Sunteți pe pagina 1din 14

Limba spaniolă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Limba spaniolă (español), numită uneori și limba casteliană
(castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic. Este una dintre
Spaniolă
cele șase limbi oficiale aleOrganizației Națiunilor Unite. español
Pronunție pronunție în spaniolă: /espaˈɲol/
Spaniolă se situează pe locul doi ca cea mai vorbită limbă în lume Vorbită în Peninsula Iberică, America
conform numărului vorbitorilor care o au ca limbă maternă, fiind Latină, Guineea Ecuatorială
Număr de
precedată doar de chineza mandarină. O vorbesc ca prima și a doua
vorbitori 470 de milioane[1] (locul 3)
limbă între 450[2] și 500 milioane de persoane.[3] Sistem de Latin (alfabetul spaniol)
scriere Braille
Spaniola ocupă, de asemenea, locul doi în topul celor mai studiate limbi Clasificare
din lume, fiind învățată de cel puțin 14 milioane de studenți.[4] Conform Limbi indo-europene
altor surse, acest număr depășește 46 de milioane de studenți distribuiți
Italice
în 90 de țări.[5]
Romanice
Atât spaniola, cât și alte limbi romanice, reprezintă o continuare modernă Romanice occidentale
a latinei vulgare, limbă care a fost vorbită împreună cu latina cultă în
Ibero-romanice
fostul Imperiu Roman și care a pus bazele tuturor limbilor romanice
moderne. Datorită propagării sale în America, spaniola este limba Iberice occidentale
neolatină care a cunoscut cea mai largă răspândire în lume. Castelane
Spaniolă

Statut oficial și codificare


Limbă
Cuprins oficială în
20 de țări

Origine și nume Organ de Asociația Academiilor Limbii


reglementare Spaniole (Academia Regală
Spaniola modernă
Spaniolă și alte 21 de academii
Dispută de nume naționale de limba spaniolă)
Clasificare și limbi înrudite ISO 639-1 es
Istorie ISO 639-2 spa
ISO 639-3
Distribuție geografică
(cel mai spa
Europa răspândit
America dialect)
Filipine Extras
Alte părți ale lumii Declarația Universală a Drepturilor Omului
- articolul 1
Variante Todos los seres humanos nacen libres e
Iudeo-spaniola iguales en dignidad y derechos y, dotados
Papiamento como están de razón y conciencia, deben
Creolele spaniole comportarse fraternalmente los unos con los
otros.
Sistem de scriere Răspândire în lume
Lexic
Fondul preroman
Fonetică
Consoane
Vocale
Accentul
Gramatică
Verbe
Substantive
Adjective și adverbe
Determinante
Note Țări unde spaniola are statut de limbă oficială
Vezi și State ale SUA, provincii ale Canadei și țări unde
Legături externe spaniola nu are statut oficial dar este vorbită de 25% sau
mai mult din populație
State ale SUA, provincii ale Canadei și țări unde
Origine și nume spaniola nu are statut oficial dar este vorbită de 10–20%
din populație
Articol principal: Nume date limbii spaniole.
State ale SUA, provincii ale Canadei și țări unde
Spaniola s-a dezvoltat din dialectul latin vorbit în zonele limitrofe dintre
spaniola nu are statut oficial dar este vorbită de 5–9% din
Cantabria, Burgos, La Rioja și Álava, provinciile de nord din actuala
populație
Spanie, devenind cel mai popular idiom al Regatului Castiliei (latina a
Țări sau regiuni unde sunt vorbite limbi creole de origine
fost o limbă oficială). De aici vine și numele original al dialectului,
spaniolă, cu sau fără recunoaștere oficială
castellano, care face o referință la zona geografică de unde provine
limba. Celălalt nume, español, vine de la Hispaniolus din latina Această pagină poate conține caractere
Unicode
medievală, mai precis din forma sa corectă Spaniolus.[6] Ramón
Modifică date / text
Menéndez Pidal oferă altă explicație etimologică. Cuvintelor clasice
hispanus și hispanicus li se atașau în latina vulgară sufixul -one (cf. în spaniolă: bretón, borgoñón, în franceză wallon etc.), astfel
cuvântul hispanione s-a schimbat în españón, și apoi în español.[7] Acest cuvânt a fost apoi împrumutat de către alte limbi romanice
(cf. catalană espanyol, franceză espagnol, italiană spagnolo, occitană espanhòu, portugheză espanhol, română spaniol).

Evenimentele istorice, socio-economice și folosirea spaniolei ca limbă de schimb au permis acesteia să devină lingua franca în
Peninsula Iberică, însă aceste fapte n-au dus la dispariția altor limbi vorbite acolo. Se estimează că în a doua jumătate a secolului XVI
80% din locuitorii Spaniei vorbeau spaniola.[8]

Spaniola modernă
În timpul epocii colonizărilor, Spania era o putere globală și era una dintre cele mai puternice națiuni pe mare, cu o flotă enormă și un
sistem de rețele comerciale navale extrem de bine pus la punct. Acest fapt a ajutat mult în răspândirea limbii spaniole în Lumea
Nouă, deoarece un număr impresionant de exploratori, căutători de aur, coloniști sau aventurieri spanioli au năvălit spre Vest, spre
noile pământuri descoperite. Efectul acestei mișcări masive de coloniști poate fi văzut astăzi, când majoritatea țărilor din America de
Sud și America Centrală la fel ca și cele din Caraibe au spaniola ca limbă oficială.

Dispută de nume
Conform dicționarului normativ, publicat de către Academia Regală Spaniolă, și Dicționarului Panhispanic de Chestiuni,[9] aprobat
de 22 academii de limbă spaniolă ca normativ, numele español și castellano sunt sinonime, ambele fiind acceptate. Asociația
Academiilor Limbii Spaniole, care întrunește toate academiile de limbă spaniolă din țările hispanofone, recomandă numele español
spre a fi folosit, în general, în alte limbi naționale (cf.germană Spanisch, engleză Spanish, poloneză hiszpański, rusă испанский).

Clasificare și limbi înrudite


Vezi și: Limbi ibero-romanice.
Spaniola face parte din subgrupul ibero-romanic al limbilor romanice.[10] Are multe în comun cu limbile aragoneză, asturiană,
catalană, galiciană și portugheză. Spaniolii se pot înțelege și cu vorbitorii limbii italiene, fără a cunoaște italiana. Limba ladino,
vorbită de către sefarzi, este de fapt castiliana medievală, influențată de turcă și ebraică. Fiind o limbă romanică găsim multe
similitudini cu limba română, foarte mulți cetățeni români care au emigrat în Spania după 1989 îmbrățișând cu ușurință limba
spaniolă. Acesta este unul din motivele pentru care densitatea traducerilor din/în limba spaniolă pe teritoriul României, precum și a
interpretariatelor simultane sau consecutive din/în limba spaniolă este foarte crescută.

Matteo Bartoli, un lingvist italian, și Valeriu Rusu au clasificat-o, împreună cu alte limbi ibero-romanice și romanice orientale, ca
limbă conservativă, care a păstrat multe cuvinte devenite arhaice în alte limbi romanice.[11] Tabelul de mai jos indică câteva
similarități:

Limbi conservative Limbi inovative


Latină Latină
Spaniolă Română Italiană Franceză
día zi DIES giorno jour DIVRNVM

hermoso frumos FORMOSVS bello beau BELLVS

más mai MAGIS più plus PLVS

mesa masă MENSA tavola table TABVLA

poner pune(re) PONERE mettere mettre MITTERE

Istorie
Istoria limbii spaniole începe cu dialectele iberice ale latinei vulgare, limbă vorbită de populația
Imperiului Roman. Variantele vorbite în Spania nordică de astăzi au pus bazele dezvoltării
ulterioare a limbii. După căderea Imperiului Roman de Apus în secolul V, influența latinei clasice
asupra poporului a fost succesiv redusă. Latina vorbită pe vremea aceea reprezenta o mixtură a
varietăților romanice hispanice, între care era și castiliana veche. În secolul VIII, invazia
musulmană în peninsula Iberică duce la formarea celor două zone de latinitate: Al-Andalus
(Andaluzia contemporană), unde se utilizau dialecte romanice cunoscute sub denumirea de „limba
mozarabă”, aflată sub influența puternică a limbilor invadatorilor: arabei și berberei, și zona
nordică, unde s-au format regatele creștine, iar din dialecte romanice s-au dezvoltat aparte de
castiliană și alte limbi romanice moderne: limbile catalană, aragoneză, astur-leoneză și galiciano-
portugheză.[12]

Castiliana primitivă a derivat din latină în comitatul medieval al Castiliei și se afla sub influența Pagină din Grammatica
limbilor bască și vizigotă. Cele mai vechi texte în spaniolă sunt Glosas Emilianenses („Glosele lui Antonio de Nebrija
Emiliane”), ce s-au păstrat în Mănăstirea Yuso aflată în San Millán de la Cogolla, La Rioja,
Spania. Această localitate era considerată ca fiind un centru cultural medieval.

Spaniola s-a extins la sudul peninsulei datorită Reconquistei și uniunilor regatelor creștine (uniunea Castiliei și Leónului, Castiliei și
Aragonului și apoi formarea statului spaniol). În secolul XV, în timpul procesului de unificare a Spaniei, Antonio de Nebrija a
publicat Grammatica. Acesta este primul tratat al gramaticii limbii spanille și în genere al unei limbi vulgare europene. Colonizarea
și cucerirea Americii a permis expansiunea limbii spre cea mai mare parte a continentului american.

În prezent limba spaniolă este una dintre cele mai vorbite și populare limbi ale lumii și cea mai folosită limbă romanică. Este utilizată
în Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și, ca limbă oficială, în Uniunea Latină. Numărul vorbitorilor crește repede dat
limba engleză.[13]
fiind faptul că stă pe locul doi ca cea mai studiată limbă din lume, precedată doar de

Distribuție geografică
Spaniola este una dintre limbile oficiale ale Distribuția geografică a limbii spaniole
Uniunii Europene,[14] Organizației Statelor
Țară [ascunde ] Vorbitori L1 Vorbitori L2 Ref.
Ibero-Americane,[15] Organizației Statelor
În lume
Americane,[16] Organizației Națiunilor
Unite,[17] Mercosur-ului[18] și Statelor 426.515.910 91.308.400
Andine.[19] Spaniola ca limbă oficială sau limbă națională
Mexic 109.000.000 7.460.000
Europa Columbia 46.600.000 94.200

Argentina 40.300.000 1.070.000


Spania 38.400.000 7.490.000

Venezuela 29.100.000 694.000

Peru 24.300.000 2.070.000

Chile 15.800.000 1.630.000

Ecuador 14.700.000 805.000

Cuba 11.200.000
Guatemala 9.750.000 3.271.000
Cunoașterea limbii spaniole în
Republica Dominicană 9.240.000 61.500
Uniunea Europeană în 2006
Țară nativă Honduras 7.980.000 148.000
Mai mult de 8,99%
El Salvador 6.270.000 500
Între 4% și 8,99%
Nicaragua 5.310.000 578.000
Între 1% și 3,99%
Mai puțin de 1% Bolivia 4.450.000 4.930.000

Costa Rica 4.440.000 89.600


Spaniola este limbă oficială în Spania, țara de la
Puerto Rico 3.490.000 136.000
care și-a moștenit numele și unde s-a dezvoltat.
În Spania, spaniola se vorbește cu excepția: a) Uruguay 3.270.000 77.800
regiunii de nord-est (Catalonia, Valencia,
Panama 2.880.000 524.000
Insulele Baleare), unde se vorbește catalana de
aproximativ 4,5 milioane de vorbitori; b) Paraguay 387.000 4.250.000
regiunii de nord – cele patru provincii basce Guineea Ecuatorială 685.000
(Álava, Guipúzcoa, Navarra, Vizcaya) cu
Limbă de uz comun
aproximativ 700.000 de vorbitori; c) regiunii de
nord-vest – Galicia – unde se vorbește galiciana Statele Unite 37.000.000 15.000.000
de către 2,5 milioane de oameni (centre mai Franța 452.000 8.400.000
importante: A Coruña, Lugo, Ourense,
Belize 174.000 22.000
Pontevedra); d) regiunii Val d'Aran – unde se
vorbește o varietate a gasconei (devenită din Andorra 27.600 21.600
1990 limba oficială a văii). Gibraltar 14.400

Rămâne în uz și în Gibraltar, dar acolo doar Maroc 6.590 3.410.000


limba engleză este folosită oficial.[20] Limba Curaçao 5.700
spaniolă este la fel vorbită (neoficial) în
Trinidad și Tobago 4.100 61.800
Andorra, unde doar limba catalană se bucură de
statutul de limbă statală.[21] Este și una dintre Filipine 2.660 2.560.000
cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Bonaire 1.270
Europene.[22] Există comunități vorbitoare de Sint Eustatius 130
spaniolă și în alte state europene: Elveția, unde Saba 70
castiliana este cea mai vorbită limbă
minoritară,[23] Regatul Unit, Franța și
Germania.[24]

America
Majoritatea vorbitorilor limbii spaniole locuiesc în America Latină. Dintre țările cu cel mai ridicat număr al hispanofonilor, doar
Spania nu se află în America. Țările cu cea mai mare populație hispanofonă sunt Mexic și Columbia, ambele amplasate pe acest
continent. La nivel național, spaniola este oficială în Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Ecuador, El Salvador,
Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Uruguay și Venezuela.[25] De asemenea,
este oficială în regiunea dependentă față de Statele Unite,Puerto Rico, alături de limba engleză.[26]

Spaniola nu este recunoscută oficială în fosta colonie britanică Belize, dar, conform recensământului din 2000, 52,1% dintre locuitori
cunosc și vorbesc spaniola la un nivel avansat.[27] Limba este păstrată datorită urmașilor colonizatorilor spanioli, care au rămas în
regiune din secolul XVII. Totuși, engleza este cea care se bucură de statutul de limbă oficială unicăa țării.[28]

Spaniola a devenit din ce în ce mai importantă în Brazilia datorită proximității și schimbului comercial între acest stat și vecinii săi
hispanofoni, mai ales datorită intrării în componența grupării politice Mercosur.[29] În 2005, Congresul Național al Braziliei aprobă
un act, acceptat apoi și de către Președinte, care a făcut limba spaniolă disciplină școlară în licee.[30] De asemenea, de-a lungul
frontierei între Brazilia și Uruguay, este vorbită limba creolă, numită aici „portuñol”.[31]

În Haiti, limba franceză este una dintre două limbi oficiale, cu toate că o vorbesc doar 10% din populație. Majoritatea haitienilor
vorbesc creola, care de asemenea este oficială. Creola este bazată pe franceză și unele limbi africane, dar a fost profund influențată și
de spaniolă. Deși spaniola în sine nu este oficială, ea este vorbită de către cea mai mare parte a populației, în special cea care
locuiește lângă frontiera cuRepublica Dominicană.

Trinidad și Tobago au fost colonizate pentru prima dată de către spanioli în 1498. Deși mai târziu ambele insule au ajuns sub
dominația engleză, populația locală a păstrat limba primilor colonizatori. Fiindcă Trinidad se află în apropierea coastelor nordice ale
Americii de Sud, rămâne influențat de vecinii săi hispanofoni. Recensământul recent a dovedit că mai mult de 1.500 de locuitori
vorbesc spaniola.

În Statele Unite ale Americii, conform recensământului din 2006, 44,3 de milioane de
locuitori sunt de origine spaniolă sau hispanică. 34 de milioane sau 12,2% a populației
cu vârsta mai mare de cinci ani folosesc spaniola în uzul familial.[32] Spaniola a avut o
istorie lungă în Statele Unite, pentru că multe state din sud-vestul țării (de exemplu
Texas sau California) erau parțial colonii spaniole, iar acum este în curs de revitalizare
datorită migrației umane din America Latină. Este cea mai studiată limbă străină în
școlile Statelor Unite.[33] Deși Statele Unite ale Americii nu au desemnat nicio limbă
Distribuția limbii spaniole în
drept oficială, spaniola este recunoscută formal la nivel statal în New Mexico, unde este
Statele Unite în 2008. Nuanțele
de verde mai închis indică regiuni vorbită de către 30% de locuitori, și rămâne limba principală în Puerto Rico. În speță,
cu populații hispanofone mai SUA ocupă poziția a cincea pe lista țărilor cu cea mai numeroasă populație hispanofonă
numeroase. din lume.

Filipine
Deși spaniola a fost limbă oficială a Filipinelor, nu era niciodată vorbită de către majoritatea populației. Importanța sa s-a diminuat la
începutul secolului XX după ocuparea insulelor de către Statele Unite. Introducerea limbii engleze în sistemul filipinez de guvernare
a dus la utilizarea mai redusă a limbii spaniole și, în consecință, pierderea statutului de limbă oficială în 1987. Președintele
Filipinelor, Gloria Macapagal Arroyo, anunță în 2007 că spaniola va deveni încă o dată un obiect de studiu obligatoriu.[34] Acesta nu
înseamnă însă că spaniolă va redeveni limba oficială a insulelor. Rămâne însă o limbă
auxiliară. Conform recensământului din 1990, în Filipine trăiau 2.658 de vorbitori nativi
ai limbii castiliene.[35] Date legate de populația hispanofonă actualmente sunt
indisponsibile pentru că nu au apărut în recensămintele din 1995 și 2000.

Conform recensământului din 2000, 600.000 de locuitori ai Filipinelor vorbesc limba


chavacano, o varietate a creolei spaniole. De asemenea, multe limbi native ale insulelor
conțin împrumuturi din spaniolă datorită influenței europene și mexicane în perioada Distribuția vorbitorilor de
chavacano în Mindanao, Filipine
colonizării.

Alte părți ale lumii


În Africa, spaniola este o limbă oficială a comunității autonome Insulele Canare[36] și a orașelor autonome Ceuta și Melilla. Este
oficială și în Sahara Occidentală[37] (împreună cu limba arabă), recunoscută de către ONU, și în Guineea Ecuatorială[38] (împreună
cu limbile franceză și portugheză).

În Oceania, spaniola este vorbită peInsula Paștelui, o posesiune teritorială aChile.

Variante
Există câteva diferențe importante între dialectele limbii spaniole folosite atât în Spania cât și în
America Latină. În Spania se consideră comună pronunția castiliană conform standardului
național, iar folosirea laísmo (o tendință de a pune un pronume de complement direct la în locul
celui de complement indirectle) este dezaprobată.

Spaniola are trei pronume de persoana a II-a la singular: tú, usted și vos. În general, tú și vos sunt
neformale, dar folosirea lor depinde de țară – în Spania utilizarea pronumelui vos este limitată la
liturghie, iar în Argentina tú este cosiderat arhaic. Usted (derivat din vuestra merced, ce justifică
abrevierea vd.) este forma cea mai formală și folosită pentru a arăta respectul față de interlocutor
.

Multe dialecte ale limbii spaniole se disting datorită unora dintre următoarele caracteristici:
Harta țărilor în care
ceceo – lipsă de distincție între fonemele /θ/ și /s/, cu /θ/ fiind sunet utilizat în locul apare fenomenul voseo
ambelor. Ceceo poate fi întâlnit aproape numai înAndaluzia.
Utilizare pe scară
distinción – distincție clară între fonemele /θ/ și /s/. Aparține variantei standard a
limbii spaniole. largă în formă orală și
lleísmo – lipsă de distincție între fonemele ʎ/
/ și /ʝ/, cu /ʎ/ fiind sunet utilizat în locul scrisă
ambelor. Utilizare orală, însă
seseo – lipsă de distincție între fonemele /θ/ și /s/, cu /s/ fiind sunet utilizat în locul nu și scrisă
ambelor. Seseo este tipic pentru America Latină și dialectul insulelor Canare.
Voseo coexistă cu
sheísmo – înlocuirea fonemelor /ʎ/ și /ʝ/ cu /ʃ/.
tuteo
voseo – folosirea pronumeluivos în loc de tú, care are loc în principiu înArgentina,
Chile și Uruguay, dar devine populară și înAmerica Centrală. Țară hispanofonă fără
yeísmo – lipsă de distincție între fonemele ʎ// și /ʝ/, cu /ʝ/ fiind sunet utilizat în locul voseo
ambelor.
zheísmo – înlocuirea fonemelor /ʎ/ și /ʝ/ cu /ʒ/.

Iudeo-spaniola
Este limba evreilor alungați din Spania la sfârșitul secolului al XV-lea, după terminarea Reconquistei (1492). Aceștia au primit
adăpost în Imperiul Otoman (Egipt, Siria, Maroc, Turcia, Grecia, Bulgaria), în Italia (s-au așezat la Veneția, Napoli, Roma, Livorno,
Ferrara), în sudul Germaniei. Iudeo-spaniola mai este numită și sefardis, după numele „Sefar” dat de evrei Spaniei. Idiomul vorbit de
descendenții evreilor spanioli poartă diferite denumiri – hakatiya în Maroc, titauni în Algeria, djudezmo în Levant. Sefardis nu
trebuie confundat cu ladino. Ladino este numele dat unei limbi mai arhaice, a rabinilor care au folosit-o pentru a traduce în castiliană
textele biblice ebraice. Sefardis este foarte importantă pentru studierea spaniolei, pentru că
păstrează multe din trăsăturile spaniolei secolului al XV
-lea.

Papiamento
Se vorbește într-un singur punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și
lexic spaniol. Este, după unii, descendenta primilor conchistadori; după alții este o creolă.

Creolele spaniole
Se știe că o limbă creolă este o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al
limbii cuceritoare. Există creole spaniole înCuba; se vorbesc mai multe creole înFilipine.
Inscripție în spaniola
standard și în iudeo-
Sistem de scriere spaniolă în Jaén,
Andaluzia
Articol principal: Ortografia limbii spaniole.
Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ (eñe, care reprezintă fonemul /
Alfabetul spaniol
ɲ/) și digramele ch (reprezentează fonemul /tʃ/) și ll (reprezintă fonemul /ʎ/). Totuși,
digrama rr, care reprezintă fonemul /r/, nu este considerat parte a alfabetului. Astfel,
alfabetul tradițional spaniol conține 28 semne (30 cuk și w, care apar doar în cuvintele împrumutate).

În timpul celui de-al IX-lea Congres al Asociației Academiilor Limbii Spaniole în 1994, se acordă adaptarea unui alfabet latin
universal, în care ch și ll nu sunt litere independente. Totuși, această reformă afectează doar procesul de ordonare alfabetică a
cuvintelor, nu compoziția alfabetului. Astfel, digrafelech și ll încă fac parte din acesta.[39]

Spaniola folosește accentul ascuțit pentru a marca un loc de punere a accentului când el nu este de acord cu reguli. Fiecare semn care
aparține vocalei (a, e, i, o, u) poate să prindă acest diacritic (rezultând în á, é, í, ó, ú). De asemenea, diereza rămâne în uz în trigrafele
güe și güi pentru a indica u sonor (altfel, u în trigrafele gue și gui este mut).

Lexic
Spaniola are un fond lexical moștenit din latina populară. A conservat și mulți termeni clasici, dispăruți în alte arii ale României:
AVIS
> ave (pasăre), COMEDERE > comer (a mânca), PERCONTARI > preguntar (a întreba), TAMMAGNUS > tamaño (talie, măreție). Există
și urmași ai unor derivate latine nemaiîntâlnite în alte părți: CAPITIA > cabeza (cap), CORACIONE > corazón (inimă), AMARELLU(S) >
amarillo (galben).

Fondul preroman
Peninsula Iberică a fost locuită înainte de cucerirea romană de populații neindoeuropene și indoeuropene: liguri (neindoeuropeni),
celți (indoeuropeni), iberi (neindoeuropeni), celtiberi (rezultați din fuziunea celților cu iberii), fenicieni, vascones (strămoșii bascilor,
singurii care au rezistat până azi). De la aceste populații au rămas toponime și hidronime, prefixe și sufixe folosite în toate cele trei
limbi iberice.

Cuvintele celtice nu sunt în general originale, ci provenite din latină și întâlnite și în alte limbi romanice:
carro (car),
camisa (cămașă), cerveza (bere), arpenda (pogon), abedul (mesteacăn).
Cuvinte basce: Basca a furnizat și după romanizare unele cuvinte, mai ales înEvul Mediu, prin ducatul Navarrei:
izquierdo (stânga), chaparro (stejar verde), pizarra (ardezie), gabarra (barcă), cencerro (clopoțel).
Cuvinte germanice: Cuvintele germanice au venit mai întâi prin latină:jábon < SAPONE. De la populațiile germanice
(în principal vizigoți (409–711) și vandali) au pătruns în spaniolă cuvinte ca:albergo (hotel), espuela (pinten), guerra
(război), robar (a fura), bruno (brun), rico (bogat), blanco (alb), fresco (nou), ganso (boboc de gâscă), aya (dădacă),
falda (fustă), guisa (manieră), tregua (armistițiu), grapa (drug de fier, scoabă). Nume proprii:Alvaro, Alfredo, Adolfo,
Fernando, Rodrigo etc. Toponime: Andalucia (< Portu Wandalusiu), Catalunya (Got + alan), Burgos (< burg).
Cuvinte arabe: Arabii au stăpânit din 711 (când au trecut Gibraltarul conduși de Musa și Tariq) până în 1492
Peninsula Iberică, teritoriul controlat de ei restrângându-se treptat în fața mișcării de eliberare pornită din nord. În
spaniolă există 4.000 de cuvinte de origine arabă (cu tot cu derivate), dintre care aproximativ 1.500 toponime (în
portugheză sunt doar 400, ca și înfranceză – aproximativ 420). Cuvintele arabe se folosesc în domenii diverse, fiind
termeni referitori la cultură, civilizație, administrație, război, agricultură, industrie, știință. Multe dintre aceste cuvinte
au trecut în patrimoniul universal:algebră, alcool, elixir, algoritm, cifră, zero, almanah, chimie, alchimie, hazard etc.
Cuvinte de origine arabă în spaniolă sunt, de exemplu:arrabal (cartier), adive (șacal), azeituna (măslină), azucena
(crin alb), aduana (vamă), azúcar (zahăr), alcaide (guvernator), alafia (iertare), naranja (portocală). Toponime și
hidronime: Gibraltar < gebel Tariq („muntele lui Tariq”), Guadalquivir < Wadi-al-kabir („apă mare”), Guadalajara <
Wadi + hajar („apă cu pietre”), Alhambra < hamra (roșu), Alcazar (palatul), Alcalá (cetatea), Algesiras < djazira
(„insulă verde”), Murcia < mursah (fortificat). Cele mai multe cuvinte de origine arabă au pătruns în spaniolă (și mai
departe) având articolul hotărâtal (as, ar) și se recunosc, ca atare,alcool, almanah, alchimie. Unele toponime au
articol arab atașat unui cuvânt latin:Almonaster, Alpuente, Alfuente, Almonte. Există și situația inversă, în care un
cuvânt arab primește articol hotărât din lat.ILLE: La Mancha („câmpie înaltă”).
Împrumuturi iberice

din portugheză: chopo (plop), chubasco (belea), morriña (dor)


din catalană: paella (pilaf), seo (catedrală), ñao (navă, naos)
din spaniola americană, care la rândul său le-a luat de la limbile amerindiene:

din arhuaco: huracán (uragan), cacique (șef de trib), maíz (porumb), colibrí, caníbal
din nahuatl: tomate (roșie), chocolate (ciocolată), cacao, petaca (pungă de tutun), aguacate (avocado)
din quechua: pampa, cóndor, alpaca, guano, tabaco (tutun), canoa (canoe), papa (cartof)
galicisme (franceze și occitane) (mai puțin în Evul Mediu). Pătrunderea unora a fost facilitată de noul drum de
pelerinaj către Santiago de Compostelael camino francés, pelerinii oprindu-se lamesones, hrănindu-se cu
manjares (mâncăruri) și viandas (hrană, alimente), cu vinagre (oțet). Călugării erau numițimonjes. Alte cuvinte
franceze au pătruns prin contactele de la curtea regilor spanioli cu aristocrația franceză: homenaje (omagiu),
mensaje (mesaj), batallón (batalion), jefe (șef), coqueta (flirt), merengue, modista (croitoreasă), garaje (garaj).
italienisme (pătrunse mai ales în perioadaRenașterii): balcón, novela (roman), diseño (desen decorativ), bisoño
(soldat tânăr, neexperimentat).

Fonetică
Prezentarea fonemelor limbii spaniole este foarte dificilă din cauza varietății dialectice. Tabelele de mai jos prezintă sunete care fac
parte din standardul spaniol, dar pot să nu existe în unele dialecte din cauza proceselor fonetice precum
yeísmo.

Consoane
Tabelul mai jos afișează fonemele consonantice ale limbii spaniole.

Bilabiale Labio-dentale Dentale Alveolare Palatale Velare


Nazale m <m> n <n> ɲ <ñ>
p b t d k g
Oclusive tʃ <ch>
<p> <b, v> <t> <d> ʝ <y> <c, q> <g>
Fricative f <f> θ <c, z> s <s> x <g, j>
Vibrante r <r, rr>
Bătute ɾ <r>
Laterale l <l> ʎ <ll>

În secolul XVI, sistemul consonantic al spaniolei a trecut prin câteva schimbări importante care l-au diferențiat de limbile vecine,
precum portugheza sau catalana:

/f/ la începutul cuvintelor s-a schimbat în /h/, care a devenit apoi mut (lat. FERRVM → sp. hierro, rom. fier, lat.
FORMOSVS → sp. hermoso, rom. frumos).
fricativa bilabială /β̞/ s-a unit cu oclusiva bilabială /b/, rezultând din lipsa de diferență între pronunția literelor
b și v în
spaniola contemporană (o excepție fiind unele arii ale Spaniei și Peru).
fricativa alveolară sonoră/z/, fonemul separat în spaniola medievală, s-a unit cu echivalentul său surd /s/, rezultând
din pronunția surdă a ambelor.
fricativa postalveolară sonoră/ʒ/ s-a unit cu /ʃ/ și a evoluat în fricativa velară surdă /x/, scrisă ori ca j, ori ca g înainte
e și i.
africata alveolară sonoră/d͡z/ s-a unit cu echivalentul său surd/ts͡ / și a evoluat în fricativa dentală surdă /θ/, scrisă ori
ca z, ori ca c înainte e și i. Totuși, în Andaluzia, Insulele Canare și America și acest sunet s-a unit cu /s/.
Sistemul consonantic al spaniolei medievale este bine păstrat în limba ladino, pentru că aceasta a devenit limbă separată înaintea
schimbărilor prezentate mai sus.

Vocale
[40]
Spaniola are cinci vocale care pot apărea atât în silabe accentuate cât și în neaccentuate.
Diftongi spanioli[40]
Anterioare Centrale Posterioare AFI Exemplu Însemnătate
Închise i u Descendenți
Mijlocii e̞ o̞ /ei/ rey rege
Deschise ä /ai/ aire aer
/oi/ hoy azi
De asemenea, sistemul vocalic al spaniolei conține șase diftongi descendenți și opt
ascendenți. Adițional, în vorbirea rapidă, vocalele în hiat devin diftongi[40] sau, când /eu/ neutro neutru

reprezintă același sunet, fuzionează împreună.[40] /au/ pausa pauză


/ou/ bou năvod
Nazalizarea fonetică poate să aibă loc atunci când o vocală precede o silabă cu consoană
nazală la sfârșit sau când apare între două consoane nazale. Ascendenți

/je/ tierra pământ[41]


Un /e̞ / epentetic este întrodus înaintea combinației /s/ + altă consoană la începutul
cuvântului (escribir – a scrie, dar transcribir – a transcrie). /ja/ hacia către
/jo/ radio radio
/ju/ viuda văduvă
Accentul
/wi/ fuimos furăm[42]
Spaniola este o limbă silabică, ceea ce înseamnă ca fiecare silabă are aceeași durată
indiferent de accent.[43] Se accentuează în general una dintre ultimele trei silabe ale /we/ fuego foc
cuvântului (există câteva excepții rare, unde este accentuată silaba a patra de la sfârșit). Iată/wa/ cuadro poză
tendințele generale de accentuare:[44]
/wo/ cuota normă
cuvintele care se sfârșesc cu vocale sau /s/ au accentul pe penultima silabă;
cuvintele care se sfârșesc cu alte consoane au accentul pe ultima silabă;
silaba a patra de la sfârșit se accentuează rar
, doar atunci când cliticul urmează formele verbale anumite.
Accentul grafic servește și pentru a distinge cuvintele omofone, cu înțeles diferit: aún (încă) – aun (chiar și).[45] Fiecare excepție este
marcată folosind accentul ascuțit.

Accentul ortografic
Cuvinte Agudas Llanas Edrújulas
sunt acelea în ...silaba tonică este ...silaba tonică este
...silaba tonică este penultima silabă
care... ultima silabă antepenultima silabă
Când poartă Când se termină în Când se termină în consoană, cu
Tot timpul poartă accent
accent? vocală, n, s... excepția lui n, s...
pastor Estrella teléfono
Exemple... Botón lápiz brújula
café fácil película

Gramatică
Articol principal: Gramatica limbii spaniole.
Fiindcă atât spaniola, cât și româna, sunt limbi romanice derivate din limba latină, ele împărtășesc multe caracteristici gramaticale,
dar din cauza dezvoltării diferite uzul formelor moștenite variază.

Spaniola este o limbă relativ flexionară, având conjugarea foarte complicată, în schimb lipsește aproape în întregime flexiunea
celorlalte părți de vorbire. Se folosesc multe prepoziții și se pune adjectivul după substantiv. Spre deosebire de română, în spaniolă
atât articolele hotărâte cât și cele nehotărâte sunt proclitice. Tipologia sintaxei este de obicei SVO, dar schimbările sunt comune.
Astfel ca majoritatea limbilor romanice, în spaniolă se poate pierde pronumele personal, când nu este necesar din punct de vedere al
contextului.

Verbe
Articol principal: Verbe în limba spaniolă.
Flexiunea verbelor în spaniolă este una dintre cele mai complexe arii ale gramaticii spaniole. La fel ca în limba română, verbele
limbii spaniole conțin informații mult mai multe decât în limba engleză, printre care: timp, număr (singular și plural), persoană,
politețe (tu/dumneavoastră), mod, aspect și diateză. Există 16paradigme distincte de conjugare a verbelor în limba spaniolă (seturi de
forme pentru fiecare combinație de timp și mod – timpul se referă la când are loc acțiunea, iar modul la siguranța sau nesiguranța
subiectului), plus o paradigmă incompletă (imperativul), precum și trei forme non-temporale (infinitiv, gerunziu și participiu trecut).
Cele 14 timpuri regulate sunt de asemenea divizate în șapte timpuri simple și șapte timpuri compuse (cunoscute ca timpul perfect).
Cele șapte timpuri compuse sunt formate cu verbul auxiliar haber urmat de participiul trecut. Verbele pot fi folosite în alte forme,
cum ar fi prezentul progresiv, dar în tratatele de gramatică acesta nu este de obicei tratat ca un timp special, ci mai degrabă ca o
construcție verbală perifazică. Majoritatea celor mai folosite verbe sunt neregulate. Celelalte se împart în trei conjugări regulate, în
funcție de terminația infinitivului: -ar, -er sau -ir. Verbele -ar sunt cele mai numeroase și mai regulate; de obicei verbele noi adoptă
forma -ar. Verbele -er și -ir sunt mai puține și includ mai multe verbe neregulate.

În cazul limbii spaniole există trei modele de conjugare simple:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a


(verbe terminate în -ar) (verbe terminate în -er) (verbe terminate în -ir)

Yo -o -o -o
Tú -as -es -es
El/Ella/Usted -a -e -e
Nosotros -amos -emos -imos
Vosotros -áis -éis -ís
Ellos/Ellas/Ustedes -an -en -en

Tabelul mai jos indică similarități în conjugarea cuvintelor derivate din latinescul CANTARE între spaniolă și alte limbi romanice. Se
poate observa că modelul flexiunii este aproape identic cu cel în portugheză.

latină → spaniolă portugheză catalană franceză retoromană italiană română sardă


CANTO canto canto canto chante chant canto cânt canto
CANTAS cantas cantas cantes chantes chantas canti cânți cantas
CANTAT canta canta canta chante chanta canta cântă cantat
CANTAMUS cantamos cantamos cantem chantons chantain cantiamo cântăm cantamus
CANTATIS cantáis cantais canteu chantez chantais cantate cântați cantades
CANTANT cantan cantam canten chantent chantan cantano cântă cantant

Substantive
Spaniola are substantive care descriu obiecte concrete, grupuri și clase de obiecte, calități, sentimente etc. La fel ca în română, fiecare
dintre ele poate să fie numărabil și nenumărabil și este sau masculin sau feminin. Se consideră că genul neutru a dispărut din toate
limbile romanice în afară de română, dar spaniola are o variantă a articolului hotărât neutru, lo. Lo nu acompaniază un substantiv, dar
poate preceda un adjectiv care are valoare de substantiv, pentru a exprima o idee generală, abstractă. Substantivele numărabile au
formă separată pentru plural, indicată utilizând sufixul-s.

Adjective și adverbe
În general, în spaniolă se folosesc adjectivele și adverbele în același mod ca în română și aproape fiecare altă limba indo-europeană.
Adverbele simple au, totuși, formă separată de adjective, creată prin adăugarea sufixului -mente la adjectivul feminin (de exemplu
afortunada – norocosă → afortunadamente – din fericire). Această paradigmă este comună limbilor romanice occidentale și poate de
asemenea fi găsită în română, în cazul adverbelor precumactualmente.

Determinante
În spaniolă se folosesc articolele hotărâte și nehotărâte, pronumele demonstrative, pronumele posesive, pronumele interogative,
numerale cardinale, numerale ordinale și numerale nehotărâte ca cuvinte determinante, la fel ca în română. Majoritatea lor nu
formează un subiect de declinare, dar există excepții care urmează modelul declinării al adjectivelor
, precum numeralul un.

Note
7. ^ es Ramón Menéndez Pidal (1904).Manual
1. ^ es El español: una lengua viva. Informe 2015(htt elemental de gramática histórica española(https://arch
p://www.cedro.org/docs/default-source/otros/informe_c ive.org/details/manualelementald00menuoft). Madrid:
ervantes.pdf). Instituto Cervantes. ISBN 503-15-023-6. Librería General de Victoriano Suárez.
http://www.cedro.org/docs/default- https://archive.org/details/manualelementald00menuoft
source/otros/informe_cervantes.pdf
8. ^ es Irene Lozano (20 octombrie 2005).Lenguas en
2. ^ es „Actas del I Congreso Internacional de la guerra (http://servicios.elcorreo.com/auladecultura/loza
Lengua Española (Zacatecas, 1997)(http://www.cerva no1.html). Espasa. ISBN 978-8467019896.
ntes.es/sobre_instituto_cervantes/publicaciones_espa http://servicios.elcorreo.com/auladecultura/lozano1.html
nol/congresos_lengua/congreso_zacatecas_1997.htm) ”.
Instituto Cervantes. 9. ^ es „Diccionario panhispánico de dudas(http://lema.
rae.es/dpd/?key=espa%25F1ol&origen=RAE&lema=es
http://www.cervantes.es/sobre_instituto_cervantes/publicaciones_espanol/congresos_lengua/congreso_zacatecas_1997.htm
pa%25F1ol)”. Real Academia Española.
3. ^ es Mario Melgar. „La UNAM y la Enseñanza del http://lema.rae.es/dpd/?
Español a no Hispano parlantes(http://archive.is/2012 key=espa%25F1ol&origen=RAE&lema=espa%25F1ol .
1209175150/http://www.lllf.uam.es/~fmarcos/coloquio/
Ponencias/MMelgar.doc)”. 10. ^ en „Spanish (https://www.ethnologue.com/languag
http://archive.is/20121209175150/http://www e/spa)”. Ethnologue.
.lllf.uam.es/~fmarcos/coloquio/Ponencias/MMelgar .doc.
https://www.ethnologue.com/language/spa.
4. ^ es „El Instituto Cervantes presenta su "primer
mapa mundi" del español en el mundo(http://www.eur 11. ^ fr Valeriu Rusu (1992). Le roumain : langue,
opapress.es/cultura/libros-00132/noticia-instituto-cerva littérature, civilisation. Ophrys. ISBN 270800669X
ntes-presenta-primer-mapa-mundi-espanol-mundo-200 12. ^ Acum galiciana și portugheza se consideră limbi
61019135441.html)”. Europa Press. 19 octombrie separate, dar unii lingviști le tratează ca pe una
2006. http://www.europapress.es/cultura/libros- singură.
00132/noticia-instituto-cervantes-presenta-primer- 13. ^ es „El español es el segundo idioma que más se
mapa-mundi-espanol-mundo-20061019135441.html . estudia en el mundo, según el Instituto Cervantes(htt
5. ^ en „Why is important learn Spanish?(http://www.un p://cultura.elpais.com/cultura/2007/04/26/actualidad/11
iverspain.com/spanish-school/learn-spanish.php) ”. 77538408_850215.html)”. El País. 26 aprilie 2007.
UNIVERSPAIN. http://www.universpain.com/spanish- http://cultura.elpais.com/cultura/2007/04/26/actualidad/117753
school/learn-spanish.php. 14. ^ „Limbile oficiale ale UE (http://ec.europa.eu/language
6. ^ Se crede că în latina târzieh a devenit consoană s/policy/linguistic-diversity/official-languages-eu_ro.ht
mută, dar din cauza motivelor eufonice, s-a adăugat m)”. Comisia Europeană.
prefixul i- la cuvintele care începeau cus + consoană. http://ec.europa.eu/languages/policy/linguistic-
În consecință, se crede că forma corectă scrisă a diversity/official-languages-eu_ro.htm.
cuvântului Hispaniolus era Spaniolus (cf. italian: storia
pentru istorie)
15. ^ en John R. Fraser (2009).English: The Prototypical 26. ^ en „Puerto Rico's Culture: Beyond Language(htt
World Language For The Twenty First Century (https:// p://welcome.topuertorico.org/culture/language.shtml) ”.
books.google.ro/books?id=92P2AgAAQBAJ&pg=P A12 http://welcome.topuertorico.org/culture/language.shtml .
4&lpg=PA124&dq=Organization+of+Ibero-American+S „Both Spanish and English are the official languages of
tates+languages&source=bl&ots=-uJSF05mRS&sig=0 Puerto Rico, but Spanish is without a doubt the
Ac1RfRK9GemGgJlc_RARqyzV24&hl=ro&sa=X&ved= dominant language, as the majority of the people in
0ahUKEwiQo8e8oLnPAhVIvhQKHY0LBoYQ6AEIRTA Puerto Rico are not proficient in English.”
F#v=onepage&q=Organization%20of%20Ibero-Americ 27. ^ en „Belize Population Census 2000: Major Findings
an%20States%20languages&f=false). Lulu.com. (http://web.archive.org/web/20070621080522/http://ww
p. 124. ISBN 978-0-557-09069-3. w.cso.gov.bz/publications/MF2000.pdf)”. Central
https://books.google.ro/books? Statistical Office. p. 7.
id=92P2AgAAQBAJ&pg=PA124&lpg=PA124&dq=Organization+of+Ibero- http://web.archive.org/web/20070621080522/http://www .cso.gov
American+States+languages&source=bl&ots=-
28. ^ en „Belize (https://www.cia.gov/library/publications/t
uJSF05mRS&sig=0Ac1RfRK9GemGgJlc_RARqyzV24&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiQo8e8oLnP AhVIvhQKHY0LBoYQ6AEIR
American%20States%20languages&f=false he-world-factbook/geos/bh.html)”. CIA World Factbook.
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
16. ^ en „About the OAS (https://www.usoas.usmission.g factbook/geos/bh.html.
ov/about-the-oas.html)”. Organization of American
States. https://www.usoas.usmission.gov/about-the- 29. ^ en „Mercosur: South America's Fractious Trade
oas.html. Bloc (http://www.cfr.org/trade/mercosur-south-americas
-fractious-trade-bloc/p12762)”. Council on Foreign
17. ^ en „Official Languages (http://www.un.org/en/sectio Relations. http://www.cfr.org/trade/mercosur-south-
ns/about-un/official-languages/)”. United Nations. americas-fractious-trade-bloc/p12762.
http://www.un.org/en/sections/about-un/official-
languages/. 30. ^ en „Brazil Wants to Pay Foreign Debt with Spanish
Classes (http://www.brazzil.com/27-august-2005/3488-
18. ^ en „Profile: Mercosur - Common Market of the brazil-wants-to-pay-foreign-debt-with-spanish-
South (http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/5195834.st classes)”. Brazzil. 8 august 2005.
m)”. BBC News. 15 februarie 2012. http://www.brazzil.com/27-august-2005/3488-brazil-
http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/5195834.stm . wants-to-pay-foreign-debt-with-spanish-classes .
19. ^ en Latin America Energy Policy and Regulations 31. ^ es „De lenguas y fronteras: el espanglish y el
Handbook (https://books.google.ro/books?id=j0yqCwA portuñol (http://www.lllf.uam.es/~fmarcos/articulo/01NR
AQBAJ&pg=PA58&lpg=PA58&dq=andean+community Spanglish.pdf)”. Nueva Revista de Política, Cultura y
+languages&source=bl&ots=1jjm_h77tF&sig=8XaXyc_ Arte (74): 70–79. martie–aprilie 2001.
BmCnFOZOPH-ssmA7Lq3Y&hl=ro&sa=X&ved=0ahU http://www.lllf.uam.es/~fmarcos/articulo/01NRSpanglish.pdf
KEwi-gYiaornPAhXLOhQKHSlmBj8Q6AEIVzAH#v=on
epage&q=andean%20community%20languages&f=fal 32. ^
en „Language Use (http://www.census.gov/topics/p
se). Washington, D.C.: International Business opulation/language-use.html) ”. United States Census
Publications. 2016. p. 58.ISBN 1-4387-2836-0. Bureau.
https://books.google.ro/books? http://www.census.gov/topics/population/language-
use.html.
id=j0yqCwAAQBAJ&pg=PA58&lpg=PA58&dq=andean+community+languages&source=b l&ots=1jjm_h77tF&sig=8XaXyc_Bm
ssmA7Lq3Y&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi- 33. ^ en Nelly Furman, David Goldberg, Natalia Lusin
gYiaornPAhXLOhQKHSlmBj8Q6AEIVzAH#v=onepage&q=andean%20community%20languages&f=false
(decembrie 2010). „Enrollments in Languages Other
20. ^ en „Gibraltar (https://www.cia.gov/library/publication Than English in United States Institutions of Higher
s/the-world-factbook/geos/gi.html)”. CIA World Education, Fall 2009 (https://apps.mla.org/pdf/2009_en
Factbook. https://www.cia.gov/library/publications/the- rollment_survey.pdf)”. Modern Language Association.
world-factbook/geos/gi.html. https://apps.mla.org/pdf/2009_enrollment_survey .pdf.
21. ^ en „U.S. Relations With Andorra(http://www.state.g 34. ^ Rafael Rodríguez-Ponga (26 februarie 2009).
en
ov/r/pa/ei/bgn/3164.htm)”. Bureau of European and „New Prospects for the Spanish Language in the
Eurasian Affairs. U.S. Department of State. 22 iulie Philippines (http://www.realinstitutoelcano.org/wps/port
2016. http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3164.htm. al/web/rielcano_en/contenido?WCM_GLOBAL_CONT
EXT=/elcano/elcano_in/zonas_in/spanish+language+c
22. ^ en „Official EU languages (http://ec.europa.eu/dgs/t ulture/ari27-2009)”. ARI (27).
ranslation/translating/officiallanguages/index_en.htm)”. http://www.realinstitutoelcano.org/wps/portal/web/rielcano_en/co
European Commission. WCM_GLOBAL_CONTEXT=/elcano/elcano_in/zonas_in/span
http://ec.europa.eu/dgs/translation/translating/of ficiallanguages/index_en.htm
2009. .
23. ^ en „Switzerland's Four National Languages(http://o 35. ^ en „Philippines (https://www.ethnologue.com/countr
fficial-swiss-national-languages.all-about-switzerland.in y/PH)”. Ethnologue.
fo/index.html)”. http://official-swiss-national- https://www.ethnologue.com/country/PH.
languages.all-about-switzerland.info/index.html .
36. ^ După diferite surse, Insulele Canare sunt
24. ^ en „Languages across Europe(http://www.bbc.co.u considerate ori o parte a Europei, ori a Africii.
k/languages/european_languages/languages/spanish.
37. ^ es „Preguntas más frecuentes(http://hispanismo.c
shtml)”. BBC.
ervantes.es/faq.asp#102)
http://www.bbc.co.uk/languages/european_languages/languages/spanish.shtml . ”. Portal del hispanismo.
Instituto Cervantes.
25. ^ en „Official Spanish Speaking Nations(http://www. http://hispanismo.cervantes.es/faq.asp#102.
worldatlas.com/spanish.htm)”. World Atlas.
38. ^ es „Obiang convierte al portugués en tercer idioma
http://www.worldatlas.com/spanish.htm.
oficial para entrar en la Comunidad lusófona de
Naciones (http://archive.is/X2TW)”. Terra. 13 iulie
2007. http://archive.is/X2TW.
39. ^ es „Diccionario panhispánico de dudas(http://www. 45. ^ Gramatica limbii spaniole contemporane(https://boo
rae.es/obras-academicas/diccionarios/diccionario-panh ks.google.ro/books?id=ZqSWBAAAQBAJ&pg=PT175&
ispanico-de-dudas)”. Real Academia Española. lpg=PT175&dq=accentul+ortografic+spaniola&source=
http://www.rae.es/obras- bl&ots=-omeUdjswE&sig=23SfhmojWtT_Wyiku1o45iXt
academicas/diccionarios/diccionario-panhispanico-de- vyU&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjzir_D5rnP AhVBnxQ
dudas. KHTEqAPI4ChDoAQgZMAA#v=onepage&q=accentu
l%20ortografic%20spaniola&f=false). Linghea. 6 martie
40. ^ a b c d en Eugenio Martínez-Celdrán, Ana Ma.
2014. ISBN 9786068491295.
Fernández-Planas, Josefina Carrera-Sabaté (2003).
https://books.google.ro/books?
„Castilian Spanish (https://www.cambridge.org/core/ser
id=ZqSWBAAAQBAJ&pg=PT175&lpg=PT175&dq=accentul+o
vices/aop-cambridge-core/content/view/S00251003030
omeUdjswE&sig=23SfhmojWtT_Wyiku1o45iXtvyU&hl=ro&sa=X
01373)”. Journal of the International Phonetic
Association (33/2). doi:10.1017/S0025100303001373
(http://dx.doi.org/10.1017%2FS0025100303001373) .
https://www.cambridge.org/core/services/aop-
cambridge-core/content/view/S0025100303001373 .
41. ^ Un cuvânt cumnat în română estețară.
42. ^ Fuimos este o formă de perfect simplu a celor două
verbe: ser (a fi) și ir (a merge). Astfel, o traducere
poate să fie și merserăm.
43. ^ en William W. Cressey (ianuarie 1978).Spanish
Phonology and Morphology: A Generative V iew (http://
press.georgetown.edu/book/languages/spanish-phonol
ogy-and-morphology). Georgetown University Press.
ISBN 9780878400454.
http://press.georgetown.edu/book/languages/spanish-
phonology-and-morphology
44. ^ en David Eddington (martie 2000). S „ panish Stress
Assignment within the Analogical Modeling of
Language (http://linguistics.byu.edu/faculty/eddingtond/
STRESS.pdf)”. Language (Linguistic Society of
America) 76 (1): 92–109.
http://linguistics.byu.edu/faculty/eddingtond/STRESS.pdf .

Vezi și
Listă de țări în care spaniola este limbă oficială
Academia Regală Spaniolă
Europa latină
Uniunea Latină

Legături externe
es Site-ul oficial al Academiei Regale Spaniole cu dicționare explicative online ale limbii spaniole
Dicționar spaniol–român, cu peste 80.000 de definiții
Curs gratuit de limba spaniolă
en „Spanish”. BBC Languages. http://www.bbc.co.uk/languages/spanish/.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_spaniolă&oldid=11932647

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 februarie 2018, ora 17:33.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.