Ghidul Profesorului PDF

Nina Uzicov
Valentina Olaru
„AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC DREPTURILE”
Ghid pentru profesori

Elaborat de Amnesty International Moldova
Notă de prezentare generală a setului
didactico-informaţional „Am dreptul să-mi cunosc drepturile!”
Conform mesajului său didactico-informaţional setul respectiv se înscrie perfect

în spaţiul disciplinelor opţionale postmoderne. Obiectivul esenţial al autoarelor a fost
de a propune solicitanţilor un instrument eficient de implementare a cursului „Am
dreptul să-mi cunosc drepturile!‖
Setul respectiv este constituit din trei cărţi care sunt întitulate în corespundere
cu conţinuturile în felul următor:
1. Ghid practicum pentru profesori;
2. Manual pentru elevi;
3. Suport informaţional.
Caracteristicile acestui set ar fi următoarele: complementîndu-se, părţile
componente oferă oportunităţi de realizare a unui discurs educaţional adecvat.
Sumarul fiecărei cărţi, precum şi mecanismul de utilizare este desfăşurat în nota
explicativă, care le însoţeşte.
Profesorul are posibilitatea de a experimenta acele metode, şi acele proiecte
didactice care sunt descrise amănunţit în ghidul practicum pentru profesor. Pentru
realizarea unui proiect didactic concret profesorul are nevoie de conţinuturile pentru
elevi. Această componentă semnificativă este manualul pentru elevi, care conţine texte
succinte, pentru posibilitatea lecturii, în cadrul orelor de curs, în cheie interactivă.
Specificul cursulurilor opţionale de ultimă oră frecvent n-au acoperire
educaţională sistematizată. Din această cauza propunem cartea a trea, care ar permite
un anumit relativ confort informaţional toţi actanţilor educaţionali.
Setul este conceput într-un limbaj accessibil. Materialele selectate, atît pe
dimensiunea cognitivă, cît şi pe cea didactico-metodică, a fost experimentată prin
diverse modalităţi: training-uri, curs experimental de pilotare etc..
Autoarele acestui set au avut o interacţiune directă cu materialele respective de
la etapa de iniţiere pînă la finisare. Fiind singure profesoare de formaţie cunosc bine
specificul proiectării şi realizării unui discurs didactic.
Nu este pretenţia ca acest set să dicteze nişte mostre stricte, să limiteze
creativitatea profesorurui concret. Mai degrabă acesta oferă niştre modele, care să
stimuleze un spectru întreg de opţiuni educaţionale.
2
Cuvînt înainte
Dragi colegi !
Educaţia tinerei generaţii este un proces complex şi multidimensional.
Dinamismul vieţii contemporane înaintează o serie de provocări, îndeosebi în spaţiul
valoric al educaţiei. Importanţa educaţiei pentru valori este incontestabilă într-o lume
inundată de violenţă, egocentrism şi absenteism. Generaţia în creştere constituie
omenirea de mîine, făuritoarea bunurilor materiale şi spirituale, garantul continuităţii
umane. De aici imperativul semnificaţiei unei educaţii autentice cu un impact pe
potrivă. Pentru provocările educaţionale actuale trebuie să formăm o personalitate
civic activă, cu un grad înalt de responsabilitate şi receptivitate socială, potenţial
deschisă pentru schimbare.
Trecutul nostru imediat ne oferă puţină experienţă la acest capitol, deoarece
educaţia avea de multe ori ca piloni impunerea şi manipularea. Or o educaţie autentică
se realizează doar prin convingerea şi motivarea intrinsecă. Este important ca tinerii să
conştientizeze importanţa respectului faţă de semenii săi, faţă de demnitatea umană.
Acest lucru extrem de important poate fi realizat doar prin intermediul educării unor
personalităţi integre, posesoare ale respectului faţă de sine, cu proprietatea propriei
demnităţi. Într-o lume multipolară şi multiculturală reglementarea relaţiilor umane
penru o convieţuire paşnică se poate realiza doar în baza educaţiei pentru Drepturile
Omului ele fiind universale, neexcluzînd nici o fiinţă umană, indiferent de rasă, sex,
orientare politică, confesională, profesie, vîrstă etc…
Disciplina „Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖ propune o ofertă educaţională
de pionierat, care îşi doreşte respectivul impact durabil:
Formarea unor personalităţi motivate, pentru cunoaşterea şi însuşirea
conceptului Drepturile Omului ca valoare proprie;
Dezvoltarea unei mentalităţi şi a unui comportament, bazat pe valorile general-
umane, pe respectul drepturilor oricărei fiinţe umane;
Motivarea tinerilor pentru acţiuni concrete întru protecţia şi promovarea
Drepturilor Omului.
Impactul educaţional ar fi să se încununeze cu implicarea concretă a tinerii

generaţii în activităţi concrete în domeniul Drepturilor Omului. Ceea ce ar însemna o
poziţie civică activă, perfect racordate la rigorile unei societăţi şi comunităţi
democratice.
3
Notă explicativă pentru profesori
Stimaţi colegi, Ghidul practicum, propus atenţiei Dvs. este compus convenţional
din şase părţi, care, conform conţinutului lor pot fi intitulate după cum urmează:
1. Programa analitică a cursului: ―Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖

2. Cadrul ERR ca schemă recomandată pentru lecţiile cursului.
3. Sugestii metodologice
4. Proiecte de lecţii pentru conţinuturile recomandate.
5. Proiectare calendaristică de lungă durată (model)
6. Bibliografie
Fiecare lecţie a fost concepută ca o lecţie-tablou, lecţie-retrospectivă, care este

bine plasată şi corelată cu celelalte teme, dar care are un potenţial de autonomie
avansat. Acest specific va permite profesorilor să utilizeze orice lecţie ca un cadru
independent (lecţie la educaţia civică, geografie, istorie, oră de diriginţie etc.) din
acele resurse pe care le presupune curriculumul modern. Graţie celor menţionate mai
sus, cursul respectiv apare ca un „curriculum fix‖, cu acoperire didactică de 34 de ore
de studiu, dar şi ca suport pentru diverse circumstanţe şi contexte educaţionale
concrete.
Cursul „Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖, datorită caracteristicilor
prezentate mai sus nu este doar o disciplină separată, ea poate fi încorporată în cadrul
lecţiilor obişnuite. Astfel, temele acestui curs pot fi de real ajutor în cadrul orelor de
diriginţie în clasele superioare de gimnagiu.
Metodele şi activităţile descrise în ghidul pentru profesori, oferă elevilor
oportunitatea să înţeleagă mai bine unele concepte abstracte şi să perceapă real
problemele, de importanţă primordială pentru educarea unei personalităţi instruite şi
responsabile. Metodele propuse încurajează schimbul de opinii, implicarea activă a
tuturor actanţilor în procesul educaţional, ceea ce are drept impact o învăţătură
durabilă.
Cadrul ERR a fost propus ca un cadru interactiv foarte flexibil, care permite
rezolvarea multitudinii de obiective printre care şi obiectivele atitudinale,
semnificative pentru acest curs. Un argument în favoarea acestei opţiuni îl constituie
şi faptul că o parte considerabilă a profesorilor din Republica Moldova cunosc şi
practică cadrul ERR, deoarece au fost participanţii training-urilor „Lectură şi scriere
pentru dezvoltarea gîndirii critice‖.
Vă urăm succes!
4
PROGRAMA ANALITICĂ A CURRICULUM-ULUI

DE DISCIPLINĂ
“AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC DREPTURILE”
MODULUL I. CE ÎNSEAMNĂ DREPTURILE OMULUI?
1. INTRODUCERE
2. ACESTA SUNT EU-OMUL.
3. DEMNITATEA UMANĂ - PROPRIETATE INDISPENSABILĂ A
FIECARUI OM.
4. DREPTURILE OMULUI DIN TRECUT ŞI PÎNĂ ASTĂZI.
5. CE SUNT DREPTURILE OMULUI?
6. CALENDARUL DREPTURILOR OMULUI.
7. DREPTURILE OMULUI ÎN DIVERSE REGIUNI ALE LUMII.
8. DREPTURILE OMULUI ÎN MOLDOVA.
9. SINTEZĂ ŞI EVALUARE.
MODULUL II: DREPTURILE COPILULUI CA DREPTURI ALE OMULUI
1. DREPTURILE OMULUI ÎNCEP DE LA DREPTURILE COPILULUI.

2. STUDIEM CONVENŢIA DREPTURILOR NOASTRE.
3. AM DREPTUL LA VIAŢĂ ŞI TRAI DECENT.
4. AM DREPTUL DE A FI PROTEJAT CONTRA VIOLENŢEI ŞI
EXPLOATĂRII.
5. AM DREPTUL SĂ-MI EXPRIM LIBER OPINIA ŞI SĂ PARTICIP.
6. EU ÎMI ASIGUR VIITORUL PRIN DREPTURILE OMULUI.
7. OBLIGAŢII SAU RESPONSABILITĂŢI?
8. CINE ESTE RESPONSABIL DE DREPTURILE MELE?
MODULUL III. DIVERSITATE ŞI TOLERANŢĂ.

1. DIVERSITATEA UMANĂ.
2. DIFERIŢI, DAR EGALI ÎN DREPTURI.
3. TOLERANŢA ŞI DREPTURILE OMULUI.
4. ÎNVAŢĂ SĂ FII TOLERANT!
5. DISCRIMINAREA. FORME GRAVE DE DISCRIMINARE.
6. SPUNE „NU!‖ DISCRIMINĂRII.
7. DREPTURI ÎN CONFLICT.
5
MODULUL IV: ACŢIONEZ PENTRU A PROMOVA ŞI PROTEJA
DREPTURILE OMULUI.
1. MILITĂM PENTRU ANULAREA PEDEPSEI CU MOARTEA.

2. LUPTĂTORI PENTRU DREPTURI.
3. ISTORII DE SUCCES ÎN PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI.
4. PROMOVAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN MASS-MEDIA.
5. AICI ŞI ACUM – CE PUTEM FACE?
6. PUTEREA DE A ACŢIONA ÎMPREUNĂ.
8. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE FINALĂ.
OBIECTIVE-CADRU
1. DETERMINAREA COMPONENTELOR ESENŢIALE ALE CONCEPTULUI
DESPRE DREPTURILE OMULUI.
2. FORMAREA UNUI COMPORTAMENT CIVIC PRIN EDUCAŢIE PENTRU
DREPTURILE OMULUI.
3. MOTIVARE PENTRU IMPLICARE ÎN ACŢIUNILE DE PROMOVARE A
DREPTURILOR OMULUI.
Cursul „Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖ este propus pentru a fi utilizat în calitate de
material didactic informativ pentru activităţile extracurriculare, un curs opţional sau cerc pentru
elevii ciclului gimnazial (clasele 7-8).
Sperăm totodată, ca în următorii ani cursul să devină unul obligatoriu, atunci cînd manualele
vor fi editate şi numărul necesar de profesori va fi pregătit în vederea predării acestui curs.
6
I. Determinarea componentelor esenţiale ale conceptului despre
Drepturile Omului
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Instrumente şi forme de
evaluare
1. 1 - Să identifice Studiul bunelor practici Chestionare
componentele principale Analiza documentelor reglato- Prezentări a produselor de
ale conceptului Drepturilor rii grup
Omului Întâlniri cu persoane resursă Mese rotunde
1. 2 - Să explice esenţa Studii de caz Interviuri\sondaje
morală a Drepturilor Analiza operelor artistice Fişe de observare
Omului Simulări Prezentări de proiecte
Proiecte de grup
1. 3 - Să aprecieze Discuţii dirijate Eseuri
importanţa cunoaşterii Dezbateri Evaluări reciproce
Drepturilor Omului pentru Ateliere de scriere Sarcini reflexive
integrare în societate Analize a situaţiilor reale Discuţii notate
II. Formarea unui comportament civic prin educaţie pentru drepturile

omului
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Forme şi instrumente de
evaluare
2. 1 – Să respecte Utilizarea legislaţiei Portofolii de documentare
demnitatea umană şi internaţionale şi a R.Moldova Discursuri scrise
Drepturile Omului în domeniul D.O. Simulări a Debrifări
situaţiilor-problemă. Proiecte Conferinţă de presă
de grup
2. 2 Practicarea strategiilor de Articole în mass-media
- Să-şi formeze abilităţi de advocacy Criterii de apreciere a
promovare a Drepturilor Ateliere - practicum produselor
Omului Şedinţe de brainstorming Rapoarte de activitate
Fişe de observaţie
2. 3 Analize algoritmizate Interogări multiprocesuală
- Să manifeste atitudine Judecăţi în triadă Agenda personală
constructivă în domeniul Studiu de caz Analize algoritmizate
respectării Drepturilor Jocuri de rol Discuţii panel
Omului Ateliere de scriere
7
III. Motivare pentru implicare în acţiunile de promovare a D.O.
Obiective de referinţă Activităţii de învăţare Forme şi instrumente de

evaluare
3. 1 Selectarea informaţiilor
- Să determine impactul sugestive din mass-media Scrieri reflexive
nerespectării Drepturilor Elaborarea sintezelor sub formă Revizuirea circulară a
Omului grafică produselor
Exerciţii practice Activităţi de feed-back
3. 2 Debate
- Să argumenteze Simulări de şedinţe Argumente P. R. E. S.
importanţa protecţiei parlamentare Eseuri structurate
Drepturilor Omului Discuţii-panel Rapoarte analitice
Argumente în patru paşi Masă rotundă
3. 3
- Să organizeze acţiuni de Elaborarea materialelor Produse promoţionale
promovare/protecţie a promoţionale în domeniul D.O. Articole pentru mass-media
Drepturilor Omului Companii de susţinere Planuri de acţiune
Scrisori de protest\apeluri la Rapoarte de activitate
organismele internaţionale Modele de proiecte
Proiecte de grup
8
Evocare - Realizare a sensului – Reflecţie

ca schemă optimă pentru o lecţie de gîndire şi învăţare.
Stimaţi profesori! Oferind atenţiei D-voastră o disciplină, care prin mesajul său
educaţional şi instumentele didactico-metodice se înscrie în rîndul disciplinelor
postmoderne, considerăm de obligaţiunea noastră de a vă propune şi o macrostuctură
de organizare a unui discurs educaţional relevant.
Cadrul ERR este o stuctură de proiectare eficientă, prin care profesorii îi
îndrumă pe elevi spre înţelegere şi crearea unei atitudini personale asupra celor
învăţate. Acest cadru oferă posibilitatea ca elevii să examineze critic informaţiile şi în
baza lor să-şi reconstituie propria imagine şi realitate asupra evenimentelor. Rezultatul
esenţial al lecţiilor concepute în baza cadrului ERR este încurajarea şi formarea
abilităţilor de gândire critică şi învăţare durabilă.
Orele, desfăsurate în cheia respectivă permit elevilor să se încadreze mai uşor
într-o lume în permanentă schimbare. Utilizînd acest cadru elevii vor achiziţiona
abilităţi de manevrare a informaţiilor, de aplicare a operaţiilor de gîndire, de analiză şi
reflecţie critică.
Etapele cadrului: I Evocarea
II Realizarea sensului
III Reflecţia
Argumente pentru etape:
Evocare Etapa are drept scop provocarea interesului, stimularea elevilor
Evocaţi, pentru a se gîndi la cea ce ştiu şi pot să facă. În această etapă are loc
provocaţi stabilirea unor obiective ale învăţării, care constituie o condiţie
interesul, stimu- esenţială pentru formarea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini la cei
laţi elevii să se care învaţă. Este necesară implicarea activă a elevilor în procesul de
gîndească la învăţare, datorită căreia ei devin conştienţi de propria lor gândire şi
ceea ce ştiu. îşi utilizează limbajul propriu. Pornim de la experienţa personală, de
la ceea ce ştiu elevii, deoarece acesta este determinantul principal a
ceea ce putem învăţa. De asemenea scopul evocării constă în
stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare. Învăţarea autentică
este un proces activ. Evocarea serveşte pentru trezirea motivaţiei
elevilor şi fondarea persistenţei ei pentru întreaga oră de curs.
Realizarea În această etapă, cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii
sensului sau idei. Aceasta este şi faza de învăţare în care profesorul are
Realizarea influenţa cea mai redusă asupra elevilor, care trebuie să-şi menţină
sensu-lui cere implicarea activă în mod independent. Sarcina principală a acestei
impli-carea etape este implicarea elevilor în construirea sensurilor şi menţinerea
susţinută, interesului stabilit în faza de evocare şi monitorizarea propriei
automonitorizar înţelegeri a noilor conţinuturi şi idei. A monitoriza propria
ea înţelegerii. înţelegere înseamnă a completa schemele de cunoaştere, corelînd
informaţia nouă cu cea cunoscută. Rolul profesorului este de a
susţine eforturile elevilor în această direcţie. Aspectul abordat se va
realiza prin diverse activităţi de învăţare, relevante obiectivelor
stabilite.
9
Reflecţia În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi
Dacă înveţi restructurează activ schema de învăţare, pentru includerea în ea a
pentru a-ţi unor concepte noi. Aici are loc învăţarea durabilă, caracterizată de
aminti, vei uita. schimbare, spre formarea unui nou set de comportamente, sau a
Dacă înţelegi unor convingeri noi. Această etapă urmăreşte cîteva obiective
ceea ce înveţi, îţi esenţiale, care preconizează ca elevii să-şi exprime în propriile
vei aminti. cuvinte ideile şi informaţiile învăţate. Aici este bine să ne amintim şi
să înţelegem toată experienţa parcursă în activitate.
Suport metodologic
Specificul predării-învăţării în cadrul orelor la disciplina
„Am dreptul să-mi cunosc drepturile”
Cadrul ERR impune rigori respective pentru proiectarea şi realizarea unui
discurs educaţional. De aici importanţa selectării arsenalului de tehnologii
educaţionale, care vor fi utilizate.
Ora rămîne şi în cazul dat forma de organizare a procesului de predare-învăţare
în cadrul căreia are loc comunicarea sau achiziţionarea cunoştinţelor. Pedagogia
contemporană plasează în centrul procesului de predare-învăţare elevul, ceea ce
presupune automat o transformare calitativă a activităţii profesorului. În ghidul
resrectiv vom analiza specificul predării-învăţării prin prisma activităţii profesorului
în cadrul acestei discipline. Deoarece temele proiectate sunt concepute în cheie
interactivă profesorul se va îngriji permanent:
Să cunoască temeinic procedura tehnică a metodelor interactive şi modalităţile
de utilizare a acestora;
Să aleagă adecvat metodele de predare–învăţare în baza următoarelor criterii:
concordanţa cu obiectivele operaţionale, corespondenţa cu conţinuturile
recomandate în funcţie de psihologia, particularităţile de vîrstă şi individuale ale
elevilor, de natura resurselor didactice, de calităţile individuale ale profesorului,
de stilul lui de predare, de experienţa şi competenţa didactică a acestuia;
Să minimalizeze utlizarea formelor expunerii: povestirea, explicaţia, prelegerea;
Să utilizeze corect învăţarea prin descoperire, problematizare, modelare,
instruire programată;
Să insiste asupra dimensiunii formative a metodei, să practice metodele de
investigaţie şi de dobîndire a cunoştinţelor pe cont propriu, să cultive metodele
de autoinstruire şi de autoeducaţie permanentă;
Să-i înveţe pe elevi, cum să utilizeze corect metodele didactice şi să-i înarmeze
cu tehnici de învăţare.
La orele în cadrul cursului nostru elevul şi profesorul trebuie să fie parteneri. Ei
cercetează, întreabă, descoperă, învaţă împreună. Profesorul nu este unica sursă de
informaţie, elevii învaţă unii de la alţii, valorifică experienţele anterioare.
Pentru a consolida didactico- metodic un eventual discurs educaţional Vă
propunem descrierea procedurii tehnice a unui set de metode interactive, care se
regăsesc în proiectarea orelor de curs sau care pot fi utilizate ca alternativă. Rămăne la
10
discreţia D-voastră utilizarea şi combinarea diverselor metode şi procedee în procesul
proiectării şi desfăşurării orelor de curs în cadrul disciplinei respective.
Activitate „Toţi diferiţi – toţi unici”
1. Împărţiţi clasa în grupuri

2. Repartizaţi fiecărui grup cîte o fişă cu joc pe roluri
3. Toţi citesc fişa. După aceasta doi interpretează jocul, ceilalţi sunt observatori.
4. După ce jocurile au fost interpretate, grupurile le discută. Observatorii
realizează un feedback despre metodele care li s-au părut mai eficiente pentru
combaterea stereotipului respectiv.
Fişa cu jocuri pe roluri:

1. Profesoara de geografie v-a dat însărcinarea să pregătiţi un raport, lucrînd în
echipe de şase persoane. Dan, care a venit cu familia dintr-o ţară săracă din
Africa, este în grupul vostru. Cînd grupul vostru pleacă la bibliotecă, Ionel, un
alt coleg de al tău, îţi şopteşte: „Aş vrea ca Dan să nu fie în grupul nostru.
Oamenii din ţara lui sunt foarte leneşi. Probabil că va trebui să facem tot lucrul
lui‖.
Care va fi reacţia ta?
2. Recent cîteva familii dintr-o ţară săracă au venit să locuiască în oraşul vostru.
Copiii lor merg la şcoala voastră. Cînd te plimbai prin coridor, un coleg de-al
tău ţi-a spus: „Mie nu-mi place că toţi sărăntocii aceştia merg la şcoala noastră.
Tatăl meu zice că toţi aceşti oameni vin în ţara noastră pentru a-şi găsi de lucru
şi ei ocupă locurile de muncă ale celor ce locuiesc aici. Nu crezi că toţi ar trebui
să plece acolo de unde au venit?‖
Care este reacţia ta?
3. Mira este o fată care vine dintr-o ţară străină şi e colega ta de clasă. Într-o zi,
cînd luaţi micul dejun la cantina şcolii, o colegă îţi şopteşte:„Priveşte ce
mîncare stranie a adus Mira! Miroase atît de urît! Cum pot oamenii din ţara ei
să mănînce aşa ceva?‖
Răspunsul tău este . . .
4. Zaur este un băiat ce a venit recent dintr-o ţară unde de mai mulţi ani continuă
un conflict armat. El trăieşte împreună cu părinţii într-un bloc cu tine şi Zaur
merge la aceeaşi şcoală cu tine. Părinţii tăi te avertizează să nu legi în nici un
caz prietenie cu el, deoarece ei ştiu că oamenii din ţara lui Zaur sunt foarte
violenţi şi chiar pot să te răpească.
Tu le răspunzi . . .
Activitatea „Analiza conflictelor”
1. Împărţiţi participanţii în echipe (4 –6 persoane).

2. Rugaţi grupurile să întocmească o listă de conflicte în care ei au fost implicaţi
nemijlocit sau situaţii conflictuale despre care doar au auzit. Pot fi conflicte ce
au apărut în şcoală, în stradă, acasă etc.
11
3. Fiecare grup elaborează un poster şi prezintă colegilor rezultatul.
4. Rugaţi elevii să analizeze posterele şi să găsescă ceva comun între situaţiile de
conflict prezentate. Propuneţi-le să elaboreze anumite categorii în care ele s-ar
încadra şi să le numească dînd exemple pentru feicare categorie.
5. Notaţi cuvintele „lucruri‖, „sentimente‖, „idei‖. Explicaţi menirea acestor
categorii (vezi textul temei).
6. Propuneţi-le elevilor, ca lucrînd în aceleaşi grupuri, pornind de la criteriile
propuse, să enumere cu ce conflicte ar putea să se confrunte refugiaţii.
7. Identificaţi împreună, ce drepturi ale refugiaţilor se încalcă atunci, cînd apar
aceste situaţii de conflict.
Activitatea „Conflicte fotografiate” (laborator)
1. Divizaţi clasa în grupuri a cîte 5 participanţi.

2. Distribuiţi grupurilor fotografiile cu situaţiile de conflict.
3. Rugaţi elevii, ca într-un interval anumit de timp, să dezbată situaţia de conflict
pe care au perceput-o de pe imagine şi să propună 2–3 soluţii pentru rezolvarea
acestui conflict.
4. Grupurile vor face prezentări reciproce.
5. Se va discuta asupra soluţiilor optime.
„Asocieri libere”
Tehnica vizează lansarea asocierilor individuale în legătură cu o idee, un termen, un

fenomen.
1. Profesorul explică esenţa asocierii ca procedeu logic.
2. Elevii notează, la cererea profesorului, primele asocieri pe care le fac cu
termenul dat, sau cu îmbinarea de cuvinte.
3. Numărul asocierilor cerute nu se limitează.
4. Se analizează asocierile şi se realizează sarcina relevantă obiectivului urmărit.
Brainstorming (Asalt de idei/Marele Da)
Brainstorming-ul este o modalitate optimă de identificare a unor soluţii, ce

vizează o problemă pe marginea căreia majoritatea absolută a elevilor sunt în stare
să-şi exprime propria opinie. Metoda stimulează gîndirea critică şi generează un
număr considerabil de alternative. La etapa iniţială pe tablă sau pe un poster va fi
fixată esenţa problemei, care necesită soluţii.
În timpul şedinţei, elevii sunt rugaţi să se gîndească la cît mai multe idei şi
variante de soluţii. Se insistă asupra recoltării unui număr cît mai mare de idei,
încurajîndu-se exprimarea spontană a ideilor, fără cenzura polemicii, fără
opinii critice.
Formularea ideilor este însoţită de înregistrarea lor pe poster.
Moderatorul trebuie să încurajeze auditoriul să continue lansarea de idei, prin
reflectarea asupra ideilor deja lansate, pentru a îmbunătăţi calitatea lor.
După sfîrşitul etapei de înregistrare a ideilor, urmează etapa evaluării pentru
aprecierea şi constituirea soluţiilor. În această etapă se reiau ideile, se
12
selectează, se interpretează şi se construiesc soluţiile sau se realizează sarcina
pentru care a şi fost realizată şedinţa de brainstorming.
„Clustering”
Este o modalitate de structurare grafică a informaţiei, ce provine dintr-un
brainstorming. Ea oferă posibilitatea de a crea asociaţii noi şi stimulează procesul de
gîndire şi crearea unei viziuni de ansamblu asupra unui concept.
Algoritmul utilizării:
Se formulează subiectul şi se înscrie în mijlocul clustering-ului presupus.
Ideile lansate de elevi se înscriu în variante scurte (cuvinte, îmbinări de
cuvinte), care sunt plasate aliatoriu în spaţiul liber al tablei sau posterului;
La epuizarea ideilor, se examinează diverse posibilităţi de conexiune a celor
expuse convenind în urma unor discuţii susţinute asupra criteriilor de
clasificare;
Clasificarea grafică se efectuează prin includerea tuturor noţiunilor, ce
corespund unui anumit criteriu, într-un limes cu un marcher de o anumită
culoare;
După finisarea grafică a clisteringului, se va purcede la evaluarea lui
conform algoritmului propus.
„Conversaţia euristică„
Conversasaţia euristica, adică metoda de discuşie astfel concepută încît să
conducă la „descoperirea‖ a ceva nou pentru elev (evriskein – a găsi, a descoperi).
Profesorul se va îngriji să elaboreze algoritmul întrebărilor pentru eventuala discuţie.
Întrebările trebuie să fie astfel selectate, ca să evite răspunsurile de tipul „Da ‖sau
„Nu‖, să stimuleze o discuţie bine direcţionată dar multidimensională, în ceea ce
priveşte diversitatea de opinii. Discuţia propriu-zisă constă din serii de întrebări şi
răspunsuri, la finele cărora să rezulte o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul
antrenat în procesul învăţării. Esenţial este faptul, că profesorul orientează în
permanenţă gîndirea elevului, prin felul şi ordinea în care formulează întrebările,
astfel ca „din aproape în aproape‖ să ajungă la noutatea propusă.
Conversaţia euristică are şi o formulă specifică de desfăşurare. Adică, se poate
vedea că întrebările şi răspunsurile se încheagă în serii compacte, fiecare nouă
întrebare avîndu-şi germenele în răspunsul anterior, ceea ce se poate reda schematic
astfel:
Î1 – R1 – Î2 – R2 - În – Rn
„Debrifare”
Este o metodă de reconstituire şi analiză post factum a activităţilor cu caracter
interactiv, în care sunt implicaţi activ toţi actanţii educaţionali. Rolul profesorului se
va limita la restabilirea paşilor activităţii prin intermediul unor întrebări adresate
participanţilor de tipul: Cum v-aţi simţit în timpul activităţii? Cu ce am început
activitatea? De ce vi s-a adresat anume această întrebare? Cum se putea desfăşura
altfel activitatea?
Elevii, răspunzînd la aceste întrebări reconstituie de fapt activitatea anterioară,
realizînd o învăţare durabilă.
Răspunsuri vor fi mai multe, însă moderatorul le va selecta pe cele care sunt
mai relevante pentru continuarea discuţiei şi pentru analiza autentică a activităţii.
13
Debrifarea presupune analiza unei activităţi sub diferite unghiuri de vedere, ceea ce
permite o viziune multidimensională a problemei.
„Gîndeşte – Perechi – Prezintă” (GPP)
Este o tehnică de participare la discuţii şi de formulare în pereche a unei păreri,
a unei definiţii, de realizare a unei sarcini. Metoda respectivă contribuie la organizarea
unei reale participări a tuturor elevilor la activitatea preconizată.
Împărţiţi elevii în perechi.
Fiecare elev este rugat să reflecteze 3 – 5 minute asupra sarcinii şi să-şi formuleze în
scris opinia.
Timp de 3 – 5 minute partenerii îşi prezintă reciproc informaţia şi discută opiniile,
convenind asupra variantei optime.
În final se prezintă opinia comună.
„Graficul T”
Este o metodă care are drept obiectiv primordial găsirea argumentelor şi
contrargumentelor într-o problemă binară. Graficul se proiectează în forma literei „T‖,
de aici şi denumirea metodei. Graficul T este un grafic pentru a înscrie binomuri (da,
nu; pro, contra; comparaţie, contradicţie în discuţie). În partea dreaptă se vor scrie
argumente sub genericul pro; avantaje, forte etc; în partea stîngă se vor înscrie
contrargumentele sub genericul: contra, dezavantaje, slab etc. După completarea
graficului se face analiza, se fac generalizări şi se trag concluzii. Semnificaţia
esenţială a acestei metode constă în aceea, că elevii achiziţionează abilităţi de
comparaţie a diferitor evenimente şi fenomene.
„Ierarhizare”
Prezintă o modalitate de a desfăşura discuţii aprofundate asupra unor probleme şi
identificarea priorităţilor:
Se colectează afirmaţiile/ideile referitoare la temă.
Participanţii lucrează în grupuri pentru a ordona ideile/afirmaţiile pe verticală,
de la cea mai importantă, până la cea mai puţin importantă.
Grafic ideile pot fi aranjate atît sub formă de scăriţă, cît şi romb, în cazul în care
apar mai multe afirmaţii de o importanţă egală.
După ce activitatea în grup este finalizată au loc prezentările, în cadrul cărora fiecare
grup trebuie să-şi argumenteze propria ierarhizare.
„Interograre multiprocesuală”
Este o tehnică ce poate fi utilizată atît racordată la un text cît şi la o imagine. Ea
permite analiza, în consecutivitate logică de la simplu la compus, urmînd paşii
taxonomiei lui Bloom, adoptată de Sanders.
Interogarea multiprocesuală apare ca o eşalonare firească a întrebărilor de diferite
tipuri:
Întrebări literare
Necesită informaţii exacte care pot fi găsite în sursă. Elevul trebuie doar să identifice
în text sau imagine răspunsul. Aceste întrebări implică un efort minim din partea
elevului, dar oferă posibilitatea să ne clarificăm, dacă a fost înţeles corect mesajul.
14
Întrebări de traducere
Sunt întrebările care necesită o modificare a informaţiei, o restructurare a ei sau
transpunerea celor exprimate prin cuvînt în imagine, sau a imaginii în expresie
verbală. Tot aici se includ şi întrebările care cer ilucidarea semnificaţiei unor detalii,
semne, simboluri, explicarea unor cuvinte.
Întrebări interpretative
Necesită descoperirea legăturii reciproce dintre idei, fapte, definiţii, valori, aşa ca
elevul să înţeleagă sensul acestei conexiuni. Aceste întrebări vor solicita necesitatea de
a explica enunţurile prin cuvinte proprii. Astfel ei vor demonstra că noile conţinuturi
au devenit proprietate proprie. Întrebările interpretative pot începe cu: „De ce credeţi
că...‖, „Care sunt cauzele... ‖, „Care este motivul...‖ etc. Asemenea întrebări
stimulează meditaţii interesante.
Întrebări aplicative
Oferă posibilitatea de a rezolva sau a dezvolta mai departe diverse probleme sau
raţionamente, racordate la situaţiile şi experienţa din viaţa cotidiană.
Întrebări analitice
Se formulează pentru a cerceta în profunzime subiectul şi a-l aborda din diferite
perspective. De a expune logic argumente şi contraargumente. Aceste întrebări pot
începe cu „Există şi alte opinii...?‖, „Sunt convingătoare argumentele...?‖. Prin aceste
întrebări elevii pot fi puşi în situaţii, în care vor fi nevoiţi să motiveze acţiunile
personajelor sau să combată validitatea raţionamentelor.
Întrebări sintetice
Încurajează rezolvarea problemelor în mod creativ, pe baza unei gîndiri originale. Cer
elevilor să creeze scenarii alternative cu o implicare personală în propunerea soluţiei
pe care trebuie s-o elaboreze. De exemplu: „Ce credeţi că ar fi putut întreprinde aceşti
oameni, pentru a evita problemele?‖, ‖Dacă ai deţine puterea supremă ce paşi ai
întreprinde pentru a realiza idealul de respectare a Drepturilor Omului la scară
universală?‖
Întrebări evaluative
Solicită din partea elevilor aprecieri a evenimentelor, în funcţie de criteriile definite de
elevul însuşi cu referire la subiectul studiat. Abordarea unor astfel de întrebări îi oferă
elevului posibilitatea să-şi personalizeze procesul de învăţare şi să însuşească cu
adevărat noile idei şi concepte.
Algoritmul utilizării
1. Profesorul distribuie textul sau imaginile.
2. Elevilor li se oferă timp pentru contemplare sau gîndire.
3. Profesorul pregăteşte lista de întrebări sau oferă tipologia întrebărilor elevilor
pentru ca ei singuri să formuleze întrebări.
4. Profesorul enunţă cîte o întrebare şi aşteaptă răspunsul elevilor.
5. Elevii pot lucra asupra răspunsurilor în perechi sau în grupuri.
6. După ce s-au oferit răspuns la toate întrebările, se pot realiza lucrări scrise în
baza imaginii/textului.
15
„Ghid pentru învăţare”
Este o metodă ce derivă din clasificarea întrebărilor conform taxonomiei lui

Bloom. Ghidul pentru învăţare se elaborează pentru un text sau o imagine concretă. Se
respectă consecutivitatea întrebărilor după principuil de la simplu la compus, de la
prima întrebare - cea literală, pînă la a şaptea- cea evaluativă. Profesorul se îngrijeşte,
să elaboreze ghidul pentru învăţare şi să-l multiplice pentru fiecare elev în parte.
Elevii vor realiza lectura textului sau contemplarea imaginii individual, răspunzînd la
întrebările ghidului. După epuizarea etapei respective se purcede la o discuţie comună,
în cadrul căreia întrebările sunt evaluate frontal, se precizează unele neclarităţi, se face
schimb de opinii.
„Învăţarea reciprocă”
Este un procedeu care poate fi efectuat în perechi sau în grup. Textul care este
propus pentru învăţarea reciprocă este divizat conform numărului de persoane: dacă se
lucrează în perechi, textul se împarte în două secvenţe, dacă grupul e format din patru
persoane – în patru secvenţe etc. Iniţial fiecare participant citeşte independent
secvenţa proprie, ia notiţe pentru ca ulterior să explice această secvenţă celorlalţi
membri ai grupului. În felul acesta se învaţă întreg textul.
„Joc de rol”
Jocul de rol are mai multe forme de desfăşurare în care două sau mai multe
persoane joacă roluri într-un scenariu scurt ce ţine de tema propusă.
Etapele desfăşurării:
1. Selectarea preventivă a temei, textului.
2. Se anunţă modalitatea de lucru
3. Însuşirea rolurilor
4. Prezentarea. Interpretarea rolurilor.
5. Analiza rezultatelor.
Laboratorul-activitate „Noi şi mass media”
1. Împărţiţi clasa în patru grupuri.

2. Selectaţi o problemă a Drepturilor Omului pe care aţi abordat-o la lecţiile
anterioare.
3. Prin exerciţiul dat veţi aborda această problemă în mass-media.
4. Fiecare grup primeşte un rol: Televiziune, Ziare, Reviste, Posturi de Radio,
Internet.
5. Fiecare grup primeşte fişa cu sarcina şi o realizează.
6. Fiecare grup prezintă produsul realizat.
Fişa pentru grupul Televiziune:

Echipa voastră a fost invitată la televiziune pentru a oferi un interviu referitor la
problema abordată. Aveţi la dispoziţie 5 minute pentru a vă expune mesajul. Pregătiţi-
vă de interviu.
16
Fişa pentru grupul Ziare:

Aţi fost invitaţi la şedinţa colegiului de redacţie, care trebuie să decidă includerea în
ziar a unei rubrici în care vor fi publicate opinii referitor la problema care vă
preocupă. Aveţi la dispoziţie 5 minute ca să vă expuneţi mesajul şi să explicaţi
impotanţa acestuia.
Pregătiţi prezentarea.
Fişa pentru grupul Reviste:

Sunteţi rugaţi să faceţi desenul copertei pentru una din cele mai importante reviste din
ţară. Folosiţi un poster şi schiţaţi coperta revistei astfel, ca aceasta să reflecte mesajul
vostru în modul cel mai eficient, referitor la problema abordată, puteţi utiliza şi textul
şi imaginile.
Fişa pentru grupul Radio:

Postul de radio vă va permite să puneţi pe post un spot audio. Pregătiţi anunţul vostru.
Acesta trebuie să conţină mesajul vostru şi să dureze nu mai mult de 5 minute.
„Lectura intensivă”
Este o tehnică de lucru pe textul ştiinţific, avînd drept obiectiv formularea unor
întrebări la care se va căuta răspuns în timpul citirii.
1. Profesorul pregăteşte un text ştiinţific şi îl împarte în cîteva fragmente, astfel ca
lectura fiecăruia să nu depăşească limita de zece minute, dar şi să se păstreze
structura logică a textului.
2. Se realizează un exerciţiu de evocare în baza întrebărilor pregătite prin tehnica
GPP.
3. Se distribuie textul şi se citeşte pentru a găsi răspuns la întrebări. Lectura poate
fi realizată pe etape sau în Mozaic.
4. După lectură elevii îşi revăd răspunsurile iniţiale.
„Masa rotundă”
Este o tehnică de învăţare prin colaborare, ce prespune dezvoltarea unei idei

într-un grup restrîns. Un membru al grupului notează o idee pe hîrtie şi o transmite
vecinului său din stînga. Acesta notează şi el o idee şi o transmite următorului. Ar fi
bine ca fiecare elev să scrie cu altă culoare şi doar hîrtia să circule. Fiecare participant
trebuie să fie tolerant şi să aştepte cu îngăduinţă pînă îi vine rîndul. În final grupul
analizează ideile şi le prezintă pe cele mai relevante.
„Proiect de grup„
Proiectul este o metodă interactivă de predare/învăţare/evaluare care îl solicită

pe elev să facă o cercetare, o activitate în echipă, o creaţie, pentru a studia profund
anumite aspecte ale problemei abordate. El se poate desfăşura atît în cadrul orelor de
curs, cît şi în afara lor.
Etapa realizării:
17
1. Alegerea temei/problemei.
2. Elaborarea criteriilor de evaluare a proiectului. (Este bine ca acestea să fie
concepute în comun de profesor şi elevi. )
3. Planificarea activităţii şi distribuirea responsabilităţilor în grup.
4. Cercetarea temei/problemei.
5. Realizarea materialelor sau produsului finit.
6. Prezentarea rezultatelor.
7. Evaluarea.
„Metoda PRES”
Este o metodă utilă în formarea abilităţilor de argumentare a poziţiei sau opiniei
cu privire la problema dată. Această metodă îi ajută pe elevi să-şi înţeleagă gîndurile,
să formuleze şi să-şi prezinte opiniile clar şi concis.
1. Afişaţi un enunţ cu caracter controversat.
2. Explicaţi cei patru paşi ai metodei PRES. Este binevenit ca aceşti paşi să fie
fixaţi pe un poster.
P – Exprimaţi-vă punctul de vedere.
R – Formulaţi un raţionament referitor la punctul Dvs. de vedere.
E – Daţi un exemplu pentru clarificarea raţionamentului Dvs.
S – Faceţi un rezumat/sumar al punctului Dvs. de vedere.
3. Rugaţi elevii să încerce să folosească formula pentru a-şi argumenta poziţia.
4. Ascultaţi argumentele şi discutaţi-le împreună.
„Păstrează ultimul cuvînt pentru mine”
Este o activitate ce facilitează reflecţia. Această strategie este utilă pentru a-i
face pe elevi să analizeze în profunzime subiectul abordat.
Etapele desfăşurării:
1. După desfăşurarea activităţii, elevii sunt rugaţi să extragă un citat sau o idee,
care le-a părut mai interesantă din activitatea anterioară.
2. Citatul sau afirmaţia extrasă se scrie pe o fişă sau foaie, iar pe verso se face un
comentariu al acestora.
3. Profesorul colectează fişele şi selectează una pentru discuţie.
4. Toţi îşi expun opiniile, cu excepţia celui ce l-a scris.
5. Cînd discuţia s-a încheiat, are cuvîntul cel care a ales citatul, pentru a-şi citi
comentariul. Acesta este ultimul cuvînt în discuţie.
6. Formula poate fi repetată pentru altă afirmaţie sau idee, dacă permite timpul.
„Sarcină cu multiple modalităţi de realizare „
Clasa se împarte în grupuri numeric omogene (numărul optim 4-5 persoane).
Toate grupurile primesc aceeaşi sarcină finală, însă modalitatea de realizare este
diferită.
Exemplu: Reprezentarea noţiunii „Pace‖ prin:
1 grupă: simbol
2 grupă: schemă
3 grupă: cîntec
4 grupă: vers
18
După ce sarcinile au fost realizate au loc prezentările produselor echipelor.
Activitatea respectivă îi învaţă pe elevi se realizeze sarcini cu exigenţe fixe.
„Secvenţe contradictorii”
Este metoda de studiere individuală a unui text nou. În etapa iniţială elevii
primesc 5-6 secvenţe decupate din textul propus pentru studiu. Secvenţele sunt
selectate în aşa fel, încît să fie greu de înţeles ideea textului. Elevii încearcă să-şi
formeze o interpretare proprie a întregului text şi să le aranjeze în succesiune corectă.
După o discuţie preliminară, conform acestor secvenţe, elevii primesc conţinutul
textului integral şi se face o discuţie finală, axată pe presupuneri şi realitate.
„Scriere liberă/free writing”
Este o tehnică de declanşare a creativităţii, de formare a abilităţii de ordonare

gîndurilor şi de orientare a imaginaţiei.
1. Selectăm un citat sau un enunţ adecvat pentru declanşarea imaginaţiei.
2. Profesorul solicită ca elevii să scrie timp de cinci minute, fără a se opri, orice le
vine în gînd privitor la subiectul respectiv, fără a urmări logica expunerii şi
corectitudinea de limbă, fără a discuta cu cineva pe parcurs.
3. La expirarea timpului, solicităm lectura unor scrieri libere în faţa clasei, sau în
perechi.
„Scriere reflexivă”
Scrierea reflexivă se mai numeşte eseu de cinci minute. Acest tip de eseu este
utilizat la sfîrşitul orei, pentu ca elevul sa-şi adune gîndurile asupra subiectului, iar
profesorul sa-şi dea seama ce a realizat elevul în urma activităţii. Ea poate reprezenta
o concluzie asupra activităţii sau un şir de întrebări care au apărut în urma abordării
subiectului.
Algoritmul utilizării
Profesorul formulează sarcina.
Se oferă cinci minute pentru elevi ca ei să scrie.
Se citesc reciproc eseurile şi se stabilesc nişte concluzii comune pentru tot
auditoriul.
„SINELG”
Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gîndirii – este o
metodă de lectură interactivă a unui text cu completarea ulterioară a unui grafic.
Lectura conform metodei SINELG se efectuează individual cu plasarea pe marginea
paginii a următoarelor semne:
„v‖ – o informaţie cunoscută
„ - ‖ – o informaţie pe care o credeţi incorectă, sau vine în contradicţie cu cunoştinţele
anterioare
„+‖ – o informaţie nouă, primită constructiv
„?‖ – o informaţie confuză, care cere o documentaţie suplimentară.
19
După lectura respectivă a textului, se purcede la îndeplinirea tabelului SINELG.
v - + ?
Cadrele graficului sunt îndeplinite conform rezultatelor lecturii. După completarea

graficului, se face analiza lui pentru a explica neclarităţile şi întrebările. Unele
întrebări pot fi trecute în extindere ca temă pentru acasă.
„Studiu de caz”
Este o metodă ce constă în confruntarea elevului cu o situaţie reală de viaţă, prin

a cărei observare, înţelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în
cunoaştere şi în dezvoltarea gîndirii critice, a atitudinii civice a elevului.
Etape de desfăşurare:
1. Prezentaţi subiectul lecţiei şi tot setul de informaţii despre cazul care va fi
abordat.
2. Cereţi elevilor să citească cazul fără a-l analiza.
3. Cereţi elevilor să clarifice faptele care constituie cazul. Folosiţi întrebări de
genul:
Ce s-a întîmplat?
Care sunt părţile implicate în caz?
De ce s-a acţionat astfel?
Care fapte sunt importante? ş. a.
În loc să pună întrebări, profesorul poate cere elevilor să lucreze în perechi: un
elev prezintă rezumatul cazului, celălalt pune întrebări de clarificare.
4. Declanşaţi o dezbatere asupra informaţiei culese, care poate avea loc prin
diverse metode, prezentînd argumente pro sau contra, comentînd opiniile.
5. După ce au fost ascultate toate argumentele, elevii trebuie să stabilească
concluziile şi să prezinte valorificarea proprie a problemei.
6. Ca variantă a metodei respective poate fi studierea unui caz concret individual
de fiecare elev conform unui ghid pentru învăţare (Vezi metoda –ghid pentru
învăţare).
„Ştiu/Vreau să ştiu/am învăţat”
Metodă similară SINELG-ului unde în loc de patru cadrane, sunt numai trei şi
lectura se face obişnuit, fără a face notiţe deosebite pe pagini. Metoda respectivă poate
fi folosită şi la o lecţie, unde nu se lecturează obligatoriu un text nou. În acest caz în
cadrane se notează ceea ce se cunoaşte şi se acumulează în urma diverselor activităţii.
După ce fiecare elev a realizat graficul în caietul de lucru se purcede la realizarea unui
grafic comun pe tablă sau pe un poster. La această etapă are loc procesul de învăţare
durabilă, elevii clarifică unele noţiuni confuze, discută pe marginea problemelor
controversate. Rolul profesorului constă în monitorizarea adecvată a discuţiei, pentru a
stimula schimbul constructiv de opinii, implicarea tuturor elevilor în discuţie, evitarea
monopolizării, a atacului la persoană etc.
20
„Tehnica Celor Cinci De Ce?„
Tehnica constă în punerea de cinci ori consecutiv a acestei întrebări. Prima dată
problemei identificate, iar următoarele răspunsului la întrebările precedente.
I pas – Situaţia – problemă generală.
II pas – Formularea problemei sub formă de întrebare.
III pas – Întrebarea De Ce?
IV pas – Trei răspunsuri
De ce?
R1 R2 R3
reformulare reformulare reformulare
(cum? În ce mod?)
V pas – De ce? De Ce? De ce ?
↓ ↓ ↓
3 răspunsuri 3 răspunsuri 3 răspunsuri
Generalizare
De ce?
„Simulare”
Imitarea unei situaţii reale ca problemă complexă, care permite elevilor să

experimenteze situaţii stimulative ce solicită implicare emoţională. Se propune
discutarea propriilor sentimente experimentate, situaţii care le-au displăcut, cum au
fost percepute, la ce concluzii s-a ajuns. Se recomandă extrapolarea experienţei
acumulate la nivel macro-social. Poate fi aplicată pentru formarea abilităţilor şi
atitudinilor. Poate contribui la rezolvarea problemelor sociale, la exersarea abilităţilor
de prezentare şi crearea spiritului de echipă.
„Turul Galeriei”
1. Clasa se împarte în grupuri.

2. Elevii iau în discuţie un subiect şi realizează sarcina propusă pe un poster;
3. Posterele cu produsele realizate, se afişează, pe pereţii spaţiului la o anumită
distanţă unul faţă de altul, pentru a permite circulaţia ulterioară a grupurilor;
4. La semnalul profesorului, grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, le
examinează şi notează direct pe ele propunerile lor;
5. După încheierea circulaţiei, grupurile îşi examinează posterele şi realizează o
prezentare finală a produsului.
21
„Zig – Zag”/” Mozaic”/”Jig – saw”
Metodă eficientă bazată pe instruirea reciprocă. Clasa se împarte în grupuri

numeric omogene, care se vor numi convenţional – iniţiale. Textul se împarte în
fragmente identice cu numărul de persoane în grupuri şi vor fi numerotate. În
grupurile inţiale, persoanele vor primi de asemenea un număr, care va coincide cu
numărul fragmentului de text. După studierea independentă a fragmentului propriu,
toţi participanţii se vor uni în grupuri de experţi, toţi posesorii unui anumit fragment
se vor aduna împreună. Obiectivul acestei etape este analiza fragmentului de text, care
a fost studiat independent de fiecare şi explicarea neclarităţilor. După consumarea
acestei etape toţi participanţii revin în grupurile iniţiale şi aici se lucrează conform
procedeului învăţare reciprocă (vezi mai sus). La finele acestei etape toţi elevii trebuie
să cunoască textul integral. Pentru a verifica acest lucru profesorul poate oferi
întrebări frontale, sau poate organiza elevii pentru a–şi adresa întrebări reciproce.
„Votarea cu pasul”
Este un procedeu eficient, care poate fi utilizat în cadrul diverselor metode

pentru aprecierea unui subiect, fenomen sau proces. Iniţial pe un poster sunt înscrise
mai multe opţiuni emise de elevi sau selectate dintr-o anumită sursă. Elevilor li se
propune să facă opţiunea proprie, apoi să se apropie de poster şi să o bifeze. După ce
toţi elevii şi-au exprimat în felul respestiv opţiunea, se face aprecierea tabloului votării
cu pasul. Este evident, care opţiuni sunt mai populare. Profesorul poate organiza
discuţie pentru a evidenţia argumentarea unei sau altei opţiuni.
„Agenda cu notiţe paralele”

Este o metodă de lectură individuală a unui conţinut. Fiecare elev primeşte
conţinutul amplasat în pagină în modul respectiv: pagina este divizată pe verticală în
două părţi egale. Pe partea dreaptă este amplasat conţinutul propriu zis, iar partea
stîngă este goală, deoarece ea este predestinată pentru notiţele ulterioare ale elevului.
Profesorul le explică elevilor modalitatea de lectură. În cazul, cînd această preparare
preliminară a textului este dificilă, se poate utiliza textul în formulă obişnuită, iar
elevii îşi vor face notiţe în caietele de lucru. Elevii vor citi atent textul şi vor face
comentarii în scris în dreptul acelor fragmente, care i-au impresionat mai mult. După
epuizarea acestei secvenţe se purcede la analiza în comun a agendelor. Pentru a
elimina confuziile, profesorul va declanşa activitatea: va da citire primei fraze şi îşi va
expune comentariile. Apoi se va citi fraza următoare şi profesorul le va propune
elevilor să se exprime pe marginea ei. Procedura se va repeta pînă nu va fi comentat
tot textul.
„Lanţuri asociative”
Este o metodă ce permite exprimarea concisă a fiecărui elev a chint esenţei

unui subiect pus în discuţie sau a unui text lecturat, constituirea spectrului comun de
opinii, clasificarea opiniilor după anumite criterii. Profesorul se va îngriji de
asigurarea prealabilă cu resurse didactice: foi A4 şi marchere. Profesorul anunţă
sarcina: elevii vor trebui în mod concis să-şi exprime propria opinie pe marginea unei
22
probleme, sau să formuleze chint esenţa unui conţinut, printr-un cuvînt sau o îmbinare
de două cuvinte care urmează să fie scrise cu litere mari pe o foaie A4. După
epuizarea acestei secvenţe profesorul propune elevilor să afişeze foile pe un spaţiul
extins: tablă sau perete. Elevii vor afişa pe aceste spaţii propriile foi în felul următor:
Foile pe care sunt expuse, idei ce diferă una de alta se vor plasa la distanţă una de alta
pe orizontală, cele ce sunt apropiate ca sens se vor plasa una după alta pe verticală, iar
cele ce sunt identice ca sens şi exprimare-se vor suprapune. După ce toţi elevii îşi vor
plasa în felul acesta foile, profesorul purcede la analiza lanţurilor asociative. Locul
foilor în lanţuri se pot schimba doar după o discuţie prealabilă, cu întrebarea despre
resonabilitatea locului în lanţ a autorului ideii emise. În felul acesta se constituie
forma definitivă a lanţurilor asociative.
„Cer şi ofer consultanţă”
Această metodă este deosebit de eficientă pentru selectarea opiniilor pe

marginea unei anumite probleme sau a răspunsurilor la o anumită întrebare. Este
binevenită la etapa de Reflecţie, cînd elevii clasei au reuşit în etapa anterioară să
discute pe marginea unui subiect. La începutul activităţii profesorul repartizează
fiecărui elev cîte o foaie, pe care fiecare elev va scrie o opinie sau o întrebare cu
referinţă la subiectul discutat. După aceasta elevii circulă prin sala de clasă, pentru a
colecta opiniile a trei sau cinci colegi vis-a-vis de cele înscrise pe foaie. Opiniile sau
răspunsurile se scriu de cei, care sunt intevievaţi. O condiţie obligatorie a acestei
metode este că elevul de la care se cere consultanţă n-are dreptul să refuze. După ce au
fost colectate toate opiniile sau răspunsurile la întrebări profesorul le propune elevilor
să citească atent cele colectate şi să facă concluzia finală. Se dau citire conţinuturilor
integrale ale foilor la dorinţa elevilor.
„Lectură ghidată”
Preventiv profesorul va secţoiona textul pregătit pentru lectură în aşa fel ca

fiecare fragment să se întrerupă la un moment de intrigă (după ex. serialelor). Elevilor
li se vor repartiza pe rînd aceste fragmente în felul următor: se repartizează primul
fragment, care se citeşte individual. După ce toţi elevii au citit fragmentul profesorul
realizează o discuţie pe marginea celor lecturate. Profesorul îi întreabă pe elevi ce va
fi mai departe. Apoi se repartizează următorul fragment. Procedura se repetă pînă nu
se lecturează tot textul.
„Lectură în perechi-rezumate în perechi”
Este o metodă, ce are la bază învăţarea reciprocă. Textul este divizat în prealabil
în cîteva fragmente. Elevii sunt repartizaţi în perechi. Fiecărui elev i se conferă un
număr: respectiv Nr.1 şi Nr.2. Se citeşte individual primul fragment. După lectură
elevul cu Nr.1 îşi asumă rolul de profesor ( el explică conţinuturile studiate), iar elevul
cu Nr. 2 are rolul elevului (el pune unele întrebări de precizare, concretizare etc.)
După ce a fost prelucrat primul fragment elevii purced în mod similar la lectura celui
de al doilea, doar că de data aceasta profesor va fi elevul cu Nr.2, iar „ elev ‖, cel cu
Nr.1. După acest model se va lectura întreg textul.
23
„Mîna oarbă„
Elevii sunt repartizaţi în grupuri mici (3-5 elevi). Textul predestinat pentru
lectură este secţionat pe fîşii aparte în număr identic cu numărul de elevi în grup.
Înainte de a fi repartizate elevilor, fîşiile sunt amestecate, pentru a încălca
consecutivitatea logică a textului. Fiecăre elev îşi citeşte propriul fragment. După
aceasta fiecare relatează conţinutul celorlalţi membri ai grupului. După ce este relatat
conţinutul tuturor fragmentelor toţi membrii grupului încearcă să reconstituie
consecutivitatea logică a textului. Fiecare grup prezintă varianta sa întregii clase. La
sfîrşit este afişată varianta iniţială a textului integral.
„Pixul în pahar„
Elevii sunt repartizaţi în grupuri mici. În centrul mesei unde lucrează grupul
este plasat un pahar, în care sunt puse pixurile elevilor, ce fac parte din grup. Textul
este divizat în fragmente. La semnalul liderului convenţional toţi elevii iau pixurile în
mînă şi citesc individual primul fragment. Elevul, care a terminat de citit fragmentul,
pune pixul în pahar. La momentul, cînd toate pixurile sunt puse în pahar se trece la
discuţie pe marginea celor citite. După ce sunt clarificate toate întrebările şi
ambiguităţile, elevii iau pixurile din pahar şi citesc fragmentul următor. Se procedează
similar pînă nu sunt citite toate fragmentele textului.
„Jocurile didactice”
Jocurile didactice ocupă un loc aparte în realizarea orelor în cadrul proiectului
respectiv. Deoarece procedura tehnică a jocurilor didactice prezentate ca ofertă
educaţională de autori, este expusă cu lux de amănunte nemijlocit în proiectele
concrete de lecţii, ea nu se va repeta aici. Vom face doar unele referinţe pe care le
considerăm utile pentru integrarea jocurilor didactice într-un demers educaţional.
Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul strategiilor
interactive moderne, combinînd armonios dinamismul şi valenţa ameliorativă înaltă cu
realizarea unor obiective concrete ale lecţiei. Simbioza organică a psihomotorului şi
cognitivului în cazul utilizării acestor metode de instruire poate fi considerată unul din
punctele lor esenţiale. Jocul, fiind o caracteristică proprie fiecărui copil, este, prin
forma sa, şi o motivaţie extrem de elocventă. Pentru ca aceasta să aibă o valoare
autentică, este importantă calitatea sarcinii pe care o conţine şi care trebuie să vizeze
nemijlocit tema studiată.
Jocurile pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei conform cadrului ERR: la
evocarea (accentul fiind plasat pe momentul motivaţional); la realizarea sarcinii
didactice (pentru transmiterea dinamică şi atractivă a cunoştinţelor şi formarea
abilităţilor noi); la reflecţie (pentru durabilitatea învăţării, pentru transformarea
cunoştinţelor propuse în achiziţii sigure ale elevului).
De ce depinde succesul încadrării respectivelor tehnici în proiectarea şi
realizarea actului didactic? De o multitudine de factori, esenţiali fiind următorii:
a) selecţia jocurilor didactice în funcţie de obiectivele lecţiei, de particularităţile de
vârstă şi intelectuale ale elevilor (proprietăţile tipurilor de inteligenţă, a
stilurilor de învăţare etc.);
b) calitatea sarcinii didactice (concordanţa între sarcina şi obiectivele operaţionale
concrete), vizarea anumitor niveluri taxonomice, proiectate de profesor;
c) explicarea concisă şi clară a procedurii jocului.
24
Unele sugestii pentru o evaluare autentică în cadrul cursului
I.Caraceterul interactiv al cursului „Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖

impune şi specificul evaluării. Ponderea principală a evaluării o va avea
evaluarea formativă şi nu cea sumativă, deoarece extrem de important este
formarea atitudinilor elevilor vis-a-vis de diverse valori general umane. Apoi
evaluarea se va face în baza produselor elevilor: portofolii, chestionare, planuri de
acţiune etc. Cursul presupune de asemenea un potenţial de extindere în afara orelor de
curs, avînd o relaţie evidentă cu viaţa reală, de aceea este necesară evaluarea activităţii
elevului în afara orelor de curs.
II. Dacă este să ne referim la strategi specifice de evaluare alături de metodele

caracterizate în cadrul suportului metodologic ca: „Proiect de grup‖, „PRES‖, „Scriere
liberă‖, „Scriere reflexivă‖, „Turul Galeriei‖ mai adiţionăm:
Portofoliul: Este o metodă bazată pe învăţarea individuală a elevilor, selectarea unor
produse, realizate în urma acumulării unor cunoştinţe, formării deprinderilor şi
atitudinilor. Metoda este durabilă în timp, oferă spaţiu cronologic adecvat pentru
efectuarea diferitor lucrări. Metodologic „Portofoliul‖ poate fi secţionat în trei
secvenţe:
a) Organizarea elevului pentru realizarea portofoliului. La această etapă
profesorul explică elevilor esenţa portofoliului. Portofoliul nici de cum nu poate fi
obligat, el trebuie să fie realizat la dorinţa elevului şi fiind un produs binevol şi
personal al fiecăruia, exigenţele faţă de portofoliu trebuie să fie limitate. Nu este
necesar ca în portofoliu să fie adunate materiale de la toate temele studiate. Elevul va
include în portofoliu acele materiale pe care le consideră că sunt necesare: planuri de
acţiune, eseuri, chestionare, ilustraţii, fotografii, grafice conceptuale, etc. La această
primă etapă profesorul va conveni cu elevii asupra celor expuse mai sus, se vor
discuta criteriile şi termenii evaluării portofoliului. Portofoliul poate fi evaluat pe
parcursul realizării, la finele unei secvenţe a cursului sau la sfîrşitul cursului.
b) Realizarea propriu-zisă a portofoliului, în cadrul căreia elevul acumulează
materiale pentru portofoliu, le sistematizează conform schemei proprii, rezonabilitatea
căreia o va explica profesorului.
c) Evaluarea portofoliului se va face în baza criteriilor elaborate anticipat şi în
termenii conveniţi anterior.
„Acvarium” – oferă posibilitatea de a evalua unele atitudini ale elevilor. Clasa de
elevi se împarte în 2 părţi (10 + 10). Fiecărui grup i se propune o temă de discuţie, la
care elevii se pot exprima: la finele unei teme, elevii îşi pot alege singuri subiectul
discuţiei. Elevii vor forma două cercuri concentrice. Unul dintre grupuri format din
elevi, aşezaţi pe scaune în cerc, va desfăşura o discuţie organizată într-o limită de timp
(12 min.). Grupul al doilea va urmări discuţia din cercul exterior, stînd în picioare.
Fiecare elev din cercul exterior va urmări activitatea unui singur elev din grupul
interior, observarea axîndu-se pe proces. Elevii din grupul exteror vor primi şi o fişă,
conform căreia se va realiza observarea. Fişa oferă posibilitatea direcţionării
observării în dimensiunea constructivă. După terminarea discuţiei, observatorul şi cel
observat formează perechi pentru oferirea feed-back-ului respectiv.
La etapa a doua a „Acvariumului‖ grupurile se schimbă cu locurile şi metoda se
repetă.
25
„Plan de acţiune‖ – metodă interactivă, amplă care include următoarele etape:

determinarea unei probleme, studierea şi elucidarea resurselor umane, materiale şi
finanţare pentru rezolvarea ei, măsuri concrete de realizare, evaluare a rezultatelor.
În clasă profesorul propune elevilor un studiu de caz, ce conţine o problemă. Elevii se
repartizează în grupuri şi conform condiţiilor cazului încearcă să elaboreze un plan de
acţiune. Acesta va fi un laborator, care îi va învăţa pe elevi să accţioneze şi în cazuri
reale de viaţă.
„Expoziţie de muzeu” - variantă a proiectului de grup. Elevii se repartizează în
grupuri, care au drept obiectiv organizarea unei expoziţii cu o tematică concretă. În
cazul nostru tematica se poate referi la situaţia refugiaţilor într-o anumită zonă,
integrarea în ţările de azil, procesul de repatriere etc. .
Paşii realizării sarcinii:

Pregătirea expoziţiei (Consultarea literaturii de specialitate, selectarea
materilelor necesare, elaborarea textului prezentării);
Prezentarea propriu-zisă;
Evalurea expoziţiei şi a prezentării, conform criteriilor elaborate anticipat.
Nu avem pretenţia de a defini tot spectrul de metode de evaluare adecvate acestui

curs. Oferim profesorilor libertate de acţiune în alegerea arsenalului metodologic
pentru o evaluare autentică.
26
Proiecte de lecţii
Tema 1:Temă întroductivă
Obiective:
1. Să definească achiziţiile, pe care le pot avea în urma studierii cursului;
2. Să explice importanţa studierii cursului pentru eficienţa personală;
3. Să-şi formeze motivaţia iniţială pentru studierea cursului.
Evocare
GPP(Gîndeşte;Perechi;Prezintă)
Perechilor formate profesorul le propune să realizeze următoarea sarcină:pentru
fiecare cuvînt din îmbinarea Drepturile Omului să scrie în caietul de lucru cît mai
multe cuvinte asociative timp de două minute. Apoi elevii din pereche îşi citesc unul
altuia cuvintele proprii şi le scriu în caiete pe ale vecinului.
Profesorul afişează pe tablă un poster pe care este scrisă îmbinarea de cuvinte
Drepturile Omului şi e trasă o linie verticală între aceste două cuvinte pe toată
lungimea foii. De la fiecare pereche pe rînd se selectează cîte un cuvînt asociativ, la
început pentru cuvîntul Drepturile, apoi pentru-Omului. După ce ambele coloniţe au
fost îndeplinite, elevilor li se propune să alcătuiască fiecăruia o definiţie proprie a DO,
utilizînd unele cuvinte din ambele coloniţe.
Se prezintă definiţiile doritorilor.
Completarea chestionarelor de evaluare iniţială.
Profesorul repartizează elevilor chestoinarele şi le propune să le completeze.
Realizare a sensului
Elevilor li se propune să citească textul de la tema întroductivă, să contrapună
conţinutul textului cu propriile răspunsuri la itemii din chestionar. În caietul de lucru
să îndeplinească Graficul T cu următoarele doua rubrici:
a) din partea dreaptă a foii - coincide cu răspunsurile mele;
b) este ceva nou.
Reflecţie
Pe un poster afişat pe tablă se completează Graficul T comun. Se organizează o
minidiscuţie pe marginea lui.
Temă: De realizat sarcinile din Laboratorul competenţelor.
27
Tema 2: Acesta sunt eu - Omul
Obiective:
1. Să definească trăsăturile caracteristice esenţiale ale Omului;
2. Să explice importanţa valorilor general-umane pentru evoluţia Omului;
3. Să aprecieze importanţa cunoaşterii de sine în particular, prin intermediul
cunoaşterii Omului în general.
Evocare
După anunţarea temei, elevilor li se propune să se gîndească şi să scrie în
caietele de lucru 5 caracteristici definitorii ale Omului. Prezentările se fac la dorinţă şi
sunt asociate cu o mică discuţie, în cadrul căreia profesorul îi roagă pe elevi să-şi
argumenteze opţiunile.
Lucru în grup cu sarcină identică de realizare.

Prin simplă enumerare sau în alt mod elevii sunt repartizaţi în grupuri a cîte 4-5.
Grupurilor li se propune sarcină identică: să reprezinte pe un poster Omul, utilizînd
marchere de o singură culoare. După ce sarcina este finisată posterele sunt înlăturate
pentru un timp.
Realizare a sensului.
Învăţare reciprocă.
Textul din carte va fi secţionat de profesor conform numărului de elevi în
grupuri. Fiecare elev va primi sarcina să citească foarte atent secvenţa sa. După lectura
individuală concomitentă a secvenţelor, fiecare elev în grupul său va relata conţinutul
secvenţei proprii colegilor săi, consecutivitatea secvenţelor, fiind dictată de text. După
constituirea integră a conţinutului elevii se reîntorc la posterul realizat la etapa de
evocare, pentru a completa posterul cu ceea ce ei consideră necesar în urma lecturii.
Completările se fac cu marchere de altă culoare decît la etapa iniţială.
Reflecţie.
Elevii prezintă varianta finală, conform următorului algoritm propus în prealabil
de profesor:
4. Numiţi trăsăturile caracteristice ale Omului. Argumentaţi-vă opţiunea.
5. Ce referinţă la propria persoană aţi făcut în timpul îndeplinirii sarcinii?
6. Care este importanţa valorilor general-umane pentru evoluţia Omului ?
7. Ce valori general-umane apreciezi tu la oamenii pe care îi respecţi
îndeosebi?
8. Ce completări aţi făcut după lectura textului? De ce?
Temă: Redactează un eseu, utilizînd drept generic motto-ul de la începutul

textului.
28
Tema 3: Demnitatea umană – proprietate indispensabilă a fiecărui om
Obiective:
1. Să numească valorile-cheie, pe care se bazează DO;
2. Să identifice componentele principale ale demnităţii şi egalităţii umane;
3. Să evalueze semnificaţia demnităţii umane pentru sine.
Evocare
Brainstorming
Profesorul va propune elevilor să-şi reamintească „Care sunt caracteristicile
distinctive ale unui om?‖
Jocul didactic: Tropi.
Profesorul se va îngriji din timp să mai aibă un ajutor pentru această secvenţă de
lecţie, deoarece cele două grupe vor lucra paralel separat. Profesorul va explica
condiţiile jocului primului grup‖savanţii‖, iar asistentul său va explica condiţiile
jocului grupului al doilea ‖tropi‖ - trib de oameni primitivi. După pregătire grupurile
vor interacţiona, respectînd regulile prescrise. După epuizarea acestui epizod
profesorul propune elevilor pentru un timp oarecare să iasă din roluri.
Elevii lecturează individual cu textul şi extrag în caiete componentele principale
ale demnităţii şi egalităţii umane.
Reflecţie
Acvarium
Elevii revin la rolurile de tropi şi savanţi. ‖Savanţii‖ se aşează pe scaune în cerc
şi desfăşoară o discuţie pentru a delibera sunt tropi oamenii sau nu. ‖Tropi‖ îi
urmăresc din cercul exterior, fără a interveni în discuţie. Fiecare „tropi‖ urmăreşte un
singur „savant‖ conform următoarei fişe de observare:
1. Care este poziţia observatului în problema discutată?
2. Care sunt argumentele aduse de el?
3. Eşti de acord sau nu cu raţionamentele lui?
Debrifare.
După terminarea discuţiei profesorul iniţiază o discuţie interactivă după următorul
algoritm: (profesorul se va îngriji să fie întrebaţi succesiv elevii din ambele echipe)
1. Cum v-aţi simţit în timpul discuţiei?
2. Care au fost emoţiile negative?
3. Dar cele pozitive?
4. Cum a influenţat informaţia din text asupra deciziei proprii în problema discutată?
Temă: Redactează un eseu cu genericul ‖Demnitatea umană - proprietatea mea

indispensabilă. ‖
29
Rolul grupului „Tropi”
Sunteţi un grup de oameni primitivi, ce se află la un nivel foarte jos de

dezvoltare, dar sunteţi conştienţi că sunteţi oameni. Trăiţi în mijlocul junglei, izolat,
dar într-o bună zi în ospeţie la voi vine o expediţie de savanţi. Pentru voi ei sunt
stranii, voi nu ştiţi care le sunt intenţiile, de aceea vă veţi strădui să intraţi cu ei în
contact, dar veţi comunica la nivelul vostru de dezvoltare. Vă veţi comporta ca
oamenii primitivi, dar nu veţi uita de demnitatea voastră umană.
Regulile/tradiţiile care se respectă în tribul „Tropi”:
1. Se comunică para-verbal şi non-verbal (fără a vorbi cu cuvinte)

2. Forma de salut - limba tare scoasă afară şi mîna stîngă în sus.
3. Se comunică doar şezînd jos, dacă cineva vorbeşte stînd în picioare el vă ofensează.
4. Femeile sunt venerate şi în faţa lor se închină, cine nu face acest lucru nu vă
respectă.
_________________________________________________________________
Rolul grupului „Expediţia”
Sunteţi o expediţie de savanţi, ce au plecat în junglele tropicale pentru a găsi

animale exotice unicale, pentru colecţia menajeriei. Însă trebuie să fiţi foarte atenţi
deoarece puteţi întîlni şi fiinţe ce se aseamănă foarte mult cu omul, însă voi veţi
decide sunt aceştia oameni sau animale.
Deaceea stabiliţi preventiv:
1. Determinaţi, cu ajutorul ideilor enunţate în brainstorming, criteriile după care

veţi deosebi omul de animale.
2. Ce experimente/probe veţi desfăşura pentru a vedea dacă ei sunt oameni sau nu.
În final veţi trebui fiecare la consiliul ştiinţific să vă argumentaţi opinia Pro şi Contra.
30
Tema 4: Drepturile Omului - din trecut şi pînă astăzi
Obiective:
1. Să enumere principalele etape istorice ale evoluţiei Drepturilor Omului;
2. Să identifice documentele esenţiale ale diferitor epoci în evoluţia Drepturilor
Omului;
3. Să-şi exprime opinia proprie în privinţa moştenirii istorice a Drepturilor
Omului.
Remarcă: La toate etapele cadrului se va lucra în baza unei metode Ştiu, Vreau să ştiu,
Învăţ, utilizînd pe parcurs şi altele.
Evocare
Ştiu, Vreau să ştiu, Învăţ.
Profesorul desenează pe un poster sau pe tablă schema tabelului, compus din
trei rubrici:
Ştiu Vreau să ştiu Învăţ
Brainstorming.
Profesorul îi întreabă pe elevi ce cunosc ei despre istoria drepturilor. Toate
răspunsurile elevilor, fără analiză sau triere, se înscriu în prima rubrică a tabelului.
După ce au fost epuizate toate ideile, elevii sunt întrebaţi, ce ar dori ei să mai cunoască
despre istoria drepturilor. Toate doleanţele şi întrebările elevilor se înscriu în rubrica a
doua a tabelului. Se citesc cele scrise în primele două rubrici.
Lectură individuală algoritmizată.
Profesorul propune elevilor să realizeze lectura textului în felul următor: se citeşte

textul, căutîndu-se răspunsuri la întrebările din rubrica a doua. În timpul lecturii elevii
îndeplinesc rubrica a treia din caietul său de lucru. Profesorul monitorizează
activitatea, explicînd individual elevilor noţiunile necunoscute.
Reflecţie
La această etapă se completează rubrica a treia din tabelul, afişat pe tablă. După
completarea lui se va verifica, dacă toate întrebările din rubrica a doua au fost
acoperite. Dacă sunt, profesorul le poate explica singur sau le transformă ca temă
pentru acasă, dar indicîndu-se sursele posibile de informare suplimentară.
Scriere liberă.
Ce ne demonstrează vechimea impresionantă a Drepturilor Omului?
Vezi anexele Nr. 3, 4, din Resurse educaţionale.
Temă: Sarcinile din laboratorul competenţelor.
31
Tema 5: Ce sunt Drepturile Omului
Obiective:
1. Să explice sintagma DO;
2. Să analizeze trăsăturile esenţiale ale DO;
3. Să aprecieze conştient principalele generaţii ale DO.
Evocare
Mini-discuţie susţinută de simboluri.
Profesorul îi întreabă pe elevi ce înţeleg ei prin noţiunea de drept. După ce
elevii îşi exprimă opinia profesorul propune elevilor să deseneze pe o fişuţă cu lipici
simbolul DO, aşa cum şi-l imaginează fiecare. După ce elevii au desenat, ei lipesc
fişuţele pe un poster afişat în acest timp pe tablă cu titlu: Ce sunt Drepturile Omului?
Lectură în perechi - rezumate în perechi.

Elevii vor lucra în perechi. Profesorul le va arăta elevilor cum să segmenteze
textul şi condiţiile activităţii: în pereche fiecare elev îşi va asuma un număr, N1 sau
N2. Elevii vor citi individual fiece secvenţă, făcînd pauze pentru explicaţii şi întrebări
reciproce: după prima secvenţă elevul N1 din pereche este în rol de profesor, el
explică, iar elevul N2 în rol de elev, el întreabă, ce nu e clar. La secvenţa următoare
rolurile se schimbă şi aşa pînă la sfîrşit.
Reflecţie
Pălărioarele deştepte.
Fiecare elev primeşte două foi A4 de două culori (de ex roşu şi albastru) şi două
clame. Cu ajutorul clamei se prind capetele de sus ale foii şi se confec-ţionează
pălărioarele. Elevilor li se explică că culoarea roşu înseamnă fals, iar culoarea albastră
adevărat. Profesorul, în continuare, rosteşte enunţuri în baza textului şi elevii trebuie
să îmbrace pălărioara roşie sau albastră, în dependenţă de faptul este fals sau adevărat
enunţul. Dacă profesorul nu dispune de resursele necesare pentru această activitate
poate folosi Votarea romană sau Fişuţe A şi F.
Exemple de enunţuri.
Există o singură generaţie de drepturi.
Drepturile Omului sunt universale.
De toate drepturile se bucură doar oamenii cu studii.
Drepturile Omului sunt interdependente.
Temă: Sarcinile din laboratorul competenţelor.
32
Tema 6: Calendarul Drepturilor Omului.
Obiective:
1. Să enumere datele importante în domeniul Drepturilor Omului;
2. Să explice semnificaţia acestor date;
3. Să-şi exprime opinia despre importanţa celebrării sărbătorilor pentru promo-
varea Drepturilor Omului.
Evocare
Clustering (variantă simplificată)
Pe un poster sau pe tablă profesorul scrie într-o elipsă cuvintele „Date semnificative
pentru DO‖. Elevilor li se propune să completeze clusteringul cu datele semnificative
pe care le cunosc. După ce tot spaţiul va fi completat, profesorul împreună cu elevii
vor discuta despre originea acestor date şi modalităţile de comemorare pe care le
cunosc.
Lectură algoritmizată/Activitate în grupuri
Profesorul va distribui elevii în grupuri şi le va propune să citească textul căutînd
răspunsuri la întrebările din algoritm.
Algoritm:
1. Care sunt originile datelor semnificative în domeniul D. O. ?
2. Cum se sărbătoresc sau se comemorează aceste date?
3. Cine le organizează şi cine poate participa?
4. Enumeră pe luni datele cele mai importante cu referinţă la D. O.
Reflecţie
Discuţie euristică.
Se iniţiază o discuţie în baza textului. Întrebări pentru discuţie:
1. Numeşte trei date semnificative, care în opinia ta sunt cele mai importante în
domeniul Drepturilor Omului. Argumentează-ţi opinia.
2. Ce manifestări în domeniu se organizează în comunitatea ta?
3. Cum se poate de promovat DO prin intermediul manifestărilor de referinţă?
Temă: Elaborează un scenariu al unei manifestări în domeniul DO, pentru

desfăşurare în clasă sau în şcoală.
33
Tema 7: Drepturile Omului în diferite regiuni ale lumii
Obiective:
1. Să determine unele trăsături specifice ale documentelor regionale în
domeniu DO;
2. Să explice necesitatea existenţei legislaţiei regionale în acest domeniu;
3. Să-şi exprime propria opinie despre respectarea DO în diverse regiuni ale
lumii.
Evocare
Călătorie imaginară+Discuţie euristică. (În discuţia euristică se va pune accentul pe
posibilele cunoştinţe anterioare ale elevilor)
Profesorul îi întreabă pe elevi ce regiuni mari ale lumii cunosc şi marchează
aceste locuri cu flaguleţe ONU. Apoi întreţine o discuţie după următoarea schemă:
1. Care ar fi în opinia voastră acele DO care sunt cel mai des încălcate în întreaga
lume?
2. Numiţi problemele cele mai frecvente cu care se confruntă ţările sărace, cum ar
fi de exemplu ţările africane sau cele ale Americii Latine?
3. Ce se poate de întreprins pentru protejarea şi promovarea DO în întreaga lume ?
Remarcă: elevii dispun de această informaţie din multiple surse, dacă discuţia totuşi
nu se încheagă profesorul va desfăşura o mini-prelegere în aceeaşi ordine de idei.
SINELG (Dacă există deficienţă de timp se poate de înlocuit desfăşurarea metodei
SINELG tabel printr-o discuţie în baza celor notate de elevi conform semnelor
SINELG )
Elevii citesc individual textul, marcînd pe margine în drept cu fraza citită
următoarele semne: „V‖ - informaţie cunoscută; „+‖- informaţie nouă, dar asimilată
cu uşurinţă; „-‖ - informaţie nouă, dificil de înţeles sau care vine în contradicţie cu
cunoştinţele anterioare; „?‖- întrebări, subiecte care au rămas neacoperite. După ce
lectura a fost realizată profesorul afişează pe tablă următorul tabel SINELG.
v + - ?
Cu ajutorul elevilor profesorul completează pe rînd toate rubricile tabelului.
Reflecţie
Analiza rubricilor tabelului SINELG.
Profesorul trece în revistă informaţia din toate rubricile. La momentul oportun,
elevul, de la care provine o anumită informaţie, face comentariile şi precizările de
rigoare. O atenţie deosebită se atrage analizei informaţiilor din rubricile 3 şi 4.
Dificultăţile, neclarităţile, confuziile şi întrebările sunt clarificate cu suportul colegilor
şi doar la momentul cînd nimeni din ei nu poate să răspundă se include profesorul.
Unele întrebări şi neclarităţi pot fi extinse ca temă pentru acasă.
Temă: Fă un studiu aparte despre situaţia Drepturilor Omului, într-o ţară

îndepărtată. Realizează un scurt rezumat în faţa colegilor.
34
Tema 8: Drepturile Omului în Republica Moldova.
Obiective:
1. Să identifice principalele pacte şi tratate internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
2. Să analizeze unele probleme cu care Republica Moldova se confruntă la
etapa actuală;
3. Să–şi formeze propria opinie despre starea de lucruri în domeniul
Drepturilor omului în Republica Moldova.
Evocare
Scriere liberă.
Profesorul propune elevilor o scriere liberă la tema: Eu consider că Drepturile
Omului în Republica Moldova se respectă/nu se respectă deoarece. . . Elevii scriu fără
întrerupere pînă la semnalul profesorului. Se dau citire cîteva scrieri la dorinţa
solicitanţilor.
Lectură intensivă + Pixul în pahar.
Elevii sunt repartizaţi în grupuri a cîte 4-5 persoane. Textul este împărţit de
către profesor în 5secvenţe după logica conţinutului. Elevii evidenţiază cu creionul
limitele secvenţelor. În centrul mesei fiecărui grup este un pahar. La semnalul
profesorului toţi elevii iau pixurile în mînă şi citesc primul fragment. Elevul care a
terminat lectura acestui fragment pune pixul în pahar, dar discuţia asupra fragmentului
dat se începe atunci cînd toate pixurile sunt în pahar. La momentul cînd elevii
consideră, că toate întrebările au fost clarificate, elevii iau pixurile din pahar şi citesc
următorul fragment. Procedura se repetă pînă nu este parcurs tot textul.
Reflecţie
Graficul T
Elevii realizează în caietele sale un grafic sub forma literei T. În partea stîngă a
foii ei înscriu informaţia, care corespunde enunţului „Realizările RM în domeniul
DO‖, iar în partea dreaptă informaţia, care corespunde enunţului „Problemele RM în
domeniul DO‖. După aceasta pe tablă sau pe un poster se completează un grafic
similar comun.
Temă: Completează acasă Graficul T cu sugestiile părinţilor, rudelor, priete-

nilor.
35
Modulul I: SINTEZĂ ŞI EVALUARE
Motto: Repetarea este mama cunoştinţelor!

(Maximă latină)
1. Încearcă să determini trei teme din capitolul studiat, care în opinia ta:
a) ţi-au adus cele mai multe cunoştinţe în domeniul Drepturilor Omului;

b) ţi-au confirmat cunoştinţele anterioare;
c) au fost cele mai captivante pentru studiere.
2. Din variantele propuse selecteaz-o pe cea corectă:

Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului în data de:
a) 6 august 1945;
b) 10 decembrie 1948;
c) 9 noiembrie 1989.
Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită în anul:

a) 1919;
b) 1939;
c) 1975;
d) 1945.
3. Plasînd corect cuvintele şi îmbinările de cuvinte de mai jos, formulează definiţia

noţiunii de Om:
Înzestrată, fiinţă superioară, cu cuget, este, din clasa mamiferelor, Omul.
4. Explică de ce Drepturile Omului pot fi asemănate cu:
a) un scut de apărare;
b) un manifest despre demnitatea umană;
c) un copac veşnic verde;
5. Redactează un articol pentru ziarul şcolii cu genericul selectiv:
 Drepturile Omului- drepturile mele;

 Îmi apără oare statul drepturile mele?
36
Tema 9: DREPTURILE COPILULUI CA DREPTURI ALE OMULUI.
Obiective :
1. Să identifice particularităţile caracteristice ale unui copil.
2. Să explice necesitatea drepturilor pentru copii.
3. Să aprecieze consecinţele nerespectării Drepturilor Copilului.
Evocare
Activitate de grup
Profesorul distribuie grupelor de elevi postere şi marchere şi le oferă următoarea
sarcină:
Realizaţi un poster în care să menţionaţi diferenţele dintre un copil şi un matur.
Prezentări:
1. Cum credeţi copiii au nevoie de-a fi protejaţi? De ce?
2. Copii sunt protejaţi în faţa maturilor? Cum?
Lectură algoritmizată
Profesorul le propune elevilor să citească textul conform algoritmului:
1. Cine este considerat copil?
2. Cînd un copil primeşte capacitatea de a avea drepturi?
3. Ce este un drept?
4. Care sunt drepturile copilului?
5. De ce drepturile copilului trebuie respectate?
După finisarea lecturii profesorul solicită de la diferiţi elevi răspunsurile la întrebările
din algoritm.
Reflecţie
Joc didactic”Drepturi sculptate”
Profesorul împarte clasa în grupuri a cîte 4-5 persoane şi roagă ca fiecare grup
să-şi aleagă unul din drepturile enumerate în text şi să creeze o „sculptură vie‖ care ar
arăta ce se întîmplă cînd dreptul respectiv nu este respectat.
După ce fiecare echipă îşi prezintă sculptura, ceilalţi elevi trebuie să ghicească
ce drept a fost reprezentat.
1. Cum v-aţi simţit în timp ce creaţi sculpturile?
2. De ce uneori drepturile copilului sunt încălcate?
3. Care imagine pozitivă aţi dori să vedeţi în locul sculpturii prezentate?De ce?
Temă:
Profesorul propune elevilor realizarea următoarei sarcini:
Formulaţi în caiet cît mai multe întrebări despre drepturile copiilor.
Selectaţi 5 din ele, răspunsul la care vă interesează foarte mult.
Documentaţi-vă la bibliotecă sau discutaţi cu părinţii în baza întrebărilor formulate şi
prezentaţi răspunsurile în faţa colegilor.
37
Tema 10: Studiem Convenţia drepturilor noastre
Obiective:
1. Să descrie Convenţia pentru Drepturile Copiilor.
2. Să clasifice drepturile din Convenţie.
3. Să argumenteze necesitatea drepturilor în viaţa lor.
Evocare
Graficul T
Profesorul propune elevilor spre realizare următoarea sarcină:
Completaţi tabelul cu 4 activităţi cotidiene, arătaţi corelaţia lor cu drepturile copilului.
Ce am făcut eu ieri? Ce drept mi-am realizat?
Elevii singuri pe rînd ieşind la tablă vor completa tabelul şi-l vor prezenta.
Au oare copiii nevoie de documente aparte în care să le fie fixate drepturile? De ce?
1. Ce documente internaţionale care vizează Drepturile copiilor cunoaşteţi?
SINELG (variaţiune)
Profesorul roagă elevii să deschidă manualele la textul temei şi le propune să
citească textul utilizînd următoarele semne de notare:
 Pentru informaţie cunoscută.
+ Pentru informaţie nouă.
? Pentru informaţie ce necesită documentare suplimentară.
După ce elevii citesc textul, profesorul conduce o discuţie în baza semnelor de notare.
Reflecţie
Turul Galeriei
Profesorul împarte clasa în 4 grupuri (supravieţuire, dezvoltare, protecţie,
participare) şi le distribuie cîte un set de fişe-imagini cu drepturi. Profesorul propune
grupurilor următoarea sarcină: Selectaţi din set fişele–imagini ce corespund categoriei
de drepturi ce a revenit grupului vostru. Fixaţi-le pe poster şi afişaţi-l pe perete.
După afişarea posterelor elevii fac o revizuire circulară a tuturor posterelor
pentru a verifica corectitudinea aplicării fişelor. Acolo unde nu sunt de acord
formulează întrebări direct pe poster la care grupul respectiv va răspunde ulterior.
Elevii prezintă posterele şi răspund la întrebările colegilor.
La final profesorul realizează o Conversaţie euristică:
1. Care sunt deosebirile esenţiale între aceste 4 categorii de drepturi?
2. Beneficiaţi voi de toate drepturile din convenţie sau de majoritatea? De ce?
3. Pe ce se bazează drepturile din Convenţie pe necesităţi sau dorinţe? Argumentaţi.
4. Care drepturi consideraţi că pot fi excluse din Convenţie? De ce?
5. Tuturor copiilor din lume le sunt asigurate respectarea acestor drepturi?
6. De cine depinde respectarea acestor drepturi?
Temă :Profesorul propune elevilor să elaboreze fişe-imagini proprii pentru

cele 4 categorii de drepturi. Fişele trebuie să conţină simboluri şi conţinuturi relevante.
38
Tema 11: Am dreptul la viaţă şi trai decent
Obiective:
1. Să descrie viziunea proprie despre dreptul la viaţă şi un trai decent.
2. Să enumere impedimentele în realizarea acestor drepturi.
3. Să decidă acţiunile necesare asigurării acestor drepturi.
Evocare
Activitatea”Arborele vieţii”
Profesorul desenează pe tablă un arbore şi notează pe tulpină cuvîntul Viaţă.
Elevilor li se propune să completeze crengile cu cuvintele ce semnifică lucrurile de
care au nevoie pentru a-şi realiza dreptul la viaţă.
După realizarea sarcinii, profesorul adăugă pe tulpină cuvîntul Trai decent şi le
propune elevilor să desene frunzele copacului şi să noteze pe ele ce înseamnă pentru ei
trai decent.
1. Cine din voi doreşte să aibă un trai decent? De ce?
2. Toţi copii din lume duc un trai decent? Care sunt cauzele?
Lectură intensivă
Profesorul propune elevilor să citească textul pentru a atesta care sunt
pericolele ce ameninţă dreptul la viaţă şi un trai decent a fiecărui copil.
După lectura textului profesorul le propune elevilor să noteze pe posterul de pe tablă
pericolele identificate în text sub formă de săgeţi îndreptate asupra copacului.
Profesorul poate propune o discuţie ghidată în baza întrebărilor 1-4 din laborator.
Reflecţie
Gîndeşte – Perechi – Prezintă
Profesorul desenează rădăcinile copacului şi propune elevilor să reflecteze
împreună cu colegul de bancă şi să decidă de ce are nevoie Arborele vieţii pentru a fi
rezistent şi înverzit mereu. Ideile enunţate se fixează pe rădăcini.
1. Ce acţiuni trebuie să întreprindă statele lumii şi oamenii de pretutindeni pentru
ca aceste drepturi ale copiilor să fie realizate?
2. Ce poţi face tu pentru a-ţi realiza aceste drepturi?
Temă:
Profesorul propune elevilor ca acasă să realizeze un colaj de imagini „Necesităţile
vitale ale unui copil‖. De asemenea să-şi aducă aminte în ce poveşti sau opere artistice
se vorbeşte despre încălcarea acestor drepturi ale copilului.
39
Tema 12: Am dreptul de-a fi protejat contra violenţei şi exploatării
Obiective:
1. Să explice fenomenul violenţei.
2. Să analizeze constructiv cazurile de violenţă cotidiană.
3. Să adopte un comportament non-violent în situaţiile de conflict.
Evocare
Brainstorming
Profesorul notează pe poster cuvîntul Violenţă şi roagă elevii să dea exemple de
violenţă din mediul cotidian. (de ex. abuzul verbal, insulta, sarcasmul, îmbrîncirea,
lovirea unui copil, vandalismul, jaful, ş. a. )
Profesorul le propune să sublinieze cu culoare roşie exemplele pe care le-au urmărit
personal. După realizarea sarcinii profesorul iniţiază o discuţie la subiect:
1. De ce au avut loc aceste întîmplări violente?
2. În şcoală au loc cazuri de comportament violent? De ce?
3. Cine este responsabil ca astfel de cazuri să nu aibă loc?
Ghid de învăţare
Profesorul propune elevilor să citească textul şi să răspundă la întrebările din
Laboratorul competenţelor.
Prezentări
Reflecţie
Studiu de caz
Profesorul le propune elevilor să facă cunoştinţă cu un Studiu de caz în care
violenţa ia forma persecuţiei. După ce elevii vor citi cazul „Urăsc să merg la şcoală‖,
împreună cu profesorul îl vor analiza:
1. Cum vă imaginaţi că se simte persoana persecutată?Ea poartă vre-o vină?
2. Este persecuţia o formă de violenţă?De ce?
3. Cine are responsabilitatea de a rezolva situaţia creată?
4. Ce sfat poţi să-i oferi Alinei? Iar colegilor ei?
5. Continuă mesajul ‖O lume fără violenţă este posibilă dacă . . . ‖
Temă:
Profesorul le propune elevilor ca acasă să revină asupra textului temei şi să
comenteze în scris următoarea afirmaţie: ‖Munca copiilor aduce familiilor venitul
necesar. Îndepărtează această sursă de venit şi cei care vor avea de suferit sunt copii. ‖
Este adevărată această afirmaţie? Exprimaţi-vă opinia despre exploatarea prin muncă a
copiilor.
40
Tema 13: Am dreptul să-mi exprim liber opinia şi să particip
Obiective:
1. Să descopere esenţa dreptului la libera exprimare;
2. Să explice cum se asigură dreptul la participare pentru copii;
3. Să-şi realizeze propriul drept la participare.
Evocare
Gîndeşte – Perechi – Prezintă
1. Profesorul le propune elevilor să-şi imagineze că în şcoală se editează un ziar
şcolar şi le oferă posibilitatea să scrie un articol despre ceea ce nu le place în
şcoală. Conţinutul acestor articole nu trebuie să fie divulgat în afara lecţiei.
2. După ce au scris articolele, profesorul împarte clasa în perechi şi le propune să facă
schimb de articole. Fiecare elev se va plasa în rol de redactor al ziarului şcolar, de
aceea poate face orice schimbări în text, care consideră că pot să nu placă
profesorilor sau directorului.
3. După realizarea sarcinii, articolele se restituie autorilor.
Discuţie ghidată:
1. Cum v-aţi simţit în calitate de ziarişti?
2. Cum aţi scris articolul într-o manieră politicoasă sau ofensatoare? De ce?
3. Atunci cînd aţi scris, aţi sugerat şi idei de redresare a situaţiei, sau aţi vrut doar
”să vă vărsaţi amarul”?
4. Cum v-aţi simţit în momentul cînd aţi observat că articolul vostru a fost modificat?
5. Ce aţi omis din articolul colegului vostru?De ce?
6. Cum credeţi, care este scopul acestui exerciţiu?
Lectură în perechi
Profesorul le propune elevilor să împartă aleatoriu textul în două părţi şi să
citească împreună prima parte a textului.
După lectură un elev va formula întrebări în baza fragmentului citit, celălalt va
răspunde. Va urma lectura părţii a doua, iar elevii se vor schimba cu rolurile.
Reflecţie
Proiect de grup
1. Profesorul împarte clasa în grupe a cîte 6 elevi şi le propune să selecteze din
problemele identificate în articolele de la începutul lecţiei doar una.
2. Elevilor li se propune să realizeze în grup un plan de acţiune pentru a identifica
ce pot face ei pentru a îmbunătăţi această problemă.
Elevii fixează propunerile pe postere şi le prezintă.
Temă :
Profesorul le propune grupurilor de elevi de a realiza în practică, timp de o
săptămînă, una din soluţiile propuse şi de a prezenta data viitoare rezultatele obţinute.
41
Tema 14: Eu îmi asigur viitorul prin Drepturile Omului
Obiective:
1. Să identifice drepturile ce asigură dezvoltarea unui copil.
2. Să enumere problemele cu care se confruntă copii în realizarea drepturilor.
3. Să argumenteze importanţa dreptului la educaţie.
Evocare
Brainstorming
Profesorul distribuie clasa în 3 grupuri - Bebeluşi, Adolescenţi, Oameni maturi
şi propune următoarea sarcină:
Gândiţi-vă şi notaţi pe poster de ce aveţi nevoie ca să creşteţi şi să vă dezvoltaţi
fizic şi intelectual.
Prezentări
Discuţie euristică
1. Consideraţi că copii au nevoie de mai multe lucruri? De ce ?
2. Se deosebesc priorităţile de dezvoltare pentru copii şi maturi? De ce?
3. Cine trebuie să asigure satisfacerea acestor nevoi ale copiilor?
Lectură intensivă
Profesorul propune elevilor să deschidă manualul la tema respectivă şi să realizeze
următoarea sarcină:
Citiţi textul şi identificaţi care sunt drepturile primordiale de care trebuie să
beneficieze un copil pentru a se dezvolta.
Argumentaţi.
Prezentări
Reflecţie
Studiu de caz (profesorul va alege unul din cele trei studii de caz)
Profesorul distribuie fişele cu studiu de caz şi propune elevilor următoarea sarcină:
Citiţi şi discutaţi în grup istorioara. Imaginaţi-vă acest personaj şi identificaţi de ce
are nevoie cel mai mult personajul vostru pentru a creşte şi a-şi asigura viitorul.
Prezentări
În continuare profesorul distribuie grupurilor postere şi carioci şi propune
următoarea sarcină: Desenaţi pe poster „linia vieţii” personajului respectiv, indicând
toate etapele vieţii omului de la naştere şi până la bătrâneţe. Completaţi această linie
cu toate lucrurile de care are nevoie omul pentru a se dezvolta (de exemplu: haine,
locuinţă, produse alimentare, şcoală, dragoste, prieteni, timp pentru distracţii ş. a. )
Indicaţi la fiecare etapă a vieţii dreptul primordial de care are nevoie personajul
pentru a se dezvolta şi a-şi asigura viitorul.
Prezentări
Temă: Profesorul propune elevilor să-şi construiască o „linie a vieţii‖ proprie

după modelul propus la lecţie.
42
STUDII DE CAZ
Eu îmi asigur viitorul prin Drepturile Omului.
Fişa – 1. Victor din Brazilia
„Eu sunt un băiat de 15 ani, puteţi să mă găsiţi oricînd în stradă cu prietenii mei.
Părinţii mi-au decedat, iar eu am fugit de la casa de copii. Eu nu merg la şcoală şi
împreună cu prietenii mei toată ziua căutăm ceva de mîncare sau încercăm să obţinem
bani pentru a cumpăra o bucată de pîine. Cîteodată cerşim, alteori muncim pentru ceva
bani. Viaţa din stradă este foarte periculoasă. Poliţia şi trecătorii au o atitudine ostilă
faţă de noi. Condiţiile acestea mă apasă, dar cu toate acestea eu încerc să mă gîndesc
la viitor. Eu înţeleg că în situaţia creată nu prea am oportunităţi, dar cîndva eu voi
creşte, voi dori să am un serviciu, să întemeiez o familie. ‖
1. De ce are nevoie Victor pentru a creşte şi a-şi asigura viitorul?
2. Desenaţi pe poster calea vieţii lui Victor de la naştere pînă la bătrîneţe şi

plasaţi pe linie toate lucrurile necesare pentru autorealizare (de exemplu:
hrana, locuinţa, dragoste, prietenii) la diferite etape ale vieţii.
3. Indicaţi la fiecare etapă a vieţii dreptul primordial de care are nevoie Victor
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Fişa – 2. Ghita din India
„Eu sunt o fetiţă. Poate că voi nu cunoaşteţi, că femeile constituie aproximativ

jumătate din populaţia globului pămîntesc. Dar în multe ţări a te naşte fetiţă înseamnă
a avea o viaţă foarte grea. În India fetele-adolescente deseori sunt date în căsătorie în
baza unui contract. Deobicei aceasta înseamnă că fetiţa trebuie să-şi părăsească
familia şi să plece în familia soţului şi să muncească din greu acolo. Băieţilor, mult
mai frecvent, decît fetelor li se fac vaccini şi li se acordă asistenţă medicală. Fetele în
schimb foarte rar merg la şcoală. Eu cu surorile mele în fiecare zi după lecţii coasem
mingile pentru fotbal. Este o muncă foarte grea, obosesc şi nici nu-mi rămîne timp să-
mi fac temele. Aşa aş dori să am o altă soartă!‖
1. De ce are nevoie Ghita pentru a creşte şi a-şi asigura viitorul?
2. Desenaţi pe poster calea vieţii lui Ghita de la naştere pînă la bătrîneţe şi

plasaţi pe linie toate lucrurile necesare pentru autorealizare (de exemplu:
3. Indicaţi la fiecare etapă a vieţii dreptul primordial de care are nevoie

Ghita
43
Fişa – 3. Roman din Rusia
„Eu sunt ţigan. În Rusia suntem aproximativ 180 000. Multe familii de romi şi-
au construit case şi duc un mod de viaţă sedentar, însă mulţi încă călătoresc dintr-un
loc în altul. Familia mea de asemeni trăieşte în şatră şi călătoreşte prin toată ţara. Noi
suntem liberi şi nimic nu ne ţine pe loc. Noi avem limba noastră, tradiţiile şi
obiceiurile străvechi. Modul nostru de viaţă se deosebeşte de cel al majorităţii
populaţiei. Uneori nu ni se permite să aşezăm şatra în anumite locuri. Oamenilor le
este frică să se afle alături de noi. Pe mine pot chiar să mă învinuiască în comiterea
unor infracţiuni fără nici un motiv. Poate oamenii nu înţeleg, că chiar de avem un mod
de viaţă diferit de al lor, noi suntem aceiaşi cetăţeni ca şi ei. ‖
1. De ce are nevoie Roman pentru a creşte şi a-şi asigura viitorul?
2. Desenaţi pe poster calea vieţii lui Roman de la naştere pînă la bătrîneţe şi

plasaţi pe linie toate lucrurile necesare pentru auto realizare (de exemplu:
3. Indicaţi la fiecare etapă a vieţii dreptul primordial de care are nevoie

Roman pentru a se dezvolta şi a-şi asigura viitorul.
44
Tema 15: Obligaţii sau Responsabilităţi?
Obiective:
1. Să explice corelaţia Drepturi - Responsabilităţi.
2. Să distingă responsabilităţile şi obligaţiile unui cetăţean.
3. Să argumenteze opinii referitoare la drepturi şi responsabilităţi.
Evocare
Activitatea „Drepturi şi Responsabilităţi”
Profesorul împarte clasa în perechi şi le distribuie cîte o fişă cu Drepturi şi cîte două
fişe pentru Responsabilităţi. Elevilor li se propune următoarea sarcină:
Examinaţi împreună dreptul din fişă şi găsiţi 2 responsabilităţi care decurg din
dreptul indicat şi notaţi-le în fişele cu responsabilităţi.
Prezentări
Profesorul iniţiază o conversaţie euristică:
1. Ce responsabilităţi decurg din drepturile din fişa pe care aţi primit-o ?
2. V-a fost dificil să decideţi asupra responsabilităţilor? De ce?
3. În familia voastră se pune mai mult accent pe drepturile sau responsabilităţile
voastre? Care este situaţia în acest sens în şcoală?
4. Ce facilitează îndeplinirea responsabilităţilor voastre? Care sunt dificultăţile?
5. Responsabilitatea este obligaţie? De ce ?
Lectura”Idei importante”
Profesorul roagă elevii să deschidă manualul la tema respectivă şi le propune
Citiţi textul, plasînd în locurile unde găsiţi idei importante pentru voi, semnul
exclamării (!).
Reflecţie
Completarea tabelului „Idei importante”
Profesorul solicită elevilor să-şi prezinte ideile identificate şi să argumenteze alegerea.
Activitatea poate fi realizată frontal, în perechi sau în grup.
Idei importante De ce?
Temă:
Profesorul le propune elevilor să elaboreze acasă Convenţia Responsabilităţilor
proprii. Documentul trebuie să conţină cel puţin 5 responsabilităţi şi să fie semnat de
ambii părinţi sau bunici.
Vezi Anexa Nr. 2.
45
Tema 16: Cine este responsabil de drepturile mele ?
Obiective:
1. Să recunoască situaţii de încălcare ale drepturilor omului.
2. Să analizeze corelaţia individ-stat în contextul D. O.
3. Să-şi argumenteze opiniile la subiectul temei.
Evocare
Pagina de jurnal
Profesorul propune elevilor să-şi amintească un caz din viaţă cînd au fost
nevoiţi să-şi apere propriile drepturi sau drepturile altor persoane şi să descrie această
experienţă în caiet.
După 5 minute fiecare participant trebuie să fie gata să relateze colegilor următoarele:
 Cînd şi-a apărat drepturile;
 Locul şi cauzele/motivul pentru care trebuiau apărate drepturile;
 Cine sau ce l-a susţinut în acel moment;
Prezentări
Profesorul iniţiază o discuţie folosind următoarele repere:
1. Cum v-aţi simţit cînd aţi relatat colegilor despre aceste întîmplări? De ce?
2. Care a fost reacţia celor din jur atunci cînd s-a întîmplat istoria povestită?
3. Cum v-aţi simţit în acel moment?
4. A fost cineva din voi susţinut de organele puterii sau şi-a apărat drepturile prin
lege? Care a fost rolul lor?
5. Sunt aceste întîmplări o experienţă pozitivă pentru noi? De ce?
Lectură în perechi-rezumate în perechi.
Profesorul propune elevilor să citească textul în perechi conform următoarelor
etape:
1. Elevii citesc textul şi se opresc după fiecare fragment pentru ca unul dintre
parteneri să răspundă la întrebările celuilalt.
2. Procedura se repetă după fiecare fragment, inversîndu-se rolurile.
Reflecţie
Discuţie euristică
Profesorul propune elevilor să enunţe cele mai interesante sau cele mai
complicate întrebări şi răspunsuri. Discuţia poate continua în baza întrebărilor din
Laboratorul competenţelor.
Temă : Profesorul propune elevilor să realizeze acasă un eseu la tema‖Cine este

responsabil de drepturile mele?‖
46
Modulul II. SINTEZĂ ŞI EVALUARE
I. Completează razele soarelui cu drepturile copilului declarate în Convenţia cu

privire la Drepturile Copilului.
II. Completează tabelul cu articolele relevante din Convenţia cu privire la

Drepturile Copilului.
Drepturi la Drepturi la Drepturi la Drepturi la
supravieţuire dezvoltare protecţie participare
Art. 6, . . . Art. . . . Art. . . . Art. . . .
III. Identifică cîte o responsabilitate ce derivă din fiecare drept.
 Dreptul la un nume şi o naţionalitate ____________________

 Dreptul la educaţie şi informare________________________
 Dreptul la asistenţă medicală __________________________
 Dreptul la opinie ____________________________________
IV. Realizaţi un ―panou publicitar‖ în care să se reflecte cît mai explicit Dreptul la
protecţie contra violenţei.
V. Completaţi Linia vieţii cu drepturile ce v-au asigurat dezvoltare la fiecare

etapă a vieţii:
1 an 5 ani 10 ani 15ani 20 ani
VI. Continuaţi mesajul, formulînd cel puţin 3 argumente‖ Eu îmi doresc o şcoală
în care se respectă Drepturile Copilului, deoarece . . .
47
Tema 17: Diversitatea umană
Obiective:
1. Să elucideze esenţa diversităţii umane;
2. Să-şi formeze o atitudine conştientă faţă de diferenţele umane;
3. Să aprecieze impactul acceptării diferenţelor pentru înţelegerea dintre oameni.
Evocare
Lucrul în perechi+Graficul T:
Elevii proiectează în caiete Graficul T (vezi proiectul precedent). În partea
stîngă fiecare înscrie trăsăturile comune cu ale colegului, iar în partea dreaptă
deosebirile.
Elevii trebuie să compare graficele, să discute asupra lor şi să încerce să delibereze,
fără impunerea opiniei din partea profesorului, ce prevalează în esenţa umană
similitudinile sau deosebirile.
Lectură intensivă (variaţiune).
Elevii citesc textul fragmentat în prealabil de profesor în 4 secvenţe, conform
aliniatelor.
Sarcina este de a citi cu atenţie fiecare aliniat pentru al intitula. Titlurile sunt scrise cu
litere mari cu marchere pe patru foi A4.
Reflecţie
Lanţuri asociative.
Elevii lipesc pe tablă foile cu titlurile. Dacă două titluri se apropie după sens ele
se vor aranja în acelaşi rînd pe verticală, dacă nu, formează şiruri separate. După ce
toţi elevii şi-au lipit foile cum au crezut ei de cuviinţă profesorul mai trece odată în
revistă toate titlurile şi împreună cu elevii şi cu încuviinţarea autorilor poate schimba
ordinea aranjării. Fiecare elev are posibilitate să-şi argumenteze alegerea. Această
activitate corect direcţionată permite vizualizarea realizării obiectivelor preconizate.
Temă: Împreună cu colegii realizează un poster cu caracter constructiv la

tema: Diversitatea umană
48
Tema 18: Diferiţi, dar egali în drepturi
Obiective:
1. Să identifice principalele valori pe care se bazează convieţuirea armonioasă a
oamenilor;
2. Să explice de ce egalitatea oferă şansa de supravieţuire în societatea
contemporană;
3. Să-şi evalueze propriul potenţial în mişcarea pentru egalitate între oameni.
Evocare
Desene asociative +GPP (Gîndeşte;Perechi; Prezintă. ).
Profesorul propune elevilor să privească desenele realizate pe trei postere: a) un
copil, b) un om matur, c) o balanţă cu laturile echilibrate. Elevii scriu o mică
istorioară, inspirată de aceste desene. Apoi fiecare citeşte propria istorioară colegului
de bancă. Se dă citire în glas celor mai interesante povestioare. Se citesc istoriile,
compuse de colegi.
Lectură individuală+Ghid pentru învăţare.
Elevilor li se propune să lectureze individual textul, conform următorului ghid
pentru învăţare:
1. Numeşte cel puţin trei caracteristici, conform cărora oamenii se deosebesc unii
de alţii.
2. Interpretează prin alte cuvinte noţiunile de „egocentrism‖ si „caracter social‖ al
omului.
3. Reprezintă egalitatea oamenilor în drepturi printr-un simbol.
4. Explică tangenţa dintre propria identitate şi respectarea identităţii celorlalţi
oameni.
5. Dacă ar fi să intitulezi altfel textul dat, care ar fi genericul lui?
6. Exprimă-ţi propria opinie vis-a-vis de ideea, că numai egalitatea în drepturi
oferă omenirii şansa de supravieţuire şi prosperare.
7. Relatează ce ai întreprinde tu ca elev în implementarea ideei Diferiţi dar egal în
drepturi.
Reflecţie
Ghid pentru învăţare (comun)
După ce elevii lecturează textul individual profesorul afişează pe tablă un poster
pe care sunt înscrise aceleaşi întrebări din ghidul de învăţare. Elevii realizează
sarcinile itimilor, utilizînd cunoştinţele acumulate în timpul lecturii individuale.
Temă: Compune o poveste proprie cu genericul ‖Diferiţi, dar egali în drepturi. ‖
49
Tema 19: Toleranţă şi Drepturile Omului.
Obiective:
1. Să determine principalele caracteristici ale Toleranţei;
2. Să analizeze legătura dintre Toleranţă şi respectarea Drepturilor Omului;
3. Să aprecieze Toleranţa ca valoare semnificativă personală.
Evocare
Joc didactic „Pantomime simpatice. ”
Profesorul propune elevilor să mimeze gesturi, caracteristice comportamentului
uman, ce exprimă sentimente frumoase: afecţiune, bucurie, compasiune, dragoste,
fericire. Elevii, după o mică pregătire, la propria dorinţă prezintă pantomimele.
Mini-prelegere a profesorului.
Profesorul desfăşoară în faţa elevilor o mică prelegere, explicînd noţiunea de
Toleranţă şi legătura dintre ea şi Drepturile Omului.
Lectură intensivă.
Elevii citesc textul conform aliniatelor. După lectura fiecărui aliniat extrag în
caietele de lucru noţiunile cheie. Doritorii prezintă noţiunile alese şi argumen-tează
opţiunea.
Reflecţie
Elevii realizează o scriere liberă cu genericul „Toleranţa-calea spre armonie şi pace.
‖
Temă: Desenează o floare, fiecare petală a căreia să reprezinte o caracteristică

a Toleranţei.
50
Tema 20: Învaţă să fii tolerant !
Obiective:
1. Să identifice unele reguli de comportament tolerant;
2. Să analizeze impactul comportamentului tolerant asupra relaţiilor în societate;
3. Să aprecieze beneficiile personale în urma propriului comportament tolerant.
Evocare
Brainstorming+ Votarea cu pasul.
Profesorul propune elevilor să numească reguli de comportament tolerant. Toate
ideile se înscriu pe un poster, fără revizuire. După ce toate ideile sunt acumulate,
elevilor li se propune să treacă la tablă şi să bifeze trei idei pe care le consideră cele
mai importante. Se iniţiază o mică discuţie pe marginea celor realizate.
Zig-Zag.
Elevii sunt împărţiţi în grupuri a cîte 4. Fiecăruia i se conferă un număr. Textul
este fracţionat de asemenea în 4 fragmente. În prima etapă fiecare elev citeşte
fragmentul său. Apoi proprietarii aceluiaşi fragment din toate grupele se adună în
grupurile de experţi, pentru a clarifica toate nuanţele. După discuţiile în grupurile de
experţi, elevii se reîntorc în grupurile iniţiale. Fiecare relatează colegilor conţinutul
fragmentului său cu propria analiză a impactului comportamentului tolerant asupra
relaţiilor din societate.
Reflecţie
Întrebări reciproce.
Grupurile formulează şi adresează altor grupuri întrebări cu referinţă la
conţinutul temei.
Discuţie dirijată:
1. Ce include în opinia ta un comportament tolerant?
2. De ce relaţiile tolerante contribuie la consolidarea bunei înţelegeri
între oameni?
3. Care ar fi regulile obligatorii ale unui comportament tolerant?
4. Care sunt beneficiile proprii în urma comportamentlui tolerant
propriu?
Temă: De realizat sarcinile din laboratorul competenţelor.
51
Tema 21: Discriminarea. Forme grave de discriminare
Obiective:
1. Să enumere principalele forme de discriminare;
2. Să analizeze motivele, care duc la discriminare;
3. Să evalueze discriminarea sub aspectul încălcării Drepturilor Omului.
Evocare
Joc de rol „Discursul compromis. ”
Profesorul întreabă elevii, cine doreşte să ţină în faţa colegilor un discurs la o
temă interesantă. Elevul este trimis din clasă, pentru a-şi pregăti discursul improvizat.
În acest timp profesorul le comunică elevilor condiţiile jocului de rol. În timpul
discursului, la semnalul discret al profesorului, elevii trebuie toţi împreună prima dată
să aplaude, a doua oară să pună capul pe bancă şi a treia oară să tropăie din picioare.
Este chemat elevul şi el îşi realizează discursul în aceste condiţii.
După aceasta se iniţiază o mică discuţie despre cele întîmplate, neapărat despre
emoţiile, care au fost trăite de elevul, ce a ţinut discursul.
Lectură individuală+Grafic conceptual.
Elevii citesc independent textul şi îndeplinesc următorul grafic conceptual
Forma de discriminare Caracteristicile discriminării
Reflecţie
Discuţie euristică.
Întrebări pentru discuţie:
1. Explicaţi prin cuvintele proprii noţiunea de discriminare.
2. Care sunt motivele discriminării?
3. Numiţi principalele forme de discriminare.
4. De ce discriminarea duce la încălcarea Drepturilor Omului?
5. Cum v-aţi simţi, dacă veţi fi voi discriminaţi?
Temă: De realizat sarcinile din laboratorul competenţelor.
52
Tema 22: Spune „NU!” discriminării
Obiective:
1. Să identifice cazuri discriminatorii în baza experienţei proprii;
2. Să propună sugestii pentru minimalizarea lor în baza informaţiei noi;
3. Să aprecieze rolul propriu în mişcarea împotriva discriminării.
Evocare
Analiza imaginilor+Discuţie euristică.
Copiilor li se repartizează planşa colorată din Anexa Nr. 8 cu omuleţi diverşi:
Pasul I – Selectează 3 omuleţi care î-ţi sunt cel mai puţin simpatici. Analizează-ţi şi
argumentează-ţi alegerea.
Pasul II – Din cei 3 alege-l pe cel care este cel mai puţin simpatic. Analizează-ţi şi
Pasul III
1. Ce emoţii, senzaţii ţi-a trezit sarcina precedentă?
2. Dacă ai avea şi alte informaţii despre acest omuleţ poţi admite că îţi vei
schimba părerea despre el?
3. Poţi nimeri tu în situaţia omuleţului?
4. Cum trebuie să procedăm pentru a nu ne marginaliza unul pe altul?
Agenda cu notiţe paralele.
Profesorul propune elevilor să lectureze textul în felul următor: în caietul de
lucru se scrie „Notiţe proprii asupra textului. ‖ Elevii citesc cu atenţie textul şi fac
notiţe în caiete despre acele fraze, care le par mai semnificative sau interesante.
Profesorul monitorizează procesul şi se îngrijeşte ca toţi elevii să respecte condiţiile
metodei.
Reflecţie
„Păstrează ultimul cuvînt pentru mine!”
După ce lectura a fost terminată profesorul dă exemplu cum se va lucra la
reflecţie: citeşte prima frază şi doar începutul propriului comentariu. Doritorii se
exprimă pe rînd, intuind ce a vrut să spună profesorul. După ce toţi doritorii şi-au
expus presupunerile profesorul citeşte comentariul deplin. Respectiv se va proceda cu
fiecare frază din text.
Discuţie
1. Dacă am privi imaginea de la începutul lecţiei încă odată, ce aţi dori să spuneţi
despre aceşti omuleţi?
Temă: Citiţi povestea „Răţuşca cea urîtă‖ şi găsiţi tangenţele dintre textul
dat şi cele studiate în clasă.
53
Tema 23: Drepturi în conflict
Obiective:
1. Să determine principalele cauze ale apariţiei drepturilor în conflict;
2. Să analizeze căi de soluţionare ale situaţiilor de drepturi în conflict;
3. Să-şi formeze motivaţie pentru soluţionarea drepturilor în conflict în mod
civilizat.
Evocare
Biletele contradictorii.
Elevii sunt repartizaţi în două grupe numeric omogene.
Sarcinile similare se explică separat (I gr. profesorul; II gr. – un elev instruit din timp
de profesor).
Sarcină:
a) Scrie un bileţel pentru un prieten imaginar cu invitaţie la la clubul feroviarilor
unde tu conduci un program de divertisment, pentru duminică, la orele 17. 00
b) Scrie un bileţel pentru un prieten imaginar cu o invitaţie la discotecă în incinta
liceului teoretic unde tu eşti în rolul de DJ, pentru duminică, la orele17. 00.
Elevii formează perechi şi îşi înmînează bileţelele.
Sarcina comună :
1. Poţi răspunde afirmativ la invitaţia colegului? Argumentează-ţi opţiunea.
2. De ce invitaţiile în majoritatea cazurilor au rămas fără de răspuns?
3. Astfel de situaţii pot da naştere la neînţelegeri, conflicte?
Se anunţă tema „Drepturi în conflict‖.
Lectură intensivă.
Profesorul propune elevilor să citească textul conform algoritmului:
1. Ce înseamnă drepturi în conflict?
2. De ce apar situaţii de drepturi în conflict?
3. Cum se soluţionează astfel de situaţii?
4. Daţi exemple de situaţii cu drepturi în conflict.
Reflecţie
Cer şi ofer consultanţă.
Elevilor li se distribuie cîte o foaie A4. Ei scriu pe ea o întrebare sau un enunţ,
care are tangenţă cu tema studiată, dar despre care ar dori să mai comunice. Elevii
circulă prin clasă şi cer consultanţă de la 3 colegi la propria alegere. La rîndul său
fiecare elev oferă consultanţă în mod obligatoriu ori de cîte ori este solicitat. După ce
toţi elevii realizează sarcina, cîţiva elevi la propria dorinţă citesc cele realizate.
Temă: De realizat sarcinile din Laboratorul Competenţelor.
54
Modulul III: SINTEZĂ ŞI EVALUARE.
1. Numeşte trei lucruri noi, pe care le-ai aflat din modulul dat.
2. Ce cunoştinţe, studiate în cadrul modulului trei, despre Drepturile Omului, îţi
vor fi de real folos în viaţa cotidiană? De ce?
3. Explică prin cuvintele proprii următoarele noţiuni: diversitate umană, toleranţă,
discriminare, egalitate, drepturi în conflict.
4. Alcătuieşte cu fiecare noţiune cîte o frază.
5. Comentează următoarele spuse ale lui Voltaire: ‖Nu sunt de acord cu cele
expuse de Dvs. , dar pot să-mi sacrific viaţa, apărînd dreptul Dvs. la propria
părere. ‖
6. Împreună cu colegii sau prietenii realizează un poster la una din tematicile
propuse:
 Pledăm pentru Drepturile Omului, Toleranţă, Pace şi Democraţie!
 Să nu discriminăm!
 Să fim toleranţi!
 Drepturilor în conflict - soluţionare civilizată.
7. Efectuează un sondaj de opinii despre respectarea Drepturilor Omului în şcoala

ta, pe un eşantion de 10 persoane, conform următorului chestionar:
a) Numele Prenumele (facultativ)
b) Drepturile Omului în şcoala ta se respectă: permanent, frecvent, rar. (Subliniază
varianta aleasă).
c) Cine îţi încalcă drepturile tale cel mai des în cadrul şcolii: colegii de clasă,
profesorii, direcţia, elevii claselor superioare? (Subliniază varianta aleasă).
d) La cine te poţi adresa după ajutor dacă drepturile tale sunt încălcate: diriginte,
colegi, direcţie, părinţi, prieteni? (Subliniază varianta aleasă).
8. Analizează rezultatele sondajului şi fă un mic comentariu la lecţia viitoare.
55
Tema 24: Studiu de caz: Milităm pentru anularea pedepsei cu moartea
Obiective:
1. Să explice motivele aplicării pedepsei cu moartea;
2. Să analizeze consecinţele posibile ale erorilor judiciare;
3. Să–şi argumenteze opinia faţă de aplicarea pedepsei cu moartea ;
Evocare
Simulare
Profesorul afişează pe tablă trei imagini: Un pistol; Doi poliţişti; Doi adolescenţi; şi le
propune elevilor să alcătuiască istorioarele, în care aceste imagini ar juca rolul de
noţiuni-cheie. Sarcina se realizează în scris, iar apoi doritorii citesc istorioarele.
Lectură ghidată
Profesorul propune elevilor să studieze împreună studiul de caz ‖Să-i împuşcăm!‖
 Profesorul distribuie fragmentul N1 pentru lectură apoi propune elevilor
următoarele întrebări:
1. Despre cine este vorba în text?
2. Unde sau pornit prietenii?
3. Care era intenţia prietenilor?
4. Cine i-a văzut?
5. Ce va face fetiţa în continuare?
 Profesorul distribuie fragmentul Nr.2 pentru lectură individuală, după care propune
elevilor următoarele întrebări:
1. Ce a făcut fetiţa?
2. Ce au făcut prietenii?
3. Ce au făcut poliţiştii?
4. Ce se va întîmpla în continuare?
5. Cum apreciaţi comportamentul băieţilor
6. Dacă ai avea posibilitate să le dai un sfat imediat la acest moment, care ar fi?
 Profesorul distribuie fragmentul Nr.3 pentru lectură şi propune elevilor
următoarele întrebări:
1. Ce a făcut Chris?
2. Ce au făcut poliţiştii?
3. Ce se va întîmpla în continuare cu Chris şi Derek?
4. Care este atitudinea ta faţă de Chris?
5. Dar faţă de Derek?
 Profesorul distribuie fragmentul N4 pentru lectură şi propune elevilor următoarele
întrebări:
1. Cum au fost pedepsiţi băieţii?
2. Cîte zile a durat procesul? Consideraţi că-i destul?
3. Sunteţi de acord cu acest verdict?De ce?
 Se distribuie fragmentul N5 pentru lectură şi pune elevilor următoarele întrebări:
1. S-a schimbat opinia voastră faţă de acest caz?De ce?
2. A meritat Derek pedeapsa cu moartea?
56
3. Cum puteau fi pedepsiţi altfel băieţii?
4. Poate oare fi recuperată o greşală juridică în cazul aplicării pedepsei cu moartea?
5. Ce învăţăminte ai făcut în urma acestui studiu de caz?
Reflecţie
Scriere reflexivă
Profesorul propune elevilor să-şi scrie timp de 5 minute gîndurile la tema:
‖Dacă „Viaţa‖ ar întîlni „Pedeapsa cu moartea‖, ce i-ar spune?‖
Temă: Realizaţi un interviu cu mebrii familiei pentru a afla, care sunt

opiniile lor faţă de aplicarea pedepsei cu moartea.
STUDIU DE CAZ
”Să-i împuşcăm!”
1. Într-o seară ploioasă de noiembrie din anul 1952, Derek (19 ani) şi prietenul
său, Chris (16 ani) au pornit să jefuiască o măcelărie, dar mergînd spre măcelărie, au
văzut lumină la fereastră. Cineva rămăsese să lucreze tîrziu. Atunci ei au gîndit că nu
merită să rişte şi şi-au continuat drumul. Chris ştia un depozit pe aproape şi a spus că
vor putea să intre în el.
Toate uşile şi ferestrele de la parter erau încuiate – dar Chris ştia că erau nişte
uşi pe acoperiş. După ce s-au asigurat că nu vine nimeni, tinerii au escaladat poarta şi
s-au căţărat pe acoperiş.
De la fereastra dormitorului ei, de vizavi, îi urmărea cu privirea o fetiţă.
2. Ea i-a spus mamei sale, care a anunţat poliţia. La numai cinci minute de la
primirea apelului telefonic, doi ofiţeri de poliţie au ajuns la depozit. Primul ofiţer
ajuns pe acoperiş a fost Faifax. Chris şi Derek l-au auzit venind şi s-au ascuns.
- Sunt ofiţer de poliţie, strigă Faifax. Ieşiţi de acolo, acum.
- Vino să ne prinzi, zbiară Chris.
- Ei bine, aşa voi face, spuse poliţistul.
Fairfax reuşi să-l prindă pe Derek, şi începu să-l împingă înapoi spre uşă.
Derek, încercînd să scape din mîinile poliţistului, i-a strigat prietenului său: „Împuşca-
l, Chris!‖.
3. Astfel, Chris a scos arma şi a tras în poliţist, rănindu-l în umăr, dar poliţistul a
reuşit să nu-l scape pe Derek. Fairfax l-a perchiziţionat şi a găsit un box (armă albă în
formă metalică, care se îmbracă peste degete) şi un cuţit.
- Asta-i tot, spuse Derek. N-am pistol.
Fairfax se hotărî să îl prindă pe Chris. În acest timp o serie de împuşcături se
auziră, îndreptate de astă dată spre celălalt poliţist de pe acoperiş. Brusc trapa din
partea de sus a scărilor s-a deschis, în pragul uşii se afla ofiţerul de poliţie Miles. S-a
mai auzit o împuşcătură şi Miles a fost ucis.
Chris a continuat să tragă pînă cînd şi-a golit arma şi apoi a sărit de pe un
acoperiş, pe un alt acoperiş, însă a fost prins şi dus la spital sub escortă. Derek afost
luat imediat la postul de poliţie.
57
4. Iată cum au prezentat cazul avocaţii acuzării.
După procesul care a durat două zile şi jumătate, juriului i-au trebuit 75 minute să dea
verdictul. Ei au stabilit că atît Chris Craig, cît şi Derek Bentley erau vinovaţi de crimă,
ambii băieţi au fost condamnaţi la moarte. Dar Christopher Craig avea doar 16 ani
cînd l-a împuşcat pe poliţistul Miles şi era prea tînăr pentru a fi executat, iar Derek
Bentley a fost executat.
5. În timpul procesului nu s-a ţinut cont de depoziţiile lui Derek, precum că el nu a

strigat: ―Chris, împuşcă-l!‖ şi de declaraţiile lui Chris, că nu a vrut să omoare pe
nimeni, ci doar voia să-i sperie pe poliţişti şi că nu l-a auzit pe Derek strigând. Unul
dintre ofiţerii de poliţie de pe acoperiş nu a fost solicitat să depună mărturie la proces,
iar el avea convingerea, că Derek Bentley niciodată nu rostise: „Împuşcă-l, Chris!‖
Nu s-a ţinut cont nici de faptul, că în urma testelor la care fusese supus, Derek Bentley
avea discernământul unui copil de 11 ani
Tema 24a: Milităm pentru anularea pedepsei cu moartea

Obiective:
1. Să explice motivele aplicării pedepsei cu moartea.
2. Să analizeze consecinţele posibile ale erorilor judiciare.
3. Să argumenteze de ce pedeapsa cu moartea trebuie anulată.
Evocare
Conversaţie euristică
Profesorul iniţiază o discuţie în baza următoarelor întrebări:
1. S-a întîmplat vre-o dată să traversaţi strada la culoarea roşie a semaforului?
2. V-aţi gîndit în momentul dat că vă riscaţi viaţa?
3. De ce totuşi oamenii încalcă legile, ştiind că riscă a-şi pierde viaţa?
Ghid pentru învăţare/Gîndeşte –Perechi –Prezintă
Profesorul propune elevilor să studieze textul în perechi şi să găsească răspuns la
întrebările din ghid:
1. Expune motivele ce au făcut societatea umană să aplice pedeapsa cu moartea.
2. Explică de ce aplicarea pedepsei cu moartea este un păcat.
3. Comentează motto-ul temei şi expuneţi poziţia ta în această problemă.
4. Analizează de ce oamenii încalcă legile riscînd să-şi piardă viaţa.
5. Alcătuieşte un mesaj către autorităţile statelor ce aplică pedeapsa cu moartea.
Exprimă-ţi atitudinea faţă de această pedeapsă.
Reflecţie
P. R. E. S.
Argumentează, folosind tehnica PRES, de ce pedeapsa cu moartea trebuie anulată.
Temă: Realizează o cercetare proprie pentru a stabili în ce ţări se aplică

pedeapsa cu moartea şi de ce.
58
Tema 25: Luptători pentru Drepturile Omului
Obiective:
1. Să identifice caracteristici relevante unui luptător pentru D. O.
2. Să descrie activitatea unor personalităţi marcante în domeniul D. O.
3. Să aprecieze aportul militanţilor pentru drepturi la progresul societăţii.
Evocare
Lucrul în grup cu sarcină identică de realizare
Profesorul împarte clasa în grupuri de 5-6 elevi. Distribuie grupelor postere şi

carioca şi le propune să reprezinte schematic figura unei fiinţe umane, însoţind-o cu
caracteristicile unui luptător pentru Drepturile Omului. Profesorul le sugerează să
reprezinte cum trebuie să fie inima lui, ochii, gura ş. a.
Lectura în trei trepte
Profesorul distribuie elevii în grupe a cîte 3 şi le propune următoarea sarcină:

Citiţi pe rînd despre fiecare din cei 3 militanţi pentru Drepturile Omului, realizînd
următoarele roluri: I elev - citeşte fragmentul despre personalitate.
II elev - adresează întrebări primului elev.
III elev - notează întrebările şi răspunsurile enunţate.
La următorul fragment rolurile se schimbă, astfel ca fiecare elev va fi în rol de
prezentator, reporter, secretar. După ce elevii termină de citit textul, profesorul îi
roagă să prezinte cele mai interesante întrebări şi răspunsuri.
Reflecţie
Revizuirea produsului
Profesorul propune elevilor să revadă posterul, să-l asocieze cu o personalitate

concretă, despre care au aflat în urma lecturii textului, să completeze posterul cu
activităţi concrete ale acestei personalităţi întru progresul omenirii. (Profesorul se va
îngriji ca grupele să selecteze personalităţi diferite. )
Temă: Realizează o cercetare personală şi descrie într-o comunicare viaţa şi

opera altor mari lideri ce au luptat pentru Drepturile Omului.
59
Tema 26: Istorii de succes în promovarea Drepturilor Omului.
Obiective:
1. Să descrie cum sunt apărate D. O. în lume la etapa actuală.
2. Să analizeze factorii succesului în acţiunile de apărare a drepturilor omului.
3. Să aprecieze activitatea Amnistiei Internaţionale în domeniul D. O.
Evocare
Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat
Profesorul propune elevilor să comenteze Motto-ul lecţiei şi să-şi exprime
opinia referitor la această afirmaţie.
Profesorul le solicită elevilor să răspundă la întrebarea:
Cum, în opinia voastră, sunt apărate D. O. la etapa actuală?
Toate răspunsurile se fixează în tabelul de pe tablă:
Cred că ştiu. . . Ce vreau să ştiu. . . Ce am învăţat. . .

1. __________
2. __________
3. __________
Idei de sinteză
Profesorul propune elevilor să citească textul temei, formulînd după fiecare
aliniat o idee de sinteză. După ce lectura a luat sfîrşit, elevii în grup cîte 4, vor discuta
ideile şi vor decide asupra formulării.
Reflecţie
Profesorul colectează pe rînd ideile grupurilor în coloana „Ce am învăţat. . . ‖ a tabelu-
lui.
Discsuţie dirigată
 Care este în opinia ta una dintre cele mai active organizaţii internaţionale în
domeniul apărării D. O. ?
 Numeşte principala strategie de luptă a Amnistiei Internaţionale?
 Care sunt direcţiile prioritare ale activităţii AI?
 Cît de importantă este activitatea AI pentru oameni?
 Cum se implică elevii în activităţile AI?
 Cum ai putea să te implici şi tu în activităţi similare?
 Ţi-ai dori acest lucru? Argumentează.
Temă: Profesorul propune elevilor să realizeze în grup o mică prezentare a

mişcării mondiale Amnesty International.
60
Tema 27: Drepturile Omului şi mass-media.
Obiective:
1. Să identifice rolul mass-mediei în societate.
2. Să analizeze contribuţia mass-mediei în promovarea D. O.
3. Să promoveze Drepturile omului în diverse mijloace mass-media.
Evocare
Activitatea ”Publicitatea drepturilor”
Profesorul împarte clasa în grupuri şi le distribuie cîte un drept (de ex. Dr. la viaţă,
Dr. la libera exprimare, Dr. la familie, ş. a. ) şi le propune să realizeze un spot
publicitar a acestui drept şi să-l prezinte în faţa colegilor.
După ce prezentările au luat sfîrşit, profesorul iniţiază o discuţie :
1. Care este scopul acestor spoturi publicitare?
2. Ce putem face ca un număr cît mai mare de oameni să le privească?
3. Ce poate face mass-media pentru promovarea Drepturilor Omului?
Rezumate în perechi
Profesorul propune elevilor să citească textul în perechi conform următoarelor etape:1.
Ambii elevi citesc şi fac pauze după fiecare aliniat.
2. Un elev formulează întrebări în baza ainiatului, altul răspunde.
3. La următorul aliniat rolurile se schimbă.
Reflecţie
Laboratorul mass-media
Profesorul împarte clasa în 3 grupe şi distribuie fiecărui grup sarcina:
I grup - Televiziunea
Echipa voastră a fost invitată la televiziune pentru a oferi un interviu referitor
la problema Drepturile Omului. Aveţi 5 minute pentru a demonstra interviul. Timp
pentru pregătire 7 minute.
II grup - Radio
Postul de radio vă permite să puneţi pe post un spot. Pregătiţi anunţul vostru
despre importanţa respectării Drepturilor Omului. Mesajul vostru nu trebuie să
dureze mai mult de 5 minute. Timp pentru pregătire 7 minute.
III grup - Revistă
Sunteţi rugaţi să faceţi desenul copertei pentru unul din cele mai importante
reviste din ţară. Folosiţi un poster şi schiţaţi coperta revistei, astfel ca aceasta să
reflecte un mesaj de promovare a Drepturilor Omului. Puteţi utiliza şi textul şi
imaginile. Timp de prezentare la colegiul de redacţie 5 minute. Timp pentru pregătire
7 minute.
Prezentări
Temă :Profesorul le propune elevilor să redacteze un articol pentru ziarul şcolii

la tema: ‖Drepturile Omului în şcoala/clasa noastră‖.
61
Tema 28: Aici şi acum – ce putem face ?
Obiective:
1. Să explice importanţa respectării Drepturilor Omului.
2. Să analizeze respectarea Drepturilor Omului din diverse perspective.
3. Să decidă măsuri de respectare a Drepturilor Omului în mediul şcolar.
Evocare
Joc didactic ”Colecţia de inimioare”
Profesorul le propune elevilor să selecteze din DUDO un drept pe care îl consideră
foarte important pentru orice persoană şi să-l noteze în caiet. Apoi le propune elevilor
Circulaţi prin clasă şi încercaţi să argumentaţi colegilor veridicitatea alegerii.
Dacă ai convins colegul el trebuie să-ţi lipească pe foaie o inimioară.
Comunică cu cît mai mulţi colegi şi colectează cît mai multe inimioare.
Discuţie ghidată
După ce elevii revin la locul său în bancă, profesorul le propune cîteva întrebări:
1. Care au fost cele mai importante argumente prin intermediul cărora ţi-ai convins
colegii?
2. Cum te-ai simţit cînd ai observat că ţi-ai convins colegul?
Ghidul de învăţare
Profesorul propune elevilor să citească textul şi să răspundă la întrebările din
Ghidul pentru învăţare:
1. De ce nimeni nu te poate lipsi de drepturile tale, ca drepturi ale omului?
2. Ce emoţii, senzaţii te încearcă atunci, cînd simţi că drepturile tale sunt
încălcate?
3. Încearcă să reprezinţi printr-un simbol Drepturile Omului.
4. Analizează respectarea Drepturilor omului în şcoala ta din perspectiva.
a) elev-elev
b) profesor-elev
5. Dacă ai avea puterea supremă, ce ai întreprinde pentru ca Drepturile Omului
să fie respectate pretutindeni?
6. Încearcă să descrii în mod poetic Drepturile Omului.
Profesorul va colecta toate răspunsurile într-un poster comun.
Reflecţie
Proiect de grup
Profesorul distribuie elevii în grupuri şi le propune următoarea sarcină:
Elaboraţi Regulamentul intern al şcolii, care ar promova respectarea
Drepturilor Omului.
Elevii prezintă proiectele elaborate şi le evaluează împreună.
Temă: Realizează un sondaj printre elevii şcolii, conform întrebărilor enunţate

în text. Formulează o concluzie despre respectarea Drepturilor Omului în şcoala ta.
62
Tema 29: Puterea de-a acţiona împreună
Obiective:
1. Să explice avantajele cooperării în protejarea Drepturilor Omului.
2. Să identifice organizaţiile naţionale şi internaţionale care se îngrijesc de
apărarea Drepturilor Omului;
3. Să determine factorii de succes în realizarea acţiunilor de promovare a
Drepturilor Omului
Evocare
Turnul „Drepturile Omului”
Profesorul distribuie clasa în trei grupuri şi le oferă materialele necesare fiecărui
grup (1 foarfece, 3 baloane, 5 foi A-4, bandă adezivă, 1 cutie medie). Profesorul
formulează următoarea sarcină:
Construiţi un turn cît mai înalt, din resursele oferite, care să se menţină vertical
fără susţinerea voastră. Ornamentaţi acest turn cu idei sugestive la tematica
Drepturilor Omului.
După prezentările elevilor, profesorul le adresează cîteva întrebări:
1. Care au fost factorii ce v-au ajutat să construiţi repede şi bine turnul?
2. Care au fost dificultăţile?
3. Singur ai fi reuşit să construieşti Turnul în timpul rezervat?
4. De ce este important să ne unim forţele?
Mîna oarbă
Profesorul distribuie fragmentele de text (5 fragmente la grup - fiecărui elev cîte un
fragment) şi formulează următoarea sarcină:
1. Timp de 5-7 minute studiaţi individual fragmentul, pentru a-l relata colegilor
de echipă. Nimeni nu poate vedea fragmentul vostru, ci doar asculta
prezentarea şi adresa întrebări celui ce prezintă.
2. Discutaţi în echipă, care ar fi consecutivitatea logică a ordonării textului şi
prezentaţi structura integră a textului.
După ce elevii au restabilit textul, profesorul le oferă cîteva întrebări de evaluare a
textului:
1. De ce este important ca oamenii să se solidarizeze şi să coopereze pentru
promovarea şi protejarea Drepturilor Omului?
2. Ce pot face elevii pentru a promova Drepturile Omului?
3. Ai dori să organizezi sau să participi la acţiuni de promovare a Drepturilor
Omului?
Reflecţie
Proiecte de grup
Profesorul distribuie elevii în 3 grupuri şi le propune să realizeze o acţiune de
promovare a Drepturilor Omului conform sarcinilor propuse:
63
GRUPUL I.
Sarcină: Realizaţi acţiunea “10 paşi spre Drepturile Omului. ” Confecţionaţi din foi
A4 tălpi simbolice pe care scrieţi cu litere mari un mesaj în care să îndemnaţi colegii
voştri de şcoală să respecte şi să promoveze Drepturile Omului. Secţionaţi mesajul pe
fiecare talpă câte un fragment sau o propoziţie. Lipiţi aceste tălpi pe coridorul şcolii,
acoperindu-le cu scotci.
GRUPUL II.
Sarcină: Alcătuiţi foi volante cu articole din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului sau Convenţia privind Drepturile Copilului şi cu îndemnuri pentru colegii şi
profesorii voştri să le respecte. Lipiţi-le pe pereţii din coridoarele şcolii.
GRUPUL III.
Sarcină: Elaboraţi un set de cărţi poştale cu un mesaj adresat Ministerului Educaţiei
pentru a asigura cunoaşterea şi promovarea Drepturilor Omului prin studierea lor în
şcoală. Semnaţi aceste cărţi poştale cu numele, prenumele şi instituţia în care înveţi.
Circulă prin şcoală şi convinge cât mai mulţi colegi să facă acelaşi lucru. Cărţile
poştale vor fi trimise pe adresa Ministerului Educaţiei. Nu uita că acţiunea este
benevolă.
Profesorul propune elevilor să distribuie responsabilităţile şi să realizeze aceste

proiecte de grup timp de o săptămînă.
Temă: Realizaţi proiectele de grup şi pregătiţi-vă să raportaţi colegilor despre:

1. Ce v-a reuşit cel mai bine?
2. Ce nu v-a reuşit?
3. Ce se poate de făcut pentru a înfrunta dificultăţile?
4. Cum au reacţionat colegii de şcoală?
64
Modulul IV. SINTEZĂ ŞI EVALUARE
I. Comentează afirmaţia lui Mahatma Gandi. Consideri că această afirmaţie este

valabilă în societatea contemporană?
„Înainte să purcedem spre o neascultare paşnică trebuie să respectăm mai
înainte cu sfinţenie legile statului. Majoritatea ascultă de aceste legi pentru că le e
frică că vor fi pedepsiţi. Un adevărat luptător pentru drepturi se supune legilor
societăţii din proprie convingere şi pentru că le consideră a fi o obligaţie sfîntă.
Doar cel care a urmat cu sfinţenie legile societăţii poate judeca care dintre ele sunt
bune şi drepte şi care sunt nedrepte şi rele. Doar atunci are dreptul să protesteze
împotriva anumitor legi. ”
II. Realizează un interviu cu cei apropiaţi şi află ce gîndesc ei despre pedeapsa cu

moartea. Prezintă rezultatele interviului în faţa colegilor.
III. Confecţionează semne de carte ilustrate cu articolele din Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului şi desene relevante. Distribuiţi aceste semne printre colegii de
şcoală.
IV. Analizează Regulamentul de ordine internă din şcoala ta şi identifică cîte drepturi
şi cîte responsabilităţi conţine. Cu ce ai dori să îl completezi?
V. Creează un simbol pentru drepturile omului. Comentează-l.
VI. Realizează un eseu pornind de la cuvintele lui John Kennedy: ”Drepturile tuturor
oamenilor sunt ameninţate atunci cînd drepturile unui singur om sunt încălcate. ”
65
EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE FINALĂ
I. Defineşte noţiunile:
 Toleranţă _______________________
 Demnitate umană _________________
 Drept __________________________
 Responsabilitate__________________
Folosind noţiunile, alcătuieşte un mesaj de 3-4 propoziţii cu referinţă la Drepturile

Omului.
II. Completează Careul Drepturilor, solicitînd răspunsuri de la colegi:
Un drept specific pe care Numele unui document O organizaţie care luptă

toţi copii trebuie să-l aibă. care proclamă Drepturile pentru Drepturile Omului.
.. Omului. . . ..
Un exemplu de O încălcare a Dreptului la Un exemplu de încălcare
discriminare. . . viaţă. . . a drepturilor tale. . .
Cineva care luptă pentru O datorie pe care toţi o Un drept de care unii
Drepturile Omului. . . avem în raport cu copii din lume nu
drepturile omului. . . beneficiază. . .
III. Adă-ţi aminte povestea Cenuşăresei şi realizează următoarele sarcini:

 Numeşte drepturile de care beneficia Cenuşăreasa.
 Identifică ce drepturi i-au fost încălcate.
 Realizează un discurs public care să aibă drept scop protejarea drepturilor
Cenuşăresei.
IV. Realizaţi împreună cu colegii un proiect de grup în cadrul căruia colectaţi

informaţii, compuneţi poezii, realizaţi desene, redactaţi articole pentru a edita un
ziar şcolar ‖Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖.
V. Analizează atent imaginea şi alcătuieşte la acest subiect o istorioară în care să

reflectezi asupra întrebărilor:
 Ce s-a întîmplat?
 De ce o persoană este exclusă din comunitate?
 De ce drepturi nu poate să beneficieze această persoană?
 Ce sfat i-ai oferi „omuleţului‖ pentru ca el să se integreze în comunitate?
 Cum trebuie să se comporte comunitatea ca această situaţie să nu apară?
66
67
Proiectare calendaristică de lungă durată (model)
Modulul I. Ce înseamnă Drepturile Omului?
N. Obiective de Conţinutul tematic N. Data Metode de Sugestii de

de referinţă de predare – evaluare
ord ore învăţare
1. -Să aprecieze Lecţie întroductivă 1 Joc didactic, Chestionar în
importanţa GPP scris
cunoaşterii D. O
pentru integrare în
societate
2. -Să respecte Acesta sunt eu- 1 Lucru în grup Discuţie
demnitarea şi D. O. Omul cu sarcină euristică
identică de
realizare,
învăţare
reciprocă
3. -Să explice esenţa Denitatea umană- 1 Joc de rol Acvariu
morală a D. O. proprietate Tropi
indispensabilă a
fiecărui om
4. -Să identifice Drepturile 1 Brainstorming, Analiza
componentele Omului-din trecut Ştiu, Vreau să cadranelor
principale ale şi pînă astăzi ştiu, Învăţ graficului
conceptului D. O. conceptual
5. --Să identifice Ce sunt D. O. ? 1 Lectură în Pălărioarele
componentele perechi - deştepre
principale ale rezumate în
conceptului D. O. perechi
6. -Să organizeze Calendarul D. O. 1 Clistering, Discuţie
acţiuni de Secvenţe euristică
protecţie/promovare contradictorii
a D. O.
7. -Să identifice D. O. în diferite 1 SINELG Analiza
componentele regiuni ale lumii rubricilor
principale ale SINELG
conceptului D. O.
8. D. O. în Republica 1 Scriere liberă, Graficul T
Moldova Pixul în pahar
9. Sinteză şi evaluare 1 Itemi cu divers Evaluarea
grad de testului
complexitate
68
Modulul II. Drepturile copilului ca Drepturi ale Omului
N. Obiective de Conţinutul tematic N. Data Metode de predare- Sugestii de

de referinţă de învăţare evaluare
ord. ore
10. -Să identifice D. O. încep de la 1 Lectură intensivă Joc didactic
componentele drepturile Drepturi
principale ale copilului sculptate
conceptului D. O.
11. - Să identifice Studiem convenţia 1 Votarea cu pasul, Turul Galeriei
componentele drepturilor noastre SINELG(variaţiune)
principale ale
conceptului D. O.
12. -Să manifeste Am dreptul la 1 Activitatea GPP
atitudine viaţă şi trai decent Arborele vieţii,
constructivă în Lectură intensivă
domeniul
respectării D. O.
13. -Să determine Am dreptul de a fi 1 Brainstorming, Studiu de caz
impactul protejat contra Ghid de învăţare
nerespectării D. O. violenţei şi
pentru persoană şi exploatării
societate
14. -Să formeze Am drepul să-mi 1 GPP, Lectură în Proiect de
abilităţi de exprim liber perechi grup
promovare a D. O. opinia şi să
particip
15. -Să argumenteze Eu îmi asigur 1 Brainstorming, Studiu de caz
importanţa viitorul prin D. O. Lectură intensivă
protecţiei D. O.
16. -Să manifeste Obligaţii sau 1 Activitatea Completarea
atitudine respoonsabilităţi? Drepturi şi tabelului Idei
constructivă în responsabilităţi, importante
domeniul lectură intensivă
respectării D. O.
17. -Să argumenteze Cine este 1 Lectură în perechi- Discuţie
importanţa responsabil de rezumate în perechi euristică
protecţiei D. O. drepturile mele?
18. Sinteză şi evaluare 1 Itemi cu divers grad Evaluarea
de complexitate testului
69
Modulul III. Diversitate şi toleranţă
N. Obiective de Conţinutul tematic N. Data Metode de predare Sugestii de

de referinţă de - învăţare evaluare
ord. ore
19. -Să respete Diversitatea umană 1 Graficul T, Lectură Lanţuri
demnitatea şi intensivă asociative
Drepturile (variaţiune)
Omului
20. -Să manifeste Diferiţi, dar egali în 1 Desene Ghid de
atitudine drepturi asociative+GPP, învăţare(comun)
constructivă în Ghid de
domeniul învăţare(lectură
respectării D. O. individuală)
21. -Să argumenteze Toleranţă şi 1 Joc didactic Scriere liberă
importanţa Drepturile Omului Pantomimele
protecţiei D. O. didactice, Lectură
intensivă
22. -Să respete Învaţă să fii 1 Brainstorming+ Întrebări
demnitatea şi tolerant! Votarea cu pasul, reciproce
Drepturile Zig-Zag
Omului
23. -Să determine Discriminarea. 1 Joc de rol Discursul Discuţie
impactul Forme grave de compromis, Lectură euristică
nerespectării D. discriminare individuală+Grafic
O. pentru conceptual
persoană şi
societate
24. . -Să formeze Spune 1 Analiza Păstrează
abilităţi de „NU!‖discriminării. imaginilor+ ultimul cuvînt
promovare a D. Discuţie euristică, pentru mine
O. Agenda cu notiţe
paralele
25. -Să determine Drepturi în conflict 1 Joc didactic Cer şi ofer
impactul Bileţele consultanţă
nerespectării D. contradictorii,
O. pentru Lectură intensivă
persoană şi
societate
26. Sinteză şi evaluare 1 Itemi cu grad divers Evaluarea
de complexitate testului
70
Modulul IV. Acţionez pentru a promova şi proteja Drepturile Omului
N. Obiective de Conţinutul N. Data Metode de predare- Sugestii de

de referinţă tematic de învăţare evaluare
ord ore
27. -Să determine Milităm pentru 2 Discuţie euristică, Scriere liberă,
impactul anularea Lectură intensivă, Analiza
nerespectării D. O. pedepsei cu Lectură ghidată, studiului de caz
pentru persoană şi moartea Imagini sugestive
societate
28. -Să manifeste Luptători pentru 1 Lucru în grup cu Revizuirea
atitudine D. O: sarcină identică de produsului
constructivă în realizare, Lectură
domeniul intensivă
respectării D. O.
29. -Să formeze Istorii de succes 1 Ştiu, Vreau să ştiu, Analiza
abilităţi de în promovarea Învăţ, Lectură graficului
promovare a D. O. D. O. intensivă conceptual
comun
30. -Să argumenteze Drepturile 1 Activitatea Laboratorul
importanţa Omului şi mass- Publicitatea Mass- media
protecţiei D. O. media drepturilor, Lectură
în perechi-
rezumate în perechi
31. -Să organizeze Aici şi acum –ce 1 Joc didactic Proiect de grup
acţiuni de putem face? Colecţia de
promovare inimioare, Ghid de
/protecţie a D. O. învăţare
32. -Să organizeze Puterea de-a 1 Turnul Drepturile Proiecte de
acţiuni de acţiona Omului, Mîna grup
promovare împreună. oarbă
/protecţie a D. O.
33. Sinteză şi 1 Sarcini cu caracter Evaluarea
evaluare aplicativ produselor
34. Evaluare şi 1 Itemi cu divers Evaluarea şi
autoevaluare grad de autoevaluarea
finală complexitate testului
71
Resurse educaţionale
Anexa Nr. 1
Articolul 5. Statul este obligat să respecte

Articolul 2. Toate drepturile se referă la toţi drepturile şi responsabilităţile părinţilor de a-i
copiii, şi ei trebuie protejaţi contra tuturor oferi copilului îndrumare, într-un mod care să
formelor de discriminare. corespundă dezvoltării capacităţilor acestuia.
Articolul 8. Statul are obligaţia de a proteja, iar

Articolul 7. Fiecare copil are dreptul la un în caz de necesitate de a restabili aspectele de
nume şi la o naţionalitate, să-şi cunoască părinţii baza ale identităţii copilului (nume, cetăţenie şi
şi sa fie îngrijit de ei. legături familiale).
Articolul 9. Copilul are dreptul de a locui cu

părinţii săi cu excepţia cazului când acest fapt este Articolul 11. Statul are obligaţia de a încerca să
declarat incompatibil cu interesele lui superioare. prevină şi să ia măsuri pentru soluţionarea cazurilor
Copilul are dreptul să menţină contactul cu ambii de răpire sau reţinere a copiilor în străinătate de
părinţi în cazul in care este separat de unul sau de câtre unul dintre părinţi sau de o terţă persoană.
amândoi.
72
Articolul 6. Fiecare copil are dreptul inerent la Articolul 10. Copiii şi părinţii lor au dreptul de
viată şi statul este obligat să asigure a părăsi orice tară şi de a intra în propria tară
supravieţuirea şi dezvoltarea copilului. pentru a se reuni sau pentru a menţine relaţia
copil – părinte.
Articolul 12. Copilul are dreptul să-si exprime

opinia şi opinia lui să fie luată în considerare Articolul 13. Copiii au dreptul la libertatea de
în problemele care îl privesc. exprimare, adică de a căuta, a primi şi a difuza
informaţii.
Articolul 14. Copiii au dreptul la libertatea de

gândire, conştiinţă si religie, supus îndrumării
Articolul 15. Copiii au dreptul de a se întâlni cu
corespunzătoare a părinţilor.
alţii şi de a înfiinţa sau adera la asociaţii.
73
Articolul 17. Copiii trebuie să aibă acces la

Articolul 16. Copiii au dreptul la protecţia vieţii
informaţie parvenita din surse nationale şi
private, a familiei, a domiciliului şi a
internaţionale. Mijloacele de informare in masă
corespondenţei şi împotriva calomniei sau
trebuie să încurajeze difuzarea materialelor care
defăimării.
sunt benefice copilului şi să-i protejeze de cele
care îi sunt nocive.
Articolul 19. Copiii trebuie protejaţi contra

abuzului şi neglijării. Statele trebuie să
Articolul 18. Ambii părinţi au o responsabilitate promoveze programe de prevenire a abuzului şi
comună în creşterea copiilor lor, iar statul tratament pentru cei care au suferit de abuz.
trebuie să-i sprijine în această acţiune.
Articolul 21. În ţările în care adopţiunea este

recunoscută şi/ sau permisă, ea se va face numai
Articolul 20. Statul este obligat să ofere protecţie în interesul superior al copilului, sub
specială copiilor lipsiţi de mediul familiar şi să supravegherea autorităţilor competente,
asigure posibilitatea îngrijirii corespunzătoare garantîndu-se securitatea copilului.
din partea altei familii sau în cadrul unei
instituţii, ţinîndu-se cont de mediul cultural al
copilului.
74
Articolul 23. Copiii cu disabilitali au dreptul la

ingrijire, educatie şi instruire speciale, menite sa
ii ajute sa realizeze maximum de autonomie
Articolul 22. Copiilor refugiati sau care cauta posibila şi sa-i conducă la o viaţa deplina si activa
sa obtina statutul de refugiat le este acordata o in societate.
protectie deosebita.
Articolul 25. Copiii plasaţi de catre stat in

vederea ingrijirii, protectiei sau tratamentului Articolul 26. Copiii au dreptul sa beneficieze
au dreptul de a li se evalua periodic acest de securitate sociala.
plasament.
Articolul 29. Educaţia trebuie sa dezvolte

personalitatea, talentele, abilităţile mintale si
fizice ale copilului, pregatindu-1 pentru Articolul 34. Copilul are dreptul la protecţie de
participare activă într-o societate libera şi exploatare şi abuz sexual, inclusiv prostituţie şi
cultivandu-i respectul pentru cultura proprie si implicări în pornografie.
a altor oameni.
75
Articolul 24. Copiii au dreptul de a se bucura de Articolul 27. Copiii au dreptul de a beneficia de
cea mai bună stare de sanatate posibilă şi de a un nivel de viaţă adecvat dezvoltarii lor fizice,
beneficia de acces la serviciile medicale si de mintale, spirituale, morale şi sociale. Parinţii au
recuperare. responsabilitatea primară de a-i asigura un nivel
adecvat de viaţă. Datoria statului este să se
asigure că această datorie este realizată.
Articolul 28. Copiii au dreptul

la educaţie. Învăţămantul primar trebuie sa fie
gratuit si obligatoriu, cel secundar trebuie să fie
accesibil pentru fiecare copil, iar cel superior
Articolul 30. Copiii aparţinînd unui grup
trebuie să fie disponibil pentru toţi în funcţie de minoritar au dreptul de a practica propria
capacităţi. Disciplinile scolare trebuie sa reflecte cultura, religie şi limbă.
demnitatea si drepturile copilului.
Articolul 31. Copiii au dreptul la odihnă, timp

liber, joacă şi participare la activităţi culturale Articolul 32. Copiii au dreptul de a fi protejaţi
si artistice. impotriva exploatării economice şi exercitării
muncilor ce le ameninţă sanatatea, educaţia sau
dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală
sau socială.
76
Articolul 33. Copilul are dreptul de a fi protejat

Articolul 38. Nici un copil sub 15 ani nu poate lua
împotriva folosirii drogurilor şi implicării în
parte direct în conflictele armate. Copiii care
producţia şi distribuţia lor.
sunt afectati de conflictele armate beneficiază de
protectie si îngrijire specială.
Articolul 35. Statul trebuie Articolul 37. Nici un copil nu va fi supus torturii,
sa ia măsurile corespunzatoare pentru a preveni pedepselor sau tratamentelor crude, arestării sau
vînzarea, traficul si răpirea copiilor. privării de libertate ilegale. Aplicarea pedepsei
capitale şi închisorii pe viaţă este interzisă pentru
infracţiunile comise de persoane sub varsta de 18
ani. Copilul care este deţinut are dreptul la
asistenta legala şi la contactul cu familia.
Articolul 40. Copiii presupuşi sau dovediţi a fi

Articolul 39. Copiii victime comis un delict au dreptul la asistenţă juridică şi
ale conflictelor armate, torturii, neglijării, la un tratament care promovează demnitatea şi
maltratării sau exploatării trebuie să beneficieze valoarea personală şi reintegrarea lor în
de un tratament adecvat pentru refacere şi societate.
reintegrarea lor socială.
77
Anexa Nr. 2
Eu sunt responsabil pentru. . . Eu sunt responsabil pentru. . .
78
Anexa Nr. 3
79
Anexa Nr. 4
80
Anexa Nr. 5
81
Anexa Nr. 6
82
Anexa Nr. 7
83
Anexa Nr. 8
Pasul 1. Selectează 3 omuleţi care îţi sunt cel mai puţin simpatici. Analizează-ţi şi
Pasul 2. Din cei 3 alege-l pe cel care este cel mai puţin simpatic. Analizează-ţi şi
argumentează-ţi alegerea
Pasul 3.
5. Ce emoţii, senzaţii ţi-a trezit sarcina precedentă?
6. Dacă ai avea şi alte informaţii despre acest omuleţ poţi admite că îţi vei
schimba părerea despre el?
7. Poţi nimeri tu în situaţia omuleţului?
8. Cum trebuie să procedăm pentru a nu ne marginaliza unul pe altul?
84
RESURSE WEB
ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE ACTIVE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI
Uniunea Americană a Libertăţii Civile

http://www. aclu. org/
Amnesty Intemational
http://amnesty. org/
Anti-Slavery International
http://www. antislavery. org/
B’Tselem: The Israeli Information Center for Human Rights in the Occupied Territories
http://www. btselem. org/
Coaliţia pentru Justiţie Internaţională

http://www. cij. org/
Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor

http://cpj. org/
Derechos Drepturile Omului

http://www. derechos. org/
Election Frontier Foundation (USA)

http://www. eff. org/
Asociaţia de Instruire în Domeniul Drepturilor Omului

http://www. erc. hrea. org/
Institutul pentru Comunicare Globală

http://www. igc. org/
Interaction
http://www. interaction. org/
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

http://www. icrc. org/
Grupul Internaţional pentru Crize

http://intl-crisis-group. org/
Federaţia Internaţională Helsinki

http://www. ihf-hr. org/
Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă

http://iisd1. iisd. ca/
Centrul de Resurse în Domeniul Drepturilor Omului

http://hrusa. org/
85
Human Rights First

http://www. lchr. org/lchr/
Medici fără Frontiere

http://www. msf. org
Drepturile Omului în China

http://www. hrichina. оrg
Drepturile Omului în Internet

http://www. hri. ca
Human Rights Watch

http://www. hrw. org
Resurse Web în Domeniul drepturilor Omului

http://www. hrweb. org
New Politics
http://www. newpolitics. com
Mişcarea pentru Educaţie în Domeniul Drepturilor Omului

http://www. pdhre. org
Oneworld
http://www. oneworld. org
Oxfam
http://www. oxfam. org. uk
Реаѿе Brigades International

http://www. igc. apc. org/pbi/
Reliefweb
http://www. reliefweb. int/
Centrul Francois-Xavier Bagnoud pentru Sănătate şi Drepturile Omului

http://www. hri. ca/partners/fxbcenter/
Librăria Universităţii din Minnesota pentru Drepturile Omului

http://www. umn. edu/humanrts/
AGENŢII ONU ŞI INSTITUŢII SPECIALIZATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR

OMULUI
Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului
http://www. unhchr. ch/
Conferinţa ONU pentru Crimă şi Reţeaua de Informarea în Justiţie

http://www. uncjin. org/
Curtea Penală Internaţională – Haga, Olanda

http://www. icc-cpi. int/
Organizaţia Internaţională a Muncii - Geneva, Elveţia
86
http://www. ilo. org/
Centrul Internaţional al Comerţului UNCTAD/WTO - Geneva, Elveţia

http://www. intracen. org/
Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS)

http://www. unaids. org/
Sub-comitetul pentru promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului

http://www. unhchr. ch/html/menu2/2/sc. htm
United Nations Children’s Fund (UNICEF) - New York, SUA

http://www. unicef. org/
Drepturile copilului
http://www. unicef. org/crc/
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - New York, SUA

http://www. undp. org/
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova – Chişinău, Moldova

http://www. undp. md/
United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO) - Paris, Franţa
http://www. unesco. org/
Cartierul General al Naţiunilor Unite - New York, SUA

http://www. un. org/
DREPTURILE FEMEII
Comisia privind Statutul Femeilor

http://www. un. org/womenwatch/daw/csw
Departamentul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Femeilor

http://www. un. org/womenwatch/daw/index. html
Institutul Naţiunilor Unite de Cercetare şi Instruire pentru Dezvoltarea Femeilor

http://www. un-instraw. org/en/
Fondul Naţiunilor Unite pentru femei (UNIFEM)

http://www. unifem. undp. org/
Centrul pentru Liderismul Global al Femeilor

http://www. cwgl. rutgers. edu/
Organizaţia Naţională pentru Femei

http://www. now. org/
Women's net
http://womensnet. org. za/
Women Watch
http://www. un. org/womenwatch
87
Centrul pentru Studii Politice ale Femeilor
http://www. centerwomenpolicy. org/
Coaliţia Internaţională pentru Sănătatea Femeilor

http://www. iwhc. org/
Madre Organization
http://www. madre. org/
Femeile, Legea şi Dezvoltarea Internaţională

http://www. wld. org/
Consiliul Europei şi drepturile omului

în paginile web
http://www. humanrights. coe. int
(pagina generală a drepturilor omului)
http://www. echr. coe. int
(Curtea europeană a drepturilor omului)
http://www. cpt. coe. int
(Comitetul european pentru prevenirea
torturii)
http://www. ecri. coe. int
(Comisia europeană contra rasismului şi
intoleranţei)
http://conventions. coe. int
(Tratate şi convenţii ale Consiliului Europei)
http://www. coe. fr/youth/home. htm
(Programul de educaţia drepturilor omului
pentru tineri)
http://www. coe. int
(Site-ul principal al Consiliului Europei)
Drepturile Omului pe ecran
Următoarele filme au fost alese pentru a reflecta cele mai diverse abordări posibile ale
temei drepturilor omului; unele s-ar putea chiar să vă surprindă. Titlurile sunt date în
limba originală împreună cu o traducere . Sunt incluse şi detaliile privind data de lansare a filmului,
realizatorul şi ţara de origine. Nu există nici o garanţie că toate aceste filme vor fi disponibile peste
tot. S-ar putea să trebuiască să verificaţi dacă ele există în formatul video standard şi, dacă este
necesar, într-o versiune subtitrată.
Violarea economică a drepturilor omului

“Yusul ile Kenan” (Copiii vagabonzi din Istambul),
Omer Kavur, 1979, Turcia Copiii străzii din Istambul, victimele abuzurilor şi
violenţei, încearcă să supravieţuiască ajutându-se reciproc într-un oraş care nu-i doreşte.
“Brassed Off” (Virtuozii)
Mark Herman, 1997, Marea Britanie. Un mare succes. Cum şi-au găsit minorii, graţie
orchestrei lor, un sens pentru existenţa lor distrusă de şomaj şi violenţă economică.
“La vie rêvée des anges” (Viaţa visată de îngeri)
Eric Zonka, 1998, Franţa Două tinere din Franţa de azi, prinse între integrare
88
şi sărăcie, trăiesc în vis deoarece realitatea nu le ajută să-şi trăiască viaţa.
Drepturile omului sunt şi cele ale femeii

“Ladybird, Ladybird”
Ken Loach, 1994, Marea Britanie. O femeie se vede nevoită să-şi dea copiii, unii după
alţii serviciilor sociale care estimează că ea nu-I poate creşte corect. Una dintre scene este aproape
insuportabilă: aceea în care mama este privată de toate drepturile sale şi, în particular, de cel de-aş
iubi copiii.
“Hazal”
Ali Ogzentűrk, 1980, Turcia Portretul unei femei din Anatolia.
“Y aura-t-il de la neige à Noël” (Va fi zăpadă de Crăciun?)

Sandrine Veysset, 1996, Franţa. Chiar şi atunci când soţul aduce atingere demnităţii
soţiei, aceasta supravieţuieşte numai pentru copii ei şi în speranţa că va fi zăpadă de Crăciun.
Cum să fii liber când trecutul otrăveşte prezentul?
“Trahir” (A trăda)
Radu Mihăileanu, 1995, România. Umbra securităţii planează asupra României şi, la căderea lui
Ceauşescu, toată lumea descoperă că a fost trădată, chiar şi de cei mai apropiaţi prieteni.
“Soleil trompeur” (Ars de soare)
Nikita Mikhalkov, 1994, Rusia. Visul unei societăţi egalitare a fost un vis periculos, care a făcut
mulţi morţi. Un film realizat de un maestru regizor al cărui tată a fost unul dintre conducătorii
Armatei Roşii.
“Lamerica”
Giorgio Amelio, 1993, Italia. Vasele pline cu albanezi care îşi riscă viaţa încercând să traverseze
marea şi să rămână în Italia.
Lansarea filmului a provocat un scandal. Şapte ani mai târziu, visul ―Americii‖ rămâne o
realitate pentru care oamenii sunt gata să rişte totul.
“Chat noir chat blanc” (Pisica neagră, pisica albă)

Emir Kusturica, 1998, Iugoslavia. Dacă lumea este nebună, singurul mod de supravieţuire este de a
te uita la ea într-un fel nebun, nu-i aşa?
Violarea drepturilor omului
“Berlin in Berlin” (Berlin în Berlin)

Sonan Cetin, 1994, Germania. O metaforă magnifică despre violarea drepturilor imigranţilor în
Europa Occidentală. Un tânăr neamţ se găseşte închis în casa unei familii turce din Berlin.
“Al Massir” (Destinul)
Youssef Chahine, 1997, Egipt. Un imn al toleranţei care ne aminteşte de acea perioadă a istoriei
europene în care regatul Andaluziei, constituia un model umanitarist în timp ce restul Europei ardea
în rugurile inchiziţiei. Un mesaj al păcii împotriva fanatismului.
Dreptul celor care sunt diferiţi
“Le silence” (Liniştea)

Moshen Makhmalhaf, 1996, Iran. Drepturile omului aparţin şi persoanelor handicapate. Un film
magnific cu un copil surd care recreează simfonia a V-a a lui Beethoven pentru comercianţii din
bazar.
“Tragédie burlesque” (Tragedie burlească)
Goran Markovic, 1999, Iugoslavia. Directorul unui spital psihiatric din Belgrad un are fondurile
necesare pentru a se ocupa de pacienţii săi şi decide să le dea drumul să demonstreze pe străzi. Un
film în care cei mai ―nebuni‖ sunt probabil cei mai ―normali‖.
89
În căutarea unor noi comunităţi
“Bon retour au pays camarades” (Bine aţi venit în ţările prietene)

Lafteris Syntrote, 1993, Ungaria/Grecia. Câţiva refugiaţi comunişti greci, care s-au stabilit în
Ungaria la sfârşitul războiului civil sunt expulzaţi după căderea blocului sovietic. Ei încearcă să-şi
păstreze comunitatea cât de bine pot.
“Dans ce pays-là” (Acolo, în acea ţară)

Lydia Bobrova, 1998, Rusia. Filmat cu tandreţe de o femeie care încă vrea să creadă în viitor. Un sat
din Siberia încearcă să supravieţuiască între micile intrigi şi marile catastrofe, între sticla de vodcă şi
ultimele vestigii ale comunismului.
“Drôle de Félix”
Oliver Ducastel şi Jacques Martineau, 1999, Franţa.
Felix, un tânăr homosexual, doreşte să-şi regăsească tatăl. În timpul călătoriei sale de la
nord la sud, el întâlneşte diferite persoane care devin noua sa familie.
90
Bibliografie
1. Avocatul Parlamentar. Buletin informativ al Centrului pentru Drepturile Omului

din Moldova, Nr. 1-4 2005- 2006
2. Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova, Dicţionar al
drepturilor omului, Chişinău 2001
3. Betty A. Reardon, Toleranţa – calea spre pace, Editura ARC 2004
4. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Ghid de orientare juridică, Chişinău 2007
5. Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith, Aplicarea tehnicilor de
dezvoltare a gîndirii critice, Chişinău, 2003
6. Council of Europe, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), editat
de: Kehler Druck, Germania, Octombrie 2000
7. Drepturile omului. Compendiu de acte legislative, Chişinău 2005
8. Dreptul Meu - ziar dedicat drepturilor omului оn Republica Moldova,
Nr. 1-5 2007
9. Educaţie pentru dezvoltare. Gidul animatorului, Chişinău 2001
10.Educaţia în spiritul toleranţei. Matereale de reper în ajutorul cadrelor didactice
din învăţămîntul preuniversitar, Chişinău 2004
11.Repere – Manual pentru activităţi educaţionale în domeniul drepturilor omului
pentru tineret, Timişoara 2004
12.Rolul şi responsabilităţile personalului didactic în protecţia şi promovarea
drepturilor copilului, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului. – Bucureşti, Editura Trei, 2006
13.Uzicov N. , Olaru V. , Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia
toleranţei, Chişinău, 2003
14.Болотина Т. В. , Певцова Е. А. , Миков П. В. , Суслов А. Б.
15.Права человека. 10 класс: Учебник для общеобразовательных
учреждений. — Москва, Русское слово, 2006
17.Права человека. 11 класс: Учебник для общеобразовательных учреждений.
— Москва, Русское слово, 2006
Права человека. 10—11 классы: Методическое пособие для
учителя. — Москва, Русское слово, 2006
19.Международная амнистия, Первые шаги – начальный курс обучения
правам человека, Москва 2003
20.Международная амнистия, О нашей конвенции, Томск 2002
21.www. alldifferent-allequal. md
22.www. amnesty. md
23.www. coe. int
24.www. copii. ro
25.www. hr. un. md
26.www. op. 4. ru
27.www. siedo. moldnet. md
28.www. wikipedia. ro
29. www. youth. md
30.www. dadalos. org
91
Cuprins
1. Notă de prezentare generală a setului didactico – informaţional

―Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag. 1
2. Cuvînt înainte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2
3. Notă explicativă pentru profesori . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 3
4. Programa analitică a curriculum-ului de disciplină
―Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖ . . . . . … … … … ……pag. 4
5. ERR – ca schemă optimă pentru o lecţie de gîndire şi învăţare. . pag. 8
6. Suport metodologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9
7. Unele sugestii pentru o evaluare autentică în cadrul cursului. . . pag. 25
8. Proiecte de lecţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 26
9. Proiectarea calendaristică de lungă durată. . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 67
10. Resurse educaţionale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 71
11. Resurse web. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 84
12. Drepturile Omului pe ecran. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 87
13. Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag. 90
92

Ghidul Profesorului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Profesorului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nina Uzicov

„AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC DREPTURILE”

Ghid pentru profesori

Notă de prezentare generală a setului

didactico-informaţional „Am dreptul să-mi cunosc drepturile!”

Conform mesajului său didactico-informaţional setul respectiv se înscrie perfect

Impactul educaţional ar fi să se încununeze cu implicarea concretă a tinerii

Notă explicativă pentru profesori

1. Programa analitică a cursului: ―Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖

Fiecare lecţie a fost concepută ca o lecţie-tablou, lecţie-retrospectivă, care este

PROGRAMA ANALITICĂ A CURRICULUM-ULUI

MODULUL I. CE ÎNSEAMNĂ DREPTURILE OMULUI?

MODULUL II: DREPTURILE COPILULUI CA DREPTURI ALE OMULUI

1. DREPTURILE OMULUI ÎNCEP DE LA DREPTURILE COPILULUI.

MODULUL III. DIVERSITATE ŞI TOLERANŢĂ.

1. MILITĂM PENTRU ANULAREA PEDEPSEI CU MOARTEA.

II. Formarea unui comportament civic prin educaţie pentru drepturile

III. Motivare pentru implicare în acţiunile de promovare a D.O.

Obiective de referinţă Activităţii de învăţare Forme şi instrumente de

Evocare - Realizare a sensului – Reflecţie

1. Împărţiţi clasa în grupuri

Fişa cu jocuri pe roluri:

Activitatea „Analiza conflictelor”

1. Împărţiţi participanţii în echipe (4 –6 persoane).

Activitatea „Conflicte fotografiate” (laborator)

1. Divizaţi clasa în grupuri a cîte 5 participanţi.

Tehnica vizează lansarea asocierilor individuale în legătură cu o idee, un termen, un

Brainstorming (Asalt de idei/Marele Da)

Brainstorming-ul este o modalitate optimă de identificare a unor soluţii, ce

„Ghid pentru învăţare”

Este o metodă ce derivă din clasificarea întrebărilor conform taxonomiei lui

Laboratorul-activitate „Noi şi mass media”

1. Împărţiţi clasa în patru grupuri.

Fişa pentru grupul Televiziune:

Fişa pentru grupul Ziare:

Fişa pentru grupul Reviste:

Fişa pentru grupul Radio:

Este o tehnică de învăţare prin colaborare, ce prespune dezvoltarea unei idei

Proiectul este o metodă interactivă de predare/învăţare/evaluare care îl solicită

„Scriere liberă/free writing”

Este o tehnică de declanşare a creativităţii, de formare a abilităţii de ordonare

După lectura respectivă a textului, se purcede la îndeplinirea tabelului SINELG.

Cadrele graficului sunt îndeplinite conform rezultatelor lecturii. După completarea

Este o metodă ce constă în confruntarea elevului cu o situaţie reală de viaţă, prin

„Ştiu/Vreau să ştiu/am învăţat”

Imitarea unei situaţii reale ca problemă complexă, care permite elevilor să

1. Clasa se împarte în grupuri.

„Zig – Zag”/” Mozaic”/”Jig – saw”

Metodă eficientă bazată pe instruirea reciprocă. Clasa se împarte în grupuri

Este un procedeu eficient, care poate fi utilizat în cadrul diverselor metode

„Agenda cu notiţe paralele”

Este o metodă ce permite exprimarea concisă a fiecărui elev a chint esenţei

„Cer şi ofer consultanţă”

Această metodă este deosebit de eficientă pentru selectarea opiniilor pe

Preventiv profesorul va secţoiona textul pregătit pentru lectură în aşa fel ca

„Lectură în perechi-rezumate în perechi”

I.Caraceterul interactiv al cursului „Am dreptul să-mi cunosc drepturile‖

II. Dacă este să ne referim la strategi specifice de evaluare alături de metodele

„Plan de acţiune‖ – metodă interactivă, amplă care include următoarele etape:

Paşii realizării sarcinii:

Nu avem pretenţia de a defini tot spectrul de metode de evaluare adecvate acestui

Tema 1:Temă întroductivă

Profesorul repartizează elevilor chestoinarele şi le propune să le completeze.