Avortul: etic sau nu?

Introducere

Avortul provocat este o problemă serioasă, dar și o dilemă etică1, mai ales că încă se discută
statutul moral, legal și religios al avortului indus 2.
În Antichitate, avortul, împreună cu infanticidul, era luat în considerare ca ajutor în selecția de gen
și controlul populației3. Drepturile viitoarei mame erau rar luate în considerare, cu atât mai puțin
cele ale copilului4.
Cum spune și Christopher Kaczor în The Ethics of Abortion: Women’s Rights, Human Life,
and the Question of Justice5, discuțiile despre avort ne obligă să ne punem niște întrebari cu privire
la moralitatea avorturilor: ce drepturi de reproducere au femeile și cine este în măsură să
stabilească aceste drepturi? Este oare avortul o crimă la adresa unei persoane inocente sau
reprezintă doar distrugerea unei mase de celule din corpul unei femei? Statutul de “persoană” este
primit înainte de naștere sau după? Dacă embrionul este considerat o persoană, este avortul
permis?
Istoria ne-a arătat că numeroase probleme legate de moralitate, cândva intens discutate,
sunt acum general acceptate, cel puțin în Vest6: sclavia, drepturile de vot ale femeilor și munca în
rândul copiilor erau cândva subiecte dezbatute la scară largă, dar acum toata lumea a ajuns la un
consens, semn că părerile oamenilor se pot schimbă radical. Kaczor vine cu un alt exemplu cât se
poate de pertinent în ceea ce privește schimbarea radicală a părerilor: condusul sub influența
băuturilor alcoolice era, la un moment dat, acceptat de toată lumea, iar acum este contamnat de
toată lumea.

1
Bartter, Karen, Ethical issues in advanced nursing practices, 2001, Butterworth-Heinemann, Oxford.
2
Groome, Thomas, To Win Again, Democrats Must Stop Being the Abortion Party, New York Times.
3
Boswell, John, The Kindness of Strangers: The Abandonment of Children in Western Europe from Late Antiquity to
the Renaissance, 1998, Universitatea din Chicago.
4
Spivack, Carla, To Bring Down the Flowers: The Cultural Context of Abortion Law in Early Modern England,
William & Mary Journal of Women and the Law, Vol. 14, No. 1, p. 107, 2007.
5
Kaczor, Christopher, The Ethics of Abortion: Women’s Rights, Human Life, and the Question of Justice, 2014,
Routledge, p. intro2
6
Ibidem
Roe vs. Wade

Cazul Roe versus Wade din 1973 a fost o decizie decisivă a Curții Supreme a Statelor Unite
cu privire la problema avortului7. În acea perioadă, în Texas, era interzis avortul, cu excepția
cazului în care viața mamei era în pericol8.
Norma McCorvey, care a folosit pseudonimul Jane Roe în instanța, a început un proces împotriva
procurorului Henry Wade. Aceasta susține că este o femeie singură și dorește să iși întrerupă
sarcina în condiții de siguranță, dar nu i se acordă dreptul de a face avort deoarece viata ei nu era
în pericol9. A fost sfătuită să afirme că a rămas însărcinată în urma unui viol, dar nu exista niciun
raport de le poliție care să ateste acest lucru. În cele din urmă, Norma a apelat la avocații Linda
Coffee si Sarah Weddington10.

Doctorul Sam Vaknin11 susține că o femeie care întreține voluntar relații sexuale și rămâne
însărcinată, semnează un “contract” cu embrionul și nu are dreptul să decidă în numele fătului. Ca
o replică la această afirmație, Burkhardt și Nathaniel12 spun ca femeia are dreptul de a decide
pentru propria persoană și pentru corpul ei și, având în vedere că fetusul face parte din corpul
femeii, aceasta ar trebui să aibă dreptul de a decide în numele fătului.
Charles Taylor în Sources of the Self: The making of modern identity13, afirmă că, în mod
tradițional, noțiunea de personalitate a implicat sufletul, un concept metafizic prezent doar la
ființele umane. Revenind la o întrebare precizată anterior, din moment ce zigotul este identic din
punct de vedere genetic cu embrionul, cu fătul deja format sau cu un copil născut, cand primim
statutul de “persoana”, înainte de naștere sau dupa14?

7
Roe v. Wade, 410 U.S. 113, 162
8
http://www.ushistory.org/us/57d.asp
9
Roe v. Wade". Legal Information Institute, Cornell University Law School.
10
McCorvey, Norma, Meisler, Andy, I Am Roe: My Life, Roe V. Wade, and Freedom of Choice, 1994, Harper Collins.
11
http://samvak.tripod.com/abort.html
12
Burkhardt, Margaret, Nathaniel, Alvita, Ethics and issues in contemporary nursing, 2001, Delmar.
13
Charles, Taylor, Sources of the Self: The Making of Modern Identity, 1992, Cambridge University Press.
14
Kerckhove, Lee, Waller, Sara, Fetal Personhood and the Sorites Paradox, The Journal of Value Inquiry 32, 1998,
pp: 175–189.
 Nikolas Kompridis15 susține că dilema legată de începutul statutului de “persoană” are la
baza conceptul filosofic al natalității, adica capacitatea umană de a iniția un nou început, o viață
umană.
Desi cele două părți principale ale dezbaterii privind avortul tind să fie de acord că un fetus
este un om din punct de vedere biologic și genetic, nu sunt de acord cu statutul de persoana pe care
îl poate avea un făt. Warren16 susține că avorturile sunt gresite din punct de vedere moral, deoarece
un făt este o persoană nevinovata sau o potențială viață care se va transforma într-o ființă umană
pe deplin funcțională. Gregory Koukl respinge această teorie și face o distincție clară între ființa
umană și persoana, argumentând că în timp ce fătul este om din punct de vedere biologic, nu este
o persoană cu drept de viață17.
Lucrarea Avortul și conștiința națiunii18 prezintă argumentul că avortul implică
descriminare nedreaptă împotriva celor nenăscuți. Potrivit acestui argument, cei care neagă faptul
că fătul are drept la viață nu prețuiesc toate viețile umane, ci selectează caracteristici arbitrare, cum
ar fi niveluri particulare de dezvoltare fizică sau psihologică, și oferă unei ființe umane mai multă
valoare sau mai multe drepturi decât alteia.
Pe de altă parte, filosofii care definesc dreptul la viață prin referire la anumite niveluri de
dezvoltare fizică sau psihologică susțin că astfel de caracteristici sunt relevante din punct de vedere
moral și resping presupunerea că toată viața umană are în mod necesar valoare sau drepturi19.
Nu trebuie să omitem nici faptul că religia are numeroase opinii cu privire la implicațiile
moarale ale avortului, iar aceste opinii pot fi în opoziție directă20. Musulmanii consideră avortul
ca fiind interzis și citează versetul 17:32 care afirmă că un făt nu trebuie avortat de teama sărăciei21.
Biserica Catolica crede că viața umana începe la concepție, ca și dreptul la viața, prin urmare
avortul este considerat imoral22. Biserica Anglicana consideră, de asemenea, că avortul este greșit
din punct de vedere moral, dar acceptă avortul atunci când continuarea unei sarcini amenință viața
mamei23.

15
Kompridis, Nikolas, The Idea of a New Beginning: A romantic source of normativity and freedom, Philosophical
Romanticism, Routledge, 2006, pp: 48–49.
16
Warren, Marry Anne, On the moral and legal status of abortion, The Monist, Vol.57, No. 4, Part II 1973.
17
Koukl, Gregory, Creating a Potential Life?, Stand to Reason, 1999.
18
Reagan, Ronald, Abortion and the Conscience of the Nation, New Regency Pub, 1983.
19
Boonin, David, A defense of abortion, 2003 Cambridge University Press, p: 126
20
http://www.patheos.com/resources/additional-resources/topic-page-abortion.html
21
http://www.bbc.co.uk/religion/religions/islam/islamethics/abortion_1.shtml
22
http://www.vatican.va/archive/ccc_css/archive/catechism/p3s2c2a5.htm
23
http://www.bbc.co.uk/religion/religions/christianity/christianethics/abortion_1.shtml
 În ceea ce privește opinia publică cu privire la problema avortului, rezultatele au variat de
la un sondaj la altul sau în funcție de țară și regiune. Un sondaj din mai 200524 a analizat atitudinea
fața de avort în zece țări europene, cerând respondenților să decidă dacă sunt de acord cu afirmația:
“Dacă o femeie nu dorește copii, ar trebui să i se permită să facă un avort”. Republica Cehă a
înregistrat cel mai mare nivel de aprobare, 81%, iar Polonia l-a înregistrat pe cel mai scăzut, 47%.
Un alt sondaj din decembrie 2001 a analizat opinia canadiană privind avortul, dar și circumstanțele
în care ar trebui să fie permisă această procedură medicală. Astfel, 32% dintre respondenți au spus
că avortul ar trebui să fie legal indiferent de circumstanțe, 52% dintre acestia au spus că ar trebui
să fie legal doar în anumite circumstanțe, iar 14% au răspuns că avortul nu ar trebui să fie legal.
Un sondaj similar a fost efectuat în 2009 în Statele Unite ale Americii, iar 18% dintre respondenți
au spus că avortul ar trebui să fie legal în toate cazurile, 28% au răspuns că avortul ar trebui
legalizat în majoritatea cazurilor, tot 28% dintre respondenți susțin că avortul ar trebui să fie ilegal
în majoritatea cazurilor, iar 16% cred că avortul trebuie să fie ilegal în toate cazurile25.

Concluzii:

Problema avortului este discutaăa încă din Antichitate, iar dezbaterile dintre grupurile pro-
avort și anti-avort vor continua și de acum înainte. Din punctul meu de vedere, avortul ar trebui
legalizat, dar cine este în măsură să decidă acest lucru? Consider că o femeie ar trebui să aibă
dreptul legal să ia decizii asupra propriului corp, fară să fie acuzată de crimă sau blamată de
Biserică.

24
http://www.thebrusselsconnection.be/tbc/upload/attachments/European%20Values%20Overall%20EN.pdf
25
http://www.people-press.org/2009/04/30/public-takes-conservative-turn-on-gun-control-abortion/