemnitatea
inaugurArel UniversitAtel la 1860.
4) Vedl anexa.
2) Ved! anexa.
230
Domnule Ministru,
«Nevoia de a apropia pe Romania pe cat mult de Italia, tulpina de unde a esit,
este astä0 viii simtitä de cgtre M. S. Domnitorul si de atre guvernamentul seg.
«Mi;llocul cel maI expeditiv, tot-d'o-data i cel maI energic, e de a felicita si de a gräbi
trecerea ideilor italiane la noI, ideI cari singure pot sa readuca vechia unificare de tens
dinfe si de aspiratiunI ale stirpel latine.
«Pentru de a ajunge la acest prefios scop, guvernementul nu voesce a perde niel o
ocasiune, ce i se presinta, i deel, junilor studentl, destinan a merge anul acesta la Pa-
ris, li s'a insemnat, In locul aceleI capitale, pe gloriosa capitalá a Italiel, Turinul, pen-
tru a studia acolo, in scelele italiene, deosebite specialitän. Acesti junI sunt... Studiind
la sc6lele italiene, eI vor putea mal bine petrunde secretul gloriilor moderneI Italii
a readuce in Romania, cetätenI desvoltan pentru binele i viitorul eI, precum sunt ace!
ce impres6ra tronul gloriosuluI vostru Rege.
«Permiteti'ml, decI, D-le Ministru, a recomanda, cu deosebire, pe maIsusnumita stu-
dentl, buneI voinn a D-vOstre si a guvernuluI din care tamp asIa de insemnatä parte,
cu rugáminte de a regula admiterea lor in sc6lele nafionale i spre a fi consideran ea
fa al' Italiei, léganul cel neperitor al sträbunilor Romaniion»
Domnule Ministru,
Prescript-verbal
Pe temeiul votarel Adunare 0 a aprobare Märiei Séle Domnitorului, se decide :
De la 1 Septembre, se vor deschide 4 scolI preparandale in politiile Boto§anI, Ba-
Tecuchl 0 Ismail.
De fie-care dascal, se va da din cutiile satescI cate 30 lei pe lull& pentru vietuire,
in timpul ocupare lui la sofa.
La aceste scoli vor fi chiamarl top dascaliI de pe la biserid din districtele impre-
jurätóre.
Timpul Invatature va fi In anul curent de 3 lunI.
Programul invèläre va fi acel al anulta I-id, primar 0 practica pedagogica.
Fie-care dascal ce va fi petrecut cursul de la scéla preparandala, stabilit dupe art.
4, pentru anul curent, va putea fi autorisat a dcschide, orY unde ar voi, scólà, insa nu-
maI pentru clasa I primara.
In anul urmator sc6lefe preparandale acum infiintate, vor preda materiile anuluI
al II-lea primar, 0 a0a treptat pe fie-care an (in timpul ce prin special 0 anual regle-
ment, se va determina de tatre Minister), se vor complecta scellele cu tete clasele pri-
mare 0 acea pedagogick pentru ca dupe un spatiii de 4 anl, sa aibi Ora un numar cat
se pote mai mare de invétAtorI elementarl, puténdu-se guvernul chiar i pan& atunci
folosi, de cunoscintele anuale dobandite de inscri0Y ascultang la mal sus numitele
din noil infiintate scolI normale.
Acest proces-verbal s'a adus la cunoscinta ConsiliuluI de Mini0ri, cu referatul
No. 9.327, din 22 August 1860, i prin Monitor, s'aa deschis concursurI pentru profesoril
trebuitorI sc6lelor acestora, inaintea uneI ComisiunI examinät6re, in luna lui Septembre.
Consiliul de Mini§tri (Kogalniceanu, E. Alcaz, Boginca, D. Cozadini, Florescu), aproba
infiintarea scélelor çi liberarea lefilor din cutiile satescI, cu kumalul No. 921, din 26 Au-
gust 1860.
Urméza apoY raportul No. 11.326, din 19 Septembre, catre Domnitorul Cuza. Acesta
incuviintég, cu decretul No. 11.327.
&Mee acestea preparandale, urmézä a se deschide in Octombre, In localele primare
de bgefi, prin Ingrijirea 0 sub privegherea ComitetuluI de inspectiune.
Clasele se vor tine in orele libere ale sae primare, i marginirea lectiunelor, se
lasA cu totul la dispositiunea profesorilor respectivI, ea acésta flume, ca prog,ramul anu-
luI Ï primar, sa fie trecut In termenul prescris de proiect. La Bacái1 i Botopnl sunt
insarcinari cu saa preparandala istitutoril sup. locali, platindu-li-se 44 din salariile
destinate de 3.000 leI pe an.
La Ismail, institutorul I. Zmeu, primesce directiunea sceole preparande, dér In urma
la Noembre, din causá ca n'are scolarI, cu ofisul domnesc No. 13.698, scéla preparanda
din Ismail, a fost stramutata la Pétra. Pentru Tecucia s'a publicat concurs la 10 Oc-
tombre. Preparanda din Boto§anI, s'a deschis la 16 Octombre 1.860, cu 14 elevI. S'a
scris prefectilor sa indemne pe dascaliI de la bisericI de a intra In preparande ;
9) Cu ordonanta din 12 August 1860, la 1 Sep tembre s'a de,schis o scéla de adult1
in localul sae de mesera ; profesorul sceoleI D-I Nanu. Ordonanta dispune cele ur-
mAt6re:
a) In localul scéleI de mesera, se va deschide sad publica de adultl, de la 1 Sep-.
tembre.
Programul aceste scoli, va fi acel al scélelor.
237
I) C mdsura era nemeritA a probat neintarçliata formare de studentl bine pregAtitT, din earl do-
bandirim o buril serie de inginerY. etc.
2) Ver;11 anexa.
Dosarul No. 28.
239
Tot in Octombre 1861, s'a deschis seda de fete din Burduje 1, prin invätatarea Ma-
ria Torac.
Prin circulare s'a cerut aplicarea la Vote scalele primare a legeI vaccineI (§§ '12 si
33), hotarindu-se, ca copia nevaccinatl, si nu se primésci In seda. l)
PRINCIPATELE-UNITE
4 E t- 4::
i
4 rn
erz cZ
Q
cd
=Q
Magistra satese sunt invitatl de a 'limpie cu exactitate rubricele acestui tablou, insa
cu cea mai mare atentiune de a nu da aer de catagrafie acestor culegerl de lámuriii,
pe carI le vor fa.ce cit mal indirect si in mod de a nu suscita vri-un prepus intre sa-
tela% Magistra vieluind impreunä cu locuaora, in acelas sat, pot l'ara de a cerceta pe la
case, cunósce pe fie-care familie. Cat pentru vérsta i iliva nascereI acelora, o pote cu-
leg'e din registrele bisericescI.
Un tabloi identic Ce va alcatui pentru copilele satenilor ce nu frecuenta scala, si
ambele se vor comunica MinisteruluI, Indeplinite la timpul cuvenit.
Acele pentVu 1859, se cer pina. la 15 Maiti cel mult.
p. Ministrul cultelor, V. A. Urechili.
No. 4.033. las', 1860, Aprilie 30.
In 1860, se primesc fete in schlele publice de beep din sate, cu circularea urmatere
PRINCIPATELE-UNITE
Moldova qi Téra-RomanescA
Considerend, ce § 26, lit. c, din regulamentul scolar, vede In scelele de fete millo-
eta de a se forma din tinerele patriel, sofa si mame bune, In care rézime ferieirea cas-
nice a familieI, si basa pentru crescerea cetAtenilor ;
Considerind, cA vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporuluI, i ce sin-
gurul miçlloc de regenerare nationale, este regenerarea poporuluT;
Considerend, cA numaI prin respAndirea invettitureI si a moralititeI, se 'Ate ajunge
Ja acest scop ;
ConsiderAnd, cA scoli pentru sexul bárbätesc, aù inceput a se face prin sate;
ConsiderAnd, cA echilibrarea de inteligente intre ambele sexe, este o garantie a bu-
nel armoniI si a moralitateI familieI;
Considerind, chi educatiunea sexuluI femeesc este cea d'enteifi necesitate in regene-
rarea poporuluï, fiind-ce ele sunt menite a face din fie-ce familie cete o scéle, unde pe
!tinge educatiunea sufletésce, sA pki da copiilor i primele notiunI desvoltatere
4) Ve(11 anexa.
anexa.
Dosarul No. 196.
16
242
ale nouel organisärI, ne aréta, ca in 1860, existail 1.966 de scolI satescI. Invétatoril
erafi platitI cu cate 25 lel pe luna.
De la 1 Octombre, li s'ad adaos la léfa, Inca cate 25 leY pe luna.
Se mal prevede infiintarea din noti.a 234 de scoll sätescl.
Vor fi in 1860, 17 revisorI de judete, dér aceqtia vor funciona numal pana la 1 Oc-
tombre, cánd se vor infiinta in locul lor 95 de inspectorI de plä1, a1e§1 dintre candi-
data' mal capabill.
La invétaméntul primar, cu 3 institutorT §i 4 clase, sunt 5 scoli primare in Bucu-
rescl, scéla din Braila, din Craiova, din Foc§anl, din Pitescl, Ploescl, Slatina.
La scéla din PloescI, continua catedrele extraordinare de 'halle gréca i francesa.
ScolI primare, cu duoI institutorI la 4 clase sunt: in Severin, Jiù, R.-Valcea, Cara-
cal, Turnu, Giurgiu, Buz611, Calara0, C.-Lung, Térgovi§te, Oltenita, Ru§il-de-Vede.
Exista. 12 scolI primare, cu cate 2 clase, yi numaI cu cate un institutor.
Se infiintézä din noil 2 scolY sucursale la Craiova, cu duoI institutor, o scélä sucur-
sala la Ploesd, cu duoI institutori, 7 scolI primare, cu cate 2 clase §i un institutor in
Cernet, Ocna, Calafat, Curtea de Argq, ValeniI-de-Munte, R.-Sarat §i Alexandria.
La rubrica scaelor de fete, constatám, in budgetul din 1860, 2 externate in Bucu-
résel, cu cate 2 clase, eu o directére yi un institutor.
Asemenea duoé externate de fete, cu cate 2 clase, unul in PloescI i altul in Slatina.
De la 1 Septembre, se vor infiinta 9 scolI de fete, la Cerneg, Ocna, Calafat, Curtea
de Arge., R.-Sarat, Oltenita, Alexandria §i Ro§iI-de-Vede, téte cu o
directrice §i un institutor de clase I §i a II-a.
In Bucuresd, exista internate de fete, pan& la 1 Septembre, cu 20 de bursiere, iar
de atund, cu 30. Aceste bursiere se da:fi la pensionate private.
Internatul de fete Lazar Otetele§anu, din Craiova, care a avut 25 de bursiere, pana
la 1 Septembre, va avea de atuncI 50 de bursiere.
Intre mil profesionale, este seála de arte §i meseriI de la Mavrogheni, Cu un inter-
nat de 50 de ucenid, pana la 1 Septembre, i de 80 de la 1 Septembre. Acesti Wad
are ateliere de rotarie §i de strungárie.
Institutul de la Panteleimon de agricultura, cu 60 elevI, de la 1 Septembre, in loe
de 35. Continua pe lânga acest institut scéla de dulí.
Ve0 anexa.
2) Veçll anexa.
2) D-I I. Briitianu, a propus in Camerk la ocasiunea desbaterel budgetultil pe 1860, In oeclinta de
la 5 Aprilie, creare,a celul al duoilea internat, pentru scolaril din districte. In 16 Decembre 1860,
se deschise acest internat, pe Idng5 noul gimnasia Mateià Dasarab.
243
Sa. luim Insa mal de aprepe diferitele ramurl scolare din Muntenia.
mai 'nainte de t6te, si Inregistrem proiectul de leg,e din 31 Martie 1860, dat de
Ministrul A. G. Golescu, In desbaterea A.dunarel, dupe ce '1 a supus la Domnitorul
Cuza, cu raportul No. 1.154. Acest proiect de lege are In vedere sceda satésci, si este
urmatorul:
eInstructia primará constitue fondul iducatiunei nationale. Ea este chiämati a forma
inima i inteiegenta poporului si a '1 conduce la cunoscinta datoriilor séle, catre Dum-
ne0.et., catre patrie i catre sine Insusi.
Acesti instructiune n'a putut lua, pina acum, la noi, desvoltarea, ce lila dintru ln-
ceput se hotArlse a i se da, prin dispositiile legiuitere ale regulamentulul organic. Lipsa
cea mare basa' i cea mal simtitä, a fost si este inca, nu in numerul scedelor, ci in ea-
noscintele personelor investite Cu calitatea de institutor.
244
O scéla preparandii de fie-care judet, este o mésura transitorie de cea mal neapératit
si mal urgentä trebuinta, ca sä ajungem sá avem un sistem de educatie mal solida pen-
tru popor.
Institutora actual! vor putea frecuenta aceste scolT, In tot semestruI de véra, de li
se va face mal cu séma un ajutor de 25 le! pe luna, peste tot onorariul lor actual.
Persónele carI se vor insarcina cu &cesta instructie pedagogica, sunt firesce chiamate
a dirigia instructiunea scélelor slitescI, din tot coprinsul judetuluI lor, i nimen! nu le
va putea ajuta mal mult Intru acésta, (leca sub-inspectora de plasa, esitT chiar din sc6-
le/e preparande, ce vor fi puse sub directiunea lor.
Mésurile ce se propun pentru a ajunge la acest scop, se reguléza prin alaturata lege
in modul cel maI apropriat, cu mislhicele de care dispune téra In Oiva de astasll, i cre-
dem cá instructia primará va primi cu acésta, o rapede i simtitáre imbunatire, incat sa
se deschida un drum neted pentru alte imbunitatirI mal importante, pentru care va
dispune mal pe larg legea organici, care se va trimite peste putin in deliberatiile Cor-
purilor legislative.»
Proiect de lege
Art. 1. De la promulgarea acesteI legI, in viitor, se va numi cate un inspector de
fie-care judet., cu Insarcinare de a inspecta scedele satescI; el va primi 600 le! pe luna
si 200 pentru cheltuiala de transport.
Art. 2. Acest! inspector! vor avea a initia In véra acésta pe invétatora actual!, in cu-
noscintele ce le sunt neapérat trebuinciése, pentru a corespunde mal bine la misia lor.
Art. 3. Se va inchiria indatä un local incapätor In fie-care capitalä de judet, spre a
servi de sc616 preparandä, pentru acestI invèlätorl.
Art. 4. Pe Muga 25 leI pe luna, ce primesc acum invétb.tora de sate, ca onorar, eI
vor maI primi drept incuragiare un stipendill de 25 leI pe luna, pentru intretinerea Ion,
in tot timpul cat va dura cursul pregatitor de véra, in acele scoll preparande.
Art. 5. Top acestI InvétatorI vor avea a da un examen general de concurs, la finitul
semestruluI de vérä, i vor primi atestate de aptitudine, cu speciacare de rangul ce
se cuvine dupe meritele lor.
Art. 6. Dintre ce! mal de frunte, se vor alege cate unul de fie-care plasä, spre a sé
numi aspirant la gradul de inspector de plasä, cu onorarbi de lel 100 pe luna (afara
de drepturile i scutirile de care se bucura invétatoril sätescl In sliva de astasi".)
Art. 7. Top cap vor capea atestaturl de aptitudine, vor fi numitl indati aspirang la
gradul de institutor' primarT, cu onorariù de lei 50 pd luna. (atara de drephirile i scu-
tirile de care se bucura el in sliva de astás11.)
Art. 8. AceI carI nu vor fi dat n'id o dovadä. de Inaintare, vor rämane cu caracter
provisorill de candidatl si cu onorarill numal de la 25 le! pe luna, paná se vor putea
perfectiona in urmathrele semestre de vérá ; iar neisbutind la acésta,. se vor departa cu
totul, pentru causa de neaptitudine.
Art. 9. Aceste onoraril sunt provisora, pana ce o lege definitiva va regula positia in-
stitutorulul, i onormiul ce i se va cuveni din casa comunala.
Art. 10. Adaosul la chialtuell, ce va resulta din dispositiile precedente, se va acopeni
cu un adaos de 2 lel de familie la contributia pentru sable satescI; iar onorariile in-
spectorilor de judete si de plasi, precum i china localurilor pentru scòlele preparande,
se vor pläti din fondurile MinisteruluI, trecéndu-se In budgetul anuluT curent.
245
Art. 11. O lege specialä va privi la infiintarea a patru internatud de scoll normale,
pentru formarea §i recrutarea institutorilor pe viitor.
Art. 12. Un regulament special de administratie publice, va regula imediata punere
In lucrare a acesteI legI.»
*
Intardierea votarel budgetuluI de catre Adunare, ad aminat si imbunitätirile
proiectate pe 1860.
Ca sé judecern de aceste lanbunatetirI, nu avem decit al cetim, In anexa, darea de
sema fiada de directorul so:Helor I. Me.cerescu, la 20 Iunie 1861.
Principala Imbunetätire a constat in aceea, cfi pregetirea candidatilor setescl n'a
mal remas pe sé= institutorilor din judet, ci s'ad. Insercinat cu Invetätura lor pe in-
spectoril de judet, ajutarf de cate un sub-inspector de fie .care piase..
S'a lncuviintat si programa scólelor sätescT, sub influinta programei mal bune, ce in
asemenea scolI era in Mol dova.
Desfiintarea contributiunel de 2 lel, Ingreune, dupe pererea luI I. Maiorescu, Immul-
tirea scelelor sätescI, cae cauta se se merginesce Eforia la numerul de scolI, fixat prin
budget.
Invetimentul primar urban s'a ameliorat con siderabil, prin faptul, ce In 1860, la
un numer insemnat de scoll primare, noT am dat cate 3 institutorl, In loc de unul, care
nu putea se Pile. insusI 4 clase.
In 1860, s'a aflat In scedele primare urbane 6.115 scolail, adece peste 1.000 mal
mult decet In anul trecut.
Importanta Imbunetätire a fost In l'era Romanesce, nu crearea, ci immultirea sc6-
lelor de fete. S'ad infiintat din fondurile Brincovenesd 5 scoll de fete In Cernetl, Jil,
R.-Valcea, Pitescl si Térgoviste, luce din 1859.
In 1860, Eforia mal infiintéze cete una in cele 9 orase secundare, a§la ce la finea
anuluI solar 1860-1861, erad 38 de scolI primare de fete, cate cu o directrice si
un institutor, afarä de sceda Lazaro Otetelesanu, care are cite 2 institutori, ajutatl de
2 directrice.
Populatiunea acestor scéle la 1860-1861, era de 2.461 fete, decl un progres asu-
pra anuluI trecut.
Instructiunea primara, ca si cea privata, s'a pus sub inspectiunea a trel inspectorl
generall, din carl unul pentru Bucuresd.
La invetiméntul secundar, Ebria propuse adausuri si imbunitatirl in proiectul sed
de budget pe 1860, der Adunarea respinse proiectul, sed le amenase in vedere cu o
legislatiune comuni, pentru ambele Principate, ast-fel pe1860,Invetementul secundar
este In statu-quo al anuluI anterior, d6re ce s'ad primit mal multl intern1 la diferitele
categoril de scele, ce s'a despartit cu totul gimnasiul Mateid. Basarab de S-tul Saya, cfi
s'ad adaos das& VII-a la Craiova, etc.
Eforia ceruse Infiintarea de scedi de comercia. Am veçlut mal de mult timp, simtin-
du-se necesitatea unel asemenea scoll. Adunarea refuse creditele necesare, si exprime
dorinta, si se t'imite dud tinerl la Genova In Italia, pentru sciintele cornerciale.
- 246
Acésta se o ficu in 1860, peste eel 53 de bursieri, intretinuti In strAinètate Cu spe-
sele StatuluT.
Infiintarea facultatei fllosofice, cu 2 ennui.), conform budgetuluT, se realisa ; iar ca-
tedre nouT de la facultatea de drept, ping. in Iunie 1861, nu se ocupased.
Mult timp, pan& la 1864, cei 4 profesorï vechl aï facultätei de drept, se opuneaii in
mod indirect la introducerea de nouï profeso.rT, respingénd de la concurs pe solicitatori.
El constituiri, ceea ce Satira numea In 1864: Quadrilaterul de la drept.
Seminariile aù trecut i in Tara Romanésea, sub administratiunea MinistruluT culte-
lor, dér nu exista o lege bine definita In privinta lor.
Eforia a elaborat o noui programa, pentru seminarii, mal desvoltata cleat in trecut.
Cat privesce institutae de cultura generalä, vèsluram, ca budgetul n'a permis vre-o
imbunatatire.
In noul local al palatului Academia, noul director al mus6uldi de nil* naturale,
Fererati, incepe a an0a In 1861, colectiunile sale. Tot acolo se va muta, nu tarylig
biblioteca. 4)
Eatä acum un tabel comparativ al stara instructiunel publice i private din Munte-
nia, pe 10 anT, care se inchee la finea anului scolar 1860-4861:
INSTRUCTIUNEA PRIMARÁ
Intro/inn Ins WO nua
secemdani a uperi6ri
o. PUBLIC-1i
-to ma
0
4- tg". "a
0 o 61 O.
o O.
O
N
o o
-41
-o .0 6
g"'
C, 0
o o
In acest tabel infra numai scedele- earl aü fost sub directa inspectiune a Eforiei.
Anul 1861, din primele ile, se anunta rèii pentru unele seoll din Moldova.
Este anul In care se intémpla conflictul intre Cneazul Cantacuzin, Ministrul cultelor
din Moldova, §i intre Consiliul superior al scólelor.
I) Vedl anexa.
2) Sadie rid scalari de ambe-sexe.
247
Din faptele particulare ale anului 1861-1864, vom inregistra acum cele urmAtóre :
Sub Ministru Barbu Catargiu, Ministrul instructiunel publice din Téra Roma.n6sca,
cere desflintarea Eforiel muntene ei a Consiliului superior din Moldova. Consiliul in-
chea jurnalul ce däm in anexa 3), aproband aceste disolutiunI i formarea provisorie
a unul Consiliii de instructiune publica pentru ambele tärl unite. Acest Comilla va
dura pana la organisarea definitivä printr'o lege special& 4).
Creatiunea acestul Consiliii provisoriii nu ImpedicA functionarea ComitetuluI din
Ve anexa.
Dosarul No. 10, din Maid 1862.
Ved( enema.
Acest jurnal al Consiliului de Miniptril, s'ad publicat de V. A. Urechid, in Annarul instructiuned
publice.
248
2) Veil anexa.
Vet)I anexa.
Ve¢1 anexa.
250
In 1864 se infiintéza prima si a duoa cluà a gimnasiulta din Ploesci cu statul ur-
mitor :
In IasY, in 1861 si 1862, Consiliul scolar nu era mal in regula, in urma conflictu-
luI cu Cneazul Cantacuzin.
Profesora demisionati ne mal luand parte la Consilia, la 30 Maiit1862, in Consilia
nu mai era de cat : Filaret, Scriban, Arch. Suchupan, S. Barnutu, P. Suciu, A. Velini,
D. Popp, Stet Mide, Partenie, G. Ionescu preot. 1)
Va sat;lica lipsesc din ConsiliA I. Strat, G. Mirzescu, V. A.. Urechia, Calinescu,
G. Petrescu, Z. Columb, N. Ionescu, Stefan Emilian, etc., adecA ma! cu deosebire ele-
mentul pur moldav.
Anul 1863, sub Ministerul intrunit al instructiund publice, lasá bune urme in
istoria culturd nestre, gratie trecerd la acel Minister a unor barbatT ca D-ni! Odo-
bescu si D. Bolintineanu.
Ministrul A.. Odobescu a cercat, in Septembre 1863, sa impuna unitatea de ortogra-
fie cu litere latine In tete scélele, cum si fixarea programei analiticA a obiectelor ce se
1) Vesli anexa.
251
In decursul anului 1862 avem, de notat miele ante me deosebite. Asia in 22 August
acel an, Consilful scolar (Aaron Florian. Laurian, P. Poenar, I. Zalomit, I. Strat), in-
cheii jurnalul prin care dic, ci: navénd in vedere d. cariera profesorilor este mirginiti
si ci pentru stimularea zelului si a activitätei lor, urmézi a fi incuragiafT, . . . veri-
ce licentiat séO doctor In litere, in matematici, in sciintele naturale s6O fisice, carT ad
invitat in téri, sea sträinitate, si intre mal int6i4 profesor la clasele gimnasiale infe-
rióre, apoi, cind vor fi locuri vacante, se vor inainta la cele superióre, si, in fine, la
facultiti eaetertis paribu,s, observindu-se dreptul de intaitate.b
Acéstä dispositiune Ministrul Odobescu o primesce, cu reserva de a se exige concurs
de la trecerea din gimnasill la facultate.
Consiliul (anejas!' membri, maT putin Strat) revine asupra aceste! misuri, prin pro-
cesul-verbal de la 6 Septembre, si, de óre-ce Ministrul n'a primit inaintarea t'ira
coneurs, clec:a de la gimnasiul inferior la cel superior, Consiliul renuuntA Cu totul la
propunerea primitivi, iar Ministrul admite acésti nonti propunere, pe considerare, a
afacerea va fi definitiv resolvati in noul proiect de lege. 3)
L'i invitiméntul primar anexiirn 4) regulamentul intocmit de Consiliul superior din
1862, pentru externatele de fete, de cur6nd infiintate in 'Pm Rominésci, cu budge-
tul, egalmente aci anexat.
Vorbind de asemenea sed!' de fete, este ocasiunea si amintim, a in acestasi an Co-
rnitetul scolar din las' a organisat o prima expositiune a lucririlor confectionate de
t6te sc6lele publice si private din las'''.
Iati avisul cu care s'ad vestit solemnitatea deschidereT acesteia la Iasi :
Veill anexa.
Ve41 anexa.
a) Vell anexa.
4) Ve! anexa.
252
Anexim 4) aci un certificat de absolvirea qcòleI primare din BucurescI 1862, spre a
se vedea deapr6pe coprinderea programelor invlaméntulul primar la data acésta.
Exemplul MoldoveI Incepe a se impune la Bucuresd. Ministrul D. Itolintineanu, la
Noembre 1863, simte nevoia a se crea In Bucurescl o §c61i.preparandi, cum era acea
a lul Vasile Lupu din ha.
Acésta apare din referatul s611 No. 31.525, de la 4 Noembre 1863, cifre Consiliul
de mini§tii, propunènd crearea §c6leI acesteia normale, din banil ce se vor obliga si dea
mònistirele piméntene, dise Inchinate. Adevèrat cit acest referat al tul D. Bolintineanu
r6mase %a niel o con secinti 9)
La rubrica §c6lelor sitescI, mal inainte de taz se cuvine si Inscriem aci programul
intocmit la 1862, de Consiliul superior pentru §ceplele din ambeIe principate.
Veyll anexa.
Ve()) anexa,
253
Din initiativá private, Ina -a fost o cercare, la 1864, de a:deschide o sc61ä de co-
mercifi, prin subscriere dintre negutitoril, cerora N. Fliigel le a adresat anexatul apel.
Intreprinderea nu reusi, Flegel mal adrest MinisteruluI cultelor i instructiunei pu-
blice din BucurescI un memorie in privinla scalelor de comerchl, care memoriii de si
remase fare niel o lucrare, contribui totusT, probabilmente, la activarea fundatiund
scald de comerehl, de care ne am ocupat mal sus.
Veq1 anexa.
2) Vesllanexa.
255
Duoa alte acte din acestasl an, avem de inregistrat ad, la invatáméntul !T'ah,
ambele ale ministruluI D. Bolintineanu, cel ântêiü transforma facultatea deja creatá
prin budgetul Adunarel, ea duré catedre de Mere, in sc611 superiora de !itere, cu scop
de a forma profesori gimnasiall:
Alexandru loan I,
Cu mila tu! Dumneslea i vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Romane.
La toli de &idsi nuten, scinétate:
Asupra raportuluI presintat de Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul
cultelor i instructiuneI publice, sub No. 30.222,
Am decretat i decretam:
Art. 1. Se institue la Academia din Bucurescl o sead superiArii de ¿itere cu scop
de a forma profesoriI gimnasial1 in ramurile limbelor clasice i moderne, ale literatureI
filosofiel, istoriei si geografiel.
Art. 2. Regulamentui acestel scéle se aproba, si se va pune in lucrare la Noembre
anul curent.
Art. 3. Spesele necesare se vor acopen, pana la 31 Decembra 1863, din reservele
budgetului instructiuneI publice, iar de la 1 Ianuarie 1864, se vor trece In budgetul
Statultd, conform trebuintel, pana la complectarea cu t6te catedrele necesare.
Art. 4. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Cultelor i instructiuneI
publice este insarcinat cu executarea decretultfi de fali.
Dat in BucurescI, la 30 Octombre 1863.
Alexandru loan.
Ministru cultelor i instructiuneI publice, D. Bolintineanu.
No. 1.047.
Acest decret e apoI indirect infirmat cu un al duoilea decret, cu data din 4 Iulie
1864, in coprinderea urmatcire:
Alexandru loan I,
Cu mita luI Dumneiled j vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Ilomane,
La tof de fald §i, viitori, scinètate:
Asupra raportuluI Ministrultd Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor
instructiuneY publice sub No, 21.133,
Am decretat i decretan]:
Vell anexa.
2t6
Art. 1. Faculti.tile din BucurescI, unite ImpreunA, vor purta numele de Universi-
tatea din Bucuresci,
Art. 2. ProfesoriI facultAtilor se vor aduna ImpreunA si vor alege pe rectorul Uni-
versitAtet
Art. 3. ProfesoriI fie-cArei facultAt in parte vor alege pe Decanul facultilel respec-
tive.
Art. 4 qi cel de pe urmA. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul cul-
telor si instructiuneI publice este insArcinat cu executarea ordonanteY de &lit.
Dat in Domnésca IsióstrA capitalà, Bucuresd, la 4 Iulie, in anul mintuirel 1864, iar
al Domniel Nóstre al §6selea.
Alexandru loan.
Ministru cultelor si instructiuneY publice, D. Bolintineanu.
No. 765.
Pe de o parte, in decretul acesta Bolintineanu, geles de laudele bine meritate ale
lul M.KogAlniceanu, linea numal decit si fondeze si dénsul o Universitate in Bucu-
resd, si pe de altA parte distrugea, cu decretul din 1864, unde vorbia de facultatea de
litere din acéstA Universitate, scóla speciali cu directiune nortnalcl creati In 30 Oc-
tombre 1863.
Deja in August 1863, Monitorul oficial din Bucuresci publicase un proiect de com-
pletarea facultAtilor de litere si de sciinte.
Acest proiect nu se apila. In 31 August 1863, Consiliul superior propune ministru-
luI Odobescu programul pentru facultAtile de litere si de sciinte. Ministrul Odobescu
le respinge, slicénd a : .Consiliul superior elaborind o programA mal detailatA pentru
sc6la superiórà de sciinte; aceea se va pune la dosar, rèmAnAnd ca la timpul oportun
sA se faca o asemenea lucrare pentru aceda superiórà de litere..
Indatà apoI, succedind la Minister D-luI Odobescu, poetul D. Bolintinean.u, acesta
sterge resolutiunea de mal sus a D-lid Odobescu si pune una nouà in coprindere :
.pentru punerea in lucrare a facultAteI literare, nefiiind mad nevoT de marI cheltuell,
se póte pune de acum in lucrare. Va r6mAne a se face formele..
IatA cum s'a nAscut facultatea de litere, decretatA apoi, precum *tirare, de Ministru
Bolintineanu.
Eatà actele originale pe lAngl cele ce vom da In anexA :
Preces-verbal
Sdmbeitd , 31 August 1863
AvAnd in vedere proiectul de completarea facultátilor de ¡itere si de sciinte, incu-
viintate de guvern si publicat prin Monilorul oficial din anul trecut ;
AvAnd in vedere trebuinta cea simtitá de a poseda, pe de o parte, profesor! gimna-
siall capabilI de misiunea lor, iar de altA parte, inginerT civill inzestrap cu cunoscin-
tele necesare; si considerAnd, cA prepararea lor nu se mal pote amAna fArA o perdere
InvederatA pentru instructiunea publici;
Consiliul superior a socotit de cuviing, pentru mal us6r& realisare a sus citatuluI
proiect deja incuviintat, ins5 neaplicat pan/ acum, a '1 restringe la catedrele insem-
nate in aliturata programi, dintre carl patru sunt in fiintA si alte patru se poi Infiinta
numaI decit, r6mAnAnd cele-alte pentru anul viitor, si opin6zA : 1) a se supune D-lul
27
Ministru spre aprobare aläturata programit A) de facultatea literilor i B) de facultatea
sciintelor; 2) a se invita D. Ministru ea sä bine-voiascA a lua mäsurile necesare pentru
remunerarea acelor patru profesor! pe anul acesta.
Acest diurnarid se va supune la aprobarea D-luI Ministru.
Aron Florian. P. Poenaru. Laurian, I. Zalomit. I. Strat. Davila.
Anul I
Istoria filosofieI;
Istoria literatureI clasice ;
el Istoria criticA universalA anticA ;
d) Istoria criticA a färilor romAne;
Anul
Filosofia (Psiehologia, Logica, Metafisica i Ethica);
Istoria literature! moderne;
e) Istoria critica universal5 medie qi moderna ;
Istoria critici a romAnilor si a literatureI rominè :
el Gramatica comparativä ,
f) Archeologia clasicA;
Pedagogia i rnetodica ;
Era dat, ca tot ilustrul barbat, M. Kogalniceanu, i numal putin ilustrul seA co-
laborator D. N. Cretulescu, sä complecteze opera, abia schitata, In parte, de D-ni! Odo-
besen i Bolintineanu ; ei trectul In nona lege a scedelor, din 1864, existenta legal& a
universitäteI a doua romane, din Bucuresa
Seminarul Mitropolitan.
Anu/ 1862-1863.
Examenele acestul an scolastic, de invataturile urmate In acest institut, se vor incepe
la 24 Iunie, i vor urma pana la 27; Incepéndu-se diminla de la 9 ore si continuand
pana. la 1.2, pentru sciinte; iar dupd ainiaçll de la 2-4 ore, pentru cântärT. Se invita
dar, In preçlisul timp, tog ce! ce vor avea plAcerea a asista la aceste examene.
&finte:
Clasa I
Istoria vechiuluI Testament.
Aritmetica; Numere intregI, fractiile migare, çlecimale i complexe.
Istoria Romaniel pan& la Romania pura.
g59
Etimolopia limbeI latine in comparare cu cea romana si traducen l din Istoria Sacra.
Zoologia.
Caligrafia.
Profesor, M. Dimitreanu.
Ciasa II
Catechismul.
Geografia.
Gramatica si Santaxa Umbel romane.
Istoria bisericéscá a vechiulul Testament.
Profesor, I. Germtinescu.
Clasa III
Principa de Retorica, cu exercifil de compunere.
Istoria bisericesca.
Liturgica.
Prescurtare de Istoria Romanilor.
Profesor, I. Ionescu.
Clasa IV
Retorica cu exercitiI de cuvinte bisericescI.
Teologia Dogmatica.
x. Moralá.
x Pastorala.
Profesor, I. Benescu.
CAntäri
Clasa I.
Principil de Gramatica, si
Cantarea celor opt glasurl pe Anastasimatar.
Profesor, O. Dumitrescu.
Clasa 11.
Un rind de DocsologiI.
Heruvicele, Chinonicele si Acsiénele septemaneT.
Podobiile.
Profesor, 0 Dumitrescu.
Clasa III.
Un rand de Docsologa mal mart
Partea I de Heruvice. Chinonice si Acsi6ne pentru Duminicl.
Parisimierul tot.
Acsiónele praznicelor si cele treI Liturghil.
Profesor, I. Zaharia.
260
Clasa /V.
Partea II-a Herov. Chinon. si Acsi6ne.
Tre polielee.
Chenonicile praznicelor i alte Irmelse si un rind de Herovice grecesd.
Profesor, I, Zaharia.
Cercetat de Consiliul superior : Aaron Florian. I. Zalomitu. A. T. Laurian.
I. Stratu. Boerescu. Davila. Costa-Foru.
Aprobat de Ministerul instructiune i cultelor,
Ministru ad-interim, A. Odobescu.
Directorul Instructiune, G. R. Melidon.
Despre seminarul Veniamin amintim, c. la 26 Octombre 1859, s'ad desfiintat Epi-
tropia special& a seminariului, care trecu suh directa administrare a ministrulul instruc-
tiune publice.
La 1860, dupe secularisarea averilor monastiresd, ministrul de culte, M. Kogalni-
ceanu, a reformat seminariul Veniamin.
Iatä cum judeca acésta reforma D. profesor C. Erbiceanu
«La 1860, fiind ministru de culte D. Mihail Kogälniceanu) aii reformat dupá. secula-
risare i Seminariul, acéstá reforma este tot ce póte fi mai bun, pentru cá studiile reli-
gi6se se intretin, sciintele náturale, fisice I matematice se adauga, precum i limbile
moderne, francesa' in ate clasele. De asemenea salariile profesorilor s'ail sporit Mae
simtitor, ala cá acésta reforma va face tot-d'auna ondre acestul barbat de Stat distins.
Spre a proba si me evident beneficiile aceste reforme, transcriem aid budgetul anu-
lui 1860, care comparandu-se cu cel trecut, face si mal bine vNutfi imbunatätirea ce
s'ad adus acestui institut.
Profesor de obiectele Catihetice, cursul inferior salar 10.000 le.
Limba romana idem.
» Latina idem.
Gréca, 5.000 le.
Statistica, 10.000 le.
Matematica 40.000 le.
n » Istoria Natural& 10.000 le.
» Caligrafie i desemn 40.000 le.
Cursul superior
4) Profesor de propedeutid 12.000 le.
Literatura latinä, 12.000 le.
» elena. 12.000 le.
Istoria i statistica laicä si eclesiastid 12.000 lei.
Fisica, Agronomia si Medicina populark 12.000 lel.
Arheologia, Ermineutica i Pastorala 42.000 le.
261.
I) Yeyli anexa.
2) Veçll anexa.
8) Ve0 anexa.
Vep anexele.
262
Dr. Davila are destule titlurI la recunoscinta natiuneI, dér fag cu Universitatea din
Ia§T, i se pote face o imputare. El a Impedicat lung timp complectarea acestel Univer-
sitätT, cu facultatea de medicini.
Dam In anexi 1) procesul verbal al consiliuluI din Ia§1, din 10 Octombre 1860, din
care se pote vedea, el In contra infiingreT facultiteI de medicina din Ia§I, erail 0 unil
din moldovenT. Acésta va fi scuza lul Davila.
Aci noi terminal:a lunga carierä percursä de condeiul nostru obosit, dér merea admi-
rator progresuluI cultureI nationale, inregistrand ultimele date despre scélele private,
cu referinte la aniT aceqtia
In Decembre 1860, Mitropolitul din BucurescI, cere Ministerulul instructiuneI pu-
blice, ca schlele confesionale straine, de indata ce all scolarl roman!, si aIba invkator
de religiune un preot roman ; Ministerul dupe cererea EforieT, exige acésta.
Anexam3) lista tuturor sc6lelor private din Bucuresci, la Februarie 1860.
Acésta listä ne &I'M un lucru Imbucurator : sciderea num6rulul acestor soon i a po-
pulaguneI lor.
Sciale dascalilor de pe la bisericI, continue a fi tolerate de Eforie, In 1860.
Ba chiar directorul I. Maiorescu, cere din noll, ca EpitropiI bisericilor si dea local
acestor scolI, carT aunt de trebuing, paná ce sa se WA organisa scoll In regula prin
mahalale. 4)
Veyll anexele.
Veçll anexa.
8) Vell anexa.
4) Ve11 anexa.
263
In Decembre 1861, s'a acordat bursd pentru drept studentului Mircea din Iasi. In
Iulie 1862. Lista general& a bursierilor moldovenT, e cea urmát6re :
Suma
NUMELE SI PRONUMELE cuvenitl
In galbent
ADRESELE
i) Veyll anexa.
264 .
Consiliul de Miniqtii (A. Panu, A. Rolla, D. Rosetti, S. Silion), dobendesce de la Dom-
nitorul Cuza aprobarea, di se dea cite 30 galbenI subventiune pe an studenfilor bu-
covinenI Vasile Bur11, Vasile Bumbac i loan Boliga, din clasa 7-a gimnasialk ca
Ail continue studiile in Ardel 4).
Asemenea frumése simtirI se manifesti de me multe orI §i sub forme diverse. A0a,
ambele ministere de culte, cel din BucurescI i cel din 141, ad acordat §colilor
bisericeI Sintu Nicolae din Brapv un important ajutor binesc; ca despigubire dupe
nisce vechI hrisóve domnescI.
La 1864, Iunie 5, Insu.0 Mitropolitul Moldovel i Sucevei, cu adresa No. 4.970,
intervine la Ministrul cultelor In favdrea fratilor no§trl de peste Carp*.
E, dupe noI, memorabilä acesti adresi §i de aceea o dim aci integrali dupe originalul
care este in minile n6stre. Ea constitue cel mal frumos monument al lul Calinic Mi-
clesco :
PRINCIPATELE UNITE-ROMANE
Santa Mitropolie a Moldova i Suceavei
Domnule ministru,
cSciind cA guvernul nostru roman la mal multe ocasiunI s'a arätat cu multi caldurä
generositate pentru trap no§trI de peste Carpag i avénd deplina Incredere, cä.
§i de astii dati numaI putin vor fi kabrAtisall, imI permit D-le Ministru, pe de o-parte
a ve aräta nevoia i lipsa materiali ce se simtesce imperios de dire frata nostrI,
iar pe de alta, a ve da ferbintea mea rugAminte ca sA tineti sémA, acum mal mult de
cAt orY and altA datA, de acéstA lipsA, care fiind IndeplinitA prin concursul mArinimo-
suldi nostru guvern actual, ar face fericit un numèr de 3.000.000 fratI rominI
aprepe I
IncA de la 1850-51 romAnii transilvAnenI ceruse de la regimul imperial invoire
de as1 intemeia o Universitate pentru fil celor 500 miI romine locuit6re In
cite-va lei ale imperiulul. Respunsul pe atunci fusese: .Faceti-ve déci. avert banl,
»cä de la Stat nu vi se pede da nimic. Dupe aceea, urmará reactiunea i incercarea
de al germanisa i catolisa.
Astäsli insi, vedéndu-se mal fiber!, Volesc a se folosi de timp §i a se gindi la viito-
rul lor.
Cu téte aceste, sciind la fondarea une! adeverate Universitäg se cer miy1.16ce
bänescI colosale, pe care Ina nu le ad §i verl-o 20 profesor! prea bine pref,sititI,
pentru ca sit nu fie silitI a introduce indatä /a inceput profesorl de alte némurI
confesiunI, de earl trebue si se ferésci pe cit se póte, aka nu din alte cause, Inci,
pentru ow:a-ea nationalk a0a s'ad. mirginit In dorinta de a intemeia de o cam data
numal facultatea juridici romineasci, cu un curs de 4 anl, ski adeci aqIa numita
Academia, de care sa§il al una in Sibiu §i UnguriI alta In Cluj, flume confrafiI
noOrI n'ad de loc. ApoI veg mal sci IncA, D-le ministru, cA astA4I se aft& 96 studeng
rominI la Academia nemtésa din Sibiu §i 32 la cea maghiarä din Cluj.
1) Ministrul Moldovel, in 1861, Septembre 9, eu jurnalul add No. 675 (Panu, Rolla, Silion, D.
Roserii), ad apelat qd la top autorii i tipografil, sO doneze di% 9c6lelor romdne din Cernlupf Su-
cava, Braqov, }Raj, Sibiu, Beiu9, Arad, Temittóra, Oradea-Mare i teologilor romitil din iena.
knexim adresa cu care I. Fetul Iraqi un frumos dar de 210 volume.
265
Atita junime rominésca studiase merita a avea o Academie nationald , la care apoT
s'ar duce junil si din Bucovina, Banat, etc., pate si de la noI.
Insi si la conservarea uneI Academil se cer pe an ea la 18 miI florinl, set cam
3.500 galbenI. De unde insä. ? Statul lor n'are atitia banI pentru romint Ce e
drept Statul a inceput a da, insit numaI clerulul si scaelor romanesei gitnnasiale
(Brasov, Blaj), in total la 90 mil florinI, cam 17.000 galbenI pe fie-care an, iar maI
mult nu voesce, ci-T trimite la pungele lor.
Aare de bant insa mal este si alta dificultate, adica tot cea atinse maI sus: profesori
buni. Pe acestia trebue se. vi-1 faca mal &LIMA'''. Indata ce vor avea, se vor apuca de
lucru.
Deci modesta lor cerere, D-le Ministru, pentru care fa c apel prin organul med
atre marinimosul actual guvern, este de a li se da un ajutor anual de 500 galbenY pe
4 anI, cu urmät6rele conditiunl :
Cu 200 galbenI sa se face stipendil de ate 20 galbenI la 10 tinerI juristi, de
natiune romind, eminentI, 'MA lipsiti de m41.16ce (de care sunt mull% spre al putea
continua studiile juridice.
Din 300 galbenI se. se faci duoè stipendiI pentru cate duol tinerI call ad facut
ca laude cursul juridic de 3 anI, pentru ca sa se Ora pregati la veri-o Universitate
undeva, ca profesoff de arepturI, depunénd riguresele, adeca cite 150 galbeni la unul
pe cate 2 anl, dupe care termin stipendiul ar trece la alri dual din eel* 10, earl s'ar
alege mal bunt
A.cestI 500 galben1 se vor ingriji in modul aretat, de catre comitetul infiintat anume
in Sibiu pentru ajutorirea juristilor, sub presedentia D-Ild consilier Petru Manu, W-
hat venerabil si neprihinit, precum pate il yell fi cunoscand si D-véstre. Ast-fel D-le
Ministru, fratil nostri, de si ceva maI tarid vor avea inse o Academie condusi cum
trebue, de barb* bine pregitip, iar acésta vor avea a o multimi neam de neamul lor
bine-voitoruldi si bine-fácetorulul actual guvern.
Conditiunea ca dupe ce se vor fi pregitit in 4 ani 4 profesan l bunI,ca 500 galbenI
sá se preface in dime leff de profesorI, cite 250 galbenI la unul, left cu care in Ardeal
pate WI o familie de profesor. Acésta ar fi apoI o fundatiune pe vecie.
Cele-alte lipsurI ale AcademieI le-ar acopen i romaniI de acolo de indate ce s'ar face
un inceput a tit de solid prin noi.
Ast-fel fiind imprejurärile si lipsurile materiale de care ad grava necesitate con-
trap nostrI de peste CarpatI, ve maI adaug din parte-ml ferbintI rugämintI, ca si le
dap caldurosul concurs al D-véstre, ca ast-fel fratesctil apel fecut, se. capete resunet in
inimile generosuluI actual guvern, spre reusirea si fericirea lor.
Despre resultatul acesteia yell bine-voi a me incunoseinta.
PrimitI, ve rog, D-le Ministru, incredintarea osebiteI mele consideratiunt
Locot. Mitropolit, Calinie Miciesco.
No. 1.970. Iasi, 1864, 'mite 1.
agentia vapórelor LoyduluI, la lucrarea machinelor. Dar agentia refusil, sub pretext ca
n'are lucrad importante.
Tata ce nu trebue uTtat
rial din lasl, in urmarea cererilor D-lui guvernor al Basarabiei, s'ad adresat prin notele
din 26 Septembre 1860, No. 2.828, 11 Februarie No. 409, s'i la 25 August 1861, sub
No. 2.140, atat catre Ministerul trebilor sträine, cat si catre aceI de interne din IasT,
pentru a obtine doveslile pe cari se bazézi Domnul Hasdeti, pentru a justica actul co-
mis de el, si pentru a cun6sce tot-d'o-datá opiniunea guvernaméntului princiar asupra
acestet cestiuni.
Aceste note r6manand tara rispuns, D. Popow, s'a referit catre acest general con-
sulat, cerénd intervenga sa catre cine se envine, pentru a capata sus citatele dovesli.
Prin urmare, der, subscrisul recornandand cele precedente bine-voitdrei atentiunt a
Onor. Minister al trebilor straine, se flatéza cu speranta, ca Principele Cantacuzin va
bine voi a 'I transmite actele ce pot avea vre-un raport la schimbarea nationalitätei
D-lut Ilásdall.
Asteptand acea comunicatiune, subscrisul profitA, etc.»
Liceul din lag, s'a ajutat de cat-va timp la cursul de botanical, cu grädina bo-
tanicá, organisata de cAp-va ani, de Dr. Anastasie l'Un. Acata gradilla, in 1864,
numara 4.500 de plante, si primea o mica subventiune de la Stat, ca remuneratiune
pentru serviciile, ce aducea studiului. 1)
I) Ve41 anexa.
---268
Intre lucrárile din ramura picturei, in anii acestia, se cade a se mentiona albuinul
pictorulul Trenk.
Mugul nostru din Bucuresc!, posedá cele mal multe din frumesele lucräri ale aces-
tul pictor.
2) Velt anexa.
2) Ve llt anexa.
26b
La 13 Ianuarie 1861, Ministrul Vladoianu din cabinetul lui M. Costachi, face refe-
ratul No. 309, catre Consiliul de Ministri, i 'Tpropune un regulament, pentru facerea
unuT tabloa in uleiti, represintind lupta de la Te4ani. intre Stroe Buzescul i nepotul
Hanului tätaresc (1604), cu scop de a se conserva memoria until ast-fel de fapt istorie.
Premiul 300 galbenT.
Consiliul de Ministri aproba.
In preambulul regulamentului concursuluT se slice : afrum6sele arte influintind cu
tarie asupra spiritelor si a imaginatiuneT, aù privilegiul, precum ele se °cup& de creatiT
nobile i perfecte In forme, a destepta in inimele 6menilor senhmente 'nalte si gene-
rase. Cind ele reproduc cu energie i cu talent gloriósele evenimente ale unel natil, ele
atita i fortifica amorul patrieT inteacea natie, i o mina ast-fel la un patriotism lumi-
nat, la o adev6rata i seriósä propasire nationala.
Ministrul, spre a stimula desvoltarea picturei, ce Incepe abia a se introduce printre
noT, propune concursul. Tabelul va fi depus In Musa, juriul va fi de 8 pers6ne artisti
cunosatorT competent' (?), pinza va fi de 1 in. 25 cm. si 1 1,35 Malt, termenul la 1
Septembre 1861. Regulat, adeci o datfi pe an, asemenea concurs se va face (Tina se
vor putea infiinta i alte concursurI pentru desemn, architecttul, sculptura musici
pin& cind desvoltarea artelor i Intinderea gustuluT In téra nóstra, vor permite a se
cere de la artistI, nu schite, ci tablourl savirsite, care si póti eonstitui o mica expositie
de frum6sele arte. I)
In 1863, D-1 N. L Voinescu, fost bursier al StatuluT pentru musica. la Viena, din
1849, cere Ministerulul cultelor i instructiunel publice din BucurescI, la Intórcerea
sa din Viena, un post ca profesor de violin& la scóla de musica. Consiliul superior aproba
infiintarea prin budgetul anului viitor al scóleT de musica, dév i acésta institutiune
avea sa fie creati la 1864. 9)
Nu putem totusl nega unele progrese ale acestel arte.
Din faptele musicale, amintim publicatia, in 1860, a melodiilor romine de Alex. Ber-
descu. In Maig acel an, prin raport ektre Domnitor, sub No. 1.540, sa acordi luT Ale-
xandru Berdescu 70 galbeni, cu titlul de Imprumutare, ca sa '0 tipAresci melodiile ro-
mine adunate ; lucrarea a fost prealabil cercetata de D. Bengescu, dupe Insarcinarea
ce i a dat raposatul C. A. Roseti.
In Hie 1860, artistul Flechtenmacher s'a mutat in Bucurescl este remunerat, ca
sti puna vorbe românescI sub musica din «Norma», ca lucrare !noel:16We de opera na-
tionall.
In Martie 1861, scóla de musici din IasT, sub directiunea lui Spiru, num6ri 23 de
elevI, din earl 8 pentru bell canto, 7 pentru piano, 16 pentru violina, 47 principil ele-
mentare, 6 fete la bell canto, 9 la piano si 1.2 la principii.
In lunie 1861, Ministerul de resbel, No. 6.292, cere Ministerului cultelor, sA rén-
duiasei o comishme, ca sA cerceteze 13 inme nationale intrate la eoncursul publicat de
acel Minister.
Mal importante sunt studiile intreprinse deja pe atuncI de D-1 Alex. Odobescu, asu-
pra tesaurulul de Petroasa. In Decembre 1863, D-1 Kogälniceanu, Presedintele Consi-
liului de Ministri, recomandi colegulul sei, Ministrul de culte, sa patroneze lucrarea
importantä a D-luT Odobescu dupe anexatul prospect al D-séle.4)
Ve4i anexa.
Veçll anexa.
8) Veçll anexa.
Veçil anexa.
272
De mal mult timp, generalul Mavro , donase numerése obiecte de archeologie si nu-
mismatici. S'a rénduit o Comisiune, care sA primésci cu inventar frumetsa donatiune a
D-lui Mavros. In acésti Comisiune, la 1862, se afta si D. Sturdza, actualul ilustru se-
cretar general al Academiei. D-sa, dupe un obiceid, care din norocire pentru téri, l'a
pistrat pini astAdi, donézi, la réndul s611, Mugului de infiintat la Bucuresci o colec-
tiune de 1.300 bucitI monede. 1)
Inventariarea colectiunei Mavros, cu terte acestea, nu se putu face. La infiintarea
Musiului, Urechii a asedat colecliunea Mavros, sub povètuirea generosului donator.
Nu scim déci chiar astädl inventariarea e ficuti, si mal ales a sectiuneI numismatice.
Inainte de a termina cu acésti rubricA, se cade sii inregistrim si cel de al duoilea
regulament intocmit la 1864, asupra Comisiund monumentelor publice. 2)
Fiind-ci ne ocupim aci de lucrirl relative la Istorie, credem util si mal amintim, cA
in Decembre 1860, M. KogAlniceanu, dispuse, si se asede mArcile judetene pe la
t6te autoritätile. D-sa dice, acA le am ales pe celea ce le am gisit din vechime, lar altele
dupe cum am socotit a se intocmi.»
Acestea din nod intocmite, erai mal cu skill pentru judetele din Basarabia.
Inainte de a pAsi la bibliografia anilor din urmi ai acestul tratat, séi mai drept la
obicInuitele eäte-va indicatiuni bibliografice, anexAm un catalog de artile didactice
adoptate la scoli, sub Ministerul D-lui N. D. Racovitä (1862.3) Acésti listi ne arétA
existind inci unele &Atli din cele mai vechi, adoptate de Eforia din Bucuresci.
Pe la acéstasi datá, un raport (2 Martie 1862), arétä, ci in sc6la de Verde din Bu-
curesci, all gisit in us urmitérele cArti :
Clasa I. Clasa II
Vesil anexa.
Ve01 anexa.
2) Nog anexa.
273
Xenofonte, idem.
Crestomatia elena, de Colocotide.
Istoria veche, de Cernitescu.
4ramatica francesa mare, de Chapskl.
Literatura francesa, de Roques.
Gramatica germana, de Limburg.
Ciasa Vi.
Ciceronis Orationes Catilinariae.
Eneidele lui Virgilius. (Virgilius mare, compl.)
Isocrate i Demosthene.
Istoria medie, de Cernätescu.
Istoria naturala, de Barach.
Literatura francesa, de Roques.
Racine (Athalie).
Crestomatia germana
Clasa VII.
Platone.
Dialogul lui Criton.
Pro Milone de Cicerone, Ovidill i Virgiliii.
Literatura, de Marsillac.
Clasa Vi/l.
Tacit. Annalium Libr. XVI. Historiarum Libr. V. Germarorum.
Cicerone de oficiis.
Oratiu.
Homeri Eliade.
Platon.
Phedon.
Sofocle.
Orleans (Schiller).
Multa vreme inca, precum se vede, carpe didactice nu sunt acelea0 In Ia1, ca §i in
Bucuresci.
La Bolgrad se infiintéza in 1861, o tipografie bulgaro-románésca. Acésta urmaresce
mal putin scopuri didactice, dectit propaganda politica. Cat datoresce actuala Bulgarie
scedelor romane i protectiund guvernelor RomanieT, Istoria nepartinitére va spune-o
d'id va.
Din peri6da de timp in ultim cercetata, In urma reintrarei in Ora a tutulor emigra-
tilor de la 1848, literatura dispune de tot ce e tnaI capabil i ma1 abil in arta condeiula
Dér i nouele generatiuni, de dupe 1848, sunt intrate in arena §i inca. cu mari succese.
In jurul Romdniel monumentala frie publicata la Bucuresci, sub directia D-lui Odobesu,
gravitézA noue pleade de scrisorI de invitatY. Ateneul din la0, de asemenea aduna pe
. 275
scurt timp pe mal multi scriitori remasi Inca acolo dupe unirea tèrilor. D-1 G. Sion, la
Bucuresci, deschide in feia sa Revista Carpatilor, loe de intalnire si de desvoltare a
numoróse talente moue.
Der me ales jurnalistica politica, abs6rbe cele mal alese talente. D-nii C. A. Roseti,
M. Kogälniceanu, C. Boliac, pasesc in fruntea jurnalismului politic. La seek acestor
atleti al polemicei, se formed o suma de tinere pene, bine ascutite si servite, multe, si
de o culturä me deosebita.
Nu putem da aci lista tuturor publicatiunilor apärute Intre 1860-1864, der datori
suntem a constata, ca respindirea jurnalismului in térk a produs, pe ling binele po-
litic, si un mare rki : a facut, ca cartea, §i me ales cartea seri6sA, sa nu me afle ceti-
tori si cumperätori.
Déca. cartea mal trilesce, dupe 1860, acésta fu grage sacrificiilor ce pentru ea 'slim-
puneafi Wadi membril 0 corpului didactic, car! singuri aprepe erai1 abonati si la ga-
zete si la publicatiunile de carp noue.
Ministerul de culte, nu '1 vorbk protegiä si el unele dull. Der acesta nu era tot-d'a-
una bun alegetor de opere. Asia Ministrul D. Bolintinénu, la 1864, refusa ajutor pro-
fesorelul Angel Pechmeja, pentru tipärirea colectiunei séle de balade romäne, traduse
in versuri franceze, 4) pe dud Ministrul de la August 1860, impunea, cu circularea
No. 2.165, e.mumenilor miinästirilor, si cumpere cartea lui N. Filimon : cEscursiuni in
Germania meridionalk» 2)
il Vell anexa.
2) Ve41 anexa.
--- 276
cat cu ferte putine stile inainte de Incetarea dictatureI, fiind Ministru de lculte si in-
structiune publica D-1 N. Cretulescu.
Anexám 4) adresa No. 2 a Consiliulul de SW din 18 funie 1864, prin care cere Mi-
nistrulul instructiuneI publice, sa permita D-luI P. Poenaru, unul din membriI Consi-
liuluT a consulta lucrärile i cartile, incependu-se studiarea proectulul, de lege pentru
organisarea instructiund ,publice.
Va sa slici la 18 Tulle, abia se incepuse studiarea.
Luminile unor bärball ca Bosianu, Poenaru., A. Cretescu, asigurara acestul proiect
de lege, ori cat de iute lucrat, sortI bunI.Revedut lute° nepte de D-1 N. CretuIescu
de no), Directorul set) de la instructiunea publica, proiectul fu promulgat i deveni de
atuncI fincece 1nchezasuitorul a -MU cultura natiuneI romane.
De sigur, acésti lege a ConsiliuluI de Stat, lag multe de dorit, der nu mal putin
ea coprinde multe Intelepte dispositiunl, car] ne explica cum acésta lege stä In picióre
pane asta0, inteo téra unde numal stabilitatea lege n'a Inflorit, si dupe ce aprepe tete
guvernele, ba i ins41 constituanta a propus sa se modifice I
Nu tunescem obiect, care sa tenteze maI mult pena unul istoric, ca acel al naratiu-
nei progreselor 1ndeplinite sub imperiul legel de la 1864. Ministeriile, cad s'at succe-
dat de la 1864 pana la 1868 täiat larga parte de glor;e, din aplicarea legeI de la
1864, creand institutiunile prevedute de ea, ba i neprevNute.
I Der nu este acésta mal mult misiunea condeiulul nostru, de a face istoricul arestor
tim- purl mal nouI, decI pun em aci capet lucrare! nestre.
I) Ve.)I anexa.
TABELA MATERIILOR
Pagina.
Capitolul I
M6rtea mitropolitultd Meletie.. ,, Idem
Talat-Effendi i Duhatnel Idem
M. Stuma pléci din téri Idern
Gr. Ghica Domn MoldoveI Ideal
Barbu §tirbeiti , Idern
Autorul martor pleciret din Iasl a lui M. St,urza. . ldem
Muntenia la 1849 Idem
Etoria scidelor muntene bachise scólele la 1848 Idem
Reserva de banl In casa schlelor ldem
Sc6la primari din Lucacl Idem
Spesele administratiund scóleler si a cancelarieI Fforid Idem
Seta de fete subventionatä 2
Burse pentru strAinfitate Idem
CártI pentru biblioteci Idem
Left profesorilor colegiuluT desflintat Idem
Reserva de haul pentru viitorul colegiù Idem
Raportul Eforid citre §tirbeid Vodi, despre starea generalä a institutelor
de sub administratiunea Sh. &filele ce ail r6mas deschise in. 1848, dupe ci-
derea guvernulul provisorifi . Idem
Eforia pune pe studentil stipendistl si pe profesoriI rfirnasT de la Sf. Saya
sA traduci i alcituiasci cirti didactice Idem
Corespondents. intre Eforie-si departamentul bisericei despre acésta Idem
Alexe Marin cere a fi si el insircinat cu traducerea und dill de fisico-
Moldova . . T
Venirea lui Gr. Ghica nepropice culture'
,J .i 9
Idem
Desfiintarea Epitropiei scedelor i alipirea acestora la departamen tul Vor-
niciel averilor bisericescl. Decretul Domnesc relativ Idem
in Februarie 1850 se desaintézä i comitetul central
Ce r6mane «sub deosebita Epitropie. ? m
O miscare favorabila progresului scélelor in ultimele luni ale luT 1849 Idem
Primirea scolaruluI petitionar, V. A. Urechii, de catre Domnitorul Gr.
Ghica, asigurarile Domnitorului a se va redeschide Academia idem
Epitropia desfiintéza In 1849 bursa djn strainnate a lui G. Panaitescu
pentru pictura i litografie . Idem
Gr. Ghica continua Inca mult1 anT acésta bursa Idem
Vornicul bisericesc P. Casimir acordà bursa lui G. Eraclid din Roman Idem
Alt ajutor de 70 galbenT anual luT loan Alinescu, medicinist la Viena,
acordat tot de P. Casimir Idem
Cultura generald Idem
Literatura didacticii reja un avdnt Idem
Geometria lui Sirot, aritmetica lui Francoeur, ambele traduse de I. Pop Idem
Eforia cheltuia i bani pentru cump6rare de call fad folos: Enchiridion ;
230 galbeni lui Pascal Iancu, ca sa tiparesca un vocabular-dialog turcesc,
rusesc si romanesc Idem
Caimacamul recomanda in Maid 1849 comentarul dreptultd comercial a
lul T. A Rali 10 si 11
Waltenstein reorganiséza muz6u1 din Bucuresci . . 11
Ce maT lipsea muzèului, ca sa fie perfect(1)? Idem
Progresul musicel, Ludovig Guglielmi propune Domnitorulul §irbeia haft-
intarea unel scede filarmonice nationale. La ce trebue a servi scóla? . . Idem
Arch. Visarion propune reorganisarea asepméntului coral . . . . Idem
A. Petrino profesor de musica vocala i instrumentalä. Idem
Anil./ 1856 13
Numirea une! comisiuni spre a alcatui o noui programi scolara . . , . Idem
Eforia chibzuesce redeschidcrea gimnasiului in localul mitohuluI mitropo-
liei. Prin afis Domnesc Eforia cap6tA incuviintare . . Idem
Domnitorul continua a trimite bursierl pe contul Statului in institutul
privat a WI Monti Idem
Tinerii in institutul Monti . Idem
Monti subventionat cu 350 galbenI., . . Idem
Alt ajutor de 1.000 le! lul Canela, director de sc614 privaiii in Buda Idem
6.000 leI gratificatie lui Gianiloni Ludovig Idem
Domnitorul vizitéza sc6la privata a luI Carol Bucholtzer, subventiune. Idem
Eforia priveghiazi instituturile private. Se urmaresce inchiderea scélelor
neautorisate 14
Raportul comisiunei intocmita pentru alcatuirea programe! invdtamén-
tului in Bade din Mun tenia Idem
Programa studiilor in scelele primare . . . . 14-15
Idem idem in colegiuri set"' gimnasiI 15
280
Pagina
,
blicana EforieI in jurnalul .Vestitorul. pentru alegerea profesorifor de scoll
judetene
Programa definitiv adoptata pen tru cele 4 clase primare
Idem
24
Domnitorul ordona Eforiel sa inceteza cu plata de left la profesorii gina-
nasiuluT, de la 1 Decembre; sa nu platésci de cat acelor profesen, ce aa pri-
mit definitiva intarire 7
25
Eforia raspunde a profesora n'all inceput a preda, dar sunt in diferite
comisiunl si de aceea sunt plitin. Adaoga si unele modificatiuni ib programul
gimnasiului Idem
281
Pagina.
. .
§ 84 dispune ci departamentul invèráturilor publice e insAreinat eu admi-
ldem
Idem
. . . .
. . Idem
Severin. .
CraioveniT 0 locuitoriT din alte judete se jeluesc n'arl, 71,1.. .Re.sol.ut ia
lul von
Scrila de la Ro0I-de-Vede se strOmuti in Migurele, cea din Cerner la
' . . . . Idem
Scoila la Caracat . . . - , . . .., . ,,. . Idem
Pentru a activa deschiderea sc6lelor din judete, Eforia cumpiri o cAruti
non& cu care directorul saelor si mérgi prin judete, pentru a gribi reinfi-
intarea scélelor pia In Septernbre . , . .- Idem
Cumulul de catedre. . . -. . . . . .. ,
Departamentul inclémni pe Eforie si nu ingiclue ca L ,Zalomit si predea idem
2 cursuri. .. ..
Preotul Al. Popescu profesor prin concurs la catedra de Catehism a liceuluI 42idem
Concurs pentru 4 catedre , . Idem
-slulius Bara, doctor, profesor de Istoria naturali la colegiul din Bucuresc! Idem
Concurstul pentru catedrele de legi si matematici . , . Idem
La 14 Iulie 1851 solemnitat a examenuluï general 0 impirtirea premiilor Idem
Discursul domnitoruldi §tirbeid. Populatiunea scolari pin& in Iunie 1851 Idem
Ebria plAnuesce (in 4851-52) a clidi o casi pen tru un internat de 300
de elevi, pe un loe al ministirei. .. Ideal
Nuol dispositiuni ale Eforiel cu reinceperea noulul an acolar . . . .., . Idem
Raportul Eforiei scòlelor la , tirbeiti vodi 43 44
Tabla de invkiturile, ce ad a se urma in cele 6 clase ale gimnasiulu1 din
Bucuresci, pe anul 1851-1852. Clasele complimentare (VII 0 VIII) . . 44-45
Programul acesta mai primesce modificir! 45
I. Pop numit inspector in colegiii (sub-director), la 1 Septembrc 1851.
Obligatiunile luI . .* -. . , . . ,. . . . 0 , , . , . . . . Idein
Decretul Domnesc relativ la acésti numire 0 modificirile in programul
proectat de Eforie pentru colegiO . . . 45-46
Cursurile de legY deschise la 15 Noembre . .46
Intirirea personalulut facultite de leg! - Idem
Reorganisarea gimnasiulul din Craiova. Clasa III uniti ca IV. Idem
Profesorul B. Caloianu raportézi insil ci sunt elevI pentru cite-0 4 clase Idem
Profesoriï numir la acel gimnasiù . _. . .,,46-47
Subventiune de 400 galbeni pe an pensionatului Rairnond din Craiova 46
Incercare de inovarune in orariul scaelor primare din capitald. . . . 47
Pedépsa corporal& desfiintati in Téra Romanésci prin acirculari catre
D-na profesor! de clasa III ai IV primaria Idem
Eforia cere a se infiinta inspector! pentru scedele din judete, cicl numaï
un revisor nu ajunge. Eforia cere Inca.' 2 revisor!. Serdarul Christofor Butate
ai Simonide, cu léfi de 800 lei lunar ..... .
SOrbitorile ce se in peste an . , ........., ......47-48
Numirea de profesorI la scèlele normale din judete
, . .
. . . 148
285
Pagina.
Aug. Tr. Laurian, in locul luT G-. Siulescu, reorganiséza liceul, ajutat de
N. Ionescu, Chinezu i Cosin 54-55
Zacharia Colurnb predá latina
VechiI profesorI rimasI: Vasiliu, Pop, Econ. G. Ionescu, Partenie Antoniu
Patriciu 55
Director internatuluY Part. Patriciu
Cursul de sciinte naturale: Stamate : Cursul superior, Gr. Cobalcescu
cursul inferior. Iordan limba francesá cursul superior, Metaxa limba elina. Idem
Ocupatiunea rusésea continue. Guvernul introduce linaba rusa in seminar,
ha s'r in gimnasii. Cohsulul rus recomandi mal multe persone din Basarabia Idem
Gr. Ghic,a aproba pe Al. Rateo Idem
Se serie consultdui ea si vinä Ratcu cu lea de 6.000 lel anual plus spe-
sele drumulul Mem
Ratco cere 6.000 lei cheltuiala drumului, la 8 Fehruarie 1852. I se aprohii Idem
In anul 1851 s'ad redeschis numdi 4 clase, a V se infiintä in 1852 s. a.
m. d. In cat 7 clase complecte sunt in 1855 Idem
Ce ail devenit elevii din clasa mal inaintata a redeschisulul liceu; Dabija
Culianu, Marzeseu, etc.? Idem
Se simte imbunatfitire si in scedele primare, prin inspectia activa a luI
Laurian Idem
Dificultatile scOlelor primare din judete pentru local si material . . . Idem
Incercarea de a se mari bugetul sofdelor, Sfatul Administrativ nu aproba 56
Anaforaua sfatuluI pentru a inlesni linerea soilelor din térgurile tinco-
tale din veniturile sc610 iar nu din eforiile acelor térgurY . . . . , . . Idem
Eforiile judetene obligate numaI de a trimite in comptul lor la Iasi cate 2
scolad pen tru acá la de arte, si acésta pentru cate-va eforii: anaforaua sfa-
tului Idem
La 18 Iunie (vacantia sosise) se deschide soila publica din Dorohoii . Idem
350 leI, donallde D. Hasuas, se6lei din FalticenI peratru carp la elevil sáracI 57
Vasile Apostoleanu numit la 4 Ianuarie 1851 inspectorul so5lelor din dis-
tridte ldem
Seerla de fete sub directia lul Lazáreseu, D-na Fani Enhard, angajatá ca
guvernantá i profesora de lucru la acésti seed& Idem
Reorganisarea seminaruluI Veniamin A.naforaua Divanulul obstesc. Re-
solutia. Legea i progTamul seminaruluT Veniamin Idem
&Mete catihetice linutale conservate 57-58
Noua lega a serninarului judecata de D. profesor Erbiceanu . . 58
Profesoril ee ali fost chemag la se ninariii in 1851 Idem
Gr. Ghica, visitand Hui, alege ham* casele pentru seminar, care s'a des-.
chis In Octombre 1851, dupe planul %cut de Suchopan, egumenul de Dol-
jescI . Idem
Cultura generald , Idem
Sc6lele romane pentru israelitY. Programa acelor scQli. Intretinerea 58-59
In IasI niel un pas nu s'a fácut in acestá privinta
Alex. Teriachiu oranduit de domnitor a merge in Prusia sa studieze or-
ganisatia scélelor. Idem
287
Pagina.
seminar . . . . . . . Idern
Preon catolici unguri, expulsall Idem
Cestiunea seminarului catolic i in 1864 agitatä. Lucrärile Ministrulul
N. Cretulescu dm
Iideem
Regulamentul din 1864 pentru seminarul catolic
Scóla de silvicultura in Tergul-NeamtuluI . . . Idem
Bursied In Italia. Actele relative publicate in »Didactica. tal V. A. Ure-
chiá. Actele schimbate ,intre Ministrul Kogälniceanu, Ministrul de instructie
italian, i Comitele Cavour i consulul italian . . 230-232
Gazeta di Tarim) despre bursiera trimisl. Jurnalul Opinione . . . 232
Programul seminarului din Moldova . . 233
Avantagiele reorganisfirel seminariilor . 234
Infiintarea in Romania de scoll regulate si pe4tru evreT. Statutele comi-
tetului de inspectie. Hrisovul luT Al. Cuza . a 234-235
4 scoll preparande pentru pregátirea. de invétAtorI. Raportul Lai M. Ko-
011niceanu la Domnitor 235
Prescript-verbal presentat ConsiliuluT de MinistriI, in cestrunea scólelor
preparande 236
Programul saile1 preparande. Aceste scóle erall in !hat, BotosanI,
maT apoi Piatra si Tecuciti Idem
Ordonanta pentru deschiderea scedei d adult! 236-237
Concursurl generale intre eleviT secundarT. Basele concursuldi . . . 237
Sceda real& din Iasi trasformata in facultate de sciinte. Raportul lnI M.
Kogälniceanu catre Domnitorul Caza Ideal
Programa facultätel de sciinte 237-238
Ateneul roman din IasT, i maT apol cel din Bticuresct. 238
Sc61a de fete la FocsanT (1860), scedá de báen in Piatra (1861) . . . Idem
Ministrul Cuciureanu re& pe V. A. Urechiä a conduce Ina clasele mo-
del de pedagogie de la Trel-Ierarhi. Alte soon rurale . . 238-239
Circulare pentru vaccinarea copiilor 236
Se cere un tabloti lämurit de la profesoriT Mien!, in vederea legeT de in-
structie obligatoria i gratuita Idem
In 1860 se primes° fetele in scele de Wetl din sate. Circular! . . . 240