UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE, EDUCATIE FIZICA SI INFORMATICA

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

REFERAT LA TEORIA SI METODICA EDUCATIEI FIZICE SI A

SPORTULUI

1
Pitesti,2018
UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE, EDUCATIE FIZICA SI INFORMATICA

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

DEZVOLTAREA CALITATII MOTRICE VITEZA

Nica Iulian Paul

Anul I,Gr. II

2
Pitesti,2018
CUPRINS

1. VITEZA…………………………………..p4
1.1. DEFINITIE……………………….p4
1.2. FORMELE DE MANIFESTARE A
VITEZEI…………………………..p7
2. VITEZA DE REACTIE…………………..p10
2.1. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI
DE REACTIE…………………….p11
3. CONCLUZIE……………………………..p13
4. BIBLIOGRAFIE………………………….p14

3
Pitesti,2018
 VITEZA

DEFINITIE

Viteza, aptitudinea psihomotrică înnăscută a omului, poate fi

definită ca fiind:

- “capacitatea organismului de a executa acte sau

acţiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu
anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai
scurt, deci cu rapiditatea maximă, în funcţie de
condiţiile existente”.

- „capacitatea omului de a efectua acţiuni motrice, într-

un timp minim pentru condiţiile respective”,
Zaţiorschi, V.M., 1968;
- „capacitatea de a efectua rapid mişcarea”, N. Ozolin,
1972;
- „în înţelesul cel mai larg reprezintă capacitatea
omului de a efectua mişcările într-un timp cât mai
scurt” , Ardelean T., 1981;
- „capacitatea omului de a executa mişcările cu
rapiditate şi frecvenţă mare”, Demeter, A., 1981;
- “iuţeala sau rapiditatea efectuării mişcării sau a
actului motric în unitatea de timp”, Gh. Mitra şi Al
Mogoş, ca şi Dragnea A.,1991,
- “capacitatea de a efectua o puternică accelerare la
începutul mişcării progresive şi de a o menţine
ulterior cât mai mult posibil pentru atingerea unei
viteze maxime crescute”, Gundlach .

4
Pitesti,2018
 Plecând de la ideea că orice mişcare se desfăşoară într-un
anumit spaţiu şi timp Ardelean T., în 1981, subliniază faptul că „din
punct de vedere cinetic, viteza este o dimensiune a relaţiilor spaţio-
temporale.
FACTORI CE CONDIŢIONEAZĂ MANIFESTAREA
VITEZEI:

Viteza este o aptitudine psihomotrică, programată genetic,

valoarea ei este influenţată de o serie de factori morfologici,
funcţionali, biochimici, metabolici şi psihologici. În ceea ce priveşte
aceşti factorii biologici, unii sunt de natură nervoasă, iar alţii de
natură musculară, unii sunt perfectibili, alţii mai puţin perfectibili.

Dintre factorii perfectibili şi mai puţin perfectibili, viteza

depinde de:
1. starea de funcţionalitate a analizatorilor (vizual, auditiv,
cutanat, kinestezic) în sensul nivelului acuităţii, fineţii şi
preciziei acestora;
2. timpul de latenţă şi de reacţie, care la rândul său
depinde de calitatea nervului, a muşchiului şi a
sinapsei;
3. viteza de conducere a influxului nervos aferent şi
eferent de-a lungul reţelei nervoase, care depinde de
integritatea acesteia;
4. capacitatea de atenţie şi de concentrare a voinţei
individului, care depinde la rândul său de vârstă, dar şi
de analizatorii implicaţi în „senzaţia de înaintare şi
perceperea reală a vitezei mişcărilor, respectiv

5
Pitesti,2018
 aprecierea corectă a vitezei de deplasare” , Ardelean
T., 1981;
5. tipul de inervaţie de la nivelul plăcii motorii (este
favorizantă pentru viteză, inervaţia prin motoneuroni
alfa mari, ce transmit impulsuri nervoase rapide,
discontinue);
6. calitatea şi tipul fibrei musculare şi a proceselor
energetice care susţin efortul (cantitatea de ATP şi de
fosfocreatină, viteza de descompunere şi de resinteză
ATP-ului). Cercetările au demonstrat că fibrele
musculare fazice (albe) sunt mai rapide decât fibrele
musculare tonice (roşii), rapiditate determinată de
diferenţieri de tip enzimatic;
7. viteza de contracţie a muşchiului care este determinată
în primul rând de apariţia excitaţiei nervoase şi tipul de
inervaţie, în al doilea rând de tipologia fibrei musculare;
8. echilibrul afectiv reprezentat prin capacitatea de
manifestare a comportamentului motric în relaţie cu
factorii de stres;
9. nivelul de dezvoltare a forţei musculare dinamice.
Orice mişcare se realizează pe baza forţei musculare
care imprimă viteza mişcării în funcţie de rezistenţa de
opunere. Viteza mişcărilor este întru-un raport de
interdependenţă cu forţa dinamică. Creşterea forţei este
necesară numai până la nivelul de învingere rapidă a
rezistenţei de opunere, idee subliniată şi de T.,
Ardelean în 1981, care consemnează că „un săritor are

6
Pitesti,2018
 nevoie de mai multă forţă de cât un sprinter, iar un
aruncător de greutate decât un aruncător de suliţă”;
10. durata lucrului de viteză, care la rândul ei depinde de
cantitatea de substanţe energetice de la nivelul fibrei
musculare (ATP, fosfocreatină, glicogen), de
capacitatea de alternare a relaxării şi contracţiei, de
capacitatea de refacere energetică, de valoarea ph-ului
etc.;

FORMELE DE MANIFESTARE A VITEZEI

Din punct de vedere teoretic, viteza reprezintă o aptitudine

motrică ce intră în compoziţia mişcării în combinaţie cu celelalte
aptitudini şi se manifestă diferit de la o mişcare la alta, dar şi pe
parcursul unei suite de mişcări. Teoreticienii, specialiştii domeniului
găsesc, pentru viteză, mai multe modalităţi de manifestare,
determinate în mare măsură de modalitatea în care acestea intră în
compoziţia mişcărilor şi de factorii ce o influenţează. Astfel
Verhoşanski, Iu. V., în 1988, citat de G. Raţă, B.C., Raţă, în 1999,
deosebeşte în ceea ce priveşte viteza:

 „rapiditatea de reacţie;
 rapiditatea de repetiţie;
 rapiditatea de acţiune;
 rapiditatea de deplasare;
 rapiditatea de rezistenţă”.

7
Pitesti,2018
 Weineck, J., 1993, din punct de vedere al caracteristicilor
mişcării, prezintă în cadrul vitezei două forme de manifestare şi
anume:

 viteza ciclică, specifică unei succesiuni motrice cum

este în alergare, marş, înot, patinaj etc.;
 viteza aciclică, specifică unei acţiuni singulare cum
este în aruncări, sărituri, jocuri sportive etc.
Din punct de vedere al complexităţii, Ardelean, T., în 1981,
structurează viteza în două mari grupe şi anume: forme elementare
ce cuprind viteza de reacţie, de execuţie, de repetiţie şi forme
combinate ce cuprind viteza de accelerare şi de deplasare.

În prezent sunt acceptate ca forme de manifestare a vitezei,

în cadrul acţiunilor motrice, următoarele:

 viteza de reacţie;
 viteza de execuţie;
 viteza de repetiţie;
 viteza de deplasare;
 viteza de accelerare;
 viteza în regimul altor aptitudini psihomotrice (de
rezistenţă, de forţă, de coordonare);
 viteza uniformă şi neuniformă.
Viteza de reacţie sau “timpul latent al reacţiei motrice”
considerată şi „viteza pură” reprezintă după Ardelean T., în 1881,
„timpul scurs între momentul aplicării stimulului şi momentul
declanşării răspunsului motor adecvat”. Ea constă în iuţeala cu
care un subiect răspunde la diferiţi stimuli de natură variată: vizuali,

8
Pitesti,2018
auditivi, tactili etc. Zaţiorschi, V.M., în 1968, citat de Matveev, L.P.,
în 1981, şi de Weineck, J., ÎN 1993, consideră că viteza de reacţie
depinde direct de cinci elemente esenţiale: apariţia excitaţiei în
receptor, transmiterea pe cale aferentă, analiza semnalului (care
durează cel mai mult), transmiterea pe cale eferentă, excitarea
muşchilor.
Viteza de execuţie sau „viteza mişcărilor separate”,
considerată de V.M. Zaţiorschi şi viteză maximă reprezintă viteza
cu care se execută un act motric de la începerea lui până la
încheierea acestuia
Viteza de repetiţie sau “frecvenţa mişcării în unitatea de
timp” este considerată ca fiind frecvenţa cea mai înaltă cu care se
pot repeta mişcările într-un timp cât mai scurt, şi pe care D. Hare o
prezintă ca fiind „ frecvenţa cu care sunt repetate mişcările în
unitatea de timp".
Viteza de deplasare este considerată ca fiind capacitatea de
parcurgere a unei distanţe date într-un timp cât mai scurt.
Viteza de accelerare reprezintă capacitatea de a creşte
indicii de frecvenţă ai mişcării până la valoarea maximă a acestora .
La formele vitezei prezentate mai sus se pot adăuga şi cele ce
rezultă din combinaţia cu celelalte aptitudini psihomotrice şi anume:
 viteza în regim de forţă; (detenta);
 viteza în regim de rezistenţă;
 viteza în regim de coordonare/îndemânare.

9
Pitesti,2018
 VITEZA DE REACTIE

Este o formă de manifestare menţionată de toţi specialiştii-

autori. I se mai zice şi "timpul latent al reacţiei motrice"
Reacţiile motrice sunt de două feluri: simple, care constau în
răspunsuri (însuşite, exersate) la excitanţi cunoscuţi, dar care apar
spontan, inopinat (de exemplu: pocnetul pistolului la startul pentru
alergările atletice în competiţii);complexe, care implică elaborarea
răspunsurilor, în sensul alegerii,combinării sau corectării acestora;
acţiunea de răspuns nu a fost exersată în prealabil în aceeaşi
relaţie cu semnalul; răspunsurile sunt în funcţie de acţiunile
partenerilor sau adversarilor, condiţiile de întrecere (suprafaţa
spaţiului,luminozitate, culoare etc.) şi alte variabile concrete; uneori
situaţiile în raport de care se aleg acţiunile de răspuns trebuie
anticipate, pregătindu-se răspunsurile înaintea semnalelor; se
întâlnesc în jocurile sportive bilaterale, sporturile de luptă, schi,
unele jocuri de mişcare, ştafete şi parcursuri aplicative etc.
Este dependentă de următoarele elemente:
· apariţia excitaţiei în receptor sau receptori;
· transmiterea pe cale aferentă;
· analiza semnalului (care durează cel mai mult! );
· excitarea muşchilor.
Nu este identică pentru toate segmentele corpului, la
membrele superioare înregistrându-se cei mai buni indici.

10
Pitesti,2018
 Exercitii pentru dezvoltarea vitezei de reactie

1. Caderea mingii

Pentru acest exercitiu trebuie sa aveti un partener care sa tina cate

o minge de tenis in fiecare mana. Va pozitionati la o distanta de un
metru de partenerul de antrenament, iar acesta trebuie sa lase cate
o minge sa cada din mana, fara a va atentiona in prealabil care
minge va fi eliberata. Ceea ce trebuie sa faceti voi, este sa prindeti
mingea in mana inainte ca aceasta sa atinga podeaua.

2. Mingea si piciorul

Aruncati 2 mingi in aer si loviti-le pe rand cu racheta sau cu piciorul.

Sunt recomandate ambele exercitii, fie alternate, fie facute separat.

3. Schimba mana

Jucand la perete, incercati sa schimbati mana cu care loviti cat mai

des posibil. Odata cu inaintarea in exercitiu, incercati sa va
apropiati cat mai mult de perete. Astfel timpii de reactie vor trebui
sa fie cat mai mici, pentru a compensa distanta scurta pe care o
parcurge mingea.

4. Mingea peste umar

Stati cu spatele la partenerul de joc. Acesta arunca o minge

peste umarul vostru, iar voi incercati sa loviti cat mai multe
peste fileu sau impotriva unui zid de antrenament.

11
Pitesti,2018
5. Fereste-te de mingi

6. Partenerul de joc arunca mingi catre tine. Tu trebuie sa te

feresti de ele, insa printr-un exercitiu controlat de stanga-
dreapta, ca un zig-zag.

12
Pitesti,2018
 CONCLUZIE

Dezvoltarea calitatii motrice viteza este conditionata de

factori interni (necunoscuti in caracterele ereditare si in
activitatea marilor functiuni ale organismului) si factori
externi (conditiile de viata, de mediu, de solicitarile
organismului si diversele sale activitati).

13
Pitesti,2018
 BIBLIOGRAFIE

http://www.opentenis.ro/sanatate/exercitii-pentru-
imbunatatirea-vitezei-de-reactie-ochi-si-brate.html
http://www.scritub.com/timp-liber/sport/METODE-SI-
PROCEDEE-PENTRU-DEZV1243131119.php
http://www.mygarage.ro/attachments/periferice/12837d1227
948245-nu-stiu-ce-monitor-sa-mi-iau-de-22-sau-24-
calit_259_355_ilemotrice.doc

14
Pitesti,2018