Sunteți pe pagina 1din 3

Recapitulare – mijloace de osteosinteză

1. Broşă Kirschner
- Are un vârf ascuţit
- Uneori e pensată la un capăt ca să se poată scoate
- Se introduce cu o teacă sau un tampon de vată
- Are 6 utilizări:
o Tracţiune transscheletică
o Fixator extern
o Ghid pentru şurubul canulat
o Reducerea unor fracturi
o Osteosinteză minim invazivă
o În combinaţie cu alte mijloace de osteosinteză

2. Potcoava
- Are rolul de a tensiona această broşă (ca să nu flambeze şi să taie părţile
moi)
- Are găuri pentru a realiza tracţiune excentrică (pentru a axa fragmentele)
- Stă pe tracţiune 4 - maxim 6 săptămâni (timpul de formare al calusului)

3. Şuruburi
a. De corticală
b. De spongie
c. De maleolă (mereu e parţial filetat şi autotarodant)
- Orice şurub:
o Cap – cuplu de forţe cel mai bun la cel hexagonal
o Tijă
o Vârf: autotarodant (după gaura cu burghiul se introduce direct, nu e
nevoie să dai cu tarodul) sau netarodant
- Cei şase timpi de montare a unui şurub.
- Cum se realizează compresiunea.
4.Plăcile
- Avantaje şi dezavantaje
- Se aplică mereu pe faţa convexă – acţionează ca o hobană
- Plăci de:
o Neutralizare
o Compresiune
 Se poate face şi pretensionânt placa sau cu compactor Muller
 Cu placa cu autocompresiune
- Pe suprafaţa în care are contact cu osul, placa este convexă pentru a avea
suprafaţă de contact cât mai mică cu osul (pentru a reduce la minim
fenomenul de stress-shielding)
o Tija placa: pentru a fixa fracturile pertrohanteriene stabile
 Permite compactarea controlată a fracturii

5. Tije (avantaje şi dezavantaje)


- Ender sau Rush – elastice
o Se introduc cât mai multe (să umple canalul)
o Se pot introduce în arc secant
o Utilizate pentru fracturile de diafiză
- Tije rigide – Kuntscher
o Au formă de treflă pe secţiune transversală
o Au o fantă pentru a da un mic grad de elasticitate pentru a favoriza
formarea calusului
o Se introduc pe un conductor
o Deoarece canalul medular are formă de clepsidră, pentru a le
folosi în fracturile de treime proximală/distală de diafiză, trebuie
alezat canalul.
o Cea de tibie are unghi herzog pentru a proteja rotula
o Tijă blocată
 Se introduce cu broşă ghid după ce s-a alezat
 Are o formă neregulată pentru a face contact cât mai mult
 Are şi gaură ovală pentru dinamizare
 Dacă focarul nu e vindecat după 4-6 săptămâni, scoatem şuruburile
cele mai departe de focar pentru a dinamiza
 În capăt are un căpăcel ca să nu crească os acolo şi să poată fi
scoasă

6. Proteze:
- Pentru fracturile de col (acetabul intact)
o Proteză Moore
 are o sferă egală cu capul pe care l-am scos
 Are un coleret care va veni deasupra micului trohanter
 Are nişte fante în tijă pentru a se umple cu os
 Pentru pacienţi vârstnici cu speranţă de viaţă mică şi într-o ţară
săracă
 În timp apare fenomenul de cotiloidită
o Proteză bipolară
 Are doi poli de mişcare:
 Între hemisfera externă şi acetabul
 Între cap şi insertul de plastic(in practica s-a observat
ca acesta se blocheaza,miscandu-se tot intre acetabul si
hemisfera externa,chiar daca e mult mai scumpa
aceasta proteza)
 După coadă, poate să fie şi cimentată şi necimentată în funcţie de
stocul osos al pacientului
- Pentru fracturile de col cu acetabul care nu e ok
o Cupă introdusă prin press-fit/filet/şuruburi (Se foloseşte pentru
pacienţii cu stoc osos bun)
o Dacă stocul osos nu e bun, componenta acetabulară se pune cu ciment
 Din polietilenă, inelul metalic ne ajută să vedem componenta
acetabulara pe Rx
 Se pune la 45 grade abducţie şi 15 grade anteducţie
- Cozile:
o au un col, un coleret
o cea necimentată are un filet in partea superioara în care se introduce
mânerul
o cea cimentată nu are filet,dar in partea inferioara are o gaura in care se
introduce un ghidaj, o floare de plastic pt a ghida proteza in ciment
o după coadă nu ne putem da seama dacă este proteză totală sau bipolară

7. Proteze de genunchi
- Componentă femurală
o Proteză totală cimentată cu stabilizare posterioară (o bară) pentru a nu
fi nevoie să păstrăm ligamentul încrucişat posterior

S-ar putea să vă placă și