STIMULAREA ŞI DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII

DIN PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM

“ Educatoarea este cea care dăruieşte fiecărui om, la pornirea lui pe drumul spre lumină
primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de om. Ea este aceea care modelează
materialul cel mai de preţ – copilul – tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să
realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze
calităţile morale cele mai înalte. Ea este cea care îl ajută pe copil să descopere tainele naturii.
Toate acestea au făcut ca activitatea sa, să fie socotită drept profesiunea de aur ” ( Dumitru
Salade )
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar presupune câteva mutaţii semnificative,
printre care trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţii la structurarea de
capacităţi şi competenţă, de la “ a spune ” la “ a face ”. Reforma prin noul curriculum
înseamnă creativitate, ceea ce presupune schimbarea ta ca dascăl, găsirea noului pentru fiecare
activitate. Soluţia o reprezintă o intensă activitate creatoare.
În noul curriculum copilul devine centrul acţiunii educative, iar educatoarea îndrumător,
organizator, dirijor în acţiunea de însuşire a cunoştinţelor.
În elaborarea noii programe s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie ( deschidere către
abordarea Metodei proiectelor, a activităţilor integrate, a metodelor interactive de grup, etc.), de
o serie de aspecte pozitive: nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţă şi de tendinţele
şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiei moderne.
Învăţarea integrată se reflectă cel mai bine prin predarea tematică ( integrarea conţinuturilor ),
care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect
izolat , lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului. Predarea tematică se face în aşa fel încât să
reflecte legăturile dintre mai multe discipline şi conexiunile lor de viaţă.
La grădiniţa la care ne desfăşurăm activitatea am căutat în permanenţă ca cele subliniate mai sus
să fie punctul de pornire în realizarea activităţilor. Un argument în acest sens poate fi şi una din
activităţile integrate desfăşurate care s-a bucurat de un real succes şi a cărui proiectare am dori să
v-o prezentăm în continuare.
Folosirea folclorului in gradinita contribuie la imbogatirea si extinderea orizontului cultural
artistic al copiilor, la educarea sentimentelor de dragoste si admiratie, mandrie si respect fata de
creatia populara, la formarea premisei personalitatii prescolarilor.
Folclorul este totalitatea creatiilor si manifestarilor artistice, valori culturale apartinand culturii
noastre spirituale, literatura si muzica populara, dansurile populare, formele de teatru si
spectacole populare, obiceiuri si traditii populare romanesti toate acestea incercand sa le
promovam la noi in gradinita prin toate activitatile desfasurate in procesul instructiv-educativ si
constituie un valoros si variat mijloc de educatie.
Folclorul pastreaza si transmite traditiile poporului nostru in toate actiunile desfasurate cu ocazia
diferitelor evenimente: 1 DECEMBRIE; SERBAREA DE MOS CRACIUN; EMINESCIANA;
24 IANUARIE - ZIUA UNIRII; 8 MARTIE; 1 IUNIE si SERBAREA DE SFARSIT DE AN
SCOLAR; am prezentat cantece si dansuri populare romanesti, scenete, dramatizari, sezatori care
au cultivat si promovat aceste comori de neinlocuit ale poporului nostru. Folosind proverbele si
zicatorile am putut educa la copii calitati morale ca: cinstea, rabdarea, modestia, dragostea de
munca, de oameni si de tara, bunatatea, curajul, respectul fata de cei mari, acestea fiind finalizate
prin concursuri ca:
- „Doi prieteni adevarati sau
- „Spune totdeauna adevarul";
- „Intre adevar si minciuna";
Folosind alegoria, comparatia, metafora am lecturat basme si povesti in care am folosit si
proverbe ca:
- „Pana nu patesti nu te cumintesti;
- „Vorba dulce mult adduce
- „Capul face capul trage;
iar in convorbiri dupa imagini am folosit proverbe ca
„Prietenul la nevoie se cunoaste"
sau in jocurile libere am folosit proverbe ca:
„Lenesul mai mult alearga" sau
 „Spune-mi cu cine esti prieten, ca sa-ti spun cine esti".

Folosirea folclorului si a artei populare in gradinita contribuie la imbogatirea si extinderea

orizontului cultural artistic al copiilor, la educarea sentimentelor de dragoste si admiratie,
mandrie si respect fata de creatia populara.

Folclorul reflecta o anumita viziune despre lume si viata. Frumusetea reliefului romanesc
este completata de portul, obiceiurile si mestesugurile tinutului binecuvantat de Dumnezeu.

Copiii se bucura cand evolueaza pe scena si au o satisfactie deosebita prin atmosfera

sarbatoreasca creata, prin purtarea costumelor nationale isi imbogatesc capacitatea afectiva,
apropiindu-i de adevarata arta. Aceasta bucurie am putut-o citi pe chipul copiilor de-a lungul
experientei mele didactice, vazand cum acestia traiesc si simt armonia muzicii populare si
frumusetea costumelor populare romanesti.

Selectionarea pieselor muzicale am facut-o cu mare grija si tinand seama de

particularitatile de varsta si individuale ale copiilor precum si de nivelul de pregatire al copiilor,
percepand in acelasi timp ritmul, frumusetea melodiei si a continuturilor cantecelor.

Traind intr-o zona frumoasa cu multitudinea de culori de pe iile si fotele costumelor

acestea constituie bogatia si frumusetea zonei cu florile si iarba, raurile si paraiasele, cu holdele
de grau aurii.

Cuvantul folclor inseamna frumusete, vechime, traditie, bucuria de a striga si dansa

impreuna, tineri si varstnici.

Imbinarea miscarilor de dans popular cu strigaturile dau o nota aparte pieselor

autenticitate si frumusete, iar miscarile gratioase ale interpretilor sunt combinate cu

etalarea costumelor populare.
 Sarbatorile de iarna sunt un prilej de a se prezenta micii interpreti populari cu frumusetea
portului si cantecului popular, precum si colindele cu obiceiuri stravechi: „Colind de Craciun";
„Florile dalbe"; „Sculati gazde nu dormiti"; „Domn Domn sa-naltam"; „Cerul si pamantul"
s.a.m.d., iar copiii traiesc intr-un cadru adecvat cu intensitate aceste momente facandu-ne mandri
ca suntem romani.

Sarbatorile de Paste sunt un bun prilej de manifestare a initiativei si a imaginatiei in

decorarea pe ouale de Pasti cu motive de pe iile romanesti, iar in Saptamana Mare fetitele
daruiesc cate un ou baietilor care le stropesc cu parfum, aceste activitati aducand un plus de
culoare in viata lor, dand posibilitatea de a se simti mai aproape unii de altii si de a respecta
obiceiurile si traditiile. Copiii canta si danseaza pentru ca impreuna sunt la bine si la greu asa
cum au fost stramosii nostri pe plaiurile noastre. Invatandu-i pe copii versuri din cantecele vechi,
pasi de dans din horele strabunilor ii facem sa inteleaga ca prezentul este valoros numai
impreuna cu trecutul si imbinate prezinta o garantie pentru viitor si inseamna ca am sadit in
sufletul lor cel mai frumos sentiment de dragoste pentru cultura nationala.

Este necesar sa se faca cunoscute copiilor obiceiurile, datinile strabune deoarece acestea
contribuie la dezvoltarea dragostei fata de tinutul natal, acestea constituie suportul pe care se vor
sprijini sentimentele in perioadele de varsta urmatoare si constituie un bun mijloc de integrare a
copilului in spiritualitatea poporului roman.

Folclorul muzical al copiilor vorbeste despre lumea copilariei prin versuri si melodie, prin
jocuri muzicale, prin creatii originale aratand sinceritatea si frumusetea sufletului copilului, gama
de sentimente si emotii, spontaneitatea si dragostea lui de viata, de frumos, de cei apropiati.
Bogat si foarte variat in continut si forma, folclorul copiilor ne ofera posibilitatea de a privi in
trecutul indepartat al omenirii, in perioada de copilarie a acesteia deoarece pastreaza elemente si
forme ale unei culturi stravechi, obiceiuri si traditii populare romanesti.

Se poate spune ca folclorul este un fenomen viu, in continua imbogatire cu elemente si

imagini noi. In ceea ce priveste originea, folclorul copiilor are un caracter eterogen:

- piese create in epoci diferite (autentic populare);

 - piese din creatia culta romaneasca;

- piese din creatia culta universala;

Acestea, patrunzand in scoli si gradinite constituie o admirabila scoala a vietii si se

realizeaza prin activitati si actiuni, care familiarizeaza copiii, le dezvolta capacitatea de a asculta,
de a interpreta clar, melodios piesele destinate copiilor, le formeaza spiritul de observatie,
sentimente de solidaritate, inteligenta copiilor. Toate activitatile desfasurate in acest sens de catre
noi educatoarele ne-au dat posibilitatea sa constatam ca prescolarii indragesc, retin, isi insusesc
si dau o atentie deosebita acestor actiuni, care sunt eficiente in evolutia comportarii individuale si
de grup, deoarece la aceasta varsta ei isi memoreaza usor cele invatate si traiesc intens in diferite
ocazii organizate.

Folclorul muzical il ajuta pe om sa treaca prin cele mai grele momente ale vietii, iar noua
educatoarelor ne revine nobila misiune de a initia copiii in comorile iCultivarea dragostei si
respectului pentru valorile spirituale romanesti, familiarizarea copiilor cu diferite obiceiuri si
datini din tara, afirmarea talentelor si evaluarea rezultatelor prin spectacole si concursuri
muzicale sunt obiective pe care noi educatoarele ni le propunem sa le realizam in activitatile din
gradinita.

Romania fiind o tara cu o bogata traditie folclorica contribuie la formarea personalitatii

copiilor de la cea mai frageda varsta.

Prin folclor copiii pot sa cunoasca si sa pretuiasca mai mult lupta poporului pentru
libertate sociala si nationala, frumusetea limbii si a tarii sale, sentimentele si nazuintele celor de
ieri si de azi.

Pentru a dezvolta copiilor sentimente de dragoste pentru frumusetea portului popular, nu

m-am limitat la observarea costumului popular oltenesc ci am prezentat si o macheta cu harta
tarii pe care am plasat papusi in miniatura imbracate in costume populare romanesti din toate
judetele tarii, dandu-le posibilitatea copiilor sa faca diferenta dintre aceste costume, iar in
activitatile libere am dat voie copiilor sa decupeze din reviste, ilustrate cu costume populare din
judetele tarii si am confectionat un album frumos pe care l-am expus la expozitia gradinitei.
 Noi, educatoarele dorim sa stimulam creativitatea, dialogul cultural, prietenia intre copii,
sa ducem o puternica si relevanta campanie a valorii prin care prescolarii sa cunoasca traditiile si
obiceiurile specifice diferitelor zone ale tarii, sa recunoasca cele mai importante personalitati
istorice si culturale care prin faptele lor contribuie la identitatea noastra de romani pe plan local,
national si international.

BIBLIOGRAFIE

Titu Popescu, D. Caracostea – un critic modern, Cluj, Editura Dacia, 1987

Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, Editura Minerva, 1999;
ediția a II-a revăzută și adăugită, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2001

 Constantin ERETESCU, Folclorul literar al românilor: o privire contemporană

, Bucureşti,Editura Compania, 2004

EDUCATOARE,

Institutor STAN STEFANA

Scoala Gimnaziala,,PETRACHE CERNATESCU’’ Cernatesti

 REZUMATUL LUCRARII

Interesul pentru aceasta tema a rezultat din dorin_a de a oferi o imagine

ampla si exacta, pe cât posibil, asupra valorificarii folclorului de catre clasicii
junimisti si de a da raspunsuri la întrebari precum: Care a fost importan_a
cunoasterii tezaurului popular de catre acesti scriitori? În ce masura s-au inspirat
din el? Cum sunt integrate si modificate unele mituri specifice poporului român?
Cum s-a pastrat originalitatea scriiturii cu toate inser_iile de formule populare,
obiceiuri, tradi_ii si mentalita_i? Ca si cum se regasesc ele în operele lui Eminescu,
Creanga, Caragiale si Slavici? În ce masura si când componenta populara devine
un criteriu estetic, de valorizare literara.