Programul de studii de licenta: Ingineria și Managamentul Afacerilor

Disciplina: Marketingkl

Tema Proiectului:

Cercetare de marketing privind produsele de patiserie

Studentă: Răuț Roxana-Garofița

Grupa: 1524
Profesor: Olivia Negoița
 STRUCTURA PROIECTULUI

I.Prezentarea firmei:SC Coffet .SA

1.Denumire și scurt istoric
2.Obiectiv de activitate
a).Sectorul in care compania activeaza-scurtă descriere (analiză)
b).Obiectul de activitate- locul ocupat în segmentul de piată descris
anterior

3.Structura organizatorică
a) Descrieți structura organizatorică
b).Analizați tipul de structură organizatorică-comentațin eficiența acestui tip
de organizare

4.Concurenții
a). Analiza principalilor competitori
b).Poziționare vs. Competiție
c).Amenințări
d).Produse de substituție

5.Furnizorii
a).Principalii furnizori
b).Analiza pieței de materiale și servicii
c).Puncte tari, puncte slabe

6.Intermediarii de marketing
a).Principalii intermediari de marketing
b).Analiza pieței
c).Puncte slabe,puncte tari
7.Segmentele de piață ale organizației
a).Cum se segmentează piața în care compania activează
b).Analiză a evoluției acestei piețe
c).Tendințe ale pieței
d).Segmente prioritare pentru activități ulterioare

II. Produsele firmei:

1.Produsele
a). Descriere portofoliu produse companie
b).Categorie din care face parte produsul
c).Curba(estimarea) ciclului de viață

III. Proiectarea chestionarului privind părarea consumatorilor asupra produsului

ales.
a).Tipul de chestionar
b).Variabilele studiului
c).Întrebari de control
d).Obiectivele studiului

IV. Se realizează interviul

a).Eșalonul reprezentativ la nivelul grupului țintă vizat
b).Modalitatea de culegere a datelor
c).Reprezentative

V.Prelucrarea datelor

VI.Concluzii
Prezentarea firmei: SC.Coffet.SA

1.Denumire si scurt istoric:

Copilăria este o lume plina de miracole, uimire, bucurie, descoperiri, este ca
un basm nesfarsit plin de peripetii, jocuri, prieteni. Copilaria este ca o portocala,
ca o prajitura: dulce si vesela”. Coffet știe toate acestea si incearcă pe cât posibil
sa vă bucure și îndulcească viața sau măcar evenimentele importante din viata
dumneavoastră.
Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului, se numără si
preocuparea si preocuparea și preocuparea si pregatirea unor produse pentru a
asigura alimentarea organismului. Din istoria omenirii se rețin o multime o
mulțime de aspecte si episoade, care se referă la această activitatea, din care
rezultă că modul și formele de alimentație reprezintă o problema centrala de
viață. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă si alte activități,
fie ele recreaționale, omul totuși mănăncă, se hranește.Indiferent de starea fizică
sau morală a oricărui om, alimentația nu a putut fi inlocuită sau evitată, ea
stând la baza menținerii și prosperării societății.
Produsele de patiserie sunt preparate complexe, cu calități nutritive și
energetice supererioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunțat și o aromă
deosebită. Prin forma si aspectul deserturilor ele produc senzații vizuale,
olfactive și gustative plăcute.
Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de
semipreparate de cofetărie in sisteme bine determinate.
Prin simetria și aspectul lor,ele îndeplinesc următoarele funcții: valorificarea
superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare;furnizarea de
factori nutritivi intr-o formă mai ușor asimilată decât in alimentul natural.
Prăjiturile, ca și alte produse de cofetărie se prezinta sub altă formă de bucăți
mici( diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin
formă, aspect, culoare și aromă. Baza prăjiturilor ca suport ce permite asocierea
optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos:
( blat, foi, coji) iar componența ce-i determină rolul predominant de furnizor de
energie este crema.
Gama cea mai larga de prăjituri au ca bază blatul.
Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat,
cremă iar ca f o r m ă g e o m e t r i c ă p r e d o m i n ă f o r m a p a r a l e l i p i p e d i c ă
ş i c e a d e c u b . L a prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe
confiate,etc.

Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele

complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme,
asociate cu proteinele vegetale din făina, bogate in vitamine cât și de glucidele
simple furnizate de cele trei semipreparate: blat, sirop și creme.
2.Obiect de activitate

Coffet este o firmă are are ca principal obiect de activitate realizarea și

comercializarea unei largi game de produse de cofetărie și patiserie dar și
brutărie.Acum și un magazin virtual modern cu servicii de livrare la
domiciliu.Trei branduri proprii: franzelă fermecată, fursecuri, bezele haioase.
Piața ocupă locul central în mecanismul de funcționare a economiei de piață și
poate fi definită prin trăsăturile sale caracteristice, și anume:
1. loc de întâlnire a cererii cu oferta
2. loc de formare a prețului
3. un contract de vânzare-cumpărare
4. loc de schimb pentru diferitele produse
5. loc de manifestare a concurenței
Locul ocupat de firma producătoare de produse de patiserie, pe piață este unul
foarte important. Produsele de patiserie fiind foarte importante și la îndemâna
oricui. Bunurile sunt destinate consumului privat și public. Bunurile sunt
certificate și verificate înainte de a fi date spre consumul public/privat.
În afara faptului că firma oferă spre comercializare, am creat conceptul de
Vivien parties special pentru tine și copilul tău, dorind să ne transformăm într-o
fabrică de momente speciale.

3.Structura organizatorică:

DIRECTOR MAGAZIN

- CONTROL DE GESTIUNE - CENTRALA ACHIZIȚII

(MATERII PRIME)

- MANAGER PRODUSE PROASPETE - CONTROL PRODUSE

-M.s BRUTARIE/COFETĂRIE - CONTROL LIVRĂRI

Magazinul dispune de următoarele raioane:

1.Brutărie

2.Cofetărie

3.Dulciuri

4.Băuturi răcoritoare.

Politica Coffet este una expansionista, vizând deschiderea de noi centre

comerciale.Construierea a 3 noi magazine, în același an și in aceeași perioadă, înseamnă
un efort sustinut în paralel pe mai multe fronturi dar si o mare provocare pentru toate
serviciile Coffet. Fiecare nou magazin Coffet se află in faze diferite ale
construcției.Rețeaua de magazine Coffet România, care a fost preluată integral,
a avut anul trecut vânzări de 10 mil. euro si o pierderede 2 mil. euro, se arată în
raportul financiar publicat recent.

4.Concurenți :

Concurentii directi ai firmei sunt: SC Pambac SA Bacau, SC Dobrogea

Grup SA, SC Lulis SA, SC Baneasa SA, SC Velpitar SA, SC Mopan SA. Printre
distribuitorii importanti ai societatii pentru produsele zaharoase, paste si
ambulate de morarit se numara: SC Mihandro SRL, SC El Casido SRL, SC
Transmim SRL, SC Se-Co SRL, SC First SRL, SC Grosing SRL, SC Comly
SRL, SC Slik SRL, SC Ginavidor SRL, SC Devero SRL. In toate cazurile de
distributie ale produselor societatea are incheiate contracte ferme cadru bazate
pe comenzi.
Consumul de paine si produse de panificatie din Romania se situeaza in
prezent la 108-110 kg/cap de locuitor, mult peste media europeana cotata la 78-
80 kg/cap de locuitor. In ultimul an s-a inregistrat o scadere cu cca 2 kg a
consumului de paine/cap de locuitor, scaderea pieţei painei a fost compensata de
o crestere a pietei produselor de patiserie.
Amenințări : Pambac dispune de unul dintre cele mai moderne centre de
morărit din România, inaugurat în anul 2004, care include o moară de grâu, cu o
capacitate de 800 tone pe zi, și un siloz de tratament și amestec făinuri, cu o
capacitate de aproximativ 2.500 de tone . De asemenea, centrul mai dispune de
un depozit de produse finite, cu o capacitate de depozitare de aproximativ 1.500
de tone. Valoarea investițiilor realizate de companie în perioada 2004-2009
ridicându-se la aproximativ 50 milioane euro.
SC Pambac SA este principalul competitor având avantajul funcționării de
câțiva ani buni,funcționează din anul 2004, în schimb SC Coffet funcționează
din anul 2013.
Pambac are ca produs principal pâinea, din grupa de panificatie, patiserie si
cofetarie, societatea realizeaza o gama diversificata de produse, ponderea
principala fiind detinuta de painea alba de gramaj redus, care concentreaza cca
70% din totalul produselor de panificaţie., produs ce nu poate fi substituit,
Coffet are ca produs principal produsele de patiserie care pot fi substituibile
cu alte dulciuri sau deserturi.
Astfel, concurența se limitează la firmele localizate în imediata vecinătate,
vizând un segment de consumatori relativ constant.
Prețurile sunt identice sau oricum foarte asemănătoare.Produsele mai ieftine
decât media sunt în general percepute ca fiind de o calitate îndoielnică și
implicit evitate.

5. Furnizori:

Principalii furnizori !
Principalele materii prime folosite de Coffet SA sunt: - grâul pentru
sectorul morarit, grăimi (margarine, uleiuri), zahăr, ouă, brânză, drojdie, rahat,
nuci, crème pentru umpluturi, pentru sectorul panificație, patiserie. Pentru
produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO
Agroital SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL,
SC Acvila SRL.
Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA
Costisa, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik
Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL , SC Lesaffre Romania SRL.
Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL, SC
Electron SRL, SC Living Plastic Industry SA, SC Barleta SRL SC Bavost SRL.
Grupul Cargill și-a început activitatea în România în 1996, ca agenție de
intermediere pentru exportul cerealelor. Primul siloz a fost cumpărat la Călarăși,
în 2000, iar ulterior, firma a devenit unul dintre cei mai mari proprietari de spații
de depozitare din România, cu o capacitate totală de aproximativ un milion de
tone metrice.

Puncte tari :

-lanț de magazine bine amplasate( centru, în apropierea școlilor,stațiilor de

autobuz)
-scoaterea pe piață a noilor produse( Coffet vine cu noi rețete, diferite produse
cu cremă, cu fructe)
-vanzare online ( este un mare avantaj)
-site online( unde clineții pot viziona și pot alege produsele dorite)
- acces exclusiv la resursele naturale
- calitatea produselor și serviciilor catering dar și seviciilor online
- cota de piaţă
-capacitatea mare de producție
-dotări tehnologice noi

Puncte slabe:

-nu este atât de cunoscut pe piață față de alți concurenți

-are o capacitate mică de producție fața de concurenți
-magazine mici
-nu se face suficientă publicitate

6.Intermediarii de marketing:

Canalele de distributie – dimensiuni si forme.

Traseul deplasarii produselor de la producator la consumator, având
semnificația unei succesiuni a transferului titlului de proprietate, ia forma
canalului de distributie.
Producătorul si consumatorul formează punctele extreme ale canalului,
respectiv intrarea si iesirea din canal. Pe acest traseu mărfurile parcurg o
serie de procese si etape, își schimbă succesiv locul, proprietarul si, uneori,
chiar înfățișarea materială.
Canalul de distributie reprezintă, deopotrivă, un itinerar al deplasării
produselor si o succesiune de transferuri ale titlului de proprietate a
produsului între diferite verigi ale sistemului de distribuție.
Canalul de distribuție se particularizează prin trei caracteristici
dimensionale: lungimea, latimea si adâncimea.
Centrele de cumpărare sunt de fapt, agenții teritoriale sau specializate care
cumpără întreaga producție a furnizorilor și o repartizează angrosiștilor care
execută partea logistică a operațiunii.Rolul rețelei de angrosiști în economia
de piață este foarte importantă, putându-se spune că nu este posibilă
desfășurarea unei activități comerciale cuprinzătoare fără o asemenea rețea.
Lățimea canalului se referă la numărul de unități existente la nivelul
aceleiașo etape de distribuție există: distributie intensivă sau generala( o
expunenere maximă a unui produs în fiecare unitate în care aceasta ar fi
căutat), distribuție selectivă (alegerea unui număr limitat de unități
comerciale cu ridicata și cu amănuntul) și distribuție exclusivă( alegerea
unui singur intermediar cu ridicata sau cu amănuntul).
Adâncimea canalului exprimă măsura apropierii producătorului de punctele
efective de consum al produsului.De exemplu, un canal adânc este
reprezentat de cazul practicării vânzării directe la domiciliul clienților.
Pentru a-și desface produsele pe piață. majoritatea producătorilor
apelează la intermediari. Se pune întrebarea care sunt motivele care îl
determină pe producător să încrediteze intermediarilor o parte activității de
comercializare a produselor proprii.
La prima vedere se pare că, renunțând la controlul exclusiv asupra
modului în care se realizeză această activitate, producătorul își încredințează
destinul în mâinile intermediarilor. Pe de altă parte, însă, aceasta obține o
serie de avantaje.
Astfel,numeroși producători nu-și pot vinde direct mărfurile din cauza lipsei
resurselor financiare.
Există producători care își creează propiul sistem de distribuție la care
participă, într-o mare măsură, cu capital propriu.Este cazul firmei
McDonalds, care deține mai mult de o cincime din punctele sale de
desfacere.
Avantajele decurg din faptul că firma învață cum să-și administreze punctele
de vânzare cu amănuntul,își poate testa ușor noile idei și
produse.Dezavantajul constă în faptul că, de regulă, sistemul de distribuție
creează conflicte între membrii aceluiași canal.
În mare, prin utilizarea intermediarilor se sporește eficientă activității de
comercializare, mai precis de punere a mărfurilor la dispoziția
consumatorilor vizați și accesibiltatea acestora la bunurilor necesare.
Intermediarii, datorită contactelor stabilile, a experienței, a specializării și a
dimensiunii activității pe care le desfășoară, oferă firmei posibilități mult
mai numeroase de valorificare a produselor, decât vânzarea pe cont propriu
a acestora.
Din punctul de vedere al sistemului economic în ansamblu, principalul
rol care revine intermediarilor este acela de a transforma bunurile eterogene
în sortimente de bunuri pe care oamenii doresc să le achiziționeze.
Pentru a rezista concurenței pe piață sau pentru a dezvolta( prospera)
agentul economic trebuie sa adopte o strategie prin care: să diversifice gama
produselor preluate și a serviciilor, să-și diversifice sursele de aprovizionare,
să întrețină relații contractuale permanente cu furnizorii și clienții, să creeze
puncte de vânzare proprii, să se asocieze cu alți agenti pentru a se
aproviziona(în situația unor cantități mari de produse preluate de la
producătorii interni sau prin import) etc,în acest fel se beneficiază de
condițiie de cumpărare cele mai avantajoase.

Promovarea: pentru această afacere vom apela la mijloacele media cele

mai apreciate(radio,tv,ziare) precum și la afișe pliante, fluturași lipiți sau
distribuite în locurile aglomerate din apropierea punctului de
vânzare.Considerăm că cea mai bună formă de reclamă va fi asigurarea unei
calități superioare a produselor comercializare și menținerea promptitudinii
în prestarea serviciilor de livrare.
 Piața este un element de bază in modelul alimentar al populației din Romania.
Pâinea reprezintă 70% din totalul pieţei de panificaţie din România, fiind
urmată de prăjituri cu 14% şi biscuiţi cu 7,9%. Aproape jumătate din vânzări se
fac prin intermediul magazinelor de cartier, în timp ce 30% din produsele de
panificaţie se vând în reţelele de comerţ modern.În perioada ultimilor ani se
urmăreşte tendinţa de creştere a volumului de vânzări în unităţi valorice datorită
majorării preţurilor la produsele acestui sector, pe când volumul vânzărilor în
unităţi fizice este în continuă descreştere. Această tendinţă poate fi urmărită în
tabelul de mai jos.

După cum se observă piața produselor de patiserie este intr-o continuă

creștere, lucru ce îi ambiționează pe producători să deschidă cât mai multe
magazine cu mai multe produse unice.

8.Produse:

Brutărie.Produsele principale dar și cele mai vandute produse:

- Plăcintă cu brânză sărată (plăcintă cu brânză sărată și smântână)

-Plăcintă cu brânză dulce (Plăcintă cu brânză dulce și stafide)

- Plăcintă cu mere (Plăcintă cu mere și scorțișoară)

-Plăcintă chicken pie (Plăcintă cu chicken carne de pui,ciuperci, foaie de

plăcintă)

-Cornulețe ( cornulețe cu albus de ou și nucă)

-Cornulețe ( din aluat fraged cu nucă și gem)

-Chec (chec cu ciocolată, nucă și stafide)

-Cozonac ( cozonac cu vișine, ciocolată și nucă/ fructe confiate/

ciocolată,nucă,stafide și rahat)

-Ștrudel (cu ciocolată/vanilie/branză/stafide)

-Cornuri ( cu ciocolată/vanilie/gem)

-Covrigi polonezi (cu nucă si miere)

-Specialități din foietaj ( cu gem/caise/capșuni/prune)

-produse de patiserie asortate ( melc cu nucă și ciocolată/pateu cu șunca și

cașcaval)

Cofetărie.Produse principale:

-Savarină (blat, frișcă naturală,nucă,caise)

-amandină (blat cacao, cremă de ciocolată,unt)

-felie de ciocolată ( felie de ciocolată,cacao,crema de ciocolată,crema de

vanilie,unt, căpșuni)

-veneția (blat alb, mascarpone, iaurt, caise)

-jofre ( blat cacao, crema de ciocolată cu nucă,unt)

-fructul pasiunii ( blat alb, pișcoturi, cremă vanilie, frișcă,afine)

-buburuza (blat cacao, cremă ciocolată, nucă,afine,alune caramelizate)

-napoleon(cremă vanilie, cremă de ciocolată,caise)

-valentina ( blat alb, smântână,jeleu, vișine)

Curba ciclului de viață:

9.Proiectarea chestionarului privind părerea consumatorilor asupra
produselor de patiserie:

Am creat un chestionar online adresat atât studenților cât și populației

consumatoare de produse de patiserie.Am adresat cateva intrebari la care
consumatorii au răspuns cu ușurință.Aces chestionar cuprinde informații despre
respondenți, grilă doar cu un singur răspuns, întrebări deschise, scale de
evaluare, intrebare de tip ierarhic, câmp de informatii.
Câmpul de informații ne permite să oferim informații in tip text.

Chestionar:
1).Nume,Prenume

EX: Răuț Roxana-Garofița

2).Adresa de mail

Roxana.raut@yahoo.com

3).Ce vârsta aveți?

20

4). Consumați produse de patiserie?

 Da

o Nu
5).Cât de des consumați produse de patiserie?

o Foarte des ( mai mult de 4 ori pe saptămână)

 Des ( 3-4 ori pe săptămână)

o Rar (1-2 ori pe săpămână)

o Foarte rar

6.Care este produsul dvs. de patiserie preferat?

o Covrigi

o Fursecuri

 Foietaje

o Croissante

o Altele

7.Pe o scară de la 1 la 5, cât de sănătoase vi se par produsele de patiserie?

1 2 3 4 5

Nesănătoase Sănătoase

8.Cât sunteți dispus să cheltuiți săptămânal pe produse de patiserie?

10 RON

Am creat 8 întrebări de control, clare care nu au pus in dificultate consumatorii.

La sfârsitul chestionarul am adresat un mesaj de mulțumire adresat persoanele
care au răspuns la întrebarile mele. Toate câmpurile au fost obligatorii( Vă
mulțumesc pentru participarea la sondaj)

https://docs.google.com/forms/d/1nhHw20DnuoYOc1Ew8-
2JnzMNw1uSeFFlb9TUUrRLssY/viewform?c=0&w=1 - Chestionar Online

Studiu are ca obiectiv principal: oferirea unui cadru clar definit, și structurat
pentru a corela și a calcula datele existente în înregistrările bibliografice.

10.Se realizează interviul:

 Clienți: produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe
cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: magazine proprii de
desfacere, distribuitori, en-gross, lanțuri magazine. Valorificarea produselor de
panificatie este realizata in proporţie de 90% pe piata locala si judeteana, si doar
10% pe piaţa nationala prin intermediul retelelor de distributie. Pentru produsele
de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar
pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piata - la nivel judetean.
Pe segmentul de panficatie printre principalii clienti se regasesc: SC Auchan
România, SC Kaufland.

Modalitatea de culegere a datelor este studiu de caz,este o metodă de culegere

a datelor foarte utilizată , bazată pe un chestionar cu 8 întrebări clare,precise și
foarte ușoare care nu pun in dificultate participanții.

11.Prelucrarea datelor:

La acest sondaj au raspuns 53 de persoane dintre care:

Toate cele 53 de persoane au răspuns afirmativ.

6.Concluzii:

Produsele de patiserie sunt foarte des consumate,fiind la îndemâna oricui,

magazinele sunt amplasate in zonele des populate: în apropierea școlilor,stațiilor
de autobuz, stațiile de metrou, centrul orasului.
Consumatorii au acces la o gamă larga de produse de unde pot alege, dupa
placul fiecăruia.Aceștia nu sunt dispuși sa aloce o sumă mare de bani pentru a-
și satisface poftele dar sunt dispuși să aloce o sumă nu mai mare de 50 de lei pe
săptămână.

Produsele sunt sățioase,cu un gust bun,dulce,sărat, dupa plac însă nu sunt

considerate cele mai sănătoase produse daca luăm in considerare răspunsurile la
întrebarea 7, cu toate acestea sunt cele mai des cumpărate pentru a-și potoli
foamea la serviciu,școală ,etc.