Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Brevet PDF
Teste Brevet PDF
A. distanta zenitala;
B. declinatie;
C. inaltime;
D. distanta polara;
2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia:
A. paralelului de inaltime cu cercul orar;
B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
C. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
3 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
A. este uniforma;
B. este izocrona;
C. este directa;
D. este aparenta.
4 Un astru la culminatie intersecteaza:
A. meridianul superior, meridianul inferior;
B. primul vertical estic, primul vertical vestic;
C. orizontul astronomic;
D. ecuatorul ceresc.
5 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical
in emisfera vizibila se numeste:
A. relevment adevarat;
B. elongatie;
C. elongatie minima;
D. digresiune.
6 Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
A. echinoctiu de primavara;
B. solstitiu de iarna;
C. solstitiu de vara;
D. echinoctiu de toamna.
7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la
urmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie;
B. 21 martie,22 iunie;
C. 21 martie, 23 septembrie;
D. 22 iunie, 22 decembrie.
8 Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
A. emisfera boreala;
B. emisfera vizibila;
C. emisfera estica;
D. emisfera sudica.
9 Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin
punctul vernal se numeste:
A. an sideral;
B. an tropic;
C. an calendaristic;
D. an solar mediu.
10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida
nautica este necesara pentru:
A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare;
B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare;
C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11 Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:
A. Alpha Canis Majoris;
B. Alpha Virginis;
C. Alpha Tauri;
D. Alpha Orions;
12 Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
A. colatitudine si inaltime;
B. latitudine si timpul sideral al locului;
C. longitudine si timpul sideral al locului;
D. longitudine si declinatie.
13 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:
A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;
D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14 Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astruse numeste:
A. cerc de egala distanta;
B. cerc de inaltime;
C. dreapta de inaltime;
D. izoazimutala.
15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
A. primul vertical;
B. meridianul ceresc al locului observatorului;
C. orizontului adevarat astronomic al observatorului;
D. ecuatorul ceresc.
16 Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sanaturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctulnavei;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
17. Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul
Pamantului;
B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic
de la Greenwich.
18 Polii geografici sunt:
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul
navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul Greenwich.
19. Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic
de la Greenwich.
20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
B. Pol Nord, pol Sud
C. Zenit, Nadir
D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21 Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
A. Emisfera boreala
B. Emisfera estica
C. Emisfera vizibila
D. Emisfera sudica
22 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste:
A. Distanta zenitala
B. Declinatie
C. Distanta polara
D. Inaltime 23 Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:
A. Inaltime, distanta polara
B. Unghi orar, unghi la pol
C. Declinatie, unghi orar
D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24 Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:
A. Inaltimea, declinatia, latitudinea
B. Azimutul, declinatia, unghiul orar
C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia:
A. Paralelului de inaltime cu cercul orar
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
A. Este uniforma
B. Este izocrona
C. Este aparenta
D. Este directa
27. Un astru la culminatie intersecteaza:
A. Meridianul superior,meridianul inferior
B. Primul vertical estic,primul vertical vestic
C. Orizontul adevarat astronomic
D. Ecuatorul ceresc
28 Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea
intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare
B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic
C. Rasaritului, apusului
D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de
semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
A. Astrii circumpolari vizibili
B. Astrii cu rasarit si apus
C. Astrii care intersecteaza primul vertical
D. Astrii circumpolari invizibili
30 Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand
declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
A. Numai cadranele de orizont SE, SW
B. Numai cadranele de orizont NE, NW
C. Toate cadranele de orizont
D. Este invizibil
31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:
A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
B. Toti astrii au rasarit si apus
C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32 Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu
latitudinea observatorului.Ce valoripoate lua azimutul Soarelui in acest caz?
A. 090 grd -270 grd
B. 0 grd -360grd
C. 0 grd -180 grd
D. 180 grd -360 grd
33 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical inemisfera vizibila se numeste:
A. Digresiune minima
B. Digresiune
C. Elongatie minima
D. Elongatie
34 La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele deintersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
A. 20 martie, 22 iunie
B. 21 martie, 23 septembrie
C. 22 iunie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea laurmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie
B. 21 martie, 22 iunie
C. 21 martie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatiaastronomica sunt:
A. Mercur, Venus Marte, Jupiter
B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus
D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37 In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioaresunt:
A. Mercur, Venus
B. Venus, Marte
C. Mercur, Jupiter
D. Jupiter, Saturn
38 Timpul civil se defineste astfel:
A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianulinferior al observatorului
B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianulinferior al observatorului
C. Unghiul orar al punctului vernal
D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39 Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianulsuperior al observatorului a....
A. Soarelui mediu
B. Punctului vernal
C. Soarelui adevarat
D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in
jurnalul de bord, ora bordului pentru ao aduce in concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii
B. In momentul traversarii meridianului limita
C. Indiferent la ce ora a bordului
D. Nu se modifica
41 Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromicacorespund situatiei in care punctul initial si cel final
se situeaza pe:
A. O latitudine oarecare
B. Latitudini diferite
C. Acelasi meridian sau pe ecuator
D. Latitudini egale si de semn contrar
42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nauticaeste necesara pentru:
A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30
B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare
C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43 In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii invederea determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optimade intersectie
B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia deintersectie la limita
C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima deintersectie
D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditiifavorabile de intersectie
44 Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:
A. Cu ajutorul efemeridei nautice
B. Prin calcul
C. Cu ajutorul hartilor ceresti
D. Cu ajutorul navisferei
45 Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
A. Reflexiei
B. Dublei reflexii
C. Refractiei
D. Dublei refractii
46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permiteverificarea preciziei valorii obtinute este:
A. Cu orizontul
B. Cu o stea de magnitudine mica
C. Cu Soarele
D. Cu o stea de magnitudine mare
47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor estedeterminata de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
B. Eroare de gradare a limbului sextantului
C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului
48 Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie
B. Corectia de depresiune si paralaxa
C. Corectie de refractie si semidiametru
D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomandautilizarea urmatoarei metode:
A. Repetarea observatiilor
B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit
D. Serie de observatii
50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatiila astri indiferent de latitudinea locului
observatorului este :
A. Cu Soarele la rasarit sau apus
B. Cu un astru la inaltime oarecare
C. Cu azimutul stelei polare
D. Cu o planeta inferioara
51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru senumeste:
A. Cerc de egala distanta
B. Dreapta de inaltime
C. Izoazimutala
D. Cerc de inaltime
52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:
A. Punctul determinativ
B. Punctul subastral
C. Polul ridicat
D. Punctul estimat al navei
53 Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi
succesiune.Stabiliti care dinvariantele de mai jos este FALSA:
A. Prima observatie a.m. a doua p.m.
B. Prima observatie meridiana, a doua p.m.
C. Prima observatie a.m., a doua meridiana
D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
54 Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:
A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in
timpul efectuarii observatiilor
B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor
D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55 Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
A. Cu tablele A.B.C.
B. Cu formula ctg Z
C. Prin masurare cu alidada
D. Cu formula sin Z
56 Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prinmetoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie
B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor dintable
C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrulin orizontul adevarat astronomic
D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui.
57 Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont lao inaltime negativa cuprinsa intre:
A. 0-18grd
B. 6-12 grd
C. 12-18 grd
D. 0-6 grd
58 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste laintersectia:
A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de inaltime cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59. Ecuatia medie a timpului exprima:
A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat
B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta aSoarelui
60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:
A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61 Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:
A. La zenit, paralactic, la pol
B. La pol, sideral, distanta polara
C. La zenit, declinatia, distanta zenitala
D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62 Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primulrand de:
A. Eroarea in estima
B. Eroarea in corectia sextantului
C. Eroare de masurare a timpului
D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie
63 Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
C. Eroarea in citirea cronometrului
64In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,
serveste:
A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. unghiul orar al astrului.
A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. inaltimea astrului.
91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:
A. inaltimea astrului;
B. declinatia astrului;
C. distanta zenitala a astrului.
93 Coordonatele punctelor intermediare sedetermina pentru diferentele de longitudine(valori recomandate) de:
A. 7°.30’ sau 15°
B. 5° sau 10°
C. 15° sau 22°30’
D. 15° sau 30°
94 Diferenta minima de azimut la determinareapunctului navei cu doua observatii succesive laSoare trebuie sa fie:
A. Az=60°
B. Az=30°
C. Az=150°
D. Az=90°
95 Elementul care este trasat cu o culoare maideschisa si este marcat cu semnul intrebariireprezinta urmatoarea coordonata a
astrului:
A. unghiul orar:
B. unghiul la pol;
C. azimutul.
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
101Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea
alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta:
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
102 In figura alaturata, unghiul la pol este:
A. la est;
B. la vest;
C. la sud.
103 In marginea alaturata este reprezentata proiectiasferei ceresti in planul orizontului astronomic, cuzenitul (Zen) in centru. Indicati
ce este elementulmarcat cu semnul intrebarii:
A. Almucantarat;
B. Verticalul;
C. Meridianul ceresc al observatorului.
104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:
A. unghiul orar;
B. unghiul sideral;
C. azimutul.
A. inaltimea;
B. declinatia;
C. ascensia dreapta.
106 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:
A. inaltimea;
B. declinatia;
C. unghiul sideral.
107Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu
semnul intrebarii:
A. azimutul;
B. unghiul orar;
C. unghiul sideral.
108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii
A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.
110 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.
119 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:
A. cercul vertical;
B. meridianul ceresc;
C. cercul orar.
120 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii
:
A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.
121 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.
122 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:
A. cercul de inaltime;
B. almucantaratul;
C. paralelul de declinatie.
123 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:
A. punctul vernal;
B. zenitul;
C. punctul cardinal nord.
125 Limita admisa pentru comparatia rezultatuluicalculului de control al preciziei corectieisextantului cu semidiametrul soarelui este:
A. ±1’.0
B. ±0’.2
C. ±0’.1
D. ±1’.5
126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimiimasurate la astrii sunt:
A. 30°>h<70°
B. 30°<70°
C. 30°70°
D. 30°>h>70°
127 Orizontul astronomic alobservatorului;
128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cuajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
A. ta=Ta+α
B. ta=Ta+λ
C. ta=Ta-α
D. ta=Ta-λ
129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimutlimita este:
A. 30°>ΔAz<150°
B. 30°<150°
C. 30°>Az<150°
D. 30°150°
130 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. meridianul astronomic;
B. cercul de inaltime;
C. orizontul astronomic.
131 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. cercul de inaltime;
B. orizontul astronomic;
C. meridianul astronomic.
132 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. cercul de inaltime;
B. meridianul astronomic;
C. orizontul astronomic.
133 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. ecliptica;
B. ecuatorul ceresc;
C. orizontul astronomic.
134 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. ecliptica;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.
135 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. meridian ceresc;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.
136 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. punctul vernal;
B. polul ceresc;
C. zenitul.
137 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?
A. polul ceresc;
B. zenitul;
C. punctul vernal
138 Sageata din imagine indica:
723Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ?
A. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decinegativa;
B. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decipozitiva;
C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica
.
724 Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ?
A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
725Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
A. observatorul M se gaseste in emisfera estica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
770 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
A. plus;
B. nu are importanta;
C. minus.
771Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
A. plus;
B. minus;
C. nu are importanta.
772Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
A. plus;
B. minus;
C. nu are importanta.
773 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
A. minus;
B. plus;
C. nu are importanta.
776 Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj alsistemului de balizajO nava care se deplaseazain sensul sagetii trebuie sa
A. schimbe de drum la babord;
B. schimbe de drum la tribord;
C. mentina drumul.
777 Pe harta alaturata este reprezentata simbolic obaliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie(litera R - red). Acest simbol
reprezinta un marcaj
A. lateral;
B. special;
C. de pericol izolant.
778 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensulsagetii trebuie … :
A. sa stopeze masina;
B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord;
C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
797 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
798 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
799 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
800 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
801 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
802 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
803 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
804 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
805 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
806 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
807 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
808 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
809 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
810 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
811 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
812 Unghiul din imaginea alaturata este:
A. deviatia compas;
B. corectia totala compas;
C. declinatia magnetica.
.
816. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta,
unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
A. Conditiile hidrometeorologice
B. Nivelul de instruire a observatorului
C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat
D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
818 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceastaeste:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de babord.
819 Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. tribord, inapoia traversului;
C. babord, inapoia traversului;
820. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
821. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus
B. doua conuri negre unite la varf
C. doua conuri negre unite la baza
D. doua conuri negre cu virful in jos
822. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
A. declinatiei magnetice;
B. deviatiei compas;
C. corectiei compas.
823 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;
B. 9 sclipiri;
C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824 Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi
distanta fata de nava proprie.Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
825. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului demaree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;
B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;
C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
D. nici una dintre aceste erori
826. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. nu are nici o influienta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la tintarespectiva.
827. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului
valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata.
828 CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in MiscareRelativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" navaproprie;
C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta
unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in modevident.
831. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine constant;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta.
832. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave
ajunse din urma" este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
833 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii.
834. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva.
835. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la navatinta
C. viteza curentului
837 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way point;
C. valoarea corectiei giro.
838 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe;
B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut;
C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setatade utilizator
839. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatieiradar.
840 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
841 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
842 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza
navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginearadarul;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscariirelative a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
844Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza naveiproprii este diferita de zero. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia dedeplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza canava proprie;
D. o nava ajunsa din urma.
846 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente;
D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei.
847Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului;
B. detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice;
C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna,pentru a se vedea daca functiaza corect;
D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul.
848 Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp deceata este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectieiradar;
B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmenteleradar;
D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decato coasta stancoasa.
849 Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata;
D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata.
850. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie;
C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;
D. marimea si forma navei.
851 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper
de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei;
B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii;
C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza curentului;
D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelorconstruit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului.
852. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta
in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este
FALSA?
A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca;
B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa
scada;
C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca;
D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
853 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor
indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva;
D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate.
854 Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei deurmat;
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazulPI;
D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pescala radar pe care a fost trasat.
855Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu
urmatorii parametri de miscare pentrunava proprie:
A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;
B. drum adevarat/viteza deasupra fundului;
C. drum adevarat/ viteza prin apa;
D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856 Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de
catre utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca:
A. radarul functiaza in Miscarea Reala/ N-UP;
B. radarul functiaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitionamanual harta electronica.
857 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
C. valoarea corectiei giro;
D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. arata care dintre tinte vine la coliziune;
B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare;
D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859 Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);
B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric;
C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar;
D. vector relativ sau real de miscare
860 Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul preliminar trasat pe harta;
D. drumul adevarat.
861. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. viteza deasupra fundului;
B. viteza prin apa;
C. viteza indicata de GPS;
D. viteza indicata de lochul Doppler.
862. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar
foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate;
B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
863. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
A. nu vor fi nici un fel de erori;
B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor;
C. pot aparea erori la calculul CPA-ului;
D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
864. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
navele dotate cu radare ARPA?
A. NU;
B. DA;
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare reala/ N-UP/ vector real;
B. Miscare reala/ C-UP/ vector real;
C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;
D. drumul navei noastre.
867. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare;
D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii;
B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA;
C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta.
869. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon;
B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta?
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator;
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare.;
870. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de
evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -uluila o tinta mobila;
C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilireamanevrelor
D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei lacentrul geometric al PAD-ului.
871 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se
face in functie de:
A. numarul de nave existente in rada;
B. distanta la un reper fix la coasta;
C. numarul de chei de lant la apa;
D. adancimea apei.
872 Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
A. Relevmentul la o tinta
B. Marimea unei tinte
C. Viteza unei tinte
D. Distanta la o tinta
873. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea
punctului navei?
A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper
B. Masurarea a doua distante
C. Masurarea a doua relevmente
D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei
874 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului
B. Detectia radar nu este influentata de conditiileHidrometeorologice
C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitatebuna, pentru a se vedea daca functiaza corect
D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul
875 Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este
ADEVARATA?
A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regulaaceeasi orientare cu harta de navigatie
B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmenteadevarate
C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poateobserva vizual de pe puntea de comanda
D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensulgiratiei navei
876. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. Nu are nici o infuenta
B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective
C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva
D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. Da
B. Nu
C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata
D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata
878 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper
de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei
B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii
C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului esteegala cu viteza curentului
D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construitpentru reperul respectiv se poate determina directia curentului
879Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei navecare naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta
B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar
C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant
D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea
aceeasi directie cu drumul navei proprii
880. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta
in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este
FALSA?
A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca
B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie,va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada
C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea DirectieiMiscarii Relative a navei tinta sa creasca
D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modificavaloarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
881 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumitdrum
B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari dedrum
C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema deseparare a traficului
D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre deevitare
882. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa
B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan
C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva
D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate
883. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum
C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si incazul PI
D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decatpe scala radar pe care a fost trasat
884. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie
B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza navaproprie
C. Unghiul total de deriva
D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei
B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta
C. Viteza curentului
D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece dela o anumita distanta fata de reperplotand pe Planseta RADAR
pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
886 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii
parametri de miscare pentrunava proprie:
A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului
B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului
C. Drum adevarat/ viteza prin apa
D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar(True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre
utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca:
A. Radarul functiaza in Miscarea Reala/ N UP
B. Radarul functiaza in Miscare Relativa/ N UP
C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.
D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
888 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. Viteza navei prin apa
B. Distanta pana la urmatorul Way Point
C. Valoarea corectiei giro
D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889 Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. Arata care dintre tinte vine la coliziune
B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleazamanevra de evitare
D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe
B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut
C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setatade utilizator
891. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real
B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real
C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat
D. Nici una dintre acestea erori
892. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger)
B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric
C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar
D. Vector relativ sau real de miscare
893 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. Drumul deasupra fundului
B. Drumul compas
C. Drumul de urmat, trasat pe harta
D. Drumul adevarat
894 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. Viteza deasupra fundului
B. Viteza prin apa
C. Viteza indicata de GPS
D. Viteza indicata de lochul Doppler
895. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar
foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate
B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate
C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896 Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie
A. Nu vor fi nici un fel de erori
B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor
C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului
D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
897 Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care
din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat
B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate siurmarite automat
C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vorfi plotate si urmarite automat
D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zlor deveghe
898 Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele
dotate cu radare ARPA?
A. NU
B. DA
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real
B. Miscare Reala/C-UP/ vector real
C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
900 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistemvectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
B. Viteza navei proprii
C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare
D. Drumul navei noastre
901 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei deevitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea
B. Stabilirea distantei de siguranta optima
C. Stabilirea TCPA
D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se potestima:.
A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii
B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA
C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA
D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta
903 La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modificaparametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta
C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distanteidintre nava noastra si nava tinta
D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric alPAD-ului
904. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon
B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare
905. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar
ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila
C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei
D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului
906 Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi
masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio
A. efectul de uscat
B. efectul de noapte
C. efectul de antena
D. efectul de emisie secundara
907 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals
A. Vol.3 B. Vol.4 C. Vol.2 D. Vol.1
908. Efectul de noapte este generat de:
A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite
B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei
D. Eroarea in corectia compasului
909 Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu seva deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza canava proprie.
910 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este
cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente.
911 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce
influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al uneitinte?
A. nu are nici o influenta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva.
912. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata.
913. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat;
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la
aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
915 In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie;
C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta
unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste;
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917 Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este 0;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta.
918Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave
ajunse din urma " este FALSA?
A.distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave
care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii..
920 Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare)este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva.
921 Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale
unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracta efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta;
C. viteza curentului.
923. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way Point;
C. valoarea corectiei giro.
924 Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza informatieiradar
925 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
926. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
928. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix;
B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cunava proprie.
929 Care din afirmatii sunt adevarate?
A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova;
B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova
C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa
D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza parametrii de miscare.
930 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?
A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;
B. ambele tinte sunt neprivilegiate;
C. ambele tinte sunt privilegiate;
D. vectorii sunt adevarati.
931Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?
A. tinta este fixa;
B. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii;
D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
937 In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;
937 938
938In fig. 13 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
939 In fig. 14 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;
940
940 In fig. 15 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;
941In fig. 16 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe
planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentareNorth Up;
B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, nouaviteza impusa, North-Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drumimpus, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, NorthUp;
942
942 In fig. 18 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up;
B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North Up;
C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus,head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp.
943In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):
A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord;
B. tinta din babord este fixa;
C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
1240Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
a. Curba Scharnow
b. Curba Williamson
c. Giratie directa
d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
1242 Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
A. partea din fata a navei;
B. stanga traiectoriei furtunii;
C. partea dinspate a navei;
D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
A. frontal;
B. in dreapta traiectoriei;
C. in spatele furtunii
D. in stanga traiectoriei.
1244. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
A. Prin ochiul furtunii
B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
C. Prin semicercul periculos
D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
124 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
1246 Daca vantul bate din travers acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. doar cresterea vitezei;
C. deriva de vant.
1247. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
B. deriva de vant la babord;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
A. Frontal
B. In dreapta traiectoriei
C. In spatele furtunii
D. In stanga traiectoriei
1249 Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ?
a. Giratie directa
b. Dubla intoarcere la 180 grd.
c. Curba Williamson
d. Curba Scharnow
1251Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spreun avion ,nava sau
persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Aterizand aici este foarte periculos
b. Solicitam asistenta medicala
c. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
1252 Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau
persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
b. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
c. Aterizand aici este foarte periculos
d. Solicitam asistenta medicala
1253. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea
alaturata cuprinde semnalul.
a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient combustibil
b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore
c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
1254Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de
distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz
b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
1255 Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza?
a. Nu- i necesar nici un semnal
b. Doua bule negre
c. Un obiect pe care sunt desenate carouri
d. O bula neagra
1256 Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe „toata
viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de
a reduce venirea provei navei spre dreapta?
a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din dreapta a propulsorului
b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din stanga a propulsorului
d. Se poate balansa carma din bord in board
1257 Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand „toata viteza inainte” se schimba sensul de
rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.
a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre babord
b. Se va deplasa in linie dreapta
c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze
d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc
1258Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc,
sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
a. Va gira cu prova spre tribord .
b. Va gira cu prova spre babord .
c. Va evolua pe drum drept inapoi .
d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .
1259 Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 knots si masina va fi pusa pe „toata viteza inapoi”?
a. 1500m
b. 5 lungimi de nava
c. ) Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza
d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260 Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi
acest lucru?
a. Printr-o giratie completa
b. Printr-o manevra de zig-zag
c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele bordure concomitent cu reducerea vitezei – asa numitul procedeu „ high frequency
rudder cycling".
d. Pune masina pe toata viteza inapoi
1261Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept
b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a carmei.
c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax
d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul
1262 Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA,
SEMI-BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
a. NO. 2,3,1 and 4
b. NO. 3,2,1 and 4
c. NO. 1,2,3 and 4
d. NO. 1,3,2 and 4