ACIZI GRAȘI.

GRĂSIMI

Acizi grași
1.Definiție
Acizii graşi sunt substanţe organice, cu caracter
slab acid, care intră în constituţia
majorităţii lipidelor.

2.Structura acizilor grași

Substanţele reunite sub denumirea de acizi graşi,
sunt alcătuite numai din carbon (C), hidrogen (H) şi
oxigen (O), posedând, ca orice acid
organic, gruparea carboxil. Numărul atomilor de
carbon este întotdeauna par.

3.Exemple de acizi grași:

-acid crotonic;
-acid laurinoleic;
-acid palmitoleic;
-acid arahidonic;
-acid miristic;
-acid stearic;
-acid melistic.
4.Clasificarea acizilor grași
Acizi graşi nesaturaţi
Acizi graşi saturaţi

Acizii grași nesaturați

Acizii graşi cu una sau mai multe duble legături
sunt consideraţi a fi nesaturaţi. Aceştia au catena
lungă, fiind formaţi din 18 sau mai mulţi atomi de
carbon.
Ei se împart în:
acizi grași mononesaturați (o singură legătură
dublă);
acizi grași polinesaturați (mai multe legături
duble)
Cel mai cunoscut acid gras mononesaturat este
acidul oleic.
Formula: CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
Un exemplu de acid gras polinesaturat îl
constituie acidul linolenic.
Formula: CH3-(CH2-CH=CH)3-(CH2)7-COOH
Acizi grași saturați
Acizii graşi saturaţi nu prezintă duble legături.
Exemple:
CH3-CH2-CH2-COOH  acidul butiric
CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-COOH  acidul capronic
Formula generală a acizilor graşi saturaţi:
Cn-H2n-O2
(n este întotdeauna par și mai mare decât 4)

5.Importanță
Toţi acizii graşi de care omul are nevoie, se pot
sintetiza pa baza acizilor esenţiali, motiv pentru
care, acizii graşi nesaturaţi sunt substanţe
neesenţiale pentru om.
Grăsimile saturate nu numai că nu sunt necesare
organismului, dar aduc şi deservicii sănătăţii, prin
faptul că îngraşă şi cresc colesterolemia şi
trigliceridemia.
Grăsimi
1.Definiție
Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale,
formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii
grași, numiți gliceride.
Există 2 tipuri de grăsimi:
-grăsimi lichide (uleiuri)
-grăsimi solide (grăsimi)
2.Prelucrare
Uleiurile se obțin prin presarea semințelor sau
fructelor, ca în cazul uleiului de floarea-soarelui
sau de măsline.
Grăsimile animale se obțin prin distrugerea
țesutului adipos sub influența temperaturii. Se mai
pot obține și prin centrifugare (untul).
3.Proprietăți fizice
-grăsimile pot fi solide, lichide sau semisolide
(untul); acestea sunt insolubile în apă, cu care
emulsionează, dar sunt solubile în solvenți
organici;
-nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că
sunt amestecuri, ci fierb și se topesc în intervale de
temperatură.
4.Reacții la care participă:
a) hidroliza/saponificarea;
b) adiția de halogen (Br2, I2);
c) adiția de hidrogen;
d) sicativarea.

5.Utilizare
Grăsimile se folosesc la obținerea de
săpunuri,cosmetică,farmacie și în alimentația
zilnică.