PROCEDURA TEHNICA DE

EXECUTIE PENTRU DECOLMATARE

, CURATARE COLECTOARE DUPA
PUNEREA LA USCAT SI CURATARE
COLECTOARE IN CURS DE
REABILITARE DUPA INUNDARE

Revizia :

Data :

Cod :

Elaborat :

Manager de calitate :

Reprezentant Antreprenor :
 CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIUL DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4. RESPONSABILITĂŢI

5. PROCEDURA

6. CRITERII DE ACCEPTARE

7. ANEXE

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. ASPECTE DE MEDIU

8.2. ASPECTE SSM

2
1. SCOP

Procedura are ca scop stabilirea modului de executare a operatiei de curatire a

colectoarelor, in cadrul lucrarilor de reabilitare a conductelor de canalizare.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplică pentru executarea operatiei de curatare a canalizarii,
in cadrul lucrarilor de reabilitare a colectoarelor.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 Norme de reglementare interna a activitatii in cadrul Rohrtechnik RTI Romania

SRL
 STAS 1846/90 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de
canalizare. Prescriptii proiectare.
 STAS 3051/91 – Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
 H.G.R 273/1994 care aprobă regulamentul de efectuare a recepţiilor la
construcţii şi instalaţii aferente.
 C56/2002 – Normativ pentru verificarea calităţii la recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente.
 I 9-1994 – Normativ pentru proiectarea instalațiilor de alimentare cu apa si
canalizare.
 Proiect de execuție;
 Caiet de sarcini;
 Prezenta procedura.

4. RESPONSABILITĂŢI

4.1 Responsabil lucrare / punct lucru

 raspunde de preluarea frontului de lucru;
 asigura conditiile prealabile de lucru;
 asigura si instruieste personalul cu prezenta procedura, precum si cu
N.T.S.M. si P.S.I.;
 participa la receptia finala a lucrarii;
 intocmeste împreuna cu dirigintele de santier atestat, toate înregistrarile de
calitate.
 raspunde de organizarea si asigurarea desfasurarii lucrarilor;
 asigura necesarul de materiale, utilaje si forta de munca;
3
 raspunde de calitatea lucrarilor executate;
 raspunde de initierea si rezolvarea actiunilor corective stabilite pentru
înlaturarea neconformitatilor depistate la execuția lucrărilor;
 participa la validarea instalaţiilor de canalizare executate.
4.2 Responsabilul CQ
 efectueaza prin sondaj, controlul de calitate;
 participa la rezolvarea neconformitatilor depistate, impreuna cu responsabilul
de lucrare si dirigintele de santier.
 verifica rezolvarea neconformitatilor depistate;
 verifica si confirma înregistrarile de calitate întocmite;
 raspunde de receptia calitativa a lucrarilor de instalaţii canalizare;
 participă la validarea instalaţiilor de canalizare executate.

5. PROCEDURA

5.1 Metoda de lucru decolmatare si curatare colectoare

Aceasta metoda de lucru se va aplica pentru colectoarelor ce se reabiliteaza prin
aplicarea urmatoarelor tipuri de lucrari: torcretare; relining si etansare rosturi.

5.2 Pregatirea lucrarilor

Inaintea efectuarii lucrarilor de decolmatare si curatare a colectoarelor, sau ori de cate ori
acestea au fost intrerupte si reluate se vor efectua activitati de verificare a autospecialei
(stare tehnica, tahograf, diagrama autospecialei), a documentelor (talon, asigurare,
autorizatii necesare, carnet de sofer si atestate). Acestea cad in sarcina soferului
autospecialei.
Se face verificarea de catre seful de echipa a echipametului de protectie detinut de catre
membrii echipei. Acesta trebuie sa fie complet si functional.

5.3 Pregatirea amplasamentului

Inaintea efectuarii lucrarilor de decolmatare si curatare a colectoarelor, sau ori de cate ori
acestea au fost intrerupte si reluate, urmatoarele activitati de pregatire a amplasamentului
se vor efectua:
Toate locurile de munca unde exista pericol vor fi marcate cu indicatoare;
In cazul in care autospeciala aspirator stationeaza in fata unui imobil, pe partea
carosabila se vor lua masuri pentru protejarea pietonilor si se vor aplica semnalizarile
corespunzatoare astfel incat alti participanti la trafic sa nu fie pusi in pericol;
4
 Intrarea echipelor de lucru si a personalului de exploatare in reteaua de
canalizare (camine, camere de deversare, canale vizitabile etc) se va face numai dupa
aerisirea spatiilor respective, timp de cel putin jumatate de ora sau ventilarea daca este
nevoie. Intrarea in colectoare nu se va face pana cand nu se va confirma ca continutul
gazelor din atmosfera este in limitele recomandate;
Cand aspirarea se face in timpul noptii, se vor lua masuri pentru iluminatul
corespunzator al locului de munca, semnalizarea autospecialei aspirator pe spatiul public
si marcarea furtunului, pentru a preintampina impiedicarea si caderea lucratorilor sau a
pietonilor.
Toate operatiunile precizate mai sus se vor desfasura dupa lucrarile de executie a
incintelor de acces.

5.4 Procedura lucrari de decolmatare si curatare colectoare

Procedura de lucru pentru decolmatarea si curatarea colectoarelor se face respectand
urmatoarele etape:
a) Aerisirea colectoarelor se va face prin ridicarea capacelor de la caminele situate in
zona in care se lucreaza, precum si de la caminele din amonte, pentru a provoca curenti
(tiraj) de aer. Ridicarea capacelor se va face doar dupa imprejmuirea si semnalizarea
corespunzatoare a zonei de lucru;
b) Conducatorul echipei de lucru este obligat sa controleze daca s-a facut aerisirea
spatiilor de lucru, verificand cu aparatura adecvata lipsa substantelor nocive (monoxid de
carbon, metan, hidrogen sulfurat, lipsa sau exces de oxigen etc.) si numai dupa aceea va
dispune intrarea lucratorilor;

c) lntrarea lucratorilor in canale, camine, camere etc. se va face dupa ce lucratorii vor
fi dotati cu centuri de siguranta si franghie pentru a putea fi scosi rapid in caz de
necesitate.
d) Coborarea in camine, in camere de vizitare se va face numai dupa verificarea starii
scarilor de acces.
Ca o prima metoda de izolare a frontului de lucru, anterior operatiunii de curatare a
colectoarelor se va proceda la blindarea frontului in capetele amonte si aval dupa care se
va proceda la evacuarea materialului grosier, urmata de spalarea si evacuarea apei
rezultate in urma spalarii in tronsonul din avalul frontului de lucru.
Ca metoda alternativa se poate considera si obturarea in prima instanta a
tronsonului doar in capatul amonte al acestuia urmata de aspirarea materialului grosier si

5
spalarea cu apa sub presiune a colectoarelor ce se reabiliteaza. Capatul aval al frontului
de lucru va ramane liber pentru a permite evacuarea mai usoara a apelor rezultate in
urma operatiunii de spalare. Dupa finalizarea operatiunii de spalare se va instala
obturatorul in capatul aval al frontului de lucru.
Operatiile de curatare a colectoarele se vor face mai intai cu apa sub presiune
pentru dislocarea depunerilor si antrenarea acestora cu apa de spalare. Apa rezultata in
urma procesului de spalare se va evacua fie gravitational in tronsonul din aval, fie prin
vidanjare sau pompare aval de frontul de lucru, in primul camin de vizitare dipsonibil.
Descarcarea apei uzate aspirate se va realiza prin luarea masurilor
corespunzatoare pentru preintampinarea raspandirii acesteia, zgarierii si/sau murdaririi
lucratorilor, ori alunecarea acestora.
Pentru materialele grosiere (care nu au putut fi dislocate cu ajutorul apei de
spalare), acestea se vor disloca manual, muncitorii folosind lopeți si târnăcoape.
Materialele grosiere rezultate se vor transporta manual pana la primul cămin disponibil
pentru a fi evacuate, încărcate in containere dedicate si in final transportate la un depozit
de deseuri specializat de catre un transportator licentiat (pentru deseuri de la curatarea
canalizarii, cod 20 03 06 conform HG nr. 856/16.08.2002). Pentru transportul manual prin
colectoare se vor folosi după caz cărucioare sau roabe. In situația in care dimensiunile
materiilor grosiere nu permit evacuarea prin cosurile caminelor de vizitare se vor
transporta pana la cea mai apropiata incinta de acces.

Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor

executa numai de lucratori instruiti special in acest scop si sub supravegherea unui
conducator al formatiei de lucru care vegheaza si indruma la respectarea instructiunilor
specifice acestor operatii.
Operatiile de aspirare se efectueaza de catre echipe alcatuite din minimum doi lucratori.
e) Pe parcursul lucrarilor soferul va verifica in permanenta incarcarea autovidanjei
astfel sa nu depaseasca nivelul admis, nivel care e marcat pe indicatorul de nivel a
cisternei.
Inundare tronson.
Pomparea apei uzate fie din amontele frontului de lucru in avalul acesteia, fie din
interiorul acestuia, fie din primul camin amonte al colectoarelor/racordurilor laterale unde

6
este necesar, se va realiza prin utilizarea unui sistem de pompare mobil (pompe,
conducte/furtune de aspiratie/refulare, etc).
Inconsecinta, pomparea se va realiza prin utilizarea de motopompe de suprafata sau
prin utilizarea unor pompe submersibile. Pomparea se va asigura, dupa caz, continuu sau
ori de cate ori este necesar pe intreaga durata de reabilitare a frontului de lucru, cu
asigurarea simultana a unei pompe de rezerva.
Capacitatea echipamentului de pompare se va stabili dupa debitul de apa uzata
efectiv ce va trebui vehiculat. Datorita variatiei diurne a debitelor de apa uzata pe
colectoarele de canalizare, in vederea evitarii situatiilor in care capacitatea de pompare
asigurata nu poate acoperii debitul real de apa uzata de pompat, alegerea pompelor
precum si modul de control se va face prin monitorizarea nivelului de apa uzata amonte
generat in urma obturarii sectiunii de curgere
Capacitatea de pompare asigurata pe timp uscat pentru asigurarea serviciului
alternativ, pentru situatiile care o necesita, va fi de minim 500,0 L/. Controlul pomparii se va
efectua prin monitorizarea nivelului de apa uzata si testare. Tipul de pompa se va stabili
functie de conditiile si restrictiile locale specifice fiecarui tronson in parte. Numarul de
echipamente mobile de pompare care vor asigura necesarul de pompare de 500 L/s va fi
de 10 bucati (fiecare cu o capacitate de pompare de 50,0 L/s), sau orice alta combinatie de
sisteme de pompare mobile care combinat vor asigura capacitatea de pompare de 500,0
L/s.
Sistemele de pompare (pompe mobile, dimensiunea si materialul conductelor de
refulare, etc) sunt orientative cum dimensionarea acestora se bazeaza exclusiv pe debitele
de apa uzata informative pe colectoarele principale si secundare furnizate de catre
Autoritatea Contractanta prin/si/sauoperatorul Apa Nova Bucuresti. Antreprenorul isi
rezerva dreptul sa modifice si sa propuna/aplic solutiile tehnice diferite corespunzatoare
debitelor reale si conditiilor locale specifice pentru fiecare tronson in parte cu aprobarea
Inginerului.
Pomparea apei uzate se va efectua doar pe timp uscat sau pe timp de ploaie cu
intensitatea redusa.
Pe timpul ploii de intensitatea ridicata sau maxima, se va permite ca apa uzata sa
inunde partial sau total frontul de lucru cu sau fara asigurarea pomparii. In situatia in care
nivelul apei amonte de frontul de lucru a atins un grad de umplere de maxim 100% sau
anterior momentului atingerii gradului de umplere de 100%, blocajele amonte si aval se

7
vor scoate/dezintala permitand curgerea apei uzateprin colector cu utilizarea intregii
sectiunii de curgere.
Stabilirea momentului scoaterii/dezinstalarii blocajelor (indifferent de tipul lor) va fi
estimat de catre Antreprenor functie de particularitatile locale ale retelei de canalizare).
Prin aplicarea acestui mod de operare nu se vor crea conditii de inundari locale la ploile
de intensitate ridicata si maxima.
Pozarea conductelor de refulare se va face fie la suprafata fie prin interiorul
colectorului. In situatia in care se va face prin interiorul colectorului, conductele de refulare
se vor poza fie pe suporti de metal sau lemn sau echivalent (pentru tronsoanele in curs de
reabilitare) fie pe radierul colectorului (daca reabilitarea acestora a fost finalizata).
In vederea controlului zgomotului, in cazul motopompelor de suprafata, acestea vor
fi prevazute cu carcarse fonoabsorbante. Zgomotul produs de acestea nu va depasi 85
dB(A). Daca se vor utilizapompe submeribile mobile, controlul zgomotului nu este necesar,
cum acestea lucreaza submersate in apa uzata.
Imbinarea segmentelor de conducta utilizate atat la realizarea transferului de apa
uzata prinpompare cat si gravitational se va realiza prin utilizarea de fitinguri adecvate
(coturi, teuri egale, teurireduse, reductii, divergenti, mufe de imbinare, etc. dupa caz) ce se
vor instala in conformitate cu instructiunile producatorilor

5.5 Echipamente de decolmatare si curatare

Echipamentele pentru spalarea si curatarea tronsoanelor cu apa sub presiune se vor
introduce atat prin incintele de acces executate cat si prin caminele de vizitare/intersectie
de pe traseul colectoarelor ce se reabiliteaza.
Tipul de echipament utilizat pentru decolmatarea si curatarea colectoarelor este
autospeciala cu urmatoarele caracteristici:
-pompa vacuum cu debit de 1500 m3/h;
-capacitate cisterna: 14 m3;
-tip cisterna: inchisa etans;
-putere aspirare: adancime 15 m;
-pompa spalare: H=175 Bar, Q=400 l/min;
-putere spalare: lungime 150 m;
-natura si dimensiuni maxime a materialelor ce pot fi aspirate: pamant, pietris, namol,
balast, pietre.
Presiunea de spalare se va regla, dupa caz functie de gradul de murdarire al
colectorului dar si de starea fizica a acestuia.

8
 Pe perioada executarii lucrarilor de curatire si spalare a coductelor, debitul si
presiunea de lucru a utilajului de curatire vor fi reglate in asa fel incat sa elimine
posibilitatea deteriorarii conductelor de reabilitat.

Introducerea capului de curatire se va face de la suprafata acolo unde

caminele de canalizare nu sunt foarte adanci, iar acolo unde adancimea caminului
depaseste 2m acesta va fi introdus de catre un lucrator care va cobori in caminul
de vizitare si va pozitiona capul de curatire pe tronsonul de lucru in vederea
inceperii activitatii de curatire.
In cazul in care pe traseul conductei exista sedimente solide sau deteriorari
de genul – lipsa radier, materiale din conducta (fier beton din structura) care agata
capul de spalare este necesara interventia pentru deblocarea acesteia si curatirea
mecanica va fi inlocuita de o curatire manuala. In aceasta situatie este necesar de
asemenea accesul lucratorilor in camine sau pe traseul conductei.
Procedeul se distinge prin posibilitatea de folosire a caminelor de vizitare,
fapt ce reduce necesitatea sapaturilor pentru gropile de plecare si de sosire.
Daca situatia nu permite utilizarea caminelor de vizitare existente este necesara
pregatirea gropilor de plecare si a celor de sosire.
In cazul conductelor cu diametre peste DN 800 mm curatarea se poate face atat
manual cat si mecanizat iar acolo unde colectoarele au dimensiuni mari peste DN
2000 mm se folosesc si alte echipamente (incarcator frontal - bobcat).
Pentru curatirea conductelor mari operatia specifica de blindare se realizeaza
folosind batardouri pentru obturarea colectorului, iar pentru cea de bypass se
utilizeaza motopompe si electropompe de mare putere pentru devierea apei.

9
Aceste operatii specifice sunt necesare pentru punerea la uscat a intregului
colector necesar a fi curatit.
Pentru colectoarele mari se folosesc utilaje avand cupa de incarcare frontala in
care transporta toate depunerile din interiorul colectorului catre gura de acces
(camera de vizitare), respectand urmatoarele etape:
 se verifica starea de functionare a utilajului;
 se instruieste echipa de curatare din punct de vedere SSM, al scopului
lucrarilor si a metodei de executie;
 se verifica nivelul apei in colector;
 se verifica prezenta gazelor in colector cu aparatul de detectare gaze cu
patru senzori (CH4, O2, CO si H2S). Daca in urma verificarii se constata prezenta
substantelor nocive in interiorul colectoarelor se va trece la ventilarea mecanizata a
incintelor de lucru cu ajutorul ventilatoarelor pana se constata lipsa substantelor
nocive si numai dupa aceea se va dispune intrarea lucratorilor in spatiul de lucru;
 se instaleaza si se pornesc ventilatoarele. Acestea raman in functiune pe
toata perioada executiei lucrarilor;
 se așteaptă aprox. 30 minute sa se aerisească colectorul. Accesul in colector
se va face numai dupa reverificarea parametrilor aerului. Obligatoriu aceștia trebuie
sa fie in limitele admise;
 se introduce utilajul in colector prin golul creat in plafonul colectorului, prin
incinta de acces;
 se echipează operatorul Bobcat cu costum etanș, aparat de respirat autonom
(masca si butelie aer – autonomie 3 ore si sistem de alarmare cu 15 min. înainte de
a se termina aerul din butelie), aparat de autosalvare – autonomie 30 min., analizor
de gaze;
 se începe executia curatarii colectorului;
 Bobcat-ul este prevăzut cu faruri si proiectoare fata-spate pentru iluminarea
traseului;

10
 Bobcat-ul este prevazut cu o cupa frontala pentru impingerea namolului spre
incinta de acces si incarcarea namolului in cupa de 1mc a unui excavator amplasat
la suprafata;
 Excavatorul incarca namolul in containere etanse ce apartin unei firme
specializate in colectarea si tratarea namolului.
In cazul unor depuneri solide sau bucati de beton mari acestea vor fi
indepartate cu ajutorul ciocanelor demolatoare de tip pikamer dupa care bucatile
mici rezultate vor fi transportate si evacuate in acelasi mod.
Pentru indepartarea namolurilor de pe radier sau a tuturor depunerilor si
neconformitatilor descoperite pe peretii colectoarelor se vor folosi pompe de apa cu
inalta presiune in vederea spalarii iar pentru evacuare se vor utiliza echipamentele
de absortie de tip vidanja.
Acestea vor transporta materialul rezultat in urma curatirii catre locurile
special amenajate in acest sens.
In cazul in care analizorul de gaze, detecteaza noxe, se vor evacua de urgenta toti
lucratorii si se va interzice accesul acestora in subteran pana nu se va identifica
sursa care a dus la cresterea parametrilor noxelor

5.6 Echipamente de protectie

In timpul lucrarilor de decolmatare si curatare, personalul muncitor va utiliza urmatorul
echipament de protectie:
-compleu impermeabil etans din PVC pe suport poliester moale, cu cizme incorporate
categoria S5 (rezistenta la uleiuri, grasimi si substante chimice).
De asemenea, se vor respecta urmatoarele instructiuni:
-intrarea in reteaua de canalizare se va face numai dupa aerisirea prealabila a spatiilor
respective cu cel putin o jumatate de ora inaintea inceperii lucrarilor si dupa determinarea
continutului de gaze din atmosfera zonelor de lucru cu analizorul de gaze pentru a
confirma ca nu sunt prezente substante periculoase si exista suficient oxigen;
-in timpul lucrarilor se vor folosi permanent analizoare de gaze (monoxid de carbon,
metan, hidrogen sulfurat, lipsa sau exces de oxigen etc.). Fiecare lucrator aflat in reteaua
de canalizare va fi dotat cu un analizor de gaze precum si cu un aparat de respirat pentru
autosalvare in caz de urgenta cu autonomie de 15 - 30 min;

11
-in cazul aparitiei unui continut necorespunzator de gaze se va părăsi imediat incinta de
lucru si se va iesi la suprafata, iar lucrul va fi reluat numai dupa ce s-au luat masuri de
eliminare a pericolelor si se confirma existenta unei atmosfere corespunzatoare (dupa o
ventilare);
-intrarea si iesirea din canalizare se va face conform instructiunilor si numai sub
supravegherea continua a cel putin unei persoane desemnate (supraveghetor).

Datorita dezvoltarii potentiale de vapori secundari toxici prin utilizarea materialelor

de reparatie, a structurii de beton, a colectoarelor si etansarea rosturi, pe durata executiei
lucrarilor se asigura ventilarea fortata de la suprafata conform specificatiilor de ventilatie
incluse in Metoda de lucru – Punere in uscat colectoare.
5.6.1 Ventilarea fronturilor de lucru
Principalele pericole intr-un colector sunt asfixierea, atmosfera toxica si/sau
exploziva, si temperatura ridicata. Mijlocul principal de control si protectie impotriva
pericolelor ce se pot dezvolta in colector o reprezinta aplicarea unei ventilari naturale
si/sau fortate, eficiente, corespunzator dimensionata (functie de numarul personalului
muncitor) a frontului de lucru.
Pe intreaga durata cat personalul muncitor se gaseste in frontul de lucru al
tronsonului in reabilitare, toate caminele corespunzatoare tronsonului in lucru vor fi
deschise. Ventilarea fronturilor de lucru puse in uscat (care nu mai sunt operate) se va
putea face complementar prin ventilatie (tiraj) natural, atat prin intermediul caminelor de
vizitare/intersectie disponibile (prin deschiderea tuturor caminelor de pe tronsonul supus
lucrarilor de reabilitare) cat si prin intermediul incintelor de acces.
Prin utilizarea tirajului natural, atmosfera din colector/frontul de lucru este
permanent monitorizata. In cazul in care continutul de oxigen se regaseste in afara
domeniului recomandat (19,50% - 23,0%, dupa volum) sau se constata prezenta
substantelor/gazelor periculoase in frontul de lucru), sistemul de ventilare se va porni si
mentine in functiune pana cand conditiile sigure de lucru in colector/frontul de lucru sunt
din nou asigurate.
Monitorizarea permanenta a atmosferei si aplicarea masurilor de ventilare functie
de conditiile din frontal de lucru. In toate situatiile in care se estimeaza ca se vor realiza
lucrari de reabilitare cu echipamente ce pot cauza scantei de orice natura, la contactul
intre partile componente, la contactul cu betonul/armatura existenta sau arc electric,
precum si ca se vor utiliza echipamente cu flacara deschisa (similare taietorului cu gaz

12
acetilenic, sudura sau echivalent), ventilarea fortata a frontului de lucru este obligatorie.
Ventilatia se va mentine functionala pe toata durata lucrarilor potential cauzatoare de
scantei, arce electrice si/cu flacara deschisa.
Pentru situatiile in care echipamentele de monitorizare identifica depasirea valorilor
mentionate pentru oricare din parametri, sau pentru situatiile in care ventilatia naturala nu
este suficienta pentru mentinerea unui aer respirabil, se vor instala ventilatoare / suflante /
exhaustoare de aer alimentate de la generatoare de electricitate de pe amplasament, in
vederea asigurarii unei ventilatii fortate.
In situatia utilizarii echipamentelor de ventilare de tip ventilatoare sau suflante, livrarea
aerului la punctul de lucru din colector se va face cu furtune flexibile (sau echivalent).
Exhastoarele se vor utiliza numai in situatiile in care sectiuniile amonte si aval ale
colectorului de reabilitat, precum si colectoarele/racordurile laterale sunt obturate in
intregime, asemenea blocarii cu obturatoare.
Punctul de aspiratie al aerului va fi astfel amplasat, astfel incat procesul de
ventilatie sa asigure in frontul de lucru numai furnizarea de aer curat, proaspat, ferit de
orice sursa de viciere (de ex. gazele de ardere de la echipamentele si autovehiculele de la
suprafata sau din zonele in care chimicalele sunt stocate cu generare de gaze toxice).
Pentru asigurarea functionarii continue a alimentarii cu aer proaspat a frontului de lucru in
cazul in care generatorul de electricitate in functiune se defecteaza, pe amplasament se
va asigura un generator de rezerva. In situatia in care fie ventilatorul/suflanta/exhaustorul
sau generatorul de electricitate nu mai sunt functionale, personalul muncitor este evacuat
din frontul de lucru, acesta intorcandu-se numai dupa ce cauza intreruperii alimentarii cu
aer curat a fost indepartata iar calitatea aerului in colector/frontul de lucru a revenit la
calitatea corespunzatoare unui mediu de lucru in conditii de siguranta.
Debitul de aer prospat care se va asigura in frontul, conform literaturii tehnice
relevante (Aplicatii de calcul in proiectarea si realizarea aerajului minier, Zoe Gontean,
Ioan Neag, Petru Hreniuc, pag. 264) de lucru se va calcula ca maximul dintre debitul de
aer necesar personalului muncitor care lucreaza la un moment dat in frontul de lucru si
debitul de aer necesar asigurarii unei viteze de maxim 0,2 m/s.
Conform literaturii tehnice relevante, debitul specific de aer necesar pentru personalul
muncitor este de 4,0 m3/min,persoana.

13
 In interiorul fronturilor de lucru (colectoarelor) nu se vor utiliza utilaje/echipamente
cu motoare cu ardere interna, potential generatoare de gaze de ardere (inclusiv de
monoxid de carbon).
In consecinta nu este necesar asigurarea unui debit de aer suplimentar celui pentru
persoanlul muncitor si asigurarii vitezei minime de aer. Daca totusi se va utiliza un
echipament cu motor cu ardere interna si evacuare in interiorul fronturilor de lucru
(colectoarelor), sursa de aer se va dimensiona corespuzator tipului si debitului de gaze de
ardere corespunzatoare echipamentului/utilajului folosit, suplimentar necesarului de aer
pentru persoanlul muncitor si asigurarii vitezei minime de aer. Alternativ, conducta
deevacuare a gazelor de ardere va fi conectata etans la un furtun flexibil, cu o lungime
corespunzatoare evacuarii acestora in afara frontului de lucru, la suprafata, prin cel mai
apropiat camin/incinta de acces disponibil. Lungimea admisibila a furtunului va fi verificata
cu producatorul echipamentului cu ardere interna in vederea evitarii scaparilor de gaze de
ardere in interiorul frontului de lucru
5.6.2 Procedura de ventilare
Procedura de ventilare va asigura livrarea aerului prin furtune flexibile la locatia in care
persoanulul de lucru isi desfasoara activitatea, in punctul cel mai indepartat al frontului de
lucru. Prin aceasta metoda se reduce riscul de acumulare de gaze periculoase in colector.
Durata de ventilare necesara depinde de conditiile specifice fiecarui front de lucru in parte
si se va determina prin testarea atmosferei pana cand sunt asigurate conditii sigure de
lucru in subteran. Ventilarea trebuie sa continue pana cand:
 Continutul de oxigen al aerului este intre 19,50% si 23,0% (dupa volum);
 Concentratia contaminantilor inflamabili se situeaza sub 10% din limita exploziva
inferioara.
Limita exploziva inferioara reprezinta raportul volumic dintre gazul inflamabil (de ex. CH4,
H2S, CO) si continutul de oxigen necesar pentru ca amestecul sa devina explozibil. Limita
exploziva inferioara pentru principalele gaze inflamabile este:
- Metan (CH4): 5% (dupa volum);
- Hidrogen sulfurat (H2S): 4,0% (dupa volum);
- Monoxid de carbon (CO): 12,50% (dupa volum);
- Vapori de benzina: 1,20 % (dupa valum).

14
  Concentratiile de contaminanti toxici se gasesc sub valoarea limitei de expunere
ocupationala(concentratia maxima admisibila de expunere la un contaminant pentru
perioada unui schimb de 8,0 h).
Limita de expunere ocupationala pentru principalii contaminanti toxici, bazat pe
durata unui schimb de 8,0 h, este:
- Hidrogen sulfurat (H2S): < 10 ppmv (1;
- Monoxid de carbon (CO): < 25 ppmv (1;
Nota:
1) ‘ppmv’ = parti de vapori sau gaz pe million de contaminant dupa volum la 25oC si 1,0
atm.
2) Daca in fronturile de lucru se vor identifica alte gaze sau contaminimti diferite de cele
mentionate in aceasta procedura, din literarura de specialitate relevanta se vor identifica
parametrii critici (asemenea limitei explosive inferioare, sau limitei de expunere
ocupationala) si se vor lua masurile de securitate a munci corespunzatoare.

5.6.3 Testarea atmosferei

Testarea atmosferei in frontul de lucru trebuie facuta inainte ca personalul muncitor sa
intre in
colector, dar si dupa intrarea si in timpul lucrului in colector in urmatoarele situatii:
(a) Cand ventilatia nu este functionala;
(b) Cand ventilatia nu este eficienta;
(c) Cand ventilatia este utilizata pentru a elimina o substanta periculoasa;
(d) Inainte de inceperea si in timpul oricarei lucrari in colector;
(e) In timpul lucrarilor in colector testarea atmosferei se va face continuu;
(f) Inainte de inceperea si in timpul oricarei lucrari la cald (sudare, taiere cu flacara
acetilenica
sau similar) in vederea determinarii lipsei oricarei substante sau gaz inflamabile.
In vederea testarii cu acuratete a atmosferei din frontul de lucru se vor asigura
urmatoarele:
(a) Instrumentul de testare este utilizat corespunzator, mentinut si calibrat conform
instructiunilor de utilizare ale producatorului;

15
(b) Persoana care va realiza testarea atmosferei are competentele si instruirea necesara
sa efectueze aceste testari, indiferent de tipul dispozitivelor/aparatelor de testare
(manuale sau automate);
(c) Testarea este realizata in locatia in care lucrarile de reabilitare au loc efectiv;
(d) Testarea atmosferei se va face la diverse niveluri in colector pentru detectarea gazelor
care pot fi mai usoare sau mai grele decat aerul si pentru determinarea zonelor in care
gazele pot fi acumulate;
(e) Echiparea personalului muncitor care realizeaza testarea atmosferei cu aparat
respirator corespunzator si functional, simultan cu dotarea acestora cu centuri de
siguranta si franghiepentru a putea fi scos rapid in caz de necesitate;
Monitorizarea atmosferei la frontul de lucru pentru gazele si substantele
periculoase
(asemenea hidrogenului sulfurat, gazului metan, oxigen, monoxid de carbon) se face
continuu, mentionarea situatiilor de neconformitate inregistrandu-se in Jurnalul de Santier
al Antreprenorului.
5.6.4 Echipamente
Dupa caz, alte monitorizari specifice ale aerului se vor asigura daca exista informatii ca
alte gaze sau vapori periculosi (asemenea vaporilor de hidrocarburi) potential pot
patrunde sau au patruns in reteaua de canalizare. Daca se estimeaza prezenta sau exista
indicii ca alte tipuri de substantetoxice sau explozive pot fi prezente in frontul de lucru, se
va procura un echipament de testare specific simultan cu informarea asupra limitelor
admisibile pentru lucrul in colectoare.
Antreprenorul se va informa permanent daca asemenea situatii de urgenta pot
aparea sau au aparut in timpul lucrarilor de reabilitare si va lua toate masurile de
monitorizare si interventie specifice.
Echipamentele de monitorizare a componentei atmosferei in colector (dectectoarele de
gaz, etc) vor fi de tipul mobil, astfel incat acestea sa poata fi deplasate la locatiile unde
lucrarile de reabilitare se desfasoara.
Echipamentul de testare pentru monitorizarea gazelor de canalizare va fi de tip
detector/analizor multi-gaz portabil si va masura minim urmatoarele 4 gaze de canalizare:
hidrogen sulfuret (H2S), metan (CH4), oxygen (O2) si monoxid de carbon (CO). Inainte de
punerea tronsoanelor in uscat, asigurarea conditiilor de ventilare conform reglementarilor,
se va asigura un detector/analizor multigazpentru fiecare grup de muncitori prezent in

16
colector. Prin grup de muncitori se considera numarul de muncitori situati intr-o zona de
colector cu o lungime nu mai mare decat 3,0-4,0 m.
Dupa punerea tronsoanelor in uscat, asigurarea conditiilor de ventilare conform
reglementarilor, se va asigura un detector/analizor multi-gaz pentru fiecare locatie in care
lucrarile de reabilitare au loc efectiv.

6. CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea se consideră încheiată dacă a fost respectată documentaţia de execuţie,
prezenta procedură şi au fost întocmite toate procesele verbale (calitative, de lucrări
ascunse aferente acestei faze, din PCCVI).

7 ANEXE
 Procese Verbale – A se vedea Planul de Control al Calității aprobat de Inginer în
27.09.2017.
 Anexa 1 – Procedura de prim ajutor

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte mediu

 zgomotul produs de utilaje și echipamentele de construcţie;
 perturbarea traficului ;
 contaminarea şi solului prin lucrări de construcţii, deşeuri rezultate în urma
activităţii, deversări carburanţi ;
 Depozitarea temporară în locuri special amenajate a unor tipuri de deşeuri sau
material;
 Transportul deşeurilor şi materialelor rezultate in urma curatirii catre locurile
special amenajate in acest sens.

8.2. Aspecte S.S.M.

 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

17
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
 O.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de
protectie;
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din
Comunitatea Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
 Norme de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din
procese tehnologice;
 Alte acte normative care reglementează problemele de securitate a muncii si PSI in
activitatea de construcții - montaj.

18
 Anexa 1 – Procedura de prim ajutor

Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia (succesiunea
manevrelor) corespunzatoare starii victimei (victimelor).

Pentru aceasta, salvatorul:

- Va hotarî interventia pe care trebuie s-o efectueze pentru a obtine rezultatul asteptat si pe
care a decis-o din examinarea prealabila a victimei.
- Va efectua interventia hotarata, folosind tehnicile cunoscute de el si exersate.
- Va verifica, supraveghind victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca el se mentine
pana la preluarea victimei de catre personalul specializat.

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls)
sunt necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:

 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima este necesara:

 reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura” sau
“gura la nas”).

d) Daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclsviculara sau inghinala).

e) Daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa ( nu se incearca neutralizarea acidului
cu baza si invers!).

f)Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnalele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului
inferior, coloanei vertebrale.

g) Victima poate sa prezinte:

 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.
19