Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R1 PDF
R1 PDF
DE LA DEFINITIE LA TRATAMENT
Cuprins
Cursul cuprinde :
1.Scurt istoric
2.Ce este rinita alergica
3.Mecanismul de producere a rinitei alergice
4.Factorii de risc; alergenii
5.Clasificarea rinitelor
6.Simptomele
7.Diagnosticarea
8.Tratamentul
9.Complicatiile rinitei.
OBIECTIVELE CURSULUI
Consolidarea cunostinteler despre Rinita Alergica.
Consilierea corecta si completa a pacientului cu Rinita Alergica in ceea ce
priveste administrarea si folosirea corecta a terapiei recomandate de medic.
Scurt istoric
Primele insemnari despre rinita alergica (RA) apar la jumatatea secolului al XVI-lea,
mai precis in anul 1565, cand chirurgul italian Leonardo Batollo face primele observatii
asupra unui pacient caruia trandafirii ii provocau stranut, mancarimi nazale si dureri de
cap (febra de fan).
Tot in secolul al XVI-lea Pietro Andreea Mattioli descrie cazul unui pacient care se
imbolnavea ori decate ori venea in contact cu pisici.
Mai tarziu in secolul al XIX-lea, mai precis in 1819, medicul britanic John Bostock
descrie manifestarile clinice ale febrei de fan (rinita alergica), care va fi numita o vreme
"catarul lui Bostock".
Ingrijorator este faptul ca in ultimii ani s-a constatat o crestere semnificativa a cazurilor
de rinita alergica, la nivel mondial ajungandu-se pana la 400 de milioane de oameni
afectati de aceasta boala. In Europa prevalenta medie este de 25%, dar se considera a fi
subestimata avand in vedere ca exista multe cazuri nediagnosticate.
Ce este Rinita Alergica?
Rinita Alergica (RA) este o boala inflamatorie cronica a mucoasei nazale, indusa de
contactul acesteia cu diferite substante denumite alergeni. Expunerea la acesti alergeni
declanseaza un raspuns imun care duce la inflamarea mucoasei nazale si la aparitia
simptomelor ce pot fi de intensitate mai mare sau mai mica in functie de gradul de
expunere si de substanta care provoaca alergia.
Rinita alergica este o afectiune care apare inca din copilarie, cauza fiind sensibilizarea
la alergenii din aerul liber. Aceasta sensibilizare se manifesta in general de la varsta de
2ani (dar poate sa apara si mai devreme), fiind mai comuna la copii cu varsta intre 4-6
ani.
Este de mentionat faptul ca desi este o boala care debuteaza in general in perioada
adolescentei (80% dintre bolnavii cu rinta alergica prezinta simptomatologie pana la
varsta de 20 ani), simptomele pot aparea la orice varsta.
Rinita Alergica
Mecanismul de producere a rinitei alergice
Pentru a intelege mecanismul de producere a rinitei alergice vom creiona cateva
lucruri despre alergie.
Alergia = cuvantul grecesc "allos" – deviere de la starea originala, normala
= aparitia simptomelor provocate printr-un mecanism imunologic
= are la baza reactia antigen-anticorp
Practic, o alergie este raspunsul sistemului nostru imunitar la o substanta care in mod
normal este inofensiva. Corpul uman, prin intermediul sistemului imun, identifica aceste
substante ca fiind o amenintare si produce o reactie automata, inadecvata, in timp ce
majoritatea persoanelor nu prezinta nici un simptom la contactul cu aceste substante.
Implicate in procesul alergic sunt:
Alergenii
Anticorpii sau Imunoglobulinele (Ig)
Mastocitele
Mediatorii preformati si novo
Mecanismul de producere a rinitei alergice
Alergenii = orice substanta este un potential alergen, insa dintrei cei mai cunsoscuti care
pot produce rinite enumeram :
Polenul,
Acarienii
Mucegaiurile
Animalele de companie
Insecte
Virusurile
Agentii iritanti
Medicamente
Mecanismul de producere a rinitei alergice
Dupa compozitia chimica se disting 5 clase de imunoglobuline: IgG, IgA, IgM, IgD, IgE.
Cu alte cuvinte IgE este principala cauza a rinitelor alergice si se gaseste in cantitati
crescute la acestia dupa expunerea la alergenii inhalatori, dar se pot gasi in cantitati mici
si la pacientii nonalergici.
Atunci cand valorile IgE totale ajung la 30-40 kui/ml exista suspiciune de posibila
reactie alergica.
Mecanismul de producere a rinitei alergice
Mastocitele = sunt celule speciale din piele si zonele umede (nas, ochi, gura).
Mediatori = Histamina este un mediator eliberat de mastocit si are proprietati
proinflamatorii, vasoactive, spasmogene pentru musculatura neteda, secretorie (mucus,
secretie gastrica). Histamina este unul din mediatorii cei mai importanti implicati in
producerea rinitei alergice si produce simptome precum stranutul, pruritul.
In prima faza, cea de sensibilizare, moleculele de IgE sintetizate in urma contactului
mucoasei nazale cu alergenul, se fixeaza la suprafata celulelor ce poarta receptorii
specifici, in cazul nostru la suprafata mastocitelor. Mastocitele cu IgE specifice la
suprafata lor devin celule amorsate si se acumuleaza in mucoasa nazala a pacientilor.
Cea de-a doua faza are loc in cazul unui nou contact cu alergenul care a produs
sensiblizarea. Acesta se leaga de IgE specifice prin alte molecule de IgE adiacente, iar
fixarea lor la suprafata mastocitelor duc la eliberarea mediatorilor continuti in granulele
mastocitare, in cazul nostru la eliberarea histaminei responsabila de simptome.
Mecanismul de producere a rinitei alergice
2.Faza tardiva mediata de citokine, apare dupa 3-4 ore de la expunere și este
caracterizata prin congestie, fatigabilitate, iritabilitate, stare generala alterata și
eventual deficit neurocognitiv, somn alterat, fotosensibilitate, miros alterat, tuse, etc.
Care sunt factorii de risc ce pot provoca Rinita Alergica?
Factori genetici – tendinta de a dezvolta boli alergice este ereditara. S-a demonstrat ca
riscul aparitiei unei afectiuni alergice este de 15%, risc care poate ajunge la 40% dacă
avem un părinte alergic și la 80% dacă ambii părinți suferă de boli alergice.
Factori de risc din mediu pot fi alergeni inhalatori (polen, acarieni, mucegaiuri, etc) sau
diversi iritanti.
Conform OMS clasificarea alergenilor se face în majori și minori. Cei majori produc peste
50% din sensibilizari și sunt responsabili și de majoritatea simptomelor.
Alergenii
Praful de casa – este principala cauza a alergiilor de interior. 70% din pacientii cu
alergii la alergenii inhalatori prezinta simptome accentuate in incaperi cu praf.
Acarieni
Mucegaiuri
Gandaci
Plante de interior
Alergenii
Acarienii – 90% din pacientii cu alergie la praful de casa sunt de fapt sensibilizati la
acarieni. Acestia sunt vizibili doar la microscop si traiesc la 20-24 grade celsius si peste
80% umiditate, se hranesc cu scuame de piele si se gasesc in paturi, perne, covoare,
jucarii de plus, tapiterii etc. Sunt distrusi prin spalare la 60 grade.
Animalele de companie (pisici, caini, cobai) alergenii de la acestea pot fi: par,
scuame de piele, saliva. Alergia la pisica este cea mai frecventa.
Alti alergeni care pot produce sau pot exacerba manifestarile rinitei alergice sunt:
virusurile, bacteriile, agentii iritanti reprezentati de diverse substante de curatare,
insecticide, vopsele; medicamentele (aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene),
alimente (cele care contin capsaicina pot produce stranut, rinoree), fumatul, factorii fizici
(modificari bruste de temperatura, temperaturile scazute).
Clasificarea Rinitelor
Rinita moderata/severa – avem prezente unul sau mai multe simptome deranjante, cum ar fi :
afectarea somnului, afectarea activitatilor zilnice, afectarea activitatii scolare sau a muncii.
Este greu de cuantificat severitatea rinitei alergice datorita subiectivitatii simptomatologiei prezente,
care depinde de perceptia fiecarui pacient in parte.
Scala vizuala,
Masurarea mirosului,
Masurarea reactivitatii prin teste de provocare cu metacolina, histamina, alergen, aer rece.
Simptomele rinitei
In cazul RAS simptomele apar in anumite perioade ale anului si cel mai adesea
includ : stranutul, rinoreea, mancarimile, lacrimarea.
In cazul RAP simptomele cele mai des intalnite sunt : congestiile mucoasei nazale si
picaturile postnazale, insa mai pot aparea stranutul si rinoreea.
Se pot manifesta toate simptomele sau numai cateva, de regula pot aparea in mai
putin de 5 minute de la expunerea la alergen dar poate sa dureze si mai mult pana la
aparitia acestora, de la 3 pana la 6 ore.
Simptomele rinitei
Fatigabilitate
Iritabilitate
Somn alterat
Miros alterat
Este important de stiut ca simptomele si gravitatea lor poate varia de-a lungul timpului
insa dureaza de regula toata viata.
Diagnosticarea Rinitei
Rinita alergica este diagnosticata prin anamneza (istoric medical) pacientului si prin examinare
clinica.
Varsta si sexul
Antecedente heredo-colaterale
Antecedente personale patologice (boli atopice – astm bronsic, dermatita atopica; infectii recurente
– sinusale, otice, bronsice)
Conditiile de mediu si viata (locuinta, sistem de incalzire, mucegai, animale de casa, covoare,
draperii, perne, camin, gradinita, loc de munca)
Istoric – simptome de rinita alergica, simptome de afectare a calitatii vietii, simptome cauzate de
complicatiile RA, simptome de conjuctivita alergica, simptome de afectare a tractului respirator
inferior, medicatia folosita, alte boli cronice.
Diagnosticarea Rinitei
O alta metoda este dozarea IgE specifice din ser (test radioalergosorbent), este
considerata metoda cea mai fidela pentru evaluarea senibilizarii, poate fi facuta in locul
sau impreuna cu testul cutanat.
Testul de citologie nazala – masoara numarul de eozinofile care sunt prezente intr-un
nr mare in frotiul nazal la pacientii cu alergie. Poate fi folosit la confirmarea rinitei alergice.
.
Diagnosticarea Rinitei
Se mai pot face teste imagistice ale sinusurilor cum sunt radiografiile, CT, IRM.
Acestea nu pot depista in mod direct rinita alergica insa pot arata prezenta unor afectiuni
coexistente.
RAS este mai usor de identificat deoarece are un debut rapid si predictibil al
simptomelor in asociere cu expunerea la polen.
RAP este mai greu de diagnosticat datorita suprapunerii ei cu alte afectiuni cum ar fi
sinuzite, infectii respiratorii si rinite vasomotorii. De aceea este foarte importanta
diagnosticarea corecta a RA precum si identificarea corecta a alergenului care ne poate
indruma catre un tratament corect si potrivit pentru simptome.
Diagnosticul diferential al rinitei alergice
Atat Rinita non-alergica (toate entitatile patologice enumerate mai sus) cat si Rinita alergica sunt
afectiuni ce apar ca urmare a inflamatiei mucoasei nazale, insa rinita non-alergica apare in absenta
unor triggeri alergici, pe cand rinita alergica este mediata imun de IgE.
Cauza o reprezinta aparitia unor dezechilibre in functionarea sistemului nervos vegetativ
(simpatic si parasimpatic), in urma acestor dezechilibre apare o dominanata a sistemului
parasimpatic, ce determina vasodilatatie si edem al mucoasei nazale.
Simptomele sunt: rinoree, congestie nazala, stranut.
Debuteaza (in general) in jurul varstei de 20 ani.
Simptomele sunt prezente pe tot parcusul anului insa datorita diferentelor de temperatura ce
apar toamna si primavara, unii pacienti pot prezenta acutizari in aceasta perioada.
Este recomandata evitarea, pe cat posibil, a factorilor ce o declanseaza.
Este recomandata si evitarea aerului rece (aer conditionat), fumul de tigara, inhalarea anumitor
iritanti, temperaturile extreme, deoarece pot duce la exacerbarea simptomelor.
Tipuri de rinita non-alergica
Cauza - este o infectie de tract respirator superior, in majoritatea cazurilor virala.
Prezinta secretii nazale mucopurulente (mai putin apoase), congestie, durere si senzatie de
presiune la nivelul fetei, faringita.
Pot prezenta o suprainfectare bacteriana cu aparitia durerilor faciale persistente, edeme,
secretia purulenta si febra (la copii in mod special, dar foarte rar mai mult de 38 grade celsius).
Avantajul este ca infectiile virale sunt de regula, autolimitante si dispar in 7-10zile.
Tipuri de rinita non-alergica
Rinita medicamentoasa
Exista medicamente ce au ca reactie adversa aparita rinitei, dintre cele mai des folosite putem
mentiona: antiinflamatoarele nesteroidiene, estrogenii, beta-blocantele, gabapentina,
clorpromazina, penicilamina, etc.
Administrarea prelungita (peste 10 zile) a simpatomimeticelor nazale fac ca alfa receptorii din
interiorul mucoasei nazale sa-si piarda sensibilitatea la stimulii exogeni sau endogeni.
Tabloul clinic dominant este de congestie nazala intensa si prelungita insotita de rinoree.
Rinoreea nazala dispare daca se elimina medicamentul si tonususl nazal revine la normal in 7
pana la 21 zile dupa oprirea simpatomimeticelor.
Administrarea locala de simpatomimetice poate fi inlocuita de un spray pe baza de
corticosteroizi, iar daca acesta nu poate fi folosit, unii specialisti recomanda chiar mentinerea
adminstrarii simpatomimeticelor o perioada (cateva zile) in care acestea se va folosi doar noaptea
sau doar intr-o nara.
Tratamentul Rinitei Alergice
4.Tratament chirurgical
Eliminarea alergenului - Preventie
Polenurile – in cazul acestora evitarea este practic imposibila insa putem minimaliza
efectul expunerilor adoptand cateva metode :
In perioada de varf cand cantitatea de polen este mare se tin usi si ferestre inchise,
Renuntarea la animale,
Renuntarea la covoare.
Tot în cadrul preventiei dar și al tratamentului nonfarmacologic putem incadra irigarea intranazala
cu soluții saline, (are eficiența în 50% din cazuri). Irigarea intranazala cu soluții saline constituie un
procedeu de înlăturarea mecanica a alergenilor din pasajele nazale.
Apa de mare este bogata în minerale și oligoelemente care duc la mentinerea unei mucoase
nazale sanatoase, hidratate și curate.
Exista soluții cu apa de mare în diverse concetratii, care sunt folosite atât pentru prevenirea
aparitiei rinitei cat și pentru decongestionarea mucoasei nazale.
Solutiile cu apa de mare pot fi soluții izotone și soluții hipertone.
Solutiile hipertone cu apa de mare:
sunt bogate în saruri minerale și oligoelemente;
amelioreaza congestia nazala și presiunea sinusurilor, prin intermediul mecanismului natural de
osmoza;
hidrateaza și curata cavitatile nazale, eliminand mucusul acumulat, alergenii, agenții infectiosi
și impuritatile.
Apa de mare
Nu au contraindicatii,
Este contraindicata folosirea apei de la robinet pentru aceste spalaturi, deoarece aceasta este
hipotona și poate provoca o congestie mai pronuntata a mucoasei nazale, prin determinarea
edemului.
Imunoterapia
Imunoterapia specifica (ITS) a fost introdusa ca metoda teraputica in anul 1911 de
catre Noon pentru tratarea rinitei alergice la polen.
Produsele folosite pentru ITS sunt vaccinuri cu alergeni sau vaccinuri alergenice, a
caror administrare se face subcutanat (solutii injectabile) sau sublingual (metoda noua –
picaturi, tablete).
ITS presupune administrarea periodica pe o perioada de cel putin 3 ani a unui vaccin
alergenic. Aceasta perioada poate fi prelungita la 5-8 ani pentru anumite situatii.
ITS poate ridica probleme din punct de vedere al efectelor secundare de tip
anafilactic, insa prin introducerea extractelor de tip alergoid, aceste efecte sunt destul de
rare si au o severitate redusa.
Reactiile adverse de tip ITS pot fi locale : eritem, edem local sau extins uneori, pentru
tratamentul lor se folosesc crème antiinflamatorii sau antihistaminice H1 administrate oral.
Grad 2 – reactii moderate (debut mai lent, 15 min., al urticariei generalizate si/sau
astm moderat
Imunoterapia
Grad 4 – soc anafilactic, debut imediat, cu prurit nazal, eritem, urticarie generalizata,
astm, hipotensiune.
Imunoterapia specifica sublinguala (ITSL) este introdusa de curand (la inceputul anilor
90) si folosesc preparate standardizate sub forma de picaturi, tablete, spray, se
adreseaza alergenilor majori : polen si acarieni.
Avantaje ITSL : pacientul isi poate administra singur tratamentul, complianta mai
mare, si un risc mai mic de soc anafilactic.
Datorita duratei lungi de tratament (2-3 ani) se pune problema conservarii extractelor
alergenice astfel :
Extractele apoase se conserva 2-3 ani si 12 luni dupa prepararea diverselor dilutii
Extractele depot – 5 ani in stare liofilizata si 3-18 luni dupa obtinerea unor dilutii
Este indicat in tratamentul alergiilor de tip I, cum ar fi: rinite, conjunctivite, rino-
conjunctivite, astm cu caracter peren sau sezonier.
Terapia cu Staloral are loc in 2 etape: in prima etapa (initiere) se administreaza doze
progresive, iar in a doua etapa (de intretinere) se administreaza doze constante.
Tratamentul nespecific
Tratamentul nespecific al bolilor alergice sau cu componenta alergica cuprinde o serie de grupe
de medicamente care influenteaza eliberarea si fixarea mediatorilor, amintim :
Antihistaminice
Antiserotoninice
Corticosteroizi
Imunodepresive
Ele pot fi folosite cu efecte benefice limitate in astm bronsic. In dermatozele alergice,
in prevenirea raului de miscare.
Efectele secundare mai des intalnite sunt : sedarea (antihistaminicele din prima
generatie, la generatia a doua nu mai este prezenta) si efectul anticolinergic. Uneori acest
efect (de sedare) este dorit, alteori insa el interfera intr-un mod nedorit cu activitatile
zilnice ale pacientului.
Tratament
Antihistaminicele din generatia a doua se diferentiaza de cele din prima generatie prin
faptul ca nu determina o deprimare nervos-centrala intensa si deci nu au efect de sedare.
In acelasi timp prezinta o afinitate mai scazuta pentru receptorii colinergici si o afinitatea
mai crescuta pentru receptorii histaminici H1 ceea ce duce la o rata mai scazuta a
efectelor adverse.
Antihistaminicele H1 sunt :
CLORFENOXAMINA – actiune de 3-6 ore, insa cu efecte sedative marcate. Este contraindicata
in glaucom, adenom de prostata si la conducatorii auto. Nu se asociaza cu bauturi alcoolice sau cu
alte deprimante centrale.
CLOROPIRAMINA – actiune antihistaminica cu durata de 4-6 ore, actiunea sedativa este relativ
redusa.
CLEMASTINA – are un efect prelungit intre 8-12 ore, actiune sedativa relativ mica. Anticolinergic
si antivomitiv activ. Se administreaza la adulti oral, cate 1mg de doua ori/zi; copii intre 6-12 ani cate
0,5-1mgde 2 ori/zi. Trebuie evitat in primul trimestru de sarcina. Reprezentanti: Tavegyl.
PROMETAZINA – actiune antihistaminica de lunga durata (8-12 ore). Are efecte sedativ-
hipnotice importante, trece bariera hemato-encefalica si prin placenta. Indicat in rinite alergice,
urticarie, boala serului, edem Quincke, manifestari pruriginoase, voma, insomnie, anxietate.
Reprezentanti : Romergan.
Tratament
CLORFENIRAMINA – unul din cele mai potente antihistaminice, are o durata de actiune de 4-6
ore, insa cu un efect sedativ moderat ce persista si a doua zi dupa administrare. Comprimate de
4mg – la adulti se administreaza 1cpr de 2-3 ori/zi.
CLORFENOXAMINA – actiune de 3-6 ore, insa cu efecte sedative marcate. Este contraindicata
in glaucom, adenom de prostata si la conducatorii auto. Nu se asociaza cu bauturi alcoolice sau cu
alte deprimante centrale.
CLOROPIRAMINA – actiune antihistaminica cu durata de 4-6 ore, actiunea sedativa este relativ
redusa.
CLEMASTINA – are un efect prelungit intre 8-12 ore, actiune sedativa relativ mica. Anticolinergic
si antivomitiv activ. Se administreaza la adulti oral, cate 1mg de doua ori/zi; copii intre 6-12 ani cate
0,5-1mgde 2 ori/zi. Trebuie evitat in primul trimestru de sarcina. Reprezentanti: Tavegyl.
PROMETAZINA – actiune antihistaminica de lunga durata (8-12 ore). Are efecte sedativ-
hipnotice importante, trece bariera hemato-encefalica si prin placenta. Indicat in rinite alergice,
urticarie, boala serului, edem Quincke, manifestari pruriginoase, voma, insomnie, anxietate.
Reprezentanti : Romergan.
Tratament
Efectul antialergic este dat prin scaderea fixarii anticorpilor IgE si inhibarea eliberarii
de mediatori chimici. Din nefericire o administrare prelungita (peste 20-30 zile) poate
induce efecte secundare negative ca : reduce rezistenta la infectii, efecte adverse
digestive, osteoporoza, accentueaza HTA, induce corticodependenta, produce leziuni
oftalmice, determina diabetul cortizonic, etc.
OXYMETAZOLINA – indicata in congestie nazala, se gaseste sub forma de picaturi nazale sau
spray (aerosol); in caz de administrare prelungita efectul scade. Afrin, Nasivin.
XYLOMETAZOLOINA – indicata in congestie nazala, aplicata local actiunea incepe dupa 5-10
minute si dureaza circa 10 ore; nu se administreaza la copii sub 3 luni. Bixtonim Xylo, Olynth,
Vibrocil Actilong.
Aici putem mentiona preparatele care contin atat decongestive nazale cat si antiinflamatoare
cum ar fi Nurofenul care contine ibuprofen (antiinflamator) si pseudoefedrina (decongestionant
nazal). Folosit in special pentru tratamentul simptomelor din raceli si gripe.
OMALIZUMAB – este un anticorp monoclonal IgG1-k umanizat recombinat care se leaga selectiv
la IgE. Acest tratament anti IgE inhiba legarea IgE la receptorul de inalta afinitate de pe suprafata
mastocitelor si bazofilelor, cu limitarea eliberarii mediatorilor raspunsurilor alergice.
Este utilizat in tratarea rinitei alergice si a astmului bronsic alergic la adulti si copii peste 12 ani.
Se administreaza in doze de 150-375mg s.c. la 2 sau 4 saptamani, corelat cu greutatea corporala si
nivelurile IgE serice totale.
Cele mai frecvente reactii adverse sunt: dureri de cap, reactii la locul injectarii, infectii, rareori
anafilaxie.
Complicatiile rinitei
Desi rinita alergica este considerata o bola comuna, impactul ei asupra calitatii vietii
pacientilor este unul care nu poate fi subestimat.
In timp pot aparea anumite complicatii ale rinitei alergice : sinuzita, infectii ale
urechilor, polipii nazali. Multi pacienti cu rinita alergica asociaza si astmul manifestat prin
episoade recurente de tuse, waezing si dispnee.
Rinita vasomotorie este o rinita declansata la frig (aer rece, vant, aer conditionat) cu
aparitia simptomelor de rinita: nas infundat, rinoree, stranut. Diferenta dintre RV si RA
este practic lipsa senzatiei de mancarime de la nivelul nasului, ochilor sau fetei.
Tratamentul RV fiind asemanator cu al RA si se bazeaza mai ales pe folosirea srayului
cu antiinflamator cu doze mici de cortizon, ce actioneaza strict pe mucoasa nazala
inflamata.
Este foarte importanta atat recunoasterea simptomelor care apar intr-o infectie
respiratorie superioara cat si tratarea acesteia intr-un timp cat mai scurt si eficient, la
pacientii care prezinta astm sau rinita alergica, pentru a evita posibilele complicatii.
RA poate fi usor confundata cu o rinita infectioasa (RI). Pentru a putea face diferenta
intre ele trebuie sa stim ca RA este afectiunea in care simptomele apar in urma expunerii
la un alergen si poate fi depistata prin teste cutanate, dozare IgE specifice, etc (vezi
curs).
Complicatiile rinitei
Pe de alta parte, rinita infectioasa apare in cursul unei infectii virale sau bacteriene si
poate fi acuta sau cronica. Este de mentionat ca, copii pana la 3 ani pot face pana la 10-
11 episoade de rinita acuta infectioasa per an, prescolarii pot face in jur de 8 episoade
per an, iar scolarii in jur de 4 episoade de rinita acuta infectioasa per an.
Cele doua tipuri de rinita - RA si RI, pot sa coexiste (in special la prescolari) si pot
duce la dezvoltarea unei rino-sinuzite acute.
La copii diagnosticati cu astm, aparitia RA este de cele mai multe ori neglijata si
nediagnosticata, iar unele simptome sunt puse pe seama astmului si crescuta astfel doza
de cortizon cu care se afla in tratament.
O rinita netratata poate duce in timp la complicatii sau chiar la un astm care va fi dificil
de tratat.
SUCCES!