IMPLICAȚII PRACTICE ALE TRANSDISCIPLINARITĂȚII

DIN PERSPECTIVA ȘCOLII PRIVATE

Profesor Nicolae Marilena, Școala Gimnazială Avenor College, București

Profesor învățământul primar, Ilincescu Liana, Școala Gimnazială Avenor College,
București
Abstract

If we were to quote J. Delors, cross-curriculum is not at all a “magical remedy”, or a formula similar to “ Open
Sesame!”, but a card, a means for human development; a shout of love towards children; towards the younger
generation; an interior journey of knowledge, meditation and authentic exercise (M. Stanciu, 1999, p. 13), which
was adopted in our school since the very beginning and is now constantly refined and updated. On this
educational path, the cross-curriculum area includes: school’s themes, monthly events, meetings with all the
students of the school (Assembly), optional classes and clubs. Every day, our students are being trained to think
logically, to make decisions, to confront difficult situations, very much reported to reality and their personal
experiences. Every activity is planned, in a mutual effort of all the teachers, integrated, inviting to progressive
thinking, stable and disciplinary significant, reported to all the studied phenomena. Integrated teaching focuses
on a participative total, on the student, training a high degree of complexity, in what concerns both the content,
as well as the methodology.

Parafrazându-l pe J. Delors, transdisciplinaritatea nu este deloc ,,un remediu miraculos’’, sau vreo formulă
magică de tipul ,, Sesam, deschide-te!’’, ci un atu indispensabil, o cale în serviciul dezvoltării umane; un strigăt
de dragoste față de copii; față de generația tânără; un voiaj interior etalonat de cunoaștere, meditație și
exercițiu autentic. (M. Stanciu, 1999, p.13) transdisciplinar conceput la nivelul școlii este permanent rafinat și
reactualizat. În acest demers educativ, aria de cuprindere a transdisciplinarităţii include: temele şcolii,
evenimentele lunare, Întâlnirile cu toți elevii școlii (Assembly), disciplinele opţionale şi cluburile
extrașcolare. Zilnic elevii sunt antrenaţi în emiterea de judecăţi pertinente, luarea deciziilor, rezolvarea unor
situaţii problemă, ancorate în realitatea imediată, strâns legate de experienţele personale. Activităţile
planificate prin efort comun al profesorilor, au caracter integrat, care invită la stabilirea de conexiuni
progresive, stabile şi semnificative între discipline, raportate la fenomenele studiate. Predarea integrată
urmăreşte totalitate participativă, centrare pe elev, antreneazând un înalt grad de complexitate, atât în ce
priveşte conţinutul, cât şi metodologia de abordare.

Transdisciplinaritatea premisă a asigurării calităţii în educaţie

Din perspectiva unor reflecţii interdisciplinare și transdisciplinare, teoria şi practica

educaţională contemporană a favorizat abordări multiple, sistemice şi interferenţiale ale
procesului de instruire, centrate pe subiectul învățării. Elevul exersează activ propria sa
gândire, propriile operaţii mentale, efectuează activităţi constructive şi progresive, aflându-se
în interacţiune cu unul sau mai mulţi indivizi. Superioritatea metodelor active şi interactive,
necesitatea îmbinării studiului independent cu metodele de învăţare prin colaborare, au
devenit evidente, fiind argumentate ştiinţific din punct de vedere pedagogic, psihologic,
sociologic şi biologic. Este unanim acceptat faptul că o metodă (inter)activă favorizează
constructivismul operatoriu, respectiv elaborarea simultană atât de noi cunoştinţe şi structuri
cognitive, cât şi de operaţii mentale. O metodă (inter)activă, este prin excelenţă participativă
şi presupune angajarea efectivă a subiectului învăţării, pe care metoda îl învaţă cum să facă să
se adapteze, să acţioneze, să decidă, să cerceteze şi nu doar să memoreze, să reproducă, să se
conformeze.
 Abordarea transdisciplinară a învăţării din perspectiva învăţământului privat.
Precizări metodologice

Dat fiind specificul unei școli înscrise în învățâmântul particular, centrată pe valorizarea
alternativelor educaționale, programul educațional vizează formarea un profilul de de învățare
cu caracter inter și transdisciplinar (vezi fig.1), prin care elevii își exersează:
-competenţe generale–metodologice: observarea, experimentarea, reprezentarea grafică,
interpretarea datelor sau a unui text, etc;
-competenţe metacognitive: estimare a gradului de dificultate a sarcinii de lucru, planificarea
strategică, evaluarea rezultatelor, monitorizarea comportamentală, tehnici personale de
învăţare;
-atitudine pozitivă, motivantă: realism, interes pentru învăţare, toleranţă pentru informaţii
contradictorii, atitudine pozitivă faţă de performanţele personale;
-abilităţi pragmatice – iniţiativă personală, capacitate de concentrare, orientarea acţiunilor
spre rezolvarea sarcinii, deprinderi de muncă.

Fig. 1. Profilul de formare al elevului.

În acest demers educativ, aria de cuprindere a transdisciplinarităţii include: temele

şcolii, evenimentele lunare, adunările săptămânale cu toți elevii școlii (Assembly),
disciplinele opţionale specifice şcolii (în afara celor incluse în CDȘ) şi cluburile extrașcolare.
Aceastea o extensie a conţinuturilor curriculare cuprinse în programele școlare obligatorii.
Temele şcolii, evenimentele şi assembly–urile respectă principii–cheie, specifice
pedagogiei diferențiate. Activităţile sunt riguros planificate printr-un efort comun al
profesorilor, care lucrează în echipe pe nivel de școlaritate și/sau pe arii curriculare.
Proiectarea se face lunar, pe principiul programei modulare, în strânsă corespondenţă cu
unităţile de învăţare disciplinare. Au loc întâlniri de lucru anterior derulării fiecărei teme, în
care responsabilul pe probleme de transdisciplinaritate cooordonează activitatea de stabilire a
competențelor transversale, corelarea lor cu abilități, cunoștințe și atitudini specifice,
planificarea activităţilor inter și transdisciplinare şi ponderea lor, stabilirea resurselor umane
şi materiale necesare şi, nu în ultimul rând, agreerea tipului de evaluare a proiectului pe
şcoală. Astfel, având la bază politica educațională a școlii, de încurajare a schimbului de
experienţă didactică, sunt valorizate principiile didactice britanice de co-teaching, sharing
experience şi best practice.

Activităţi la nivelul disciplinei                                                                

Activităţi la nivelul disciplinelor într-o clasă
Activităţi comune pe nivel de vârstă
Activităţi comune pe cicluri de învăţare
Activităţi comune la nivelul şcolii
 Fig. 2 Modul de planificarea a activităţilor inter și transdisciplinare

Zilnic elevii sunt antrenaţi în emiterea de judecăţi pertinente, luarea deciziilor,

rezolvarea unor situaţii problemă, ancorate în realitatea imediată, strâns legate de experienţele
personale. Graficul de mai sus (fig.2) arată că numărul de activităţi descreşte o dată cu aria de
cuprindere. Astfel, cele mai multe activităţi sunt proiectate pentru a fi realizate în cadrul unei
discipline. În general, activităţile transdisciplinare diferă în funcţie de numărul de ore din
planul-cadru alocate fiecărei discipline în parte. Predarea integrată urmăreşte adaptarea
optimă la nevoile educative ale elevului, antrenând un înalt grad de complexitate, atât în ce
priveşte conţinutul, cât şi metodologia de abordare. Activităţile educative invită la stabilirea
de conexiuni progresive, stabile şi semnificative între discipline, raportate la fenomenele
studiate. concepute ca secvenţe integratoare în orelor curriculare, vin în întâmpinarea nevoilor
de dezvoltare ale copiilor, valorizând interesele și înclinaţiile lor, prin exersarea unui profil de
învățare. Prin aplicarea unui chestionar la sfârşit de an şcolar, elevii își exprimă părerea cu
privire la ,,cele mai de succes teme/activități’’ și, propun teme/activități noi, invocând
argumente solide în sprijinul propriei învățări. În urma analizei şi interpretării rezultatelor
chestionarului, echipa managerială a școlii agreează noul set de teme şi evenimente pentru
anul şcolar următor. La rândul lor, activităţile extracurriculare sunt armonizate cu planul de
învăţământ agreat de școală, alocându-se un timp compact de fixare, recapitulare şi evaluare
specifice.

Exemple din abordarea transdisciplinară a învăţării

Tema transdiciplinară care a stimulat cel mai intens imaginația creatoare, flexibilitatea,
fluiditatea și originalitatea, dar și capacitatea de sinteză, analiză și îmbogățirea vocabularului
a fost cea denumită generic ”Cărțile mele”. Iată proiectul lunar pentru această temă propus la
nivelul clasei a III-a Omega, în anul școlar 2012-2013:
ACTIVITĂŢI “CĂRŢILE MELE” - III OMEGA:
• Copacul cu poveşti – activitate la display, pt toată luna, astfel:
1. Cartea mea preferată – câteva rânduri despre conţinutul cărţii preferate a fiecărui
elev, pe o carte care tine loc de frunze în copac;
2. Tombola autorilor – învăţătorul face o listă cu autorii studiaţi sau ce vor fi
studiaţi în acest an la literatură (manual, ed. Radical) şi lectură (“Puşculiţa cu
lecturi”), după care va scrie numele lor pe bileţele. Copiii vor extrage câte un
nume, pe rând(mai multe săptămâni, în special vinerea, ca tema să fie pe week-
end, sub formă de proiect de documentare), după care vor căuta informaţii utile
despre viaţa şi opera acestui autor, pe care trebuie să o încadreze într-un spaţiu
impus (o frunză galbenă), iar pe o altă frunză, (portocalie) vor scrie un citat ce le-a
atras atenţia din opera acestui autor (poate fi şi un citat din lecţia din manual sau
“Puşculiţa cu lecturi”…) Frunza verde va fi scrisă în dublu exemplar, una pentru
display, alta pentru proiectul “Jack şi vrejul de fasole”(acest proiect a constat din
crearea unui ”copac” pe scara interioară a unității școlare, pe care s-au atașat
”frunze” decupate pe care apăreau citate din operele preferate, proverbe sau
informații despre scriitorii studiați).
3. Cuiburi cu informaţii – dacă tot au plecat păsările călătoare, iar cuiburile din
copaci sunt goale, le vom umple cu… informaţii utile despre cărţi. Această
 activitate va fi în rândul celor denumite generic “ancoră”, iar ea va consta în
imprimarea de către învăţător a unor informaţii cu itemi lipsă, iar elevii vor
complete liniile punctate cu informaţia potrivită (ex. O carte este alcătuită din….;
scrisul este de două feluri…şi de….; scrisul de tipar este de mai multe feluri:
………,……….şi………; poezia se deosebeşte de textul narativ prin faptul că
are….; rima este…… ; sinonimele sunt cuvintele care…….; antonimele sunt
cuvintele care………; completează numele şi prenumele autorilor ……Creangă,
…..Coşbuc, Mihai…….; …….Sadoveanu etc.)
• Comoara din cărţi – activitate la display. În primă fază, învăţătorul va imprima
diferite titluri de cărţi şi autorii lor, după care va trasa labirinturi de sfoară între cele
două elemente, iar elevii trebuie să descopere legătura corectă. În faza a doua a
jocului, vor fi imprimate citate din textele citite în manual sau la lectură, în legătură cu
autorii lor, iar în a treia fază, vor fi titluri de capitol sau subcapitole din cărţile aduse
de învăţător din biblioteca personală, de când era elev, la proiectul “Cartea mea
preferată”.
• Personaje de diamant - activitate la display, având la bază metoda interactivă cu
acelaşi nume. În prima fază, se realizează o listă cu eroii/personajele preferate din
cărţile preferate, după care se va realiza diamantul unuia dintre ei, ales prin tragere la
sorţi. În a doua fază, învăţătorul va face o listă cu personajele din lecturile studiate
până în prezent (începând cu clasa I), iar prin tragere la sorţi, fiecărui copil îi va reveni
un diamant de compus.
• Mind-map / Harta poveştii inversate – învăţătorul va pune toate elementele
componente ale unei lecturi (momentele principale ale acţiunii, alături de titlu şi
autor), iar elevii trebuie să reconstituie povestea. Produsul finit va fi lipit în “Cartea
clasei”, de la display-ul de limba română.
• Puzzle cu fragmente din lecturile studiate în clasa a III-a – activitate-concurs pe
grupe. Învăţătorul va scrie pe nişte cartonaşe colorate textele studiate în clasa a III-a,
pe care le va împărţi în fragmente şi le va amesteca. Grupul care va reconstitui textul
corect şi în limita de timp impusă, va câştiga merite (grupuri de trei copii, fiecare
având posibilitatea de a câştiga 3/2/1 merite, deoarece pt echipă se acordă 9/6/3
merite). Produsul finit va fi lipit în “Cartea clasei”, de la display-ul de limba română.

Aceste activități de la nivelul clasei au fost completate cu altele, la nivel de școală, pe

care elevii le-au efectuat cu mare plăcere, dovedind o vădită înclinație către creație și
produsele sale. Acestea au fost următoarele:
LUNA CĂRȚILOR DESCHISE- stimularea lecturii: Lectura nu-i o glumă, dar te
binedispune!
• Amenajarea atelierului de lectura în fiecare clasă, (personalizare – la clasa a III-a
Omega a fost ”Cortul de lectură”, completat cu ”Covorașul lui ... Lecturin”)
• Focus curricular: fișe de lectură, autori(biografie), totul despre personaje
• JACK ȘI VREJUL DE FASOLE: vrejul realizat de la parter la tavanul etajului 3
frunzele cu focus curricular pe nivel de clase (de ex.clasele I - titlul și autorul poveștilor
preferate sau desene reprezentative, la clasele a II-a cu proverbe celebre din lecturile
preferate, la clasele a III-a și a IV-a - citate)
• Expoziție de autografe. Scop: cum se scrie o dedicație pe o carte?
* pe clasă: autografe scriitori (de pe net; vezi okazii.ro- autografe cărți cu dedicație)
* pe școala: panou central (maximă vizibilitate/trafic intens) cu autografe din colecția
personală, aduse la școalș, fotografiate/scanate pentru expoziție;
 Sesiune de autografe cu dedicație pentru școala( Ioana Pîrvulescu, Florentina Sînmihăian
Ioana Nicolae, Liviu Papadima, Dana Papadima, Mari Nicolae - pentru clasele pregatitoare)
• Clubul de lectura interclase (clasele a III-a cu pregătitoarele)
• Book Week –donație de cărți pentru fundația ”World Vision”
• Book Week – invitat special benzi desenate clasele a II-a și a V-a (Ana Nestor) vineri,
17.11
• Deschiderea bibliotecilor mobile: rafturi cu cărți aduse de acasă pt a fi citite în pauze
(sezonul rece), amenajare mobilier + pernuțe pe cele 3 holuri /etaje
• Signalistica în școală: postere cu mesajul ,,Citeste!’’ și în limba română și în engleză
• Colecția ,, Semne de carte’’ și teancul de cărți preferate din material textile (arte)
• Stimularea lecturii din plăcere: concurs pe clase + diplome
• Acțiunea ,,TE-AM PRINS!’’ evidențierea în assembly a elevilor care citesc din proprie
inițiativă, corect, clar și expresiv (fotografii cu ei citind pentru panoul de onoare)
• INVITAȚIE LA LECTURĂ! Părinți sunt invitați să le citească copiilor în timpul orei de
lectură
• Hărți conceptuale (story map) - graphic organizers
• GOANA DUPĂ CĂRȚI – final de proiect: sesiune de shopping cărți (cu suma strânsă la
Halloween Bazaar) la librarie cu clasa; deplasare cu RATB și metrou; Focus: Cum se
alege o carte?

Analiza şi interpretarea rezultatelor probelor din prima parte a ”antrenamentului

creativ”, clasa a III-a Omega:

La proba nr.1(Copacul cu poveşti ) răspunsurile obţinute reies din următorul tabel:

Ex. Total Fluiditate Nr. Flexibilitate Nr. Originalitate Nr.

propuse răspun subi subi subi
suri slabă pronun ecţi verbală seman ecţi da nu ecţi
obţinute ţată tică

1 20 1 11 12 8 4 12 12 0 12
2 142 2 10 12 6 6 12 10 2 12
3 240 0 12 12 6 6 12 8 4 12

Analizând psihopedagogic răspunsurile date de subiecţi la proba nr. 1 se poate observa

că majoritatea elevilor dispune de fluiditate verbală, dar şi de flexibilitate şi originalitate în
gândire. Cea mai mare parte a exemplificat însă în majoritatea cazurilor cu acele cuvinte
însuşite la începutul clasei a III-a, atunci când au lucrat intens cu elementele teoretice care i-
au ajutat să formeze, în mare parte scheletul unei bune analize și sinteze a viitoarelor sarcini
de lucru. S-au primit răspunsuri bune în special la prima și ultima probă, cea de-a doua
presupunând un efort mai mare, a totalizat un număr mai scăzut de răspunsuri, în special în ce
privește selectarea corectă a autorilor potriviți (încă nu s-au obișnuit să țină minte numele
autorilor lecturilor preferate). Se poate observa că nu neapărat elevii care dispun de fluiditate
dispun şi de flexibilitate şi originalitate.
 La proba nr.2 (Comoara din cărţi ) răspunsurile obţinute se regăsesc în următorul
tabel:

Ex. Total Fluiditate Nr. FlexibilitateNr. Originalitate Nr.

propuse răspun subi subi subiecţi
suri slabă pronun ecţi ver seman ecţi da nu
obţinute ţată bală tică

1 168 2 10 12 10 2 12 12 0 12
2 98 4 8 12 6 6 12 12 0 12
3 66 6 6 12 8 4 12 10 2 12

În ceea ce priveşte răspunsurile date la cea de-a doua probă, se poate observa că pentru
primele două exerciţii propuse s-au descurcat mai bine, majoritatea dând dovadă de fluiditate
în exprimare, de flexibilitate verbală şi chiar originalitate. La ultimul exerciţiu propus
răspunsurile au fost mai puţine, proiectul ”Biblioteca mea” nefiind la fel de bine implementat
în programul general de școală (aici au intervenit și factori de blocaj creativ, cum ar fi timpul
avut la dispoziție și faptul că lecturile propuse făceau parte din cărți mai vechi, mai puțin
ilustrate și, prin urmare, mai puțin atrăgătoare)

Pentru proba nr.3 (Personaje de diamant) se pot urmări în tabelul următor

răspunsurile obţinute:

Ex. Total Fluiditate Nr. Flexibilitate Nr. Originalitate Nr.

propuse răspunsuri subi subi subi
obţinute slabă pronun ecţi ver seman ecţi da nu ecţi
ţată bală tică
1 12 0 12 12 10 2 12 9 3 13
2 36 1 11 12 10 2 12 10 2 12

În urma analizării rezultatelor la această probă, se poate observa că o parte dintre

subiecţi s-au limitat să dea un singur răspuns pentru fiecare exerciţiu propus. Prea puţini sunt
cei care au dat mai multe răspunsuri şi răspunsuri originale. Unele dintre ele se limitează la
enumerarea propriu-zisă a personajelor preferate dintr-o operă citită. Răspunsurile mai multe
şi originale sunt cele care se regăsesc la copiii care au anumită înclinație către competiție și
flexibilitate verbală.
În general, la această probă, au dat dovadă de fluiditate şi flexibilitate verbală
majoritatea subiecţilor, însă au fost mai puţini cei care au dovedit originalitate în gândire.

Pentru proba nr.4 (Mind-map / Harta poveştii inversate):

Ex. Fluiditate Nr. Flexibilitate Nr. Originalitate Nr.

propuse slabă pronun subiecţi verbală seman subiecţi da nu subiecţi
ţată tică
1 8 4 12 9 3 12 8 4 12
2 6 6 12 6 6 12 7 5 12
3 3 9 12 8 4 12 9 3 12
 Acest exerciţiu – joc a fost propus pentru evidenţierea originalităţii în principal, dar şi
pentru a se observa prezenţa fluidităţii şi flexibilităţii. Se poate observa că elevii au oscilat în
ce privește utilizarea originalitate în formarea unei povești, rezumându-se la a reda-o exact
așa cum o citiseră anterior.

Pentru proba nr. 5 (Puzzle cu fragmente din lecturile studiate în clasa a III-a)

Nr. subiecţi Fluiditate Flexibilitate Originalitate

slabă pronunţată verbală semantică da nu
12 8 4 9 3 5 7

La această probă subiecţii au avut de redat pe baza mai multor fragmente (puzzle) un
text lecturat deja la orele de literatură sau lectură. Unii dintre ei, după cum am putut vedea în
urma discuţiilor cu ei, s-au gândit să redea textul cu adausuri creative, pe care s-au gândit că
”este necesar” pentru a ”înfrumuseța textele. Analizând o parte dintre lucrări dau dovadă de
flexibilitate şi de originalitate , mai ales că pentru foarte mulţi, această probă a fost un prilej
de a introduce în textele lor personaje din poveştile cunoscute. Unii au schimbat activitatea lor
din poveste, alţii au păstrat o parte din conţinut.
Pe parcursul acestor probe din cadrul primei etape a procesului de ameliorare, unii
elevi, chiar dacă nu au dovedit fluiditate şi flexibilitate în exprimare, au dat dovadă de
creativitate şi originalitate în rezolvarea exerciţiilor propuse. De asemenea, s-a putut observa
că subiecţii au încercat să fie originali, personajul propriu prinzând viaţă, dar le-a fost mai
greu să facă legătura între autori și creație sau între autori și citate. Generalizând, elevii au dat
dovadă de originalitate, de fluiditate în exprimare, dar şi de flexibilitate verbală. Mai puţini au
fost cei la care s-a putut observa şi flexibilitate semantică.
Comparând probele între ele se poate observa că subiecţii s-au descurcat mai bine la
cele orale, au dat dovadă de mai multă seriozitate în rezolvarea sarcinilor, străduindu-se mai
mult la partea de exprimare şi originalitate, vrând parcă să demonstreze capacităţile lor de
povestitor-creator.
Pe parcursul acestei etape, s-au notat permanent reacţiile copiilor cu privire la tipurile de
lectură aplicate. Astfel, lectura tip puzzle a stârnit curiozitatea pentru că elevii s-au jucat, dar
şi învăţat. Lectura pe ateliere a fost organizată pe grupe eterogene, motivându-i şi pe cei mai
puțin interesați elevi. Fiecare a dorit să-şi pună în valoare aptitudinile, capacităţile lui
intelectuale. De asemenea, acest tip de lectură a funcționat la maximum de potențial în
momentul în care elevii clasei a III-a Omega s-au întâlnit cu cei de la clasa 0 (pregătitoare),
aici intervenind și motivația interioară de a demonstra că pot fi, la rândul lor, instructori de
”nădejde”.
Şi lectura colectivă a stârnit curiozitatea elevilor pentru că au anticipat şi au adus
argumente asupra modului cum va evolua acţiunea din opera respectivă.
Cea mai interesantă, conform chestionarelor de satisfacție realizate la finalul acestui
proiect transdisciplinar, a fost buddy-readingul (lectura în pereche), realizată cu ajutorul e-
book-ului (Kindle). Lectura de tip on-line, de pe site-uri specializate sau bloguri literare
pentru copii, a avut un succes estimat, in sensul că elevii din zilele noastre sunt tributari
tehnologiei de ultimă generație și reacționează pozitiv la astfel de provocări.
Indiferent de tipul de lectură aplicat, s-a demonstrat în primul rând că în era
televizorului şi calculatorului se poate să trezim interesul pentru lectură în rândul elevilor. E
drept că elevii au fost stimulați prin acordarea de recompense și stimuli exteriori (merite, în
cadrul sistemului propriu de recompense al școlii și vizita la o librărie din centrul
Bucureștiului, unde și-au putut exersa cunoștințele despre cărți și de vânzare-cumpărare).
 După ce elevii au revenit din vacanța aferentă sărbătorilor de iarnă, s-a profitat de
refacerea energiei lor creative și de oferta generoasă a temei transcurriculare a școlii, ”Lumi
reale, lumi fantastice” și s-au reluat în forță exercițiile de antrenament creativ. În aceasta
etapă, nu s-a urmărit doar stimularea imaginației creatoare, flexibilității, fluidității și
originalității, ci și capacității de sinteză, analiză și îmbogățirea vocabularului nu doar în orele
de limba și literatură română, cum ar fi fost, poate lesne de prevăzut, ci extrapolând
experimentul și la nivelul celorlalte arii curriculare. Iată lista activităților propuse pe perioada
lunii februarie, cea alocată acestei teme:

ACTIVITĂŢI “LUMI REALE, LUMI FANTASTICE” - III Omega

• Limba română
-­‐ Eu în oglindă – exerciţii de identificare a adjectivelor
-­‐ Transformarea caietului în două planuri real/fantastic si se scriu personaje (substantive
comune si proprii) însoţite de adjective normale/neobişnuite, cu ilustraţii/desene.
-­‐ Găsirea personajului cu care se identifică din mitologia greacă/romană
-­‐ "Astăzi sunt..." - joc de rol - text argumentativ/dezbatere (de ce nu poate fi, de ce poate
fi acel personaj...)
-­‐ Cuvinte de trecere (formulele specifice basmului): “pe vremea când plopul făcea pere
și răchita micșunele”, "odată ca niciodată", "pe vremea când se potcovea purecele cu
99 de ocale de fier" - scrise pe calculator și puse pe display, pe centru, pe cărarea
dintre cele "două lumi" (pe display există o cărare din pietre/bolovani care se
transformă în bomboane/tablete de ciocolată pe partea cu „lumi fantastice”)
-­‐ Parole de trecere/cod de intrare – definiții ale zilei: câte un bilet cu o întrebare pe el,
copiii trebuie să știe răspunsul, ca să poate intra în clasa...(o cutie cu bilete pe ușa de la
intrare, care a fost transformată, încă din primele zile ale temei, în ”Marele ascensor de
sticlă”, din lumea de basm a lui Roahl Dahl – unul dintre cei mai îndrăgiți autori de
literatură pentru copii în clasa a III-a Omega, conform unui chestionar aplicat anterior)
-­‐ "Pronume de poveste" - citate din povești, în care copiii trebuie să caute pronumele, să
le decupeze și să le puna pe tron (pe display a fost aplicat un tron regal, realizat în
miniatură, din carton)
-­‐ "Ne scriem povestea"- să coreleze personaje din viața reală, cu cele din povești și să le
facă un scenariu – cele mai frumoase interpretări au fost publicate ca articole în revista
școlii, ”Super Little London”
• Matematică
-­‐ Numere reale/numere fantastice – semnificaţia numerelor din altă lume (lumea
poveştilor, basmelor, legendelor, lumi dispărute din istoria umanităţii)
-­‐ Fantasticele numere până la un milion – identificare, recunoaştere, formare, comparare
de numere cu mai multe ordine şi clase - Matemagicianul – joc de cunoaştere pe
display
-­‐ Matemagicianul şi fantasticele sale vrăji – operaţii cu numere până la un milion –
exersare a calculelor orale/scrise + "ce vrăji mai facem astazi?" - problema zilei,
întrebarea zilei.
-­‐ Parole de trecere/cod de intrare – definiții ale zilei: câte un bilet cu o întrebare pe el,
copiii trebuie să știe răspunsul, ca să poată intra)
• Educaţie civică
-­‐ Reflector – un copil (de obicei cel care s-a remarcat la ora respectivă) va ţine un
„reflector” care va caracteriza activitatea fiecărui copil la oră/zi de lucru.
 • Ştiinţe
-­‐ „Animale de poveste” - identificarea calităţilor unor personaje din basme care sunt
animale, personificare, joc de rol
-­‐ Ghicitori cu animale – ce este real şi ce este fantastic în acestea.
-­‐ Legende celebre ale unor animale/păsări.
● Comune (feed-back)
-­‐ "Comoara de dincolo" - un cufăr pe display, în care se pun (la vedere) obiectivele zilei,
iar la sfârșitul orei, se analizează, timp de cinci minute, cât din acestea s-a realizat.
La sfârșitul fiecărui capitol/temă transcurriculară, învățătoarea a avut posibilitatea de a
verifica temeinicia cunoștințelor predate sub forma unot teste sumative și a unor probe de
control (fișe de reflecție, la finalul unei activități specifice sau săptămânale).
Testul sumativ de la finalul acestei teme s-a numit, generic, ”Pronumele în lumea lui
Roahl Dahl”, dat fiind faptul că aplicarea acestei etape din perioada ameliorativă a coincis cu
predarea acestei părți de vorbire.
Pe lângă exercițiile joc de mai sus, am introdus și un alt tip de exerciții care să stimuleze
imaginația creatoare, flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea, dar și capacitatea de sinteză,
analiză și îmbogățirea vocabularului. Unul din aceste exerciții a fost alegerea unor personaje
din basmele lumii, al căror nume nu l-am făcut cunoscut, tocmai pentru a spori angrenarea
tuturor capacităților și deprinderilor actului creator. Elevilor le-a revenit (prin tragere la sorți)
câte un astfel de personaj, după care au avut de efectuat sarcina de a se transpune în acel
caracter. Obiectivele propuse la începutul acestei cercetări au fost satisfăcute în cadrul acestui
exercițiu prin libertatea de alegere a unghiului de abordare și flexibilitatea exprimării scrise.
În luna martie, elevii clasei a III-a Omega și-au putut dezvolta imaginația creatoare,
flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea, dar și capacitatea de sinteză și analiză în cadrul unei
noi teme transcurriculare, denumite ”Timp și spațiu românesc”. La nivelul școlii, această temă
generoasă a fost structurată pe niveluri de clasă, în module de tipul ”România picturală”,
”România muzicală”, ”România legendară”, ”România culinară”, ”România sportivă”,
”România heraldică”, ”România turistică” și ”România literară”. Având în vedere subiectul
cercetării acestei lucrări pedagogice, am optat pentru ultima propunere, iar activitățile alese
pentru a-mi continua studiul asupra dezvoltării creativității elevilor au fost următoarele:
-­‐ pe display-ul clasei am trasat conturul hartei României, pe care l-am împărțit în regiuni
istorice
-­‐ fiecare elev a avut parte, prin tragere la sorți, de una din cele nouă regiuni, iar sarcina
sa a fost, în primă fază, de a descoperi cât mai mulți scriitori din acea zonă geografică
-­‐ în a doua fază a proiectului, sarcina a devenit mai specifică, fiecare elev restrângând
aria de căutare la un singur scriitor/scriitoare/poet/poetă, al cărui portofoliu trebuia să-l
realizeze.
La această activitate, elevii au demonstrat că exercițiile anterioare nu au fost inutile,
introducând, fără a fi îndrumați, citate pe care le culeseseră la tema ”Cărțile mele”, în cadrul
proiectului ”Jack și vrejul de fasole”, precum și titluri de opere celebre.
În ce privește concluziile preliminare, pe parcursul acestor probe din cadrul acestei
etape a procesului de ameliorare, unii elevi, chiar dacă nu au dovedit fluiditate şi flexibilitate
în exprimare, au dat dovadă de creativitate şi originalitate în rezolvarea exerciţiilor propuse.
De asemenea, am putut observa că subiecţii au încercat să fie originali, personajul propriu
prinzând viaţă, în cadrul unui eseu cu titlul ”Dacă ai avea o navetă spațială cu care ai călători
în timp, cu cine te-ai întâlni și ce l-ai întreba?”, nemafiindu-le greu, de data aceasta, să facă
legătura între autori și creație sau între autori și citate. Generalizând, elevii au dat dovadă de
originalitate, de fluiditate în exprimare, dar şi de flexibilitate verbală. De asemenea s-a
observat un real progres în ce privește numărul elevilor la care s-a putut observa şi
flexibilitate semantică.
Comparând probele între ele, am observat că subiecţii s-au descurcat mai bine la cele
orale, au dat dovadă de mai multă seriozitate în rezolvarea sarcinilor, străduindu-se mai mult
la partea de exprimare şi originalitate, demonstrând, fără să vrea, că și-au îmbunătățit
capacităţile de povestitor-creator. Pentru aceasta am realizat special și ”Scaunul autorului”,
locul din care fiecare copil își poate declama în fața clasei propria creație.
În perioada 27 - 31 mai 2013, respectiv cea a evaluării finale, am introdus un ”altfel de
recapitulare”, mizând pe latura creatoare a jocului și a hărților conceptuale (mind-map).
Astfel, pe unul display-urile clasei (în total sunt șapte astfel de elemente de învățare
interactivă), am realizat ”Copacul părților de vorbire” și ”Grădina părților de propoziție”.
Fiecare ramură a arborelui era o parte de vorbire, iar crenguțele acestora erau categoriile
gramaticale studiate (gen, număr, fel, persoană, timp), în timp ce în jurul copacului creșteau
flori cu „părți principale” și tufișuri cu ”părți secundare de propoziție”. Pentru a demonstra
strânsa legătură între cele două elemente gramaticale, am realizat ”curcubee” între ele, trasate
de fluturi pe care scria ”Morfologie” și ”Sintaxă”. Elevii au reacționat foarte bine la acest tip
de recapitulare, principala latură pe care am insistat fiind stimularea capacității de analiză și
sinteză a unor fapte deja existente și realizarea de legături logice prin analizarea legăturilor
dintre elemente abstracte și cele concrete, din limbajul de zi cu zi.
Concluzionând, oferta educațională privată valorifică prin acțiuni educative
concrete paradigma adaptării școlii la cerințele și posibilitățile de instruire ale elevului,
caracteristică a educației în viitor. Avantajele previzibile trebuie evidențiate. Pentru a atrage
elevii, părinții, cadrele didactice și alți actori sociali de partea schimbării, se explică în mod
clar scopul noilor tendințe în educație, beneficiile scontate și nivelul de calitate care se
preconizează, demonstrând ca efortul depus va fi recompensat cu rezultate mai bune în
învățare.

Bibliografie:
1. Ionescu, M., Chiș V.(1992), Strategii de predare și învățare", Ed.Stiintifica, București, 1
2. Iucu, R. B., (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi”, Polirom, Iași
3. Stanciu, M., (1999) Reforma conținuturilor învățământului, Polirom, Iași